pacala
TRANSCRIPT
Păcală, erou al snoavelor populare româneşti, este cunoscut pentru umorul
şi isteţimea sa, ascunse sub o mască de naivitate şi simplitate. Tratează autorităţile
săteşti (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală şi ironie usturătoare.
În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stă la baza
prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu (Isprăvile lui Păcală). Şi alţi scriitori au
scris despre el: Ion Creangă (Păcală), Ioan Slavici (Păcală în satul lui) etc.
Fragmentul de mai jos este extras din snoava „Păcală”, de Ion Creangă.
"Negustorul, privindu-l lung, zise în sine: Mă!... aista-i chiar Pâcală.
— Dar cum te cheamă pe tine?
— Iaca!... ce mă întreabă. Mă cheamă ca pe oricare: vină-ncoace, ori vin-
aici!
Negustorul începu a-şi face cruce ca de naiba şi iar îl întrebă:
— Dar cu chemarea împreună cum te mai strigă?
— Iaca aşa: vino! u! mă! răspunse Pâcală.
Negustorul începu atunci a râde şi zise: ce prost!"
Este însoţit în unele peripeţii de un alt personaj comic, Tândală.
1
Răbdarea lui Tîndală
Imi spune nevasta intr-o zi:
- Bre Tandala,du-te de-mi ada o caldare de apa!
Eu rabd.
- Taie-mi,omule,vreo doua lemne!
Eu rabd.
- Bre Tandala,vezi de ce rag vitele alea!
Eu rabd iarasi.
- Vina,barbate,si-i manca!
Aici m-a scos de-a dreptul din sarite!...
La vînătoare
Intr-o iarna se puse la cale Tandala si cu Pacala sa se duca la vanatoare.Punand
mana deci pe arme,o pornesc ei pe camp,prin padure,dar nu le cazu nimic in mana.
La gura unui hartop,Pacala ii zice lui tandala:
- Mai Tandala, sezi aici cu arma la panda,ca eu ma duc sa starnesc
iepurii.Tu,cum ii vezi,trage de indata!
Se duce Pacala,acesta asteapta,dar nu vede zare de nimic.De frig,de urat,pune
Tandala arma pe urma si trage!Impusca o data,de rasuna zarile.
Auzind impuscatura,Pacala indata veni si intreba.
- Ei,ai impuscat ceva?
- N-am impuscat nimic!raspunde Tandala.
- Atunci de ce-ai tras,bre?se mira Pacala.
- Am tras,ca sa nu am nevoie pe urma sa trag,in caz ca apare vreun iepure!
2
Tot la vînătoare
Pacala si Tandala s-au dus odata la vanatoare.Nimerind intr-o padure,se cam
indepartase unul de altul,si Tandala,pe neprins de veste,se pomeni in bratele unui
urs.
- Mai Pacala,mai!racni el atunci.Am prins un pui de urs!
- Ada-l incoace.
- Daca nu pot !
- Atunci lasa-l incolo!
- Daca el nu ma lasa!...
Te-ai şi deşteptat !
Un ardelean si un oltean calatoreau odata impreuna cu trenul.Facandu-li-se
foame,ardeleanul scoate tacticos pita si slana,brisca,si incepe sa manance cu
pofta.Olteanul scoate si acolo niste fate de peste,mananca putin peste si apoi pune
oasele deoparte pe un ziar...Ardeleanul il vede si curios din fire cum era,il intreaba
pe oltean :
- Ma oltene,da' ce faci tu cu oasele alea ?
- Ohoho,vere! face olteanul .Oasele astea,dom'le, sunt foarte bune,deosebit de
sanatoase,contin fosfor,si asta ne face pe noi,oltenii, asa de destepti !
Sta ardeleanul,se gandeste si in cele din urma ii propune olteanului sa faca
schimb de mancare.Acum olteanul se infrupta din slana si din pita cu pofta,in
vreme ce ardeleanul,cu o figura scarbita,incerca sa rontaie si el acolo oasele de
peste...
- Ma oltene ! zice el deodata.Bag seama ca m-ai pacalit cu oasele astea de
peste,ma !...
- Pai,vezi,vericule,ce-ti spusei eu ?Nici n-ai apucat sa gusti prea bine din ele,si
te-ai si desteptat !!
3
Cum se roteşte soarele
Traia candva un bogatan tare-tare zgarcit.De fiecare dat,cand se asezau la masa,se
straduia in fel si chip sa nu-i cada argatului sau o bucata de carne mai buna ca a lui.
Si iata ca odata,cand au pus pe masa farfuria cu carne ,cea mai mare bucata s-a
nimerit in partea argatului.Stapanul cel zgarcit a inceput sa vorbeasca despre
soare,a intors farfuria cu bucata de carne mai mare spre sine,zicand cu multumire:
- Iaca asa se roteste soarele pe cer!
