organizarea si amenajarea turistica a statiunii durau

21
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti Facultatea de Inginerie si Management in alimentatie publica si agroturism ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN STATIUNEA DURAU JUDETUL NEAMT

Upload: ana-maria-buidan

Post on 04-Jul-2015

674 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, BucurestiFacultatea de Inginerie si Management in alimentatie publica si agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA

A SPATIULUI GEOGRAFIC DINSTATIUNEA DURAU

JUDETUL NEAMT

Studenta: Buidan Ana-MariaGrupa: 8212

Page 2: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

Cuprins

I. Pontentialul turistic natural

1. Prezentarea generala a statiunii2. Relieful3. Clima4. Reteaua hidrografica5. Vegetatia si fauna6. Natura protejata7. Recomandari pentru tratare afectiuni

II. Potentialul turistic antropic

1. Cadrul socioeconomic2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-teritorială3. Economia

III. Potentialul turistic, cultural, istoricIV. Forme de practicare a turismului in judeţul NeamţV. Reţeaua unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din DurauVI. Hotelurile şi restaurantele din judeţul Neamţ

AnexeBibliografie

2

Page 3: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

I. Potentialul turistic natural

1. Prezentarea generala a statiunii

Durau este o statiune climaterica Montana, permanenta, de odihna, in judetul Neamt.Statiunea Durau este situata la o altitudine de 780-800 metri la poalele Muntilor Ceahlau, in judetul Neamt si nu foarte departe de orasul Piatra Neamt (cca. 60-65 km).In Durau se poate ajunge pe calea ferata prin Piatra Neamt pana in orasul Bicaz de unde se iau mujloace auto pana in statiune. Pe sosea se urmeaza drumul national DN15 care pleaca din Targu Mures si trece prin Reghin-Toplita-Borsec-Bicaz-Piatra Neamt-Bacau. De pe drumul national, din apropierea localitatilor Grinties sau Bicaz (depinde din ce parte veniti) se intra pe drumul judetean care duce spre comuna Ceahlau si spre statiune. Prin Bacau trec doua sosele europene E85 (Bucuresti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani-Bacau- Roman-Suceava) si E577 (care vine dinspre Brasov). De asemenea, la Bacau exista aeroport.

2. Relieful

Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc. Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz. Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Statiunea Durau se gaseste la poalele Muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa centrala a Carpatilor Orientali, intr-o poiana insorita, in partea de nord-vest a masivului. Muntele Ceahlau include numeroase atractii turistice; culmi montane inalte, de peste 1 800 m: Panaghia, Toaca, Lespezi, Batca lui Ghedeon, Ocolasu Mare – altitudine maxima 1 907 m; abrupturi puternice dantelate si forme bizarre – Turnurile Ocolasului Mare, Turnul lui Budu, Caciula Dorobantului; cascada Duruitoarea, in imediata apropiere a statiunii; intinse paduri de brad si foioase, care

3

Page 4: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

adapostesc un important fond cinegetic si numeroase specii floristice ocrotite; schitul Durau; ruinele Palatului Cnezilor, cu biserica refacuta (1830 - 1838); in apropiere, lacul de acumulare Izvoru Muntelui (797 m altitudine), Cheile Bicazului. Muntele Ceahlau este declarat Parc National.

3. Clima

Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice. Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2 oC (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman. Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm). Climatul statiunii Durau este deasemenea temperat continental cu influente mai reci si umede, dar predomina cel montan, cu caracteristicile specifice; prezinta interes persistenta si grosimea stratului de zapada (60 – 70 zile/an, in perioada octombrie – aprilie, cu o grasime medie de 18 – 20 cm). aerul este foarte curat, puternic ozonat, lipsit de poluare. Fenomenul de producere a avalanselor este mai rar, pe suprafetele foarte reduse, doar la altitudini de peste 1 500 m, mai ales in perimetrul abruptuilor de pe culmile inalte.Factori naturali de curaDurau se caracterizeaza printr-un climat tonic-stimulant, aer curat, lipsit de praf si alergeni; adaugand si atmosfera bogata in ozon - principalii factori naturali de cura.

