Polineuropatiile sunt afecțiuni ale sistemului nervos periferic, bilaterale și simetrice, predominând la extremitățile distale ale tuturor membrelor și care realizează clinic tulburări motorii, senzitive și vegetative. Prinderea mai frecventă a membrelor inferioare cu interesarea excepțională a membrelor superioare singure este o caracteristică a acestei afecțiuni.

Cauze:

- Cauze toxice:• agenți toxici nemedicamentoși: alcool (intoxicația cronică); intoxicații profesionale și/sau accidentale prin plumb, arsenic, mercur, talium, sulfură de carbon, tetracloretan, petrolul, oxidul de carbon, insecticidele, ierbicidele; toxice alimentare:• agenți toxici medicamentoși: emetina, săruri de aur, barbiturice, sulfamidele albe, corticoizii, seroterapia, vaccinoterapia;

- Cauze carențiale: carențe în vitamina B1 (alcoolismul primar), carența în vitamina PP (pelagră), carența în vitamina B6 (hidrazidă);

- Cauze metabolice: uremie, diabet, porfirie, disglobulinemie, amiloidoză primară, crioglobulinemie și sarcină;

- Cauze endocrine: hiper sau hipotiroidie, hiperinsulinism, acromegalie;

- Cauze infecțioase: lepra, difteria, leptospiroza, bruceloza, hepatita, tetanosul, parotidita epidermică, afecțiuni virale;

- Boli generale: vasculoartrite, sarcoidoză, neoplazii;- Maladii ereditare: neuropatia motorie și senzitivă ereditară cu

formă hipertrofică; neuropatia ereditară senzitivă și neuropatia ereditară senzitivo-motorie sensibilă la presiune și cu hipermielinizare.

Paralizia nervului cubital

Nervul cubital inervează mușchi ai antebrațului și ai mâinii, fiind cosiderat ca nervul care comanda mișcările fine ale mâinii (fig. 9-65 reda distributia motorie a acestui nerv).

Mononeuropatia cubitală determină paralizia:

-cubitalului anterior (care participă la flexia pumnului, alături de marele palmar inervat de median);

-flexorului profund al degetelor (care execută flexia falangelor distale de la degetele IV și V, căci pentru degetele II și III inervația flexorului profund provine din nervul median);

-interosoșilor palmari și dorsali (care participă la felxia MCF si fac adducția, respectiv abducția degetelor);

-lumbricalilor interni (lumbricalii externi sunt inervați de nervul median);

-flexorului scurt și adductorului policelui, care apropie policele de planul mâinii;

-opozantului degetului mic.

Paralizia nervului cubital este frecventă (singură sau asociată cu cea de median), determinată fiind de obicei de un traumatism la nivelul brațului (mai rar), la nivelul cotului in tunelul epitrohleoolecranian și la nivelul pumnului.

Paralizia cubitalului imprimă mâinii o atitudine caracteristică – “gheara cubitală” (fig. 9-66)- datorită acțiunii preponderente a extensorului precum și a flexorului comun superficial. Hipotrfofia eminenței hipotenare, ca și a musculaturii intrinsece micșoreaza diametrul transvers al mâinii.

Cubitalul conduce și fibre vegetative, motiv pentru care în paralizia nervului sunt prezente și tulburările vasculotrofice (uscăciunea pielii, hiperkeratoza, deformări ale unghiilor).

“Mâna cubitală” poate executa unele “mișcări trucate” care pot AAAAA

în aprecierea corectă nu numai a capacității funcționale, ci chiar a diagnosticului. Iată cateva aspecte ale acestor “mișcări trucate”:

-Extensia IF devine posibilă (deși interosoșii sunt paralizați) prin AAAA

extensorului comun cand MCF sunt în flexie ori daca aceste articulații se susțin cu o atelă sau cu cealaltă mână.

-Abducția degetelor este abolită, dar extensorul comun poate face o ușoară abducție când MCF sunt extinse, iar când se flexează ușor apare adducția (ajutată și de lungul flexor).

-Adducția policelui este “trucată” de acțiunea lungului extensor și prin flectarea primei falange.

Programul de recuperare destinat paraliziei de nerv cubital cuprinde următoarele obiective:

Prevenirea si corectarea deviațiilor, utilizând atele fixe sau ortezele dinamice. Acestea din urmă sunt utilizate în scopul de a preveni hiperextensia MCF (mai ales de la degetele IV și V), lăsând posibilă flexia, și de a menține policele în abducție primară. În fig. 9-67 sunt schițate 2 tipuri de orteze dinamice pentru “mâna cubitală”. Orteza permite utilizarea mâinii, chiar într-o serie de activități profesionale.

Prevenirea instalării redorilor articulare. De obicei redorile se produc la nivelul articulațiilor MCF și IF ale degetelor IV și V. Mobilizările pasive, autopasive ca și cele active cu orteză vor evita redorile , care pot deveni mai târziu, în momentul reinervării, cauze directe de deficit motor și chiar handicap.

Menținerea forței și AAAAA membrului superior respectiv, adică a

lanțurilor kinetice închise și deschise, în care MS respectiv va continua să fie utilizat cât mai mult, într-un maxim de gestici uzuale posibile (cu sau fără orteză dinamică). Pentru menținerea forței musculare se vor executa zilnic 2-3 grupaje de exerciții izometrice pentru musculatura normala a MS.

Reeducarea musculaturii paralizate va recurge, în funcție de gradul deficitului motor, la tehnicile adecvate: “reflexul de întindere”, “tehnicile de facilitare”, “cotracțiile contralaterale”, “exercițiile de activare analitică” și “exercițiile globale pe tipuri de mișcare”. Amintim că stimularea electrică este mai dificilă în paralizia nervului cubital.

Refacerea abilității are în cazul paraliziei cubitalului o deosebită importanță, căci cubitalul este nervul gesticii de finețe. În cadrul terapiei ocupaționale, ca metodă de bază pentru recuperarea abilității, se practică acele activități care necesită o gestică mai complexă, cum ar fi: șlefuitul, olăritul, brodatul pe gherghef, tăiatul cu foarfeca, dactilografierea, cântatul la pian, alcătuirea de mozaicuri și alte jocuri cu elemente de construcție).

Refacerea sensibilității nu are ceva particular, ca urmând aceleași reguli care au fost deja discutate.

Primele semne ale reinervării musculaturii practice din teritoriul nervului cubital sunt, în ordine:

- Opozabilitatea police-deget;- Degetul V poate fi abdus;

- Mișcările de abducție-adducție ale degetelor devin posibile;- Flectarea MCF cu extensia IF.

Rata de regenerare a fibrelor motorii este de la 1.2 la 1.5mm/zi. Rata de revenire a sensibilității este aproximativ aceeași ca la paralizia nervului median.

Fizioterapie:

Consta in aplicarea de ultrasunete (efect fibrolitic termic si de dinamizare celulara), bai segmentare sau generale, masaj subacval sau sub presiune, aplicari locale de parafina sau namol. Procedeele care produc caldura au ca scop imbunatatirea temperaturii locale si relaxarea muscular. Masajul electric (glavanizare), ionizarile cu iodura de potasiu si excitarea cu current faradic sunt benefice in paraliziile nervilor perferici.

Terapie ocupationala-dactilografiere

Terapie ocupationala-brodat la gherghef

Terapie ocupationala cantat la pian

orteza

orteza dinamica