pa 7.5.1 programa analiticĂ pag. 3/3 - admitere.usmf.md

Click here to load reader

Post on 02-Jun-2022

0 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Proces verbal Nr.___din_____
terminologie medical
ef catedr,
Dr., confereniar_______A.Chiriac
Codul cursului: G.01.0.007; G.01.0.001; G.02.0.013; G.02.0.018
Tipul cursului: Disciplin obligatorie
Numrul de credite alocat unitii de curs: 2
Numele autorilor care predau unitile de curs: Raisa Ghicavîi, lector superior
Eliza Mârza, lector superior
Eleonora tefâr, lector superior
Sv. Cravcenco, lector superior
T. Trebe, lector universitar
V. Vîntu, lector superior
Chiinu 2014
PA 7.5.1
PROGRAMA ANALITIC
RED: 02
DATA: 20.12.2013
PAG. 3/3
I. Scopul disciplinei: Explorarea optim a strategiilor de predare pentru a oferi studenilor spre asimilare un
summum de cunotine iminent lansrii i avansrii in spaiul vast al tiinelor medicale
i farmaceutice. A pune accentul pe valoarea pragmatic a limbilor latin i greac
pentru aceste domenii, dar i pentru uzul cotidian.
II. Obiectivele de formare în cadrul disciplinei : Cursul de limb latin ii are obiectivul major de a oferi studenilor posibilitatea de
achiziionare a competenelor terminologice i de utilizare cu precizie i corectitudine a
intreg arsenalului de diversiti ale nomenclaturilor lexico-terminologice, care deservesc in
calitate de noiuni tiinele medico – farmaceutice.
La nivel de cunoatere i inelegere obiectivele generale se realizeaz in baza celor 4
capaciti integratoare:
Finalitile de referin deriv din obiectivele generale ale disciplinei i sunt structutare în
baza unui ansamblu de activiti speciale menite sa favorizeze achiziionarea, interiorizarea,
dezvoltarea i consolidarea urmtoarelor competene.
La finele studierii disciplinei Limba Latin studentul va fi capabil:
La nivel de cunoatere i înelegere
a) comprehensiunea oral
* S se contientizeze c perceperea auditiv este unul dintre importantele mijloace de
asimilare a termenilor medicali.
S reproduc oral forma lexicografic a termenilor medicali i farmaceutici.
S identifice mrcile categoriilor gramaticale ( gen, numr, caz, persoan, timp, mod,
conjugare etc. )
S depisteze în avalana fonic tipurile de ortograme: -aeth- , -meth- , -thio- , -phen-
phosph - etc.
audiere.
S fac scurte prezentri orale ale termenilor anatomici binominali i polinominali.
* S stabileasc la audiere corelaia între termeni i structurile anatomice învate anterior.
S identifice în componena denumirilor triviale segmentele de frecven ce comport
informaii cu caracter anatomic, fiziologic, farmacologic, terapeutic (-alg-, -dol-, -press-, -
tens-, -cor-, -card-, -vas-, -angi-, -allerg-, -mal-, -hypn-, -tranqu- etc. ).
S-i cultive deprinderile practice de construire a termenilor clinici în baza dubletelor
greco - latine, a elementelor pre - i postpozitive.
* S se axeze pe memorarea contient a termenilor i reproducerea lor fidel prin aplicarea
celei mai eficiente metode-repetiia.
S dezvolte lectura imitativ dup modelul de lectur a profesorului.
S exerseze lectura fluent i expresiv, articulând corect cuvintele, sintagmele,
propoziiile.
S cunoasc mrcile scrise ale tuturor categoriilor gramaticale specifice limbii latine.
S traduc corect din limba român în latin i viceversa denumirile structurilor
anatomice, termeni clinici i farmaceutici.
* S analizeze integritatea lexical prin observarea i înelegerea elementelor componente.
II. La nivel de aplicare
a) exprimarea oral
* S insueasc termenii medicali prin antrenarea consecvent a memoriei verbal – auditive.
S aplice exerciiul creativ la insuirea termenilor clinici i farmaceutici.
S utilizeze segmentele de frecven la clasificarea remediilor medicamentoase conform
grupelor farmacologice.