4. Reţeaua hidrografică

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km. Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

5. Vegetatia si fauna

Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din suprafaţă) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioară ajungând  până la 1500 m în Munţii Tarcău, de unde coboară în regiunea subcarpatică, sub 500m. O atenţie deosebită se acordă protejării florei şi faunei, care constituie adevărate monumente ale naturii. Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 5200 ha, cea mai mare rezervaţie naturală din judeţ, adăposteşte numeroase specii rare de plante şi animale, cum ar fi: floarea de colţ, laricele din renumitele “Poliţe cu crini”, capra neagră, râsul etc. Pe Valea Tarcăului se întinde rezervaţia forestieră Goşman, un codru cu specii de fag şi conifere a căror vârstă este cuprinsă între 135 şi 270 de ani. La Branişte, lângă Târgu Neamţ, pe o distanţă de 10 km, se păstrează o pădure de

4

Page 5: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Între localitătile Agapia şi Văratec sunt două rezervaţii sugestiv intitulate “codrii de aramă” şi “pădurea de argini” în care predomină gorunul şi mesteacănul şi a căror denumire se  datorează lui Eminescu, bun cunoscător al acestor meleaguri. În apropierea Mănăstirii Neamţ se află Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă”.

6. Natura protejata

10 rezervaţii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.);3 rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra-Neamţ);5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.).Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha. Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu, peşterile Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De asemenea, nu putem să nu amintim şi de Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între localităţile Agapia şi Văratec. La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca, Lacul Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pângăraţi şi Vaduri. La nivelul judeţului Neamţ au fost declarate situri de importanţă comunitară "Natura 2000" următoarele arii naturale protejate: CEAHLĂU (Parc Naţional aflat în administrarea CJ Neamţ), CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ (Parc Naţional aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor), CHEILE ŞUGĂULUI - MUNTICELU (Rezervaţie naturală aflată în custodia Clubului Montan Român), PĂDUREA GOŞMAN (în custodia Direcţiei Silvice Neamţ), VANATORI-NEAMŢ (Parc Natural aflat în administrarea RNP).

7. Recomandari pentru tratare afectiuni

Statiunea Durau este indicata atat pentru odihna, cat si pentru tratarea nevrozelor astenice, a starilor de debilitate, de surmenaj fizic si intelectual, potential pentru reactii alergice respiratorii si pulmonare, stare de covalescenta dupa diverse afectiuni, sindroame neurastenice, anemii secundare.Statiunea Durau este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale. Dintre factorii naturali amintim aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt principalii factori naturali de cura.

5

Page 6: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

II. Potentialul turistic antropic

1. Cadrul socioeconomic

Populaţia judeţului Neamţ în martie 2002 număra 554.516 locuitori (faţă de 583.686 locuitori înregistraţi la 1 ianuarie 1994). Dintre aceştia, 36,6% locuitori în mediul urban şi 63,4% în mediul rural. Densitatea populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman. Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină 49,1% (272.339 locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori). Conform unui bilanţ statistic al Direcţiei Regionale de Statistică Neamţ, la sfârşitul anului 2006, populaţia judeţului Neamţ a fost de 568.808 locuitori, din care 280.670 bărbaţi şi 288.138 femei. Sporul natural al populaţiei judeţului Neamţ pe ultimii doi ani este negativ: -1,4 la mia de locuitori în anul 2007, respectiv -1,8 la mia de locuitori în 2008 (4.950 naşteri vs. 5.979 decese în 2008). La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Neamţ a fost de 566.740 locuitori, în scădere cu 2.068 de persoane faţă de 1 ianuarie 2007. Populaţia judeţului Neamţ la recensămintele anterioare: 25 februarie 1948:   357.348 locuitori21 februarie 1956:   419.949 locuitori15 martie 1966:   470.206 locuitori5 ianuarie 1977:   532.096 locuitori7 ianuarie 1992:   578.420 locuitori18 martie 2002:   554.516 locuitoriSuprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României. Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi feminină 101.062. Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi feminină 181.112. Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801. Persoane aflate în şomaj