particularitati ale asigurarilor de viata

8/12/2019 Particularitati Ale Asigurarilor de Viata

1/35

Proiect la Bazele Asigurarii pe anul universitar 2006 2007

Studeni:,


2/35

Grupa:FB15Cuprins

Capitolul I: Abordari conceptuale privind asigurarile de viata................................3I.1. Notiunea de asigurare de viata...........................................................................................................3I.2. Caracteristicile asigurarilor de viata..................................................................................................4

I.3. Tipuri de asigurari de viata................................................................................................................6

Capitolul II: Calculul primelor de asigurare, tarifele de prime si rezerva

matematica la asigurarile de viata.......................................................................15II.1. Calculul primelor de asigurare in asigurarile de viata....................................................................15

II.2. Tarifele de prime si rezerva matematica la asigurarile de viata.....................................................19

Capitolul III: Contractul de asigurare de viata......................................................23III.1. Termeni utilizati in contractul de asigurare de viata.....................................................................23

III.2. repturile si o!ligatiile contractuale.............................................................................................24

III.3. Necesiatatea inc"eierii unui contract de asigurare de viata..........................................................2#

Capitolul IV: Conditiile generale si speciale ale asigurarilor de viata practicate inomania..............................................................................................................3!"ibliografie...........................................................................................................35

2


3/35

Capitolul I: Abordari conceptuale privind asigurarile de viata

I.1. Notiunea de asigurare de viata

Asigurarea de via#$ este o form$ de protec#ie financiar$ a dependen#ilor sau a altor

persoane desemnate %n cazul decesului asiguratului.

Din punctul de vedere al societiide asigur$ri, asigurarea de via#$ reprezint$ o

modalitate de transfer al riscului financiar legat de pierderea vie#ii sau s$n$t$#ii unui individ

asupra unui grup de indivizi ,e&pu'i aceluia'i risc.

(ransferul riscului se face de la individ spre grup,si fiecare membru al grupului particip$ la

constituirea fondului din care se vor pl$ti sumele asigurate)desp$gubirile*printr+o cot$ de

participare care nu este altceva dect prima de asigurare.

Din perspectiva individului,asigurarea de via#$ poate fi definit$ ca o %n#elegere prin care

asiguratul pl$te'te o anumit$ sum$ de bani -prima de asigurare+ %n scimbul c$reia

asiguratorul va pl$ti o anumit$ sum$ de bani - sum$ asigurat$ - %n caz de deces sau de

desp$gubire.

A'adar, se poate afirma c$ asigurarea de via#$ se bazeaz$ pe inceierea unui contract

de asigurare - poli#a de asigurare + prin care asigurtorulse oblig$ s$ pl$teasc$ beneficiaruluiasigur$rii o anumit$ sum$ la producerea riscului asigurat -suma asigurat$ -%n scimbul pl$#ii

de c$tre contractantul asigur$rii a unei prime de asigurare ,respectiv /pretul0 protec#ie oferite

asiguratuluide c$tre asigur$tor. oli#a de asigurare de via#$ confer$ protec#ie beneficiarului

poli#ei )%n func#ie de tipul de poli#$* .

iscul %n asigurarea de via#$ este riscul de deces .ecesul este un eveniment sigur,cert

incertitudinea rezult$ din momentul %n care el se produce .

Asigurarea de viata este un mi4loc de protectie financiara a unui individ si a familiei sale.

Ca mi4loc de protectie al individului, asigurarea de viata creaza un venit suplimentar pentru un

anumit moment din viata prin asigurarea unui capital sau a unei pensii. e asemenea,

asigurarea de viata vine in spri4inul individului in momentul in care acesta, in urma unui

accident, are nevoie de spri4in financiar.

Ca mi4loc de protectie a familiei, asigurarea de viata, aduce un venit compensatoriu in

3


4/35

conditiile pierderii intretinatorului financiar, mentinand in conditii normale nivelul de trai al celor

dragi. (otodata, asigurarea de viata, prin posibilitatea de a fi cesionata, licideaza datorii

financiare )credite bancare*, evitandu+se lasarea familiei cu datorii.

I.2. Caracteristicile asigurarilor de viata

Asigur$rile de via#$ au ca obiect garantarea pl$#ii unei sume de bani de c$tre asigur$tor,

%n cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizic$ a asiguratului, 'i anume:

v$t$marea corporal$, %mboln$virea, decesul sau supravie#uirea acestuia. Ciar 'i persoanele

tinere se pot %mboln$vi sau pot deceda %n urma unor accidente nea'teptate, ce vor genera %n

mod automat 'i dificult$#i financiare.

Asigur$rile de via#$ au, spre deosebire de asigur$rile generale, anumite caracteristici,prezentate mai 4os:

Valoarea capitalizat este un fond care se acumuleaz$ pe %ntreaga perioad$ de via#$ a

poli#ei 'i la care de#in$torul de poli#$ poate avea acces %n mai multe moduri: poate face

%mprumuturi, poate opta pentru cump$rarea unei poli#e de asigurare de via#$ cu plata integral,

sau poate r$scump$ra poli#a.

Dificultile financiare %n cadrul asigur$rilor de persoane sunt determinate de:

necesit$#ile b$ne'ti pentru funeralii asigurarea unor resurse financiare mo'tenitorului, dup$

decesul asiguratului restabilirea moral$ dup$ deces.

Motivaia ncheierii asigurrilor de persoane sunt: stresul motiva#ii personale concep#ia

despre moarte.

Riscul este definit de ma4oritatea economi'tilor ca o pierdere propriu+zis$, sau ca o

pierdere produs$ de o negli4en#$ ce poate avea urm$ri asupra individului sau asupra unei

propriet$#i.

Suma asigurat se stabile'te %n mod forfetar de c$tre asigurat, %n func#ie de nevoile 'i

posibilit$#ile sale financiare. Asiguratul poate s$ %nceie mai multe contracte de asigurare%mpotriva aceluia'i eveniment 'i pentru sume diferite, f$r$ s$ fie %mpiedicat de lege sau de

asigur$tor s$ fac$ acest lucru. a producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul

asigur$rii, poate %ncasa drepturile de asigurare de la to#i asigur$torii deoarece aici nu mai este

vorba de daun$ ca la asigur$rile de bunuri.

4


5/35

6eavnd caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restric#ii ca asigurarea de

bunuri. ac$ %n urma producerii riscului asigurat, asiguratul sufer$ o v$t$mare corporal$ sau a

contactat o maladie care i+a afectat capacitatea de munc$, el are dreptul la o indemniza#ie de

asigurare )suma asigurat$*, care s$ fac$ posibil$ refacerea situa#iei sale financiare e&istente

%naintea producerii accidentului sau contact$rii bolii. Interesul asigur$rii nu prezint$ importan#$,

%ntruct indemniza#ia de asigurare este datorat$ independent de e&isten#a unei daune.Indemnizaia de asigurare reprezint$ suma de bani pe care asigur$torul o acit$

asiguratului %n cazul producerii riscului asigurat.

eoarece nici via#a 'i nici s$n$tatea unei persoane nu sunt evaluabile %n bani, nu se

poate pune problema unui raport %ntre suma asigurat$ 'i paguba suferit$ de asigurat.

Contractul de asigurare se %nceie %n form$ scris$ )prin completarea unei declara#ii de

asigurare*. up$ analiza r$spunsurilor, asigur$torul este de acord cu %nceierea contractului,

redactarea contractului %n form$ scris$ 'i %nmnarea unui e&emplar asiguratului. Contractul deasigurare se consider$ %nceiat prin plata primei de asigurare 'i emiterea poli#ei.

ncetarea contractului de asigurare se realizeaz$ %n urm$toarele moduri: modul obi'nuit

de %ncetare %l constituie a4ungerea la termen, adic$ e&pirarea perioadei pentru care a fost

%nceiat contractul %nceteaz$ 'i prin producerea evenimentului asigurat. ar, e&ist$ 'i moduri

mai pu#in uzuale cum ar fi: denun#area, rezilierea 'i anularea contractului

Denunarea se face de c$tre asigur$tor, dac$ asiguratul nu a comunicat, %n scris,

modific$rile intervenite %n cursul contractului %n leg$tura cu datele luate %n considerare la

%nceierea contractului.

Rezilierea %nseamn$ desfacerea pentru un timp a contractului, datorit$ nee&ecut$rii

obliga#iei uneia din p$r#i din cauze care i se pot imputa. 7fectele produse de contract pn$ la

reziliere r$mn valabile.

!ulitatea contractului poate fi cauzat$ de declara#ii ine&acte sau incomplete f$cute de

asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, %n momentul %nceierii

acestuia.