S compare i s se remarce interferenele dintre Nomenclatura botanic i Nomenclatura
remediilor medicamentoase.
S argumenteze, folosind metalimbajul respectiv, multiple reguli de gramatic ce vizeaz
categoriile gramaticale fundamentale ale limbii latine.
S aplice normele gramaticale la construirea termenilor anatomici, clinici i farmaceutici.
* S alctuiasc prin sintez termeni cu structur complex, fiind stimulat continuu
creativitatea, susinut de situaiile-problem.
S efectueze analiza gramatical i lexico – semantic a textului.
* S-i cultive abiliti de lucru apeland la cu analiz i sintez – tehnici de lucru universale,
indispensabile insuirii profunde, sistematizrii informaiei i aplicrii cunotinelor
achiziionate.
S efectueze in scris diferite activiti didactice ( exerciii, traduceri cu sau fr dicionar,
teste de evaluare).
S construiasc termeni in baza regulilor ortografice i gramaticale insuite.
S cunoasc i s scrie corect omonimele lexicale, sinonimele in nomenclatura anatomic,
terminologia clinic, nomenclatura botanic.
S perceap mesajul gramatical scris prin rspunsuri i soluionri corecte ale exerciiilor
i ale probelor de control.
S analizeze termeni medicali in baza semanticii etimonului.
S-i dezvolte abiliti de utilizare independent a cunotinelor, a deprinderilor dobandite
la ore in scopul motivrii instruirii continue.
III. La nivel de integrare
S realizeze integrarea interdisciplinar prin ilustrarea fenomenelor fonetice la nivelul
diferitor sisteme terminologice.
In baza fondului terminologic greco – latin s creeze termeni medicali respectand normele
ortoepice i ortografice, paradigma declinrii substantivelor, adjectivelor, acordul
adjectivelor cu substantivele, conjugarea verbelor la modurile i timpurile prevzute de
program.
PA 7.5.1
PROGRAMA ANALITIC
RED: 02
DATA: 20.12.2013
PAG. 3/3
S formuleze regulile de baz la prescrierea reetelor conform actelor oficiale ale
Ministerului
Sntii.
S delimiteze noiunile de denumire sistematic i denumire trivial a substanei
medicamentoase; denumirea comercial de marca comercial a medicamentului.
* S argumenteze necesitatea utilizrii i respectrii corectitudinii elementelor terminologice
folosite in Denumirile comune internaionale ale medicamentelor, promovate in plan
internaional de Organizaia Mondial a Sntii.
S argumenteze utilizarea maximelor, aforismelor i expresiilor medicale uzuale.
S-i propun obiective, s aplice i s-i estimeze propriile performane fr supervizarea
profesorului.
terminologiei medicale i farmaceutice, s aprecieze valoarea lor practic, s observe
tangenele i conexiunile dintre disciplinele medicale pe care le asigur aceste dou limbi
(punctarea motivaiei).
S se integreze in activitatea profesional i in viaa cotidian cu intregul arsenal de
cunotine ce in de istoria i cultura civilizaiei antice.
S-i edifice personalitatea respectand i realizand consecvent dezideratele etice, ilustrand
,, Solidaritatea moral a civilizaiei” (din preambulul UNESCO )
III.Condiionri i exigene prealabile :
În instituia cu profil medical studenii insuesc elemente de gramatic latin, materie
consecvent orientat i corelat cu necesitatea de invare a lexicului profesional. Partea
consistent a cursului include termeni medicali i farmaceutici cu structuri diverse.
Informaia suplimentar cu caracter istoric i filosofic, inserat dozat in manuale sau expus
de ctre profesor, are valoare educativ: etic i estetic, relevand, in acelai timp, originea
i evoluia terminologiei medicale i farmaceutice.
Cunotinele asimilate asigur soluionarea independent a problemelor terminologice
curente ce consist in perceperea coninutului cit i crearea termenilor cerut de context sau
dictat de situaie.
