10.12.12 12:39 AM

William-Adolphe Bouguereau – Chansons de printemps

William-Adolphe BouguereauLove takes flight

William-Adolphe Bouguereau – Elegy

William-Adolphe Bouguereau – Invation

William-Adolphe Bouguereau L’Amour et Psyche,enfant-(First Kiss )

William-Adolphe Bouguereau – Jeunesse

William-Adolphe Bouguereau – Lassaut

William-Adolphe Bouguereau – Love on the Look Out

William-Adolphe Bouguereau – Rêve de printemps

William-Adolphe Bouguereau Cupid with a Butterfly

William Adolphe Bouguereau Song of the Angels

William-Adolphe Bouguereau – Psyche et L`Amour

William-Adolphe Bouguereau – The Abduction of Psyche

William-Adolphe Bouguereau – Work Interrupted

William-Adolphe Bouguereau A Young Girl Defending Herself Against Eros

William-Adolphe BouguereauSecrets de l’Amour

Abbott Handerson Thayer Angel of the Valley

Abbott Handerson Thayer - Angel

Abbott Handerson Thayer - Winged Figure

Abbott Handerson Thayer - Angel

Abbott Handerson Thayer – Musician Angel

Abbott Handerson Thayer - Angel

Abbott Handerson Thayer - Winged Figure (The Angel)

Îngerii sînt dublul ceresc al omului”

Angelos, cuvîntul grec care desemnează îngerul, înseamnă sol, mesager, ambasador. Grecii îl numeau Eros. El prezida casătoriile şi victoriile şi, după secolul 6 înainte de Cristos, era deja considerat ca un intermediar între zei şi oameni, divinitatea pasiunii şi a dragostei. Avînd sau nu un arc, el a inspirat majoritatea poeţilor şi a artiştilor care il arăta inflamînd sau rănind inimile cu arma sa. În termeni plotinieni daimonul nostru, fiinţa angelică, este învelişul identitaţii noastre. E o extensie a eului nostru. S-a spus mereu şi că îngerii sînt dublul ceresc al omului, pentru ca sîntem mereu însoţiţi de modelul nostru, de portretul nostru îmbunătăţit. Un înger este în primul rînd învaţator, luminindu-ne şi aducîndu-ne un spor de cunoaştere. Apoi este protector ferindu-ne de toate tipurile de rele. Este şi sfătuitor îndemnîndu-ne spre fapte bune. În cele din urmă, el este o călauză mistică, arătîndu-ne calea mîntuirii. Funcţia generală a îngerului ar fi deci cea de bună orientare. Avem un înger călăuzitor căci inevitabil trăim de la naştere sub semnul derivei.

Ne este necesar un ghid, pentru ca sîntem prin definiţie, călatori, fiinţe în trecere, duhuri intinerante. Îngerul oferă fiecăruia din actele noastre reperul desenului său ideal. Deşi oficiul său include protecţia noastră fizica şi sufletească, scopul unui înger este mîntuirea noastră individuală. Pentru aceasta el poate deveni un pedagog drastic dispus la nevoie să inducă dezastrul. Îngerul poate deveni la o adică, unul exterminator. Între îngeri şi muzică e o legătură veche. Într-un anumit sens, ocupaţia supremă a ierarhiilor cereşti este cîntatul. Organizaţi in coruri şi orchestre sublime, ei laudă necontenit lumea creată si mai ales pe Creatorul ei. Pentru ca de fapt îngerii sînt cutia de rezonanţă a Creaţiei, nimbul ei acustic. Cîntarea lor nu este doar expresia bucuriei, a comentariului graţios al reuşitei divine. Ea e şi o formă de cunoaştere. Îngerii ştiu, şi o confirmă prin imnurile lor, că perfecţiunea cosmică e de natură muzicală. Cu alte cuvinte, muzica nu e un ornament colateral al lumii, ci modul ei esenţial de a fi, modelul ei. Lumea e bună, cum spune textul biblic pentru că e ordo, ordine vie.

Iar ordinea înseamnă proporţie, raport numeric corect, armonie. Îngerii însoţesc sunetul lumii cu un neîntrerupt comentariu laudativ, de o mare bogăţie tipologică : Sanctus, Gloria, Kyrie, Hymnus, Jubilus, Psaltus, Alleluja. Pus in mişcare, marele mecanism al universului devine un uriaş instrument muzical, sursă a unei melodii perpetue. Aceasta e muzica sferelor de care vorbeau pitagoreicii, musica perenis, concertul cosmic. Sîntem integraţi aşadar într-un mare "cîmp" musical, într-o structură polifonică şi ne putem aştepta ca fiecare notă falsă care s-ar strecura în acest întreg să fie prompt şi aspru amendată. Andrei Plesu - Despre îngeri, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003