5


6/35

I.3. Tipuri de asigurari de viata

In prezent asigurarile de viata se practica in numeroase forme, ma4oritatea dintre

acestea fiind aparute in ultimele decenii, avnd la baza nevoile tot mai variate ale oamenilor.

8amenii isi cumpara o asigurare de viata pentru ceea ce reprezinta ea pentru client si nu

neaparat pentru ceea ce este in sine, importante fiind serviciul pe care il ofera produsul,

siguranta si confortul implicate.

Asigurarile de viata se impart in doua categorii principale si anume:

1. asigurari de viata traditionale

2. asigurari de viata de tip unit-linked.

1. Asigurari de viata traditionale

Asigurarile de viata traditionale sunt asigurari care ofera clientilor garantii considerabile,

de obicei un beneficiu fi& garantat in caz de deces sau la maturitate. Asiguratorul trebuie sa

acorde aceste garantii indiferent de costurile pe care le implica si sa ramna solvabil, ca

cerinta a clientului si a Comisiei de 9upravegere a Asigurarilor. In acest caz asiguratorul

trebuie sa investeasca cu precautie sporita, in special in obligatiuni guvernamentale sau alte

instrumente de plata sigure. Clientul beneficiaza astfel de produse sigure.

In prezent e&ista sute de tipuri de asigurari de viata, insa cele mai reprezentative si mai

des folosite sunt urmatoarele:

Asigurarea de viata pe termen limitat- este cea mai simpla forma de asigurare de

viata, se inceie pe o perioada determinata de timp si acopera doar riscul de deces. Asiguratul

va plati periodic prima de asigurare, si, in scimbul acesteia, beneficiarul asigurarii va incasa

suma asigurata la decesul asiguratului, conform contractului inceiat. aca mediul economic

avut in vedere este unul inflationist, suma asigurata poate fi prote4ata printr+o clauza speciala,ceea ce implica si adaptarea primei de asigurare. Ceea ce este caracteristic acestui tip de

asigurare este faptul ca suma va fi platita beneficiarului doar daca decesul asiguratului

intervine in perioada de valabilitate stabilita prin contract. aca la e&pirarea contractului

asiguratul este in viata, asiguratorul este e&onerat de la orice obligatie de plata.

Acest tip de asigurare prote4eaza asiguratul doar impotriva riscului de deces si nu ofera

6


7/35

posibilitatea economisirii sau capitalizarii si de aceea primele de asigurare sunt mai mici dect

la alte tipuri de asigurari de viata.

Asigurarea de viata pe termen nelimitat+ acest tip de asigurare acopera riscul de

deces al asiguratului pna la o vrsta inaintata a acestuia )5,1!! de ani de e&emplu*, conditia

principala fiind ca primele de asigurare sa se plateasca pna la vrsta pensionarii. iferenta

fata de asigurarea pe termen limitat consta in marimea primei de asigurare si in faptul ca, daca

asiguratul implineste vrsta precizata in contract va primi suma asigurata actualizata.

Asigurarea mixta de viata+ acest tip de asigurare este o asigurare cu capitalizare si

deosebirea principala fata de celelalte doua tipuri prezentate este faptul ca acopera si riscul de

supravietuire. Asiguratorul va plati la data e&pirarii contractului suma asigurata asiguratului,

sau la data decesului asiguratului va plati suma beneficiarului mentionat in polita de asigurare.

Astfel se acorda o protectie dubla )si fata de deces si fata de supravietuire*, iar primele de

asigurare platite de contractant sau de asigurat reprezinta o forma de economisire care poate

fi valorificata la data e&pirarii contractului. Contractul de asigurare se inceie pe o perioada

cuprinsa intre anumite limite )3 sau 5 si ;! sau ;5 de ani*, cu conditia ca aiguratul sa nu

depaseasca in aceasta perioda o anumita vrsta )de obicei


8/35

otaraste valoarea ei este contractantul asigurarii.

Asigurarea de tip student+ are drept scop economisirea unor fonduri pentru peioada

de studii a copiilor, ciar in conditiile in care beneficiarul nu ar supravietui in momentul

inceperii acestora. rimele de asigurare vor fi platite de asigurat )parintele sau tutorelecopilului* pna la inceperea studiilor, urmnd ca beneficiarul )copilul* sa intre in posesia

rentelor la vrsta specificata in contract. urata de plata a rentelor poate fi de = sau 5 ani, iar

la optiunea asiguratului se poate plati suma integrala la inceputul studiilor, dar intr+o proportie

de ! - 5> din suma totala a rentelor pentru ca asiguratorul nu mai poate capitaliza sumele

respective pe perioada de =+5 ani stabilita in contract. Asiguratorul va plati ciar daca una

dintre parti )asigurat sau beneficiar* va deceda, asumndu+si obligatiile de plata a rentelor in

cazul decesului asiguratului pe parcursul perioadei de asigurare sau transformnd polita intr+o

asigurare mi&ta de viata in cazul decesului beneficiarului. aca decesul beneficiarului are loc

in perioada de plata a rentelor, acestea vor fi incasate de catre asigurat ca o suma forfetara

sau tot periodic. 8 astfel de asigurare se poate inceia pe o perioada stabilita de asigurator

)minim ,1! ani de obicei*, in functie de numarul de ani pentru care se vor plati rentele.

Asigurarea de tip zestre- este asemanatoare cu asigurarea de tip student,

deosebirea constnd in faptul ca suma se va acorda copiilor drept zestre, in momentulcasatoriei. 7ste o asigurare de tip dota, prin care se ofera protectie fata de riscul de deces al

persoanei asigurate )parintele sau tutorele copilului*, beneficiarul )coplilul* primind suma

asigurata la implinirea unei anumite vrste sau atunci cnd se casatoreste. 8 alta deosebire

fata de asigurarea de tip student este faptul ca suma asigurata se plateste integral si nu

esalonat. In cazul decesului contractantului, copilul va beneficia de aceasta suma la termenul

convenit, iar in cazul decesului beneficiarului, polita devine o polita de asigurare mi&ta.

Asigurarea pentru ipoteca+ este acea asigurare realizata la cererea creditorului )de

obicei o banca* atunci cnd se doreste cumpararea unei locuinte sau a unui teren. in aceasta

asigurare se vor acoperi sumele restante neplatite de catre debitor.

#


9/35


10/35

de batrnete, respectiv pentru pensia de urmas, pentru sot sau sotie.

@n caz special il reprezinta asigurarea de renta de supravietuire prin care se acorda o

indemnizatie periodica in cazul decesului asiguratului in favoarea coasiguratului, daca acesta

este in viata. Ca forme specifice de asigurare, mai des intlnite sunt:

1. renta temporara de supravietuire, prin care se acorda indemnizatia pna la data stabilita inprealabil in contract, sau pna la data decesului coasiguratului, daca acesta survine mai

devreme.

2. renta de supravietuire viagera in cazul in care coasiguratul moare inaintea primului

asigurat, asigurarea e&pira ciar inaintea acordarii primei indemnizatii.

Aceste forme se practica preponderent pentru alocatie temporara pentru pensia de

urmas si pentru alocatie temporara a sistemului de pensii.

enta de supravietuire pe toata durata vietii acorda o indemnizatie pna in momentuldecesului coasiguratului )cu indemnizatie finala*, sau pna la data+limita anterioara datei

decesului coasiguratului )fara coasigurare cu indemnizatie finala*. In cazul in care aceasta

asigurare se inceie contra platii unei prime de asigurare, perioada in care se efectueaza

aceasta plata este temporara )de e&emplu, pna la implinirea vrstei de ;!+;5 de ani de catre

coasigurat*. 9e practica pentru alocatii pe toata durata vietii din pensia de urmas si sub forma

unor sceme colective de pensii.

2.Asigurari de tip unit-linked

Asigurarile de viata de tip unit+lined sunt asigurari pe baza de investitii, care ofera nu

numai protectia prin asigurare, ci si posibilitatea investirii. rima pe care o plateste asiguratul

este investita intr+unul sau mai multe fonduri de investitii puse la dispozitie de catre asigurator,

din care asiguratul primeste apoi o cota parte )un anumit numar de ?unit+uri0*. Asiguratul are

dreptul de a opta pentru fondurile si structura in care se vor investi primele platite de el, avnd

posibilitatea ca, pe parcursul derularii asigurarii sa scimbe aceasta structura. Conditia pentru

a putea participa la aceste fonduri de investitii este de a cumpara o asigurare de viata.aca in cazul asigurarilor de viata traditionale riscul investitiei apartine companiei de

asigurari )in consecinta asiguratorul va investi banii cu mare prudenta, de obicei in depozite

bancare si obligatiuni de stat, care desi nu aduc profituri mari, sunt sigure*, la asigurarile unit+

1%


11/35

lined riscul investitiei apartine contractantului, beneficiile obtinute din investitii depinzand de

performanta fondurilor de investitie create si puse la dipozitie de asigurator .

Aceste produse pot avea in structura lor urmatoarele componente :

Componenta de protectiecare este reprezentata de o asigurare de viata pe termennelimitat, pentru care plata primelor esalonate se face pna la implinirea vrstei de

pensionare, iar pe perioada protectiei suma asigurata )aleasa de client* este garantata de

asigurator. In cazul decesului asiguratului, beneficiarul va incasa valoarea ma&ima dintre suma

asigurata si valoarea contului sau la momentul respectiv, unde suma asigurata este stabilita de

catre client intre o valoare ma&ima si una minima, in functie de vrsta sa si de prima platita, iar

valoarea contului este reprezentata de ecivalentul valoric al unit+urilor detinute in fondurile

financiare ale asiguratorului.

Componenta investitionalaconsta in cumpararea de unitati de cont )unit+uri* in

fondurile financiare constituite de asigurator. Aceste fonduri sunt fonduri interne, incise,

reprezentnd un portofoliu de diverse tipuri de active financiare administrate de asigurator

e&clusiv in scopul asigurarii.

Contractantul asigurarii va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurarilor unit+

lined, iar prima de asigurare platita va fi destinata in intregime acizitionarii de unit+uri in

fondurile financiare. lata primelor se poate face anual, semestrial, trimestrial, lunar, dar si in

orice moment atunci cnd se doreste marirea partii de investitie. Contractantul poate alegeprocentul in care prima se va aloca intre diferitele fonduri si poate la orice moment sa simbe

gratuit aceste procente de alocare.

Valoarea unui unit se stabileste saptamnal, la momentul evaluarii fondurilor, regasindu+se in

marimea pretului de vnzare, pret care este folosit in evaluarea costului asigurarii de viata, in

momentul in care clientul doreste retragerea de liciditati sau atunci cnd intrerupe contractul

si doreste sa obtina ecivalentul valoric al contului sau.

Componenta rentelorapare doar in cazul asigurarilor unit+lined la care e&ista

posibilitatea transformarii contului si consta in transformarea la sfirstul perioadei de plata a

primelor )la vrsta pensionarii* a valorii contului contractantului in rente lunare, platibile atta

timp ct asiguratul este in viata. @nele societati platesc rentele pe o perioada garantata

indiferent daca asiguratul decedeaza sau nu in acest interval.

retul de cumparare reprezinta pretul la care clientul poate cumpara unit+uri in fondurile

11


12/35

finaciare mentionate, iar banii platiti de client sub forma primelor de asigurare sunt transformati

in unit+uri in functie de acest pret.

rodusele unit lined prezinta urmatoarele trasaturi :

+ prima de asigurare nu este fi&a, clientul poate modifica oricnd marimea primelor de

asigurare+ clientul poate alege suma asigurata intre un minim si un ma&im stabilite in functie de vrsta

asiguratului si de valoarea primei platite, iar aceasta suma este garantata pe toata durata

contractului si poate fi modificata oricnd

+ plata primelor de asigurare este esalonata si e&ista posibilitatea modificarii frecventei de plata

la fiecare aniversare a contractului

+ clientul poate oricnd sa retraga o cota din numarul unit+urilor in contul sau, cota e&primata

ca procent sau suma fi&a+ in cazul in care clientul nu mai poate plati primele de asigurare contractul unit+lined se

transforma intr+un contract cu suma asigurata redusa, adica noua suma asigurata va fi egala

cu cu valoarea contului contractantului la momentul incetarii platii primelor

+ in cazul unui contract cu suma asigurata redusa, clientul are dreptul sa faca retrageri

periodice prin reducerea contului sau, reduceri care se pot face sub forma de cote procentuale

sau in suma fi&a, atta timp ct contul nu este nul

+ contractantul asigurarii are dreptul, de regula o data pe an, sa transfere unit+uri intre fondurile

financiare in care se afla banii sai.

9i in cazul asigurarii de tip unit+lined, ca si in cazul celorlalte asigurari de viata, se pot

adauga clauze suplimentare, cu deosebirea ca prima corespunzatoare clauzelor se va deduce

lunar din contul contractantului prin reducerea numarului de unit+uri.

e asemenea, asigurarile de viata se pot clasifica si in functie de riscul acoperit.

Acestea pot fi: a* asigurri de supravieuire, b* asigurri de deces, c* asigurri mi"te de via,

d* asigurri de accidente, e* asigurri de boal, f* alte forme.Bn cazul asigurrii de supravieuire, asigur$torul se oblig$ s$ pl$teasc$ asiguratului

suma asigurat$, cu condi#ia ca acesta s$ fie %n via#$ la sfr'itul perioadei pentru care s+a

%nceiat contractul de asigurare. ac$ acesta a decedat %nainte de e&pirarea termenului de

valabilitate, asigur$torul este eliberat de anga4amentul luat prin contract, 'i nu are nici o

obliga#ie fa#$ de mo'tenitori.

12


13/35

#sigurarea de rent este asigurarea %n care suma asigurat$ este pus$ la dispozi#ia

asiguratului sub forma unor pl$#i periodice cu titlul de rent$.

Bn cazul asigurrii de via variabil, proprietarul poli#ei de asigurare are posibilitatea de

a alege una din op#iunile pe care societatea de asigurare i le pune la dispozi#ie, beneficiile

poli#ei de asigurare se a4usteaz$ %n func#ie de valoarea investi#ilor prev$zute %n poli#a de

asigurare, %n momentul %n care se solicit$ plata lor, beneficiile de deces nu pot fi mai mici dectsumele asigurate ini#ial pentru care s+a %nceiat contractul de asigurare, dar ele pot fi mai mari,

dac$ investi#iile f$cute au fost profitabile.

Bn ceea ce prive'te asigurrile de via universal, posesorul poli#ei de asigurare poate,

la anumite intervale de timp, modifica valoarea beneficiilor de deces, posesorul poli#ei de

asigurare poate scimba valoarea 'i data efectu$rii pl$#ii primelor de asigurare, f$r$ a avea

obliga#ia de a anun#a anticipat societatea de asigur$ri, primele de asigurare sunt plasate %ntr+

un cont 'i din valoarea lor se vor sc$dea, la un moment dat, celtuielile de deces. Bn acest contse vars$, totodat$, 'i dobnzile ob#inute, care pot varia %n timp, posesorul poli#ei poate retrage

anumite sume din economiile acumulate, societatea de asigur$ri este cea care va decide cum

vor fi investi#i banii, 'i cea care garanteaz$ o rat$ minim$ de rentabilitate.

Bn cazul asigurrilor de deces$ prote4eaz$ asiguratul %mpotriva riscului de deces,

asiguratul se oblig$ s$ pl$teasc$ prime de asigurare toat$ via#a, e&istnd posibilitatea ca plata

primelor s$ se fac$ pn$ la o anumit$ dat$ cum ar fi: data ?&0, ie'irea la pensie, %n cazul

asigur$rii de deces %nceiate pe termen limitat, asigur$torul se oblig$ s$ acite suma %nscris$

%n contract, cu condi#ia ca decesul asiguratului s$ survin$ %n perioada de valabilitate a

acestuia.

a asigurarea mi"t de via asigur$torul cuprinde dou$ riscuri alternative %ntr+un

contract de asigurare unic, dnd impresia ca asigura#ii c'tig$ %n cazul producerii oric$rui risc:

%n cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigur$rii intr$ %n posesia sumei asigurate, iar %n

caz de supravie#uire, asiguratul %ncaseaz$ personal suma asigurat$. Asiguratul cstig$ %n

ambele cazuri dar cu pre#ul aferent acoperirii celor dou$ riscuri, att cel de deces ct 'i cel de

supravie#uire.Asigurarea de accidente, prote4eaz$ persoanele fizice de consecin#ele nefaste ale unor

evenimente neprev$zute care le poate afecta via#a, integritatea corporal$ sau capacitatea de

munc$. ersoanele asigurate vor primi cu titlu de indemniza#ie o sum$ pentru acoperirea

celtuielilor de %ngri4ire medical$, refacere 'i compensare a pierderilor de venit.