PA 7.5.1
PROGRAMA ANALITIC
RED: 02
DATA: 20.12.2013
PAG. 3/3
IV. Coninutul de baz a cursului Limba Latin i terminologie medico –
farmaceutic în grupele de studeni, anul I , facultatea Farmacie:
Nr. Tema Ore
1. Modulul I. Fonetica. Încursiune istoric. ,, Lingua Latina est fundamentum
linguae nostrae ’’. Latina ca limb a terminologiei internaionale. Fonetic.
Alfabetul latin. Principii ortoepice. Vocalele. Diftongii.
2
2. Modulul II. Consoanele. Particulariti de pronunare. Digrafii de origine
greac.
2
3. Modulul III. Îmbinri de litere. Silabe lungi i silabe scurte. Regulile de baz
ale accentului latin. Unele particulariti ale accentului în termenii de origine
greac.
2
4. Modulul IV. Lucrare de totalizare la fonetic. Morfologia. Verbul.
Categoriile gramaticale. Forma lexicografic. Determinarea temei verbului.
Infinitivul. Modul imperativ. Forme afirmative i negative.
2
5. Modulul V. Verbul. Modul indicativ. Verbul esse. Modul conjunctiv. Verbul
fio, fieri în reet.
declinare). Declinarea I a substantivelor. Acuzativul - cazul complementului
direct.
2
lucrare de control.
8. Modulul VIII. Receptura teoretic. Structura reetei. 2
9. Modulul IX. Declinarea a II-a a substantivelor. Desinene cazuale. Excepii
de gen. Regula genului neutru. Eponimele în denumirile medicamentelor.
Textul „De capsulis”.
2
10. Modulul X. Lucrare de control. Verbul. Modul indicativ. Modul conjunctiv.
Declinarea I, a II –a substantivelor.
2
Adjectivele de decl. I-II. Acordul adjectivelor cu substantivele. Participiul
perfect pasiv. Adjective cu sufixul – at (us, a, um) Denumirile grupelor de
preparate dup aciunea lor farmaco-terapeutic.
2
Termeni polinominali. Denumirile preparatelor galenice. Denumirile
plantelor în Nomenclatura botanic i în Nomenclatura remediilor
medicamentoase. Adjectivul în Nomenclatura botanic.
2
sistematice i trivale ale substanelor chimice de origine organic.
Procedeele de formare a denumirilor triviale. Denumirile alcaloizilor i
glicozidelor. Textul „ De Rauwolfia”.
preparatelor de fermentare.
vitaminelor. Denumirile preparatelor de sintez chimic.
2
frecven utilizate în plan internaional. Denumirile comerciale ale
preparatelor medicamentoase. Denumiri patentate i nepatentate ale
medicamentelor.
2
17. Modulul XVII. Lucrare de totalizare pentru semestrul I. 2
18. Modulul XVIII. Terminologia clinic. Structura termenului clinic. 2
19. Modulul XIX. Nomenclatura chimic. Denumirile elementelor
chimice.Denumirile acizilor.
20. Modulul XX. Denumirile internaionale ale srurilor. Denumirile oxizilor. 2
21. Modulul XXI. Numeralul. Numeralele – prefixe de origine greac în
Nomenclatura chimic. Textul „Elementa chymiae matematicae”.
2
22. Modulul XXII. Lucrare de control. Nomenclatura chimic. Abrevierile în
reet.
2
specifice. Criteriile de determinare a genului. Trei tipuri de declinare.
Desinenele cazuale. Acordul adjectivelor de declinarea I-II cu substantivele
de declinarea a III – a.
2
24. Modulul XXIV. Declinarea a III-a a substantivelor. Genul masculin.
Semnificaia sufixului – or.
25. Modulul XXV. Declinarea a III-a a substantivelor. Genul feminin.
Semnificaia sufixului – io Textul „Pix liquida” Substantivele feminine de
origine greac în – sis.
2
26. Modulul XXVI. Declinarea a III-a a substantivelor. Genul neutru. Textul:
„Papaver somniferum”.
27. Modulul XXVII. Traducerea i analiza gramatical a textelor „Alcaloida”,
„De nonnullis alcaloidis”. Lucrare de control. Declinarea a III – a.
2
2
29. Modulul XXIX. Adjectivele de decl. III. Terminaiile de gen. Paradigma
declinrii. Participiul prezent activ. Acordul adjectivelor i participiilor cu
substantivele. Textul „Olea pinguia”
30. Modulul XXX. Gradele de comparaie ale adjectivelor.Textul „Excerpta e
libro vetere”.