Argatul(care nu era deloc prost) si-a dat seama ce-i treaba si a adaugat
- Da' iaca asa apune!...Si a intors farfuria cu bucata de carne spre sine.
Una mie...
Cica se intovarasisera candva un roman si un tigan pentru a-si gasi impreuna de
lucru.Astfel intelesi,ei purcesera la drum catre un sat din apropiere.
Cum treceau ein prin padure,vorbind de una,de alta,numai ce se pomenisera
deodata in fata lor cu un hot.acesta statea pitit intr-o tufa si-si numara gologanii
furati.
Dand cu ochii de straini,hotul o rupse la fuga,lasand tot banetul balta in mijlocul
padurii.Tovarasii nostri ramasera mai intai nedumeriti,apoi romanasul,mai tare din
fire,se apropie de bani si zise:
- Bun chilipir,mai tigane,ce zici?Hai sa-i impartim pe din doua!
- Fie,bre romane!zise tiganul cu multumire,in vreme ce romanul incepu sa
numere banii,hartie cu hartie,punandu-le langa el si spunand de fiecare data:"Una
mie,una mie..."
- Pai,stai ,bre romane!sari de colo tiganul iute cu cloanta.Stai!Pai,asta ti-i
imparteala ?spusesesi parca pe din doua,ori tu...!
4
- Ai putintica rabdare,mai vere!il potoli romanasul nostru.Tu nu vezi ce scrie
pe fiecare din aceste hartii?"Una mie,una mie..."Cand o scrie "una tie",abia atunci
vor fi banii tai!ii explica el ,infundandu-si hartiile in chimir...
Răspuns nimerit
Odata un boier porni la drum cu vizitiul sau-un tigan foarte istet-,dar fara sa-si ia
de-ale gurii.De la o vreme,vizitiul ,nemaiputand de foame,zice catre boier:
- Cucoane,d' apoi ce mancam noi astazi?
- Ce sa mancam,bre? raspunse boierul.Ia rabdari prajite!
Dar tiganul de colo:
- Dumneata asta,dar eu?!...
Stăpîn şi slugă
Stapanul catre sluga:
- Ti-am spus de atatea ori,Ioane,cand iti dau vreo porunca,sa nu faci niciodata
treaba pe jumatate,ci s-o faci intreagaÄsa,de pilda,daca-ti spun sa pui caii la
trasura,trebuie sa ai grija sa faci tot ce se cere,adica sa scoti trasura,sa inhami
caii,sa vii cu biciul si toate cele de trebuinta!
Putin timp dupa aceasta scurta,dar severa mustruluiala,i se face cucoanei rau si
domnul trimite pe Ion dupa doctor.Trec insa vreo doua ceasuri,si vizitiul nu se mai
iveste.In sfarsit,soseste.
- Unde-ai zabovit atata,bre? il ia de indata la rost stapanul,furios peste poate.
- Apoi,de,cucoane,mi-ati spus sa nu fac niciodata treaba pe jumatate! D-aia n-
am chemat numai pe domnul doftor,ci am adus si un preot si un gropar!
5
El crede
Intr-o zi Pacala ducea un porc sa-l vanda la targ.Pe drum nu stiu ce-i veni
porcului,ca nu voia nici in ruptul capului sa mearga inainte.
Trage Pacala incoace,trage incolo,injura,se infurie,dar porcul sa se miste: neam!
Vazand ca nu o poate scoate la cap cu animalul,ii veni lui Pacala o idee: incepu sa
se invarteasca imprejurul animalului si,luandu-l apoi de franghie,porni din nou la
drum.De asta data porcul il urma supus.
Pe drum se intalni cu Tandala,care-l intreba:
- Dar unde duci porcul ala,mai Pacala?
- Vorbeste mai incet,vere! raspunse Pacala in sopata.El crede ca-l duc inapoi
acasa!
Păcală copil
Pacala,copil,mergea in tren cu tatal sau la oras si,cum isi scoase capul pe fereastra
deschisa,tatal sau ii zise:
- Pacala,baga capul inauntru,caci vantul o sa-ti ia palaria din cap!
Cum insa Pacala nu voia s-asculte,tatal sau ii smulse palaria din cap si i-o
ascunse.Pacala incepu atunci sa planga.
- Vezi ce se intampla cand n-asculti? ii spuse tatl,voind sa-l linisteasca.Hai,fii
cuminte,caci eu am sa suflu o data si ti-o voi aduce inapoi de indata!
Si zicand acestea,fluiera o data,trase palaria de la spate si i-o dadu lui Pacala,care
nu mai putu de bucurie.Dupa ce isi puse palaria pe cap,Pacala smulse si el palaria
tatalui sau si,aruncand-o pe fereastra,ii zise cu veselie.
- Sufla inca o data ,tata, ca sa vie si asta inapoi!
6
Nici pe mine ?!
Pacala si Tandala calatoreau odata impreuna cu trenul.Apare controlorul,care
cere biletul mai intai lui Pacala,acesta fiind mai aproape de usa compartimentului.
- Dar,bre Pacala,face controlorul vazand biletul,trenul aceasta nu te duce la
Cluj !!
La care Tandala sare deodata de la locul lui si intreaba iute :
- Nici pe mine,bre ?!
Poftiţi la coadă!
Un convoi sinistru strabatea orasul: in spatele unui dric,un om in negru tinand in
lesa un catelus,urmat de o multime de barbati in sir,inaintau.Un om,intrigat de ceea
ce vede,intreba pe cel in negru:
- Nu va suparati,domnule,pe cine ingropati?
- Pe soacra-mea; catelusul acesta a ucis-o !
- Javra asta mica?! Dar cum a facut?
- Nu stiu,domnule,nu stiu!Dar,iata,femeia e moarta!
- Nu va suparati,nu inchiriati cainele?
- Cum sa nu,domnule! Numai asezati-va la coada!...
Întîi munca!
Unui oltean ii moare soacra in timp ce dansul era la cosit trifoiul.Vasile,un vecin
de-al sau,vine repede la el si-l anunta:
- Ioanee,mai,ti-a murit soacra!
Omul nostru insa continua sa coseasca fara grija.Crezand ca vecinul sau n-auzise
tragica veste,Vasile ii striga din nou:
- Bre omule,inceteaza lucrul,ca ti-a murit soacra!
7
La aceasta a doua strigare,olteanul se opri din cosit si ii raspunse vecinului
agale:
- Intai munca,si apoi distractia,bre!
Bine ai făcut!
Medicul familiei a fost chemat degraba sa consulte un barbat in varsta care locuia
la fiica sa maritata.
- Ce se intampla cu tatal dumitale ?intreba doctorul de cum a intrat in casa.
- Nu stiu,domnule doctor,raspunse fiica.Geme tot timpul si spune intruna ca
vrea sa moara!
- Aha! a exclamat doctorul.Atunci bine ai facut ca m-ai chemat!
Dacă şi face!
Un om il pofteste pe Pacala la masa.se aseaza Pacala si,cum era pe masa carne si
bors,incepe sa infulece grabit numai carne.
- Mai Pacala,da' mai mananca si bors,bre! zice omul.
- Daca si carnea-i buna!
- Buna-buna,mai Pacala,da'-i si scumpa!
- Daca si face!
Ion argat
Ion,un taran intre doua varste,cu mancarime la limba si poznas nevoie
mare,era,cica,sluga la un boier tare hapsan.
- Mai Ioane,du sacii la moara!
- Sa traiesti,boierule,nu-i duc!
- Mai Ioane,pleaca la prasit!
- Sa traiesti,boierule,n-oi pleca!
8
- Mai Ioane,sa nu te puna pacatul sa pleci de-acasa cumva!
- Ba am sa plec,boierule!
Daca vazu boierul ca argatul sau face totul pe dos,incepu sa dea porunci si el tot
pe dos.
Intr-o zi boierul pleca de acasa cu Ion.Mergand ei asa,intalnesc un parau cam
mare,peste care trebuiau sa treaca.Punte nu era.Atunci Ion se descalta,ia pe boier in
carca si intra cu el in apa.Boierul simtea putina racoare la picioare.
- Mai Ioane,zice el atunci,ia sa-mi dai drumul in parau,sa fac si eu o baie!
- Hai,boierule,sa te-ascult si eu o data si sa fac cum spui mata! zise Ion si
dadu buf! cu boierul in apa.
Cu un singur măgar!...
Pe un drum rau,de care,un taran cu o caruta incarcata cu fieraraie si trasa de un
magar,nu putea urca o colina.La un moment dat,trece un drumet pe
acolo,care ,vazand opinteala taranului si facandu-i-se mila de el si de magarusul
lui,il ajuta,impingand carul din spate.Caruta ajunge in sfarsit in deal,la un drum
mai bun.
Atunci sateanul multumeste drumetului:
- Multumesc,domnule,ca mi-ai ajutat!Cu un singur magar,zau ca nu mai
ajungeam eu in deal!
Vrea să-l facă de ruşine !
Badea Gheorghe se duce intr-o zi cu o gloaba de cal la targ.
- Cum trage calul asta la caruta,bade ? intreaba un curios.
- D'apai,domnule draga,nu prea trage !
- Da' la plug,trage ?
- Nu prea.
- O fi bun la calareala !
9
- N-as prea crede.
- Pai,atunci de ce l-ai mai adus sa-l vinzi,daca nu e bun de nimic ? izbucni
omul.
- Da' nu l-am adus sa-l vand !
- Pai,ce pacatele mele vrei sa faci cu el,dara atunci?
- Vreau sa-l fac o ţîră de rusine !...
Eu cu ea vorbeam !
Pacala se intalneste pe drum cu Tandala,care ducea de legatoare o capra.
- Unde duci boul ala ? intreaba Pacala.
Contrariat ,Tandala se uita spre animal,temandu-se de vreo sotie de-a lui
Pacala,dupa care riposteaza :
- Esti chior,vere,nu vezi ca-i capra ?
- Pai,eu cu capra vorbeam !
Iapa ţiganului
Un tigan odata avea o iapa.Si,nemaiavand ce manca nici el,nici iapa,vru sa o
schimbe pe bani.Mergand deci el la obor,intalni un geambas si-i zise:
- Ma nene geambasule,asa te rog,manca-te-as,pune si tu o vorba buna pentru
iapa mea,cand s-o arata vreun musteriu,ca te-oi cinsti eu apoi,fii fara grija !
- Da' de ce vrei sa-ti vinzi iapa,ma tigane ?
- Pai,vezi ca-mi trebuiesc parale.
- Are vreun narav iapa ta,mai tigane ?
- N-are,zau,nene geambasule,nici un narav,manca-ti-as iaca ce! N-are iaca iti
spui drept,zau asa !
Ajungand la obor,tiganul isi baga si el iapa intre vitele aduse la vanzare.Nu trecu
mult si musteriul se si arata.Atunci geambasul incepu a lauda iapa tiganului,zicand:
10
- Ia,ma crestine,iapa si nu te-i cai ! N-are nici un narav,zau asa ! La calarie
merge ca un armasar,la caruta e vrednica nevoie mare ! Nu te-ar lasa
innamolit,odata cu capul ! Trage,uite,si mai si decat doi telegari,ce mai !...Daca se
intampla se se intepeneasca caruta in vreun noroi mare,apoi atunci sa vezi minunea
! trage,trage,de sa-si rupa inima,si acolo tot nu te lasa ! Iara daca,din pacate,s-ar
intampla,tragand,sa se rupa sleaurile ori hulubele,se intoarce si trage si cu dintii,si
in noroi tot nu te lasa !...Ia,bre,iapa,cum iti spui !...
- Ia,stai,ma nene geambasule,manca-te-as ! ii taie vorba tiganul. Daca este asa
cum spui,nu-mi mai vanz iapa,bre !!!
Nu se mai văd căciulile !
S-au gandit oltenii sa-si mareasca teritoriul. S-au adunat ei ,deci,cu totii langa un
munte si au inceput sa-l impinga.De atata impins,li s-a facut la un moment dat cald
si atunci si-au dat jos caciulile din cap,continuand sa impinga.
Un tigan,ce tocmai trecea intamplator pe acolo,vazand atata amar de caciuli la un
loc,nu statu prea mult pe ganduri si se apuca,cu harnicie,sa le adune pe
toate,vazandu-si apoi linistit de drum.
La un moment dat,un oltean se uita inapoi si zice catre ceilalti:
- Ma fratilor,hai sa ne oprim,ma,am impins destul,ca uite nu se mai vad deloc
caciulile noastre !
Apăi,du-te !
Un oltean si un ardelean erau odata in compartimentul unui tren.Ardeleanului i se
face deodata foame ;isi scoate deci omul tacticos din straita niste slana,niste peste
afumat si o bardaca voinica de palinca.Si da-i dai si mananca!
Olteanul saracul nu are nimic de mancare si saliveaza langa vecinul lui,holband
niste ochi cat cepele la merindele acestuia.Sperand sa primeasca si el ceva,cauta sa
lege vorba cu ardeleanul.
11
- Ma cheama Ion ... zice el.
Ardeleanul nimic; mananca in continuare fara nici o grija.Peste cateva
clipe,olteanul iar:
- Ma cheama Ion !...
Nici de asta data,ardeleanul nu reactiona.Olteanul nostru mai incearca o
data,apasand de asta data pe cuvinte :
- Ma cheama Ion !!...
- No,draga,pai daca te cheama,du-te,dara ! grai in sfarsit ardeleanul nostru.
Crivatul şi petecul de cojoc
Intr-o iarna,crivatul se furlandisea si,umflandu-se in pene,zicea :
-Vu,vu,vu ! Paziti-va,ca va inghet !
Un petec de cojoc,aruncat pe un gunoi,ridicand capul,intreba :
- Ce zici ?! Ce zici?!
- Taci din gura acolo ! Cine vorbeste cu tine ? ii raspunse crivatul,si-si cata
repede de treaba.
12