13


14/35

#sigurarea de boal are drept scop prote4area persoanelor care au suferit o

incapacitate temporar$ de munc$ determinat$ de boal$.

olul asigurrilor de sntate este acela de acoperire total$ sau par#ial$ a celtuielilor

cu ocrotirea s$n$t$#ii, diferen#a fiind suportat$ de stat sau de individ dup$ caz. Aceste asigur$ri

au caracter facultativ 'i se %ntind pe perioade lungi de timp. Clasificarea asigur$rilor de

s$n$tate: asigur$ri de accidente asigur$ri de boal$ asigur$ri de s$n$tate permanent$. oli#ede asigur$ri de s$n$tate: asigurarea celtuielilor de spitalizare asigurarea pentru interven#ii

cirurgicale asigurarea medical$ de baz$ asigurarea medical$ ma4or$ asigurarea medical$

comple&$.

#sigurarea de sntate permanent urm$re'te s$ elimine s$r$cia, adesea asociat$ cu o

incapacitate de munc$ de durat$, provocat$ de un accident sau o boal$. ac$ asiguratul

a4unge %n incapacitate de munc$ %n urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la o

indemniza#ie de asigurare, care se acord$ periodic, att timp ct se men#ine starea deincapacitate, sau pn$ cnd asiguratul atinge vrsta de pensionare, ori decedeaz$.

#sigurarea dotal % este un mod de constituire a unei dote pentru copil, pn$ cnd acesta

a4unge la ma4orat. Asigur$torul onoreaz$ aceast$ asigurare dac$ beneficiarul este %n via#$ la

data atingerii ma4oratului. Bn caz contrar asigur$torul este e&onat de orice r$spundere legat$

de acest contract.

#sigurarea de nupialitate + este o asigurare de via#$, %n baza c$reia asigur$torul se

anga4eaz$ s$ pl$teasc$ o anumit$ sum$ de bani asiguratului, dac$ acesta se c$s$tore'te

%nainte de a %mplini o anumit$ vrst$.

#sigurarea de natalitate + const$ %n obliga#ia asigur$torului de a pl$ti suma de bani

asiguratului c$ruia i s+a n$scut un copil, %ntr+un anumit termen.

14


15/35

Capitolul II: Calculul primelor de asigurare, tarifele de prime si rezerva

matematica la asigurarile de viata

II.1. Calculul primelor de asigurare in asigurarile de viata

Factori determinanti

In asigurarile de viata, drepturile si obligatiile specifice in acord sunt dependente de

probabilitatea de supravietuire a asiguratului.

Intr+o societate de asigurari de viata, rolul cel mai important in calcularea primelor deasigurare il are actuarul, numit si matematicianul asigurarilor de viata. Cele mai importante

sarcini ale sale constau in determinarea primei de asigurare, stabilirea rezervelor matematice,

a valorii de rascumparare pentru produsele cu capitalizare, dezvoltarea de produse noi,

calcularea ?embedded value0 si altele.

Tabelele de prima se calculeaza pe baza statisticilor demografice, in principal a

tabelelor de mortalitate. atematica asigurarilor de viataopereaza cu probabilitatile de

supravietuire si de moarte. In cazul asigurarilor de persoane, altele decat cele de viata, se

folosesc si alte date statistice precum: morbiditatea, frecventa accidentelor, tipul de activitate

etc.

entru estimare, se considera ca ceea ce s+a petrecut se va repeta si in viitor in conditii

similare.

In unele tari, deoarece durata medie de viata difera destul de mult intre barbati si femei

primele de asigurare pot fi diferite pentru persoane de se& opus avand aceeasi varsta. e

obicei, femeia va plati prime de asigurare la acealasi nivel cu un barbat cu 3+5 ani mai

invarsta.

rincipalele elemente care influenteaza nivelul primei de asigurare au caracter general,

cum ar fi tabelele de mortalitatepe baza carora se calculeaza primele de asigurare la nivelul

unei populatii determinate, starea generala de sanatatea populatieirespective , dar si caracter

special, precum varsta si se"ul asiguratului, starea sanatatii acestuia, duratacontractului,

15


16/35

nivelul sumelorasigurate ce vor fi platite la producerea decesului sau la maturitatea

contractului in cazul asigurarilor cu capitalizare, rata dobanzii obtinute in urma investirii

primelor, cheltuielile legate de emiterea contractului de asigurare,profitulsocietatii de

asigurari.

eterminarea corecta a primelor se bazeaza pe respectarea unor principii clare:

Ratele de prima trebuie sa fie adecvate, ceea ce inseamna ca, pentru un grup de

contracte, suma banilor colectati de la asigurati, la care se adauga dobanda catigata

din investirea acestora, trebuie sa fie suficienta pentru acitarea tuturor sumelor

asigurate promise si sa acopere si celtuielile de asigurari

Ratele de prima trebuie sa fie ecitabile, adica trebuie sa aiba in vedere riscul

fiecarei persoane asigurate. Aprecierea riscului reprezinta responsabilitatea

principala a departamentului de subscriere a unei societati de asigurari. Astfel, riscul

este apreciat ca fiind standard sau sub+standard, in functie de probabilitatea mediede viata a persoanei in cauza. entru riscurile sub+standard se pretinde solicitantului

plata unei e&tra+prime de asigurare

Ratele de prima trebuie sa fie excesive in comparatie cu suma asigurata promisa.

Prima de risc si prima nivelata

rimele de asigurare pe care societatile de asigurari de viata le percep de la clientii sai

sunt calculate in functie de criteriile mentionate. at fiind ca sunt asigurari pe termen mediu

sau lung, riscul de deces creste de la un an la altul datorita imbatranirii naturale, ceea ce

inseamna ca societatea ar trebui sa perceapa in fiecare an o prima de asigurare din ce in ce

mai mare, denumitaprima de risc, ce reprezinta valoarea probabila a riscului asumat de+a

lungul fiecarui an de asigurare. Acest lucru nu este convenabil pentru asigurat si este dificil

pentru asigurator. 9e calculeaza o prima anuala, constatata pe toata perioada asigurarii,

numitaprima nivelata, care aceeasi valoare pe toata durata de plata a primelor, situandu+se

intre valorile e&treme ale primei de risc )naturale*. Astfel, siguratorul va incasa, in primii ani ai

perioadei de asigurare, o prima mai mare decat cea necesara pentru acoperirea riscului, iar

ulterior datorita inaintarii in varsta a asiguratului, va incasa o prima mai mica decat cea

corespunzatoare riscului. Asiguratorul colecteaza anumite sume din primele de asigurare,

neutilizate un timp si care impreuna cu dobanzile aferente, vor fi utilizate atunci cand primele

nivelate nu vor mai fi suficiente pentru acoperirea riscului asiguratului.

16


17/35

Prima neta si prima bruta

Ca modalitate de plata a primei de asigurare in asigurarile de viata, aceasta se poate

acita o singura data sub foarma primei unice, sau in transe periodice, esalonat.

!rima unicaeste astfel calculata incat sa acopere riscul pe intreaga perioada asigurata. Inacest fel, asiguratorul va beneficia de intreaga suma de bani de la inceput, pentru toata durata.

rima unica incasata, la care se adauga dobanda rezultata din investirea ei, va fi utilizata

pentru acoperirea platii sumei asigurate, indiferent la ce data ar interveni decesul, sau la

e&pirarea contractului. Aceasta modalitate de plata este foarte putin utilizata in practica, mai

frecvent pentru asigurarile de viata pe termen lung.

Asigurarile cu plata esalonata a primei sunt cel mai frecvent utilizate, in special in

cazul unei asigurari pe termen lung, deoarece suma ce ar reprezenta prima unica ar constitui

un effort financiar foarte mare al contractantului asigurarii. Calculul primelor esalonate are in

vedere faptul ca asiguratorul poate accepta incasarea aceleaiasi primei - sub aspectul

nivelului - esalonat in timp, desi riscul de deces este diferit de la un la altul datorita imbatranirii

persoanei asigurate. In consecinta, valoarea actuala a ratelor de prima va fi egala cu prima

neta unica. Ca urmare, apare necesara constituirea unui fond de rezerva, la care se adauga

dobanda rezultata din investirea banilor si primelor viitoare ce se vor incasa. Acesta trebuie sa

fiesuficient pentru plata sumei asigurate, indiferent de momentul la care se produce decesul

asiguratului.rimele nete calculate in asigurarea de viata iau in calcul:

robabilitatea de producere a evenimentului asigurat

Varsta si se&ul persoanei asigurate

Valoarea actuala a primelor

Valoarea actuala a sumei asigurate

obanda tenica

(oate aceste celtuieli trebuie acoperite din activitatea societatii de asigurari si

singura modalitate o reprezinta adaugarea unui supliment"adaos# de primala prima neta,

obtinandu - se astfel prima bruta, aceasta fiind de fapt, prima efectiv platita de asigurat.

1$


18/35

Celtuielile reprezinta astfel, un factor important in functie de care se calculeaza

prima de asigurare.aceste celtuieli pot fi initiale sau permanente si sunt mai mari, in timp ce

celtuielile permanente se efectueaza in fiecare an, avand un nicel redus.

