organizationala-subiecte rezolvate

Download organizationala-subiecte rezolvate

Post on 14-Jan-2016

220 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Un amalgam de definitii si subiecte legate de psihologia organizationala

TRANSCRIPT

Psihologie organizaional Subiecte examenSub. 1.Obiectul, problematica i funciile psihologiei organizaionale ca tiin.Obiectul de studiu al psihologiei organizaionale este relaia dintre om i organizaie. Interesul acestei stiinte vizeaz individul inorganizaie i impactul acesteia asupra individului.Psihologia organizaionala este ramura aplicativa a psihologiei care studiaz omul i comportamentul sau organizaional.Problematica psihologiei organizaionale:- modul de recrutare individuala, de selectare i socializare in organizaii- felul in care oamenii sunt recompensai i motivai- modalitatile de structurare a organizaiei in grupuri, secii sau echipe- felul in care liderii apar i se manifesta- examinarea modului in care organizaiile influenteaza gndurile, sentimentele i aciunile tuturor oamenilor princomportamentul concret sau imaginat al celorlali membri ai organizaiei- comportamentul individului i grupului in contexte organizaionale formaleFunciile psihologiei organizaionale: dezvoltarea i aplicarea metodelor i principiilor psihologiei la locul de munca.Psihologia organizaional este tiina care studiaz co-determinarea si co-evoluia organizaiei si activitilor, statutelor sirolurilor indivizilor prin intermediul unor tehnici generale si specifice, cu scopul obinerii unui optim funcional al celor douavariabile prinse in relaie.Sub. 2.Evoluia psihologiei organizaionale ca tiin (cercetri fundamentale pe etape).1900- 1910 Se insista asupra diviziunii muncii, importantei mainilor pentru facilitarea muncii.1911- 1920 Apar teoriile clasice asupra oraganizatiilor, se lanseaz managementul stiintific (industrial si administrativ), se insistaasupra funciilor conducerii.1921- 1930 Se releva importanta atitudinilor si sentimentelor muncitorilor, a rolurilor informale, se lanseaz teoria relaiilorumane (G. E. Mayo- normalizarea, standardizare sau schimbarea relaiilor interumane aduce satisfacie si productivitate)1931- 1940 Se descoper dinamica grupurilor. Se nastea sociometria; uoara revenire la teoriile clasice care sunt aplicateorganizrii si organizaiilor.1941- 1950 Dihotomizarea cercetrilor: unii autori pun accent pe rolul facilitator al relaiilor formale (caracterizate prin ordine,raionalitate, uniformitate, consistenta, tratarea echitabila a tuturor salariailor), alii ncurajeaz participarea indivizilor la luareadeciziilor, impactul grupului asuprea performantelor.1951- 1960 Este dominata de cercetri aupra leadership-ului, a celor care subliniaz importanta grupurilor in activitatea deconducere. Se lanseaz Teoria X si Y, implicate in conducere.Teoria X Y l are ca autor pe McGregor i const n dou seturi de ipoteze (una negativ, cealalt pozitiv) asupra percepieiorganizaiei i a motivaiei angajailor pe care managerii le utilizeaz n apecierea activitii lor.1961- 1970 Este extrem de consistenta intr-o serie de achiziii stiintifice: teoria deciziei, teoria sociotehnica, teoria structurilororganice si mecanice. Ia amploare dezvoltarea organizaionala.1971- 1980 Organizaiile sunt descrise ca sisteme (cu ntriri, transformri, ieiri si relaii de feedback), sistemele genereazechilibru si experiene cu finalitati echiprobabile.1981- 1990 Caracterizata prin efortul de intelegere a noului context al muncii si forei de munca in vederea adaptrii lasolicitrile complexe si variate ale epocii contemporane. Apar teoriile contingenei in domeniul structurilor organizatorice, conduceri;un nou avnt al dezvoltrii organizaionale1991- 2000 Se lanseaz o multitudine si o varietate de concepte si probleme noi care lrgesc sfera si improspateaza coninutulpsihologiei organizaionale.Sub. 3.Relaiile psihologiei organizaionale cu discipline psihologice si sociologiceUnii autori considera ca psihologia organizaionala a aprut in cadrul psihologiei sociale si a psihologiei muncii ca o completaresau ca o prelungire fireasca a acestora.Psihologia organizaionala si psihologia socialaMediul organizaional a adus un plus psihologiei sociale crend cadruri reale pentru studiu, extinznd orizontul si permitand uncadru cotidian de observare directa. Astfel putem declara ca mediul organizaional a susinut formarea multor teorii ale psihologieisociale.Insa psihologia oragizationala nu presupune doar prelucrarea problematicii psihologiei sociale, ci aduce in plus termeniiparticulari acesteia: individul si grupul organizaional, structuri organizatorice formale si informale, leadership, decizii si participareorganizaionala, motivarea comportamentului organizaional, relaiile dintre satisfacie si performanta, etc.Distincii psihologie organizaionala vs psihologie sociala:- psihologia sociala se centreaz pe studiul grupurilor mici, pe cnd psihologia organizaionala se orienteaz pe studiul grupurilormari, organizaiile fiind definite ca grupuri mari- psihologia sociala pune accentul pe rolul relaiilor informale, psihologice, subiective in funcionarea grupurilor; psihologiaorganizaionala nu neglijeaz rolul acestor relaii, insa se centreaz pe relaiile si structurile formale, oficiale, administrative carefurnizeaz cadrul legal-juridic de existenta a organizaiilor- psihologia organizaionala are o finalitate ameliorativa, spre deosebire de finalitatea descriptiv-explicativ-interpretativacaracteristica psihologiei sociale.Psihologia organizaionala si psihologia muncii1Susinerea reciproca dintre psihologia organizaionala si psihologia muncii provine din importanta climatului si susineriipsihologice a muncii; condiiile de munca sunt puternic legate de sistemele de organizare, iar sistemele de organizare sunt loculrelaiilor umane specifice si chiar rezultatul construit pornind de la ele.Psihologia organizaionala nu este doar o simpla aplicare a psihologiei muncii, ci este o stiinta autonoma.Astfel psihologia organizaionala se distinge prin:- pornind de la ideea de sistem om-masina-mediu (relaia de adaptare reciproca dintre aceste elemente), apartinand psihologieimuncii, psihologia organizaionala inlocuieste maina cu un nou element munca sau profesiune, prin urmare obiectul ei de studiudevine sistemul om-munca (profesiune)-mediu. Omul nu se mai raporteaz la obiectul fizic al muncii, ci la munca pe care odesfasoara, la activiatea umana cu o structura si funcionalitate proprie, ambele ghidate de axa motivaie-scop.- psihologia organizaionala investigheaz nivelul de conducere, nu ca scop in sine, ci ca relaie cu cel de execuie, in timp cepsihologia muncii se orienteaz ctre nivelul executoriu, cel al muncitorilor.- pe cnd psihologia muncii se orienteza la nivelul microsocial pentru a studia sistemul om-masina-mediu, psihologiaorganizaionala multiplica sistemele si le extinde la nivel organizaionala; raportndu-se la relaiile dintre: grupuri, grupuri siorganizaii, o organizaie si alte organizaii fiecare constituind tot attea sisteme om-munca-mediu.Sub. 4.Definirea si caracterizarea generala a organizaiilor ca structuri psihosociale.Def. Organizaiile un ansamblu de persoane care interactioneaza sistematic, pe baza unor reguli concrete care sa asigureeficienta activitatii comune de atingere a obiectivelor propuse.Organizaiile reprezint una dintre componentele structurale si funcionale eseniale ale sistemului social, prin care se asiguraracordarea intereselor sociale generale cu cele ale diferitelor tipuri de grupuri si persoane.Organizaiilor, ca forme concrete de interaciune sistemica a membrilor si grupurilor unei comunitati, ii revin:- funcii de obiectivare a imperativelor: axiologice, normative, politice, economice, religioase, educaionale, culturale aleinstituiilor sociale ;- funcii de conservare si evoluie a sistemelor sociale la toate nivelurile si in toate compartimentele vieii comunitare, ce implicaexistenta unor structuri funcionale- funcii de asigurare a integrrii si antrenrii persoanelor si grupurilor in activitatile care sa conduc la realizarea obiectivelorrespectivelor instituii.Scopul organizaiilor fiind realizare obiectivelor generale ale instituiilor sociale crora le aparin, sau a obiectivelor ce deriva dininteresele convergente ale membrilor care le compun.Caracterizarea organizaiilor:a.) sunt ansambluri umane construite, in care se desfasoara interaciuni sistemice si ordonate, pe baza unui model interactionalexplicit (schema de organizare sau organigrama).b.) au obiective explicit formulate, la care adera toi membrii organizaiei, obiective cu rol constitutiv si de legitimare att pentruprocesul de structurare interna, cat si pentru activitatea organizatorica aferenta realizrii respectivelor sarcini.c.) dezvolta o structura interna care reflecta poziiile, ierarhiile si relaiile funcionale dintre acestea (organigrama).d.) prezint o difereniere interna a poziiilor, funciilor, atribuiilor, rolurilor si activitatilor prin care se realizeaz diferitecomponente ale obiectivului comun; diferenierea se realizeaz att pe orizontala , in raporturile de coordonare a parilor, cat si peverticala, in raporturile de subordonare.e.) manifesta o dinamica structurala si funcionala, in strnsa legtura cu gradul de realizare a obiectivelor constitutive, a evoluieiraporturilor interpersonale interne si a raporturilor cu mediul social extern.f.) poseda anumite grade de libertate in raport cu strile pe care le poate adopta, att in plan intern cat si extern (autonomieorganizaionala).g.) pstreaz raporturi dinamice cu mediul extern (instituii, alte organizaii, grupuri sau persoane), pe fondul unei autonomiiorganizatorice si funcionale relative.h.) dezvolta multiple mecanisme de autoreglare interna si externa, ceea ce le confer calitatea de sisteme cibernetice adaptative.Sub. 5.Clasificarea organizaiilor dup mai multe criterii (exemple pentru fiecare tip)1. Dup natura obiectivului urmrit: economic (ntreprinderi industriale si co-merciale); financiare (bnci, fonduri mutuale saude investiii); religioase (Biserica naionala, sectele religioase); politice (partide, grupuri ideologice militare); culturale (uniuniartistice, teatre, asociaii de promovare a valorilor culturale); educaionale (sistemul de scoli, universitati); militare