Orient AnticAcest seminar prezinta Orient Antic.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 11 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: docx.

ExtrasSEMINAR 1 - Corespondența diplomatică

Mari în secolele XIX-XVIII controlează toată valea mijlocie a Eufratului, iar după prăbușirea ImperiulAkkadian redevin importante câteva state sumeriene. Limba akkadiană este prima limbă diplomatică dinistorie, folosită inclusiv de către egipteni. Amoriții reușesc să impună dinastii, dintre care câteva realizeazăcentre de putere. Mari joacă un rol esențial datorită poziției strategice.

Arhiva din Mari a fost păstrată fragmentar, fiind jefuită în 1750 I.H. de către Hammurapi, în contextul încare a cucerit orașul și a confiscat arhiva.

A. Scrisoarea lui Shamsi Adad din Assur către Yasmach Adad din Mari

Scrisorile sunt tratate ca un mijloc de înlocuire a conversației directe, de aceea stilul se caracterizează prinoralitate, fiind utilizată o formulă de adresare directă, între tată și fiu: „Lui Yasmachadad îi vorbesc: astfelspune tatăl tău, Shamsi Adad.

În ceea ce privește tematica scrisorii, pot fi identificate trei paliere diferite de discuție, fiecare dintre eletratând o problemă distinctă. În primul rând, tatăl aduce în discuție problema ostaticilor, a fiilor luiWilanum, care sunt văzuți ca un mijloc de negociere, dar și ca o garanție a tratatului cu Wilanum. Având învedere că tratatul nu a fost respectat, ostaticii urmează să fie arestați și uciși, fără ceremonii deînmormântare. Lipsa de priveghi reprezintă o condiție esențială, întrucât în acest fel fii lui Wilanum își vorbântui tatăl și îl vor face să sufere, fiind astfel creat un precedent.

A doua problemă amintită se referă nomazii care își adapă oile în regiune și care jefuiesc recoltele. ShamsiAdada își sfătuiește fiul să se pună de acord cu Tarishkim și Lalum pentru o organiza o expediție punitivăasupra nomazilor când vor coborî la Eufrat pentru a le confisca oile și, implicit, resursele. Acțiunile suntcalculate pentru fundamentarea unui prestigiu bazat pe uzul violenței.

Ultima parte a scrisorii se referă la critica pe care tatăl i-o aduce fiului, care este privit drept incapabil de alua decizii și care cere încă sfaturi tatălui său, în loc să acționeze, comportându-se în antiteză cu fratelesău. „Traiești printre femei” - nu s-a maturizat pe deplin, se comportă încă precum un copil - băieții trăiaupână la 7 ani în harem.

Principii fundamentale: viziunea despre alianță - viziune de dominare, nu de egalitate; recursul direct șiradical la violență; fundamentul ideologic: gloria militară trebuie asigurată de către suveran.

B. Scrisoarea lui Yarim-Lim din Alep către Zimri-Lim din Mari

Formula de adresare este una simbolică, care exprimă relația politică dintre cei doi.

Ambii au o funcție regală, dar există o ierarhie între ei, presupusă, având în vedere că Yarim Lim i seadresează lui Zimri-Lim ca de la egal la egal. Yarim-Lim este mai în vârstă, este un rege experimentat, așacă încearcă să transforme un ascendent moral într-unul politic, cu intenția de a obține un avantaj politc de

pe urma protejării lui Zimri-Lim, tocmai de aceea i se adresează ca de la tată la fiu, fiind o rudenie politicăși de statut.

În ceea ce privește tematica scrisorii, se identifică trei paliere diferite de discuție, fiecare tratând oproblemă diferită. În primul rând, este vorba despre un conflict între vasalii regelui din Mari și vasaliiregelui din Alep, care s-ar fi desfășurat la Zalmaqtum, dar despre care Yarim crede că nu s-a întâmplat șică sunt doar „vorbe goale din partea unora care spun că lupta s-a dat”. Este aplicat principiul „Prietenulprietenului meu este prietenul meu”.

În al doilea rând, inamicul este identificat ca fiind Isme-Dagan din Assiria. Yarim-Lim impune o colaborareîntre servitorii lui și servitorii lui Zimrim-Lim. Mituirea este o metodă de a-ți asigura loialități și de a-țiconsolida prestigiul : „poziția ta este cea a unui mare rege”. Zimrim-Lim trebuie să se comporte ca unproducător de bună-stare.

În cele din urmă, este adus în discuție jurământul pe zei, care impune ordine în relațiile diplomatice, esteinvocat cu referire directă la un tratat pe care Zimri-Lim i l-a propus lui Yarim-Lim, care l-a acceptat. Zeiireprezintă garanți și judecători, dar sunt capabili de a aplica și sancțiuni în cazul în care tratatul esteîncălcat. Fiind un tratat de egalitate, este așteptată reciprocitatea: „Când vor fi semnale de foc...”