33. Modulul XXXIII. Adverbul. Gradele de comparaie ale adverbelor. Textul
„Nomen botanicum”.
Examen 68
- A. Obligatorie: Literatur didactic
1. Mârza E., tefâra E., Ghicavâi R., Gladun R., Negru N., Limba latin i bazele
terminologiei medicale. Centrul editorial poligrafic Medicina, Chiinu, 2006
2. ., ,
, 2003
, 2002
5. A ., Terminologia medica polyglotta, , ,
1964
6. Melnic V., Terminologia clinic în limba latin, Chiinu, 2003
7. Matcovschi C., Receptura, Chiinu, 1982
8. Flaier M., Curs de limb latin pentru studenii de la Medicin i Farmacie.,
Bucureti, 1999
, 2000
10. Catereniuc I., Culegere de scheme la anatomia omului, Chiinu, 2010
- B. Suplimentar: 11. Burlacu V., Eni A., Bezmanu T., Corlteanu A., Stomatologia terapeutic
12. Îndrumar didactico-metodic, Chiinu, 1996
13. Cemârtan C., Kucerov E., Limba latin, Chiinu, 1995
14. Ciulei I., Grigorescu Em. , Stnescu U., Plante medicinale, Fitochimie i Fitoterapie,
Ed. medical, Bucureti, 1993
15. Grigorescu Em., Ciulei I., Stnescu U., Index fitoterapeutic, Ed. medical, Bucureti,
1986
16. Florea V. Plante medicinale, Chiinu, 1982
17. Stamat M., Limba latin (Manual pentru studenii de la profilurile „Biologie” i
„Farmacie” ), Chiinu, 2002
18. tefne M. Anatomia omului, vol. I, Centrul editorial poligrafic Medicina, Chiinu,
2007
19. tefne M., tefne I., Anatomia preventiv sau substratul morfofuncional al
sntii. Centrul editorial poligrafic Medicina, Chiinu, 2005
20. Proverbe i zictori latine, Bucureti, 1976
21. . , - , . « », , 1976
22. Nomina anatomica, , , 1980
23. Bejenaru V., Bejenaru G., Dicionar medical rus-român, Chiinu, 1991
24. Guu G. Dicionar latin-român, Ed. tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1983.
25. Larousse, Dicionar de medicin, Univers enciclopedic, Bucureti, 1998
26. Stureanu M. Dicionar român-latin, Ed. Viitorul românesc, Bucureti, 1984.
PA 7.5.1
PROGRAMA ANALITIC
RED: 02
DATA: 20.12.2013
PAG. 3/3
VI. Metode de predare i învare utilizate:
Membrii secie Limba Latin aplic metode, tehnici i procedee de lucru eficiente, apropiate
esenei acestei disciplini i adecvate scopurilor i obiectivelor trasate.
La etapa incipient a cursului, pentru a transmite un volum mare de informaie sunt
aplicate metodele clasice de comunicare: expozitive i interogative ( discursul, observaia,
comparaia, dialogul, inducia, deducia, interogarea (frontal / individual ) repetiia,
exerciiul, cu prestarea suporturilor informaionale scrise i imagistice, nefiind subestimat
participarea studentului.
Pe msur ce studenii îi aprofundeaz cunotinele i le adapteaz la un nou stil de
învare, se apeleaz la metode ce pun sub tensiune capacitatea studentului i stimuleaz
implicarea lui: problematizarea, metode euristice ( creative ) care pun accentul pe
promovarea gîndirii productive, care favorizeaz învarea prin cercetare, descoperire –
exerciiul, elaborarea referatelor, teste cu elemente de creaie etc.; analiza i sinteza –
metode universale care îmbin gîndirea cu aciunea; metode interactive – participative
fondate pe principiul cooperrii: lucrul în grup, dezbaterea, dialogul. Selectarea metodelor
aplicate în practica de predare au drept scop sporirea motivaiei interioare, educarea unei
atitudini pozitive interesate i contiente fa de efortul intelectual solicitat de procesul de
achiziionare a cunotinelor i competenelor, crearea situaiilor de receptivitate maxim a
informaiei i de învare eficient.
VII. Sugestii pentru activitate individual : Motivaiile ponderabile care guverneaz atitudinea contient fa de disciplin vor
condiiona buna colaborare între profesor i studeni, cît i efortul individual ca parte
component determinant a succesului.
1. Delimitai într – un întreg cele 3 pri integrante:
a) elementele de gramatic latina sau greaca;
b) termenii selectai pentru memorare – minim lexical;
c) spaiul de aplicare a cunotinelor asimilate : exerciii, teste, fie de autocontrol etc.
PA 7.5.1
PROGRAMA ANALITIC
RED: 02
DATA: 20.12.2013
PAG. 3/3
2. Organizai – v raional activitatea individual:
a) repartizai – v timpul astfel ca s reuii s învai materia nou, dar i s repetai
temele care vin în tangen sau care asigur profunzimea însuirii informaiei noi;
b) ghidai – v de planul care anticipeaz expunerea temei; aceasta v va scuti de
necesitatea de a – l alctui de sine stttor, adic de lectura prealabil.
3. Recurgei la asociere i comparaie ( latin/român) pentru a memora termenii mai uor i
cu fidelitate.
4. Nu ezitai s consolidai imediat cunotinele proaspt asimilate prin efectuarea
exerciiilor practice.
5. Regulat autocontrolai – v în scris vocabularul achiziionat ( indicat obligator ) cât i
ortografia care se cere a fi respectat.
6. Cercetai diferite surse bibliografice, elaborai comunicri,prezentai – le în faa
auditoriului. Ce cîtigai ? Informare, reflectare, sintetizare, exprimare, oral / scris, cât
i deprinderea de a vorbi în public.
7. Pentru o traducere reuit a textului urmai etapele:
a) extragei cuvintele necunoscute i lucrai cu dicionarul;
b) divizai textul în fragmente, traducei – le;
c) citii textul în întregime, revenind asupra traducerii, întroducei precizrile,
completrile pe care le cere o limb vorbit în comparaie cu limba latin.
8. Însuii structurile posibile ale termenilor medicali i farmaceutici i topica elementelor
constituente, care trebuie respectat; valorificai cunotinele de gramatic asimilate, astfel
vei reui s evitai greelile.
9. Nu neglijai discuiile cu profesorul, cu colegii pentru a v clarifica asupra momentelor
confuze.
VIII. Metode de evaluare : Evaluarea este administrat pe tot parcursul desfurrii procesului de instruire i îi
asum funciile de a determina valoarea achiziiilor, nivelul rezultatelor; de a detecta
punctele slabe ale învrii pentru a analiza actele de predare i a adopta msuri adecvate
ameliorrii sau optimizrii procesului instructiv.
PA 7.5.1
PROGRAMA ANALITIC
RED: 02
DATA: 20.12.2013
PAG. 3/3
Frecvent i benefic sunt utilizate:
a) evaluarea curent care se realizeaz prin chestionarea oral i diverse probe scrise:
dictri fulger, texte de traducere, de analiz i sintez, extemporale etc. Este forma de
evaluare care menine o anumit ritmicitate i mobilizeaz studenii la un efort sistematic;
b) evaluarea formativ poate fi integrat în mod constant, i operativ pe tot parcursul
procesului instructiv. Practicarea acestui tip de evaluare pornete de la divizarea materiei în
uniti ale coninutului:
observarea curent (a comportamentelor studenilor), verificarea sistematic a temelor
(scrise si orale ) efectuate acas i în sala de studii, întrebrile de evaluare, exerciiile,
analiza greelilor, testele de autocontrol etc. Evaluarea formativ informeaz despre
rezultatele pariale. Astfel se vor scrie 5 lucrri de control recapitulative. Prin evaluare
formativ studentul i profesorul primete un feedback continuu care contribuie la
îmbuntirea calitii învrii i predrii.
NB! Studenii facultii Farmacie conform planului didactico – calendaristic scriu 6
lucrri de control.
b) evaluarea interactiv se realizeaz de ctre profesor prin observaia participativ a
fiecrui membru al grupului în cazul în care se organizeaz învarea interactiv ( în grup)
– metod eficace de însuire a terminologiei clinice.
c) evaluarea sumativ const în susinera colocviului simplu la finele semestrului I – de
ctre studenii Facultilor Medicin i Farmacie, iar la sfâritul semestrului II – de
ctre studenii Facultii Stomatologie. Colocviul rezid în scrierea unei lucrri în care
îi gsesc reflectare momentele evoluiei: iniiere, formare, aprofundare, consolidare,
aplicare.
Examenul este forma de evaluare a efortului îndelungat al studentului.
Studenii facultii Farmacie susin aceast prob care include:
PA 7.5.1
PROGRAMA ANALITIC
RED: 02
DATA: 20.12.2013
PAG. 3/3
gramatic latin, a definiiilor termenilor farmaceutici de baz, structur i regulile de
prescriere a reetei, precum i abrevierile acceptate în receptur.
b) evaluarea abilitilor practice (proba scris) – traducerea termenilor, textelor,
analiza morfologic, sintactic a termenilor, sinteza termenilor cu structuri diverse,
scrierea reetelor etc.
Subiectele pentru examen se aprob la edina seciei Limba Latin, ulterior la edina
catedrei i se aduc la cunoin studenilor cu o lun înainte de examen.
Decizia evalurii finale (în funcie de facultate) este exprimat printr-o not (conform
sistemului de apreciere de 10 puncte) sau printr-un calificativ (respins / admis; atestat /
neatestat) care permite promovarea studentului în etapa urmtoare a procesului didactic.
Criteriile de evaluare se discut la edina catedrei Limba Român i terminologie
medical, apoi se înainteaz pentru a fi aprobate la edina metodic a catedrelor Limbi
Moderne i Limba Român i terminologie medical.
La examenul de promovare, disciplina Limba Latin i terminologie medical, nu sunt
admii studenii cu media anual sub nota 5, precum i studenii care nu au recuperat
absenele. La examen, studenilor li se ofer 45 de minute pentru pregtirea subiectelor i 15
minute – pentru rspuns.
Subiectele pentru examene se aprob la edina catedrei i sunt afiate cu cel puin o lun
înainte de examen.Nota final const din trei componente: nota medie (coeficientul 0,3),
proba oral (coeficientul 0,3), proba scris (coeficientul 0,2).
Cunotinele de materie se apreciaz cu note de la 1 pân la 10, fr zecimale.
Nota 10 sau «excelent» (echivalent ECTS – A) va fi acordat pentru acoperirea a 91-
100% din totalul de cunotine însuite.
Nota 9 sau «foarte bine» (echivalent ECTS – B) va fi acordat pentru acoperirea a
81-90% din totalul de cunotine însuite.
Nota 8 sau «bine» (echivalent ECTS – C) va fi acordat pentru acoperirea a 71-80%
din totalul de cunotine însuite.
Notele 6 i 7 sau «satisfctor» (echivalent ECTS – D) vor fi acordate pentru
acoperirea a 61-65% i 66-70% din totalul de cunotine însuite.
Nota 5 sau «slab» (echivalent ECTS – E) va fi acordat pentru acoperirea a 51-60%
din totalul de cunotine însuite.
Notele 3 i 4 (echivalent ECTS – FX) vor fi acordate pentru acoperirea a 31-40% i
41-50% din totalul de cunotine însuite
Notele 1i 2sau «nesatisfctor» (echivalent ECTS – F) vor fi acordate pentru
acoperirea a 0-30% din totalul de cunotine însuite.
PA 7.5.1
PROGRAMA ANALITIC
RED: 02
DATA: 20.12.2013
PAG. 3/3
Suma ponderat a notelor de la evalurile
curente i examinarea final Nota final
5 5
5,1-5,5 5,5
5,6-6,0 6
6,1-6,5 6,5
6,6-7,0 7
7,1-7,5 7,5
7,6-8,0 8
8,1-8,5 8,5
8,6-9,0 9
9,1-9,5 9,5
9,6-10 10
Neprezentarea la examen fr motive întemeiate se înregistreaz ca “absent” i
se echivaleaz cu calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la 2 susineri repetate
ale examenului nepromovat.