$uplimentul de prima include urmatoarele elemente:

Celtuielile de acizitie a politei de asigurare care se fac la inceierea contractului

si cuprind salariile siDsau comisioanele agentilor de vanzari, celtuielile pentru

e&aminarea medicala a clientilor )daca este cazul* pentru o evlaloare corecta a

riscului, alte celtuieli de evaluare a riscului, celtuielI de incasare a primelor etc.

Celtuieli de reclama, publicitate, tiparituri, calculate ca o anumita cota

procentualoa din primele de asigurari.

Celtuieli de automatizare.

Celtuielile de incasare a primei de asigurare si gestionare, care sestabilesc

sub forma unei cote procentuale din prima neta,celtuielile cu comisioanele dereinnoire a politelor.

Celtuielile administratice si gospodaresti ale asiguratoruluirespectiv

celtuielile legate de intretinere, cirie, telefon, celtuieli de reprezentare etc. care

se esaloneaza pe toata perioada de valabilitate a asigurarii.

epozitul pentru celtuieli este destinat acoperirii celtuielilor initiale si celor

permanente. Astfel, asiguratorul plateste la fiecare prima o parte din suma constituind

celtuielile initiale, la care se adauga sumele care reprezinta celtuielile permanente pentruperioada respectiva.

@n aspect important se refera la reducerile de primape care asiguratorul le poate

oferi. Acestea sunt, in principal, de doua tipuri:

reduceri de frecventa, care se acorda atunci cand plata primelor de asigurare

se face la intervale mai mari de timp )plata unica sau anuala, semestriala*.

atiunea practicarii acestei reducei este legata de faptul ca, pe de o parte,

societatea de asigurare beneficiaza de sume mai mari, platite in avans pe o

perioada mai lunga, putand sa le investeasca si, pe de alta parte, ea nu mai face

nici un fel de celtuieli pentru colectarea ratelor de prima la intervale mai mici de

timp.

1#


19/35

Reduceri de marime,care au ca scop principal incura4area asiguratilor pentru

inceierea unor polite de valori mari. In general, ele se acorda atunci cand

primele de asigurare anuale depasesc un anumit nivel stabilit de asigurator.

Ambele tipuri de reduceri sunt stabilite in mod unilateral de catre asigurator care, in

functie de con4unctura pietii, are dreptul de a le modifica periodic, notificand acest lucru

clientilor la aniversarea contractului. e regula ele se aplica asupra primelor brute de

asigurare, la care se adauga si primele suplimentare pentru clauzele aditionale.

II.2. Tariele de prime si re!erva matematica la asigurarile de viata

a asigur$rile de via#$, ca 'i la cele de bunuri ori de r$spundere civil$ asigur$torul este

preocupat s$ asigure stabilirea rezultatelor financiare ale activit$#ii desf$'urate. Anga4amentele

asumate de acesta pot fi onorate nu mai dac$ primele %ncasate de la asigura#i sunt pe deplin

acoperitoare. Bn plus primele trebuie s$ acopere 'i celtuielile legate de acizi#ionarea

asigur$rilor, %nceierea contractelor, %ncasarea primelor, plata sumelor asigurate etc.

entru stabilirea tarifelor de prime se porne'te de la datele cuprinse %n tabelele de

mortalitate ale #$rii respective. Aceste tabele con#in o seam$ de indicatori calcula#i pe baza

datelor privind num$rul popula#iei 'i cel al deceselor, pe ani de na'tere 'i vrste pentru b$rba#i,

femei 'i ambele se&e.

Iat$ care sunt 'i ce e&prim$ indicatorii tabelelor de mortalitate:

Num"rul supravie#uitorilor de v$rst" % arat$ cte persoane dintr+o genera#ie ipotetic$de 1!! !!! n$scu#i+vii mai sunt %n via#$ la

%mplinirea vrstei% ani 'i se noteaz$ cu l)&*.

Num"rul deceda#ilor &ntre v$rstele % %i%'1 ani arat$ c#i din supravie#uitori vrstei%

mor %nainte de a %mplini vrsta%'1 ani, adic$ %n cursul anului considerat, 'i se noteaz$ cu d)&*.

Probabilitatea de moarte&ntre v'rstele% %i%'1 ani arat$ riscul la care este supus$ o

persoan$, care a %mplinit vrsta de% ani, s$ %nceteze din via#$ %nainte de a %mplini%'1 ani 'i

se noteaz$ cu E)&*.Probabilitatea de supravie#uire%ntre vrstele de & 'i &F1 ani arat$ 'ansele pe care le

are o persoan$, care a %mplinit & ani, s$ fie %n via#$ la %mplinirea vrstei de &F1 ani 'i se

noteaz$ cu p)&*.

Num"rul mediu al supravie#uitorilor%n intervalul de vrst$ & la &F1 'i se noteaz$ cu

lm)&*.

19


20/35

(peran#a de via#" la v$rsta % indic$ num$rul mediu de ani r$ma'i de tr$it pentru o

persoan$ care supravie#uie'te vrstei & 'i se determin$ prin %nsumarea num$rului mediu de

supravie#uitori lm)&* de vrsta & pn$ la vrsta ma&im$ din tabel$ 'i %mp$r#irea rezultatului

acestei adun$ri la num$rul supravie#uitorilor vrstei &, se noteaz$ cu 7)&*.

7)&*G&'

...&1'&'

xl

lmxlmxlm +++

%n care: H + vrsta la care moare ultimul reprezentant al genera#iei ini#iale de 1!! !!! de

n$scu#i+vii.

(peran#a de via#" la na)tere, denumit$ 'i /durata medie de via#$0, indic$ num$rul

mediu de ani pe care poate s$+i tr$iasc$ un nou n$scut %n condi#iile intensit$#ii mortalit$#ii pe

vrste din perioada de referin#$ a tabelei de mortalitate 'i se noteaz$ cu 7!)&*. 8

particularitate a asigur$rii de via#$ o constituie perioada %ndelungat$ - de 5+15 ani sau mai

mul#i ani - pentru care se %nceie. Bn perioada respectiv$, asiguratul pl$te'te prime de

asigurare, iar asigur$torul se anga4eaz$ s$ acite suma asigurat$ %n caz de deces al

asiguratului sau la e&pirarea asigur$rii, %n caz de supravie#uire a acestuia. entru a+'i putea

onora obliga#iile asumate, asigur$torul %'i creeaz$ pe seama primelor %ncasate, un anumit fond

care, men#inut %n circuitul economic, produce venit.

Venitul produs de fondul astfel constituit se ia %n calcul atunci cnd se stabile'te

m$rimea primei de asigurare. Venitul realizat de asigur$tor depinde de m$rimea sumelor

v$rsate %n fond, de durata p$str$rii acestora %n circuitul economic 'i de modul de fructificare.

Astfel, venitul depus spre fructificare la o institu#ie de credit se calculeaz$ cu dobnd$

compus$. ac$ not$m cu /i0 rata dobnzii acordat$ de institu#ia de credit, atunci depunerea

ini#ial$ a asigur$torului %n sum$ de 1 leu, la sfr'itul primului an devine &'i, la sfr'itul celui de+

al doilea an devine (&'i )*, etc. prin urmare dac$ avem o sum$ de bani depus$ spre fructificare

pe care o not$m cu S+, dup$ n ani, se determin$ cu a4utorul formulei S+,i 'i devine:

9nG 9!)1Fi*n

, dac$ not$m &'i-u$ ob#inem: Sn- S+,un

care se mai nume'te 'i formul$ defructificare. actorul unse g$se'te calculat %n tabele financiare pentru diferite procente.

Ce sum$ ar trebui depus$ ast$zi spre fructificare cu o anumit$ rat$ a dobnzii, pentru

ca peste un num$r de ani, aceasta s$ ating$ nivelul dorit de noiJ Bn acest scop aplic$m

formula de mai 4os, dedus$ din formula fructific$rii banilor cu dobnd$ compus$:

2%


21/35

&1'&' iSnnS += n

daca notam vi=

+1

1 , formula de fructificare

devine: 9oG9nKvn, %n care vn- valoarea actual$ a unei func#ii

monetare optenabile dup$ n ani, %n condi#iile unei rate determinabile a dobnzii.Prima net" unic" la asigur"rile de supravie#uire - trebuie s$ fie astfel dimensionat$

%nct s$ acopere integral riscul pe care asigur$torul 'i+l asum$ fa#$ de asigura#i. entru

asigurarea de supravie#uire pe termen lung, calculul primei nete are la baz$ urm$torul

ra#ionament: asigur$torul presupune c$ toate persoanelecare au %mplinit vrsta de l )&* %nceie

asigur$ri de persoane pentru aceea'i durat$ )n ani* 'i pentru aceea'i sum$ asigurat$ )1 leu*.

n$ la e&pirarea asigur$rii, dintre persoanele care au %nceiat asigurarea vor supravie#ui l &Fn

persoane 'i asigur$torul va trebui s$ pl$teasc$ dup$ n ani,

1K l&Fn

rima net$ se va determina cu a4utorul formulei:

n7& Gx

nXvx

1

1 + in care n7& G prima net$ la asigurarea de supravie#uire donat$ de o

persoan$ %n vrst$ de & ani, care %nceie un contract de valabilitate pe n ani.

ac$ suma asigurat$ se acit$ dintr+o dat$, adic$ %n mod forfetar, formula devine:

n7&GDx

nDx+, valorile lui &pentru fiecare vrst$ devin constante 'i sunt %nscrise %n

tabelul numerelor de comuta#ie, %ntocmit %n baza tabelei de mortalitate 'i a valorilor pe care le

ia v&.

ac$ suma asigurat se achit n mod fracionat$ sub form de rente viagere anticipate ,

prima net$ se calculeaz$ cu a4utorul urm$toarei formule:

a&Gx

XvXvxx

1

1...111 +++ , dac$ formula o %nmul#im cu v& vom avea:

a&G( )

Dx

DxDDx ...1 +++ %ntruct suma elementelor de la num$r$tor este calculat$ 'i

%nscris$, ca num$r de comuta#ie, %n coloana 6&, a tabelei de mortalitate, formula primei nete

devine:

21


22/35

ax(Dx

Nx

ac$ suma asigurat se achit n mod fracionat$ sub form de rente viagere

posticipate$ prima net$ se calculeaz$ cu a4utorul urm$toarei formule.

a&G ( )Dx

DxDDx +++ 1 G ( )DxxN 1+

Prima brut" - pentru ca asigur$torul s$+'i poat$ acoperi 'i celtuielile legate de

efectuarea opera#iilor de asigurare, este necesar ca la prima net$ s$ se adauge 'i un

supliment de prim)care include urm$toarele elemente - celtuielile de acizi#ie a asigur$rii,

celtuielile de %ncasare a primei de asigurare 'i gestionare, celtuielile administrativ+

gospod$re'ti ale asigur$torului*.

rima net$ brut$ sau tarifar$ se poate calcula cu a4utorul formulei:

#.-#'L 'M#.'N lna"$

unde: AO - prima brut$ unic$ sau tarifar$

A - prima net$

L - celtuieli de acizi#ie

M - celtuieli de %ncasare

M AO - cot$ procentual$ din celtuieli de %ncasare

)- celtuieli adminisatrativ+gospod$re'ti) lna%/ anuitate viager$ anticipat$ limitat$ din celtuieli administrativ+gospod$re'ti.

*e!erva matematic" - diferen#a dintre valoarea actual$ a obliga#iilor financiare ale

asigur$torului 'i valoarea actual$ a obliga#iilor financiare ale asiguratului de onorat la un

moment dat, serve'te la acoperirea obliga#iilor viitoare ale asigur$torului. $rimea rezervei

matematice se poate determina cu a4utorul mai multor metode, 'i anume:

etoda prospectiv$ - se caracterizeaz$ prin aceea c$ compar$ de la an la an, de la

%nceierea asigur$rii 'i pn$ la e&pirarea ei, valorile actuale ale obliga#iilor p$r#ilor

contractante.

etoda retrospectiv$ - const$ %n compararea sumelor riscate att de asigur$tor, ct 'i de

asigurat la fiecare an din perioada de valabilitate a asigur$rii.

22


23/35

ezervele de prime sunt de dou$ feluri: teoretice 0i practice. Rezerva teoretic de prim$

este cea pe care ar trebui s$ o calculeze asigur$torul, pornind de la prima net$ %ncasat$ de el,

f$r$ s$ ia %n considerare condi#iile concrete %n care se efectueaz$ opera#iile de asigurare.

Rezerva practic de prim$ #ine seama 'i de aceste condi#ii.

Capitolul III: Contractul de asigurare de viata

III.1. Termeni utili!ati in contractul de asigurare de viata

Asigurarea de viata se bazeaza pe inceierea unui contract de asigurare + polita de

asigurare + prin care asiguratorul se obliga sa plateasca beneficiarului asigurarii o anumita

suma la producerea riscului asigurat +suma asigurata+, in scimbul platii de catre contractantul

asigurarii a unei prime de asigurare, respectiv pretul protectiei oferite asiguratului de

asigurator.

1ersoanele implicate intr+un contract de asigurare sunt:

Asiguratorul+ societatea de asigurare, care convine sa plateasca suma de bani

stabilita, la producerea riscului asigurat.

Asiguratul+ persoana a carei viata se asigura.

Contractantul asigurarii+ persoana care inceie contractul de asigurare si care

plateste prima de asigurare. e cele mai multe ori contractantul este aceeasi persoana cuasiguratul, in caz contrar fiind necesar acordul asiguratului pentru inceierea contractului.

*eneficiarul+ partea )persoana individuala, trust, organizatie caritabila sau societate

comerciala* care va incasa suma asigurata in cazul decesului asiguratului.

e asemenea este necesara si cunoasterea catorva termeni financiari:

Rezerva matematica. ezerva matematica este caracteristica asigurarilor de viata si

reprezinta o parte din primele de asigurare constituite ca rezerva, pe care asiguratorul o

constituie pentru a putea plati sumele asigurate, indiferent de momentul produceriievenimentului asigurat.

+aloarea de rascumparare. Valoarea de rascumparare este valoarea care se va

rambursa asiguratului, in cazul in care acesta, datorita incapacitatii de continuare a platii

primelor sau din alt motiv, cere intreruperea contractului inaintea e&pirarii acestuia. Aceasta

23


24/35

valoare se calculeaza doar pentru contractele cu plata esalonata, prin aplicarea unei cote

procentuale )in functie de momentul rezilierii contractului* asupra rezervei matematice. Cu ct

rezilierile sunt facute la un interval mai redus fata de data inceierii contractului, cu att

valoarea de rascumparare va fi mai mica, si aceasta datorita celtuielilor mari efectuate de

asigurator in aceasta perioada.

Asiguratul are dreptul )stabilit prin contract* de a rezilia in orice moment contractulinceiat si de aceea, asiguratorul trebuie sa tina cont in calcularea primelor de asigurare si de

procentul asteptat al persoanelor care vor rezilia polita de asigurare in fiecare an.

Rata tenica a dob'nzii. In domeniul asigurarilor dobnda inseamna pretul platit de

societatea de asigurari asiguratului pentru utilizarea banilor din primele de asigurare, referindu+

se la veniturile obtinute din investitii financiare. Aceste venituri obtinute din investirea banilor

reprezinta o sursa importanta de finantare a fondului din care se vor acita sumele asigurate in

caz de deces sau la maturitatea politelor.entru ca societatile de asigurari nu stiu de la inceput ce dobnda se va obtine din sumele

investite de+a lungul timpului, este necesar sa se ia in considerare o rata a dobnzii realista, in

functie de situatia tarii, de posibilitatile de investire. Aceasta dobnda poarta denumirea de

rata tenica a dobnzii si in unele tari se stabileste un nivel minim al acestei rate.

9uma pe care trebuie sa o acite asiguratorul la data limita creste direct proportional cu

dobnda. Ceea ce este important referitor la aceasta dobnda este ca ea nu se plateste

beneficiarului sau asiguratului dect la data decesului sau la e&pirarea contractului, astfel

valoarea politei crescnd in fiecare an cu cota de participare la profit corespunzatoare dobnzii

obtinute de asigurator din investirea rezervelor matematice.

III.2. +repturile si obligatiile contractuale

Contractul de asigurare este forma 4uridica pe care o imbraca asigurarea de viata. 8

asemenea forma i+o confera contractul si legea propriu+zisa, care contin drepturile si obligatiile

in ceea ce priveste asigurarea.

otrivit legii 13; din 15 Pprin contractul de asigurare asiguratul se obliga sa plateasca

o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca

24


25/35

asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, denumita in continuare

indemnizatie, in limitele si la termenele conveniteP.

artile unui contract de asigurare de viata sunt Compania de Asigurari si Contractantul,

iar prevederile incluse sunt diferite in functie de trei categorii de elemente:

!e timpul vietii asiguratului

1. Clauza Pcontractului ca intregP + stipuleaza documentele care constituie un contract,

privit ca intreg. Acest lucru se refera la polita de asigurare, toate clauzele suplimentare

si copia formularului confidential. oar presedintele sau vice+presedintele Consiliului de

Administratie al societatii de asigurari poate scimba stipulatul contractului numai in

scris si nici o scimbare nu poate fi facuta fara acordul scris al conractantului.

2. Clauza contractantului asigurarii - acesta poate cesiona sau transfera polita, poatescimba beneficiarul si poate e&ercita orice optiune si drept stipulat.

3. Clauza de plata a primelor - stabileste care este volumul primelor care trebuie platite si

modul in care se va face acest lucru )suma intreaga, anual, semestrial, trimestrial,

lunar*

=. Clauza de rascumparare partiala cu rambursare - contractantul poate sa primeasca o

suma de bani cu titlu de imprumut a carei valoare nu poate depasi valoarea contuluiacestuia la un moment dat datele si suma de rambursare difera de la o societate de

asigurari la alta e&ista o perioada de gratie in care plata primelor se poate face fara

dobnzi, iar asiguratul este acoperit prin asigurare in timpul perioadei de gratie.

5. Imprumut automat pe baza politei pentru anumite produse - asiguratul poate primi un

smprumut din partea asiguratorului pentru a acoperi primele ramase neplatite, cu

conditia ca plata primei sa nu se faca dupa e&pirarea perioadei de gratie.

;. Cesiunea - este o clauza care permite transferarea drepturilor conferite de asigurare.

Aceasta clauza poate prevedea o cesiune absoluta atunci cnd se transfera toate

drepturile sau o cesiune colaterala atunci cnd se transfera cteva drepturi, de regula o

parte a indemnizatiei.

25


26/35


27/35

corespunzatoare in caz de deces, indiferent daca primele se platesc esalonat sau in

prima unica. entru aceasta clauza perioada de asigurare poate fi mai scurta sau egala

cu cea a politei de baza. 9uma asigurata va fi platita beneficiarului politei daca

asiguratul va deceda pe periada de valabilitate a clauzei, iar clauza poate fi atasata

tuturor tipurilor de asigurare de viata cu e&ceptia asigurarilor de viata pe termen limitat.

Clauze de crestere garantata a sumei asigurate- permite ca la un anumit interval de

timp, la aniversarea contractului, asiguratii care au optat pentru o plata esalonata a

primelor sa poata creste prima aferenta asigurarii de baza si cea corespunzatoare

celorlalte clauze suplimentare cu un procent determinat, cu conditia ca perioada ramasa

pna la e&pirarea asigurarii sa fie cel putin un numar de ani stabilit de societatea de

asigurare )de obicei 3 ani *. Acest supliment de prima va fi folosit la fel ca si pentru

acizitionarea unei sume asigurate aditionale ce are la baza rata de prima aferenta

vrstei curente a asiguratului si perioada ramasa pna la e&pirarea contractului.

Asigurarea suplimentara de deces prin accident- pe baza acestei clauze, suma

asigurata va fi platita daca decesul asiguratului este cauzat de un accident intmplator,

pe perioada de valabilitate a contractului. ecesul trebuie sa se produca la cel mult un

an de la data producerii accidentului, iar suma initiala asigurata aferenta acestei clauze

nu poate depasi suma asigurata aferenta asigurarii de baza.

Asigurarea suplimentara de invaliditate permanenta din accident- asiguratorul va

acita o suma forfetara, atunci cnd un accident duce la o invaliditate permanenta, in

functie degradul de invaliditate*. 9uma initiala asigurata pentru aceasta clauza nu poate

depasi suma asigurata a clauzei de baza, iar durata de valabilitate a acestei caluze nu o

poate depasi pe cea a politei de baza.

Asigurarea suplimentara de invaliditate permanenta si deces din acccident - este

o combinatie intre clauza suplimentara de deces prin accident si clauza suplimentara deinvaliditate permanenta din accident. 9uma asigurata reprezinta insumarea sumelor

asigurate pentru cele doua clauze si va fi platita daca asiguratul decedeaza )la cel mult

un an de la producerea accidentului* ca urmare a unui accident suferit pe perioada de

valabilitate a clauzei. In caz de invaliditate permanenta asiguratul va primi o suma

forfetara in functie de procentul de invaliditate. aca aiguratul decedeaza ca urmare a

2$


28/35

unui accident pentru care a incasat de4a suma forfetara aferenta invaliditatii

permanente, i se va plati doar diferenta dintre suma asigurata si suma forfetara de4a

incasata. 9uma initiala aferenta acestei clauze nu poate depasi suma asigurata

aferenta asigurarii de baza.

III.3. Necesiatatea inc,eierii unui contract de asigurare de viata

6ecesitatea cumpararii unei asigurari de viata reiese din nevoia de protectie a

oamenilor. e lnga toate bunurile detinute, viata si sanatatea unui individ, integritatea lui

fizica, capacitatea de munca sunt bunurile cele mai de pret si pot fi afectate de diferite

evenimente nesigure viitoare, ducnd la imposibilitatea desfasurarii unei activitati si deci a

obtinerii unui venit. 6ecesitatea inceierii unei asigurari de viata provine dintr+o nevoie

absoluta a fiecaruia, de a oferi protectia financiara a familiei, a dependentilor sau a celor

apropiati in cazul decesului, in paralel cu alte avanta4e pe care asiguratorii le pot oferi:

economisire, pensie, investitii.

intotdeauna vietile oamenilor au fost amenintate de cele mai variate si distructive forte

ale naturii, trasnetele, incendiile, furtunile, inundatiile, seismele si eruptiile vulcanice provocnd

moartea, accidentarea sau imbolnavirea oamenilor. erfectionarea continua a tenicii si

tenologiilor, organizarea de intreprinderi care concentreaza mii de salariati, crearea de

aglomerari urbane care numara sute de mii si milioane de locuitori, sporirea parcului

mi4loacelor de transport si a vitezei cu care acestea circula, folosirea energiei atomice in

diverse scopuri etc, toate acestea au dus la sporirea numarului accidentelor de munca si de

circulatie, al incendiilor si e&ploziilor.

2#


29/35

8amenii nu au stat insa pasivi in fata vitregiilor naturii si au cautat sa se apere, sa

prevada, sa previna si sa micsoreze efectele acestor evenimente dar, in cazul acoperirii

riscului de deces sau de invaliditate permanenta, modalitatea cea mai sigura si cea mai

eficienta este inceierea unei asigurari de viata.

e lnga aceste cauze de natura e&terna, ponderea cea mai mare intre cauzeledecesului o au bolile. Cele mai importante dintre acestea sunt bolile aparatului circulator, ale

aparatului respirator, tumorile, traumatismele si bolile aparatului digestiv.

(innd cont de aspectele prezentate anterior si de situatia economica instabila

e&istenta in omnia, inceierea unei asigurari care sa acopere riscul de deces este o

problema la care ar trebui sa se gndeasca orice persoana, pentru a nu crea un dezecilibru

in situatia financiara a urmasilor dependenti.

opulatia ?varstei a treia0, in continua crestere numerica, este o categorie sociala

vulnerabila, cu probleme specifice fata de celelalte segmente sociale. Asigurarea necesitatilor

populatiei vrstnice pentru un trai decent, trebuie sa acopere o gama larga de preocupari, nu

numai in plan economic, dar si social si psiosocial.

e aceea acest proces de imbatrnire va duce la un moment dat la imposibilitatea

statului de a intretine partea inactiva a populatiei si astfel devine un lucru esential inceierea

unei asigurari de viata care sa ofere att protectia financiara a urmasilor in caz de deces, ct si

asigurarea unui trai linistit la vrsta pensionarii.

29


30/35

Capitolul I+: Conditiile generale si speciale ale asigurarilor de viata

practicate in Romania

Bn omnia asigur$rile de via#$ sunt numai facultative 'i se %nceie %n baze

contractuale, %n conformitate cu dispozi#iile legale %n vigoare 'i cu condi#iile stabilite de

societ$#ile de asigur$ri, autorizate s$ efectueze asemenea opera#iuni. ot %nceia contracte de

asigurare persoanele care se %ncadreaz$ %n limitele de vrst$, duratele de timp 'i condi#iile de

acitare a primelor 'i de plat$ a sumelor asigurate, stabilite de asigur$tor 'i prev$zute %n poli#a

de asigurare. urata asigur$rii 'i durata de plat$ a primelor se socotesc de la data %nceperii

asigur$rii, 'i anume: la asigur$rile de via#$ de la 1 a lunii calendaristice pentru care s+a pl$tit

cea dinti rata de prim$ la asigur$rile viagere de deces cu prima unic$ + de la data emiterii

poli#ei 'i %ncas$rii primei de asigurare la asigur$rile de accidente - de la data %nceperii

r$spunderii asigur$torului.

ac$ rata de prim$ restant$ nu a fost pl$tit$ %n termenul de p$suire stabilit, se

procedeaz$ astfel: la asigur$rile de via#$ la care se constituie rezerva de prim$, dac$ %ncetarea

pl$#ii primelor are loc dup$ ce au fost acitate pe timpul prev$zut %n condi#ii speciale, contractul

r$mne %n vigoare pentru o sum$ asigurat$ redus$. Bn toate celelalte cazuri, contractele se

reziliaz$ f$r$ restituirea primelor pl$tite anterior.eactivarea contractului de asigurare se face prin plata primelor restante, prin

prelungirea duratei asigur$rii cu timpul ct nu s+au pl$tit primele sau par#ial, prin plata primelor

restante 'i par#ial, prin prelungirea duratei asigur$rii.

9uma asigurat$ se pl$te'te asiguratului, beneficiarului desemnat sau mo'tenitorilor,

dup$ caz, dac$ primele sunt acitate la zi, ori dac$ nu s+a dep$'it termenul de p$suire.

Asigur$torul nu pl$te'te suma asigurat$, dac$ evenimentul asigurat a fost produs de opera#ii

militare %n timp de r$zboi. Astfel, la asigur$rile de persoane la care se constituie rezerva de

prim$, %n caz de deces al asiguratului, asigur$torul pl$te'te rezerva de prime aferent$

contractului, indiferent de timpul care a trecut de la %nceierea acestuia. a unele asigur$ri

mi&te de via#$, suma asigurat$ poate fi pl$tit$ %nainte de e&pirarea termenului de valabilitate

prin sistemul tragerilor de amortizare.

3%


31/35

Accidentele cuprinse %n asigurare sunt urm$toarele evenimente subite, provenite din

afar$ 'i f$r$ voin#a asiguratului: e&plozia, pr$bu'irea de teren, lovirea, %n#eparea, t$ierea,

c$derea, alunecarea, atacul din partea altei persoane sau a unui animal, tr$snetul, ac#iunea

curentului electric, arsura, degerarea, %necul, into&icarea subit$, asfi&ierea din cauze subite,

cele produse ca urmare a circula#iei mi4loacelor de transport, de func#ionarea sau folosirea

ma'inilor, aparatelor, instrumentelor, sculelor, sau armelor.

Facilit"#i oerite asigura#ilor

Asigur$torii ofer$ clien#ilor posibilitatea particip$rii la beneficii care sunt %n general

stabilite la sfr'itul fiec$rui an de asigurare ca procent din suma asigurat$. ac$ acest procent

se aplic$ sumei asigurate de baz$, se utilizeaz$ denumirea de beneficii amnate simple. ac$

procentul se aplic$ cuantumului sumei asigurate plus beneficiile de4a acumulate, se utilizeaz$

denumirea de beneficii amnate compuse. Aceste fonduri de beneficii sunt constituite pe

seama e&cedentului de dobnd$ ob#inut din investi#ia rezervei matematice, din care se deduc

celtuielile de administrare ale asigur$torului.

9uma de asigurare poate fi variabil$, astfel, %ntr+un contract de asigurare de deces cu

termen fi&, suma asigurat$ poate fi cresc$toare sau descresc$toare. Astfel, aceasta se poate

reduce %n fiecare an cu un anumit procent, putnd a4unge pn$ la nivelul zero. e de alt$

parte, e&ist$ poli#e cu sume asigurate cresc$toare, ale c$ror valori se m$resc an de an sau la

anumite intervale de timp, cu un anumit procent, de cele mai multe ori 1!>.

9uma de r$scump$rare reprezint$ o parte din rezerva de prim$, parte care cre'tepropor#ional cu timpul ct s+au pl$tit primele. 9uma de r$scump$rare trebuie s$ fie mai mic$

dect valoarea economiilor acumulate corespunz$toare poli#ei. Aceasta deoarece asigur$torul

re#ine celtuielile cu acizi#ionarea poli#ei, precum 'i costul asigur$rii.

Anumite forme de asigurare de via#$ pot include %n condi#iile poli#ei posibilitatea

amortiz$rii totale 'i par#iale, %nainte de scaden#$, a unei poli#e, prin tragere la sor#i. 9umele ce

se pl$tesc pentru poli#ele ie'ite c'tig$toare nu pot fi mai mari dect sumele prev$zute a fi

pl$tite la scaden#$ sau %n caz de deces. rin amortizare, contractul de asigurare %nceteaz$.9e pot face %mprumuturi %n baza poli#ei de asigurare, dar numai dac$ sunt %ndeplinite

urm$toarele condi#ii: valoarea %mprumutului nu poate dep$'i valoarea de r$scump$rare

perioada de %mprumut, suma asigurat$ 'i suma de r$scump$rare continu$ s$ creasc$, ca 'i

cum nu s+ar fi acordat %mprumutul dac$ asiguratul r$scump$r$ poli#a, sau decedeaz$ %nainte

de a returna %mprumutul, suma restant$ se deduce din sumele cuvenite asigurate rata

31


32/35

dobnzii pentru %mprumut poate fi fi&$, sau variabil$ dobnda pentru %mprumut se poate pl$ti

imediat, %n momentul ridic$rii %mprumutului, sau la scaden#a acestuia. eoarece poli#ele

%nceiate pentru o sum$ asigurat$ fi&$ ofer$ o acoperire, %n valoare real$, tot mai redus$ pe

m$sura trecerii timpului, inde&area permite actualizarea acestuia cu infla#ia. Indicele cel mai

utilizat este indicele cre'terii pre#urilor.

Acesta poate fi aplicat att sumei asigurate, ct 'i primelor de asigurare.$scump$rarea poli#ei nu reprezint$ singura op#iune a de#in$torului de poli#e care dore'te s$

%ntrerup$ plata primelor de asigurare. @neori, asigur$torul ofer$ posibilitatea transform$rii

poli#ei de asigurare cu prime acitate anual, %ntr+o poli#$ cu prime acitate integral.

32


33/35

Clasamentul primelor 1 companii de asigurare din *omania pentru 2 - re!ultate

neauditate /conorm *evistei de (pecialitate P*0FI Asigurari

Top 10 Clasament General

COMPANIEPRIME BRUTE

SUBSCRISE

RON m.

1. ALLIANZ-TIRIAC 1.115,84

2. ASIROM 600,69

3. OMNIASIG 536,07

4. ASIBAN 436,81

5. ING Asig!"!i #$ %i"&" 435,85

6. BCR Asig!"!i 423,96

7. ASTRA-'NI(A 304,27

8. G)N)RALI* 301,00

9. 'NITA 259,22

10. BT Asig!"!i 211,00

*)s&im"!$ +ROIL Asig!"!i

Top 10 Clasament Asigurari de iata

Top 10 Clasament Asigurari Non!iata

COMPANIEPRIME BRUTESUBSCRISE

RON m.

1. ALLIANZ-TIRIAC 1,028.66

2. OMNIASIG 536.07

3. ASIROM 509.77

4. BCR Asig!"!i 423.96

5. ASIBAN 375.44

6. ASTRA-'NI(A 302.67

7.G)N)RALI* 260.00

8. 'NITA 259.22

9. BT Asig!"!i 201.40

10. ARA 190.39

*)s&im"!$ +ROIL Asig!"!i

33


34/35

COMPANIE PRIME BRUTE SUBSCRISE

RON m.

1. ING Asig!"!i #$ %i"&" 431,34

2. AIG Li$ 139,82

3. ASIROM 90,92

4. ALLIANZ-TIRIAC 87,18

5. GRA/) 64,54

6. A%I%A 63,99

7. ASIBAN 61,38

8. BCR Asig!"!i #$ %i"&"* 50,00

9. OMNIASIG Li$ 47,59

10. G)N)RALI* 41,00

()stimare *+,-I /sigurari

34


35/35

*ibliografie

1. an Angel Constantinescu - ?Asigurari si reasigurari0,

7ditura (enica, "ucuresti, 1Q.

2. Violeta Ciurel - ?Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si

practici internationale0, 7ditura "ec, 2!!!.

. arinica obrin - ?Asigurari si reasigurari0, 7ditura undatiei omania de aine,

"ucuresti, 2!!!.

-. an Angel Constantinescu, arinica obrin - ?Introducere in asigurari0, 7ditura

(enica, "ucuresti, 1Q.

1. RRR.asigura.ro

2. RRR.1asig.ro

. RRR.portaldeasigurari.ro
http://www.asigura.ro/http://www.1asig.ro/http://www.portaldeasigurari.ro/http://www.asigura.ro/http://www.1asig.ro/http://www.portaldeasigurari.ro/

particularitati ale asigurarilor de viata

Documents