C. Scrisoarea lui Yarim-Lim din Alep către Yasub-Yahad, regele din Der

Este o declarație de război, între doi regi care în ierarhia generală a suveranilor sunt egali -

„Eu sunt ca un frate și ca un tată pentru tine”. Diferendul dintre cei doi este pus sub jurisdicția zeuluiSamaș, care este zeul Soare, protector al domeniului justiției.

Prima parte a tratatului cuprinde reproșuri. Trecutul îl îndreptățește pe Yarim-Lim să aibă anumite cererifață de regele din Der, Yasub-Yahad, care nu se comportă corect. Este invocat regele Addu, pentru alegitima și garanta ajutorul oferit de Yarim-Lim regelui din Der.

A doua parte a textului cuprinde amenințări, invocând exemplul cazului din Diniktum, pentru a ilustraputerea exemplului și asigurările că are mijloacele și voința de a-l zdrobi.

Scrisoarea a fost interceptată și reținută la Mari, în condițiile în care Mari era aliat al Alepului, astfel că esteneclar de ce scrisoarea ar fi fost păstrată. Cel mai probabil, scrisoarea este un exercițiu al școlii de la Mari.Este vorba despre scribi avansați, care începuseră să învețe să scrie corespondență regală, în cazul de fațăavând drept tema simularea unei scrisori. Este ilustrată așadar o lume care devine din ce în ce mai tehnicăla nivelul relațiilor dintre suverani.

D. Scrisoarea lui Ishi-Addu din Qatna către Isme-Dagan din Assiria

Formula de adresare ilustrează faptul că cei doi suverani se consideră egali - „fratele

tău”, tocmai de aceea Ishi-Addu îi reproșează lui Isme-Dagan că se comportă ca un rege suveran.

Isme-Dagan nu a apreciat adevărata valoare a celor doi cai pe care regele din Qatna i-a trimis și a plătitmai puțin decât ar fi trebuit - „mai bine nu imi mai trimiteai nimic”. În cazul schimburilor de bunuri, plăteștiși ți se plătește în mod egal când vine vorba despre suverani care se află pe prag de egalitate. Lui Ishi-Addu i s-a trimis o plată de disprețuit, a fost tratat ca un inferior. În schimb, dacă nu i s-ar fi plătit nimic, arfi fost superior din punct de vedere moral.

Un element important în relațiile care se stabilesc între suverani este imaginea regelui și felul în carecelălalt suveran o influențează: „Cel ca va afla oare ce va spune? Nu va râde de noi?”

Principiul de reciprocitate este așadar exprimat atât la nivelul exprimării, cât și la nivelul schimbului debunuri între regii suverani. Se desfășoară așadar o practică politică în sensul valorizării politice a relațiilor.

SEMINAR II - Arhivele de la Tell El-Amarna - corespondența diplomatică a faraonilor dinastiei a XVIII-a, careeste importană ca un pandant al observațiilor care pot fi făcute în legătură cu problema stabilirii identitățiimocilor suverani ai spațiului siro-feniciano-palestinian în relația cu marile puteri vecine.

I. Milkili din Guezer către Amenophis al IV-lea

Amenophis al IV-lea cunoscut ca si faraonul eretic, care a pastrat Zeul Aton ca unica divinitate adorata,este cel care a stabilit capitala la Amarna.

Scrisorile prvin din mai multe surse:

1. De la vasali din Canaanul de S ce au o origine variata ( semiti, indo-europeni, filisteni). Acestea ne ajutasa intelegem cum dirijaza egiptenii politica dar si care sunt relatiile dintre vasali si regi.

2. De la suverani la fel de importanti ca si cei egipteni. La mijlocul mileniului al II-lea se statueaza imperiulMarilor Regate ( 4 sau 5 dupa unii istorici: Egipt, Hatti, Assiria, Mitanni, Babilon). Egiptul este considerat celmai mare regat dar pentru ultiele 3 nu este atat de clar, ei incearca sa afirme ca ceilalti nu merita sa fieregi, sa aiba regate).

Marii regi - suverani ce discuta destinele miniclor dinasti; intre ei se stabilesc sferele de influenta si serealizeaa echilibrul de forte si de putere.Distanta dintre suverani este ilustrata prin formulare. Totodata eiexplica ce ar face daca ar fi fata in fata.

„ Zeul meu” ilustreaza ideologia egipteana care se bazeaza pe divinitatea faraonului, aceasta dictandmodul de adresare.

Hapiru reprezinta in textele cuneiforme un popor nomad si razboinic de origine semita. EI apar si la Mari sila Amarna, dar si in alte surse. O ipoteza ii leaga pe acestia de originile evreilor, pentru ca ei se aseamanain privinta modului de viata.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 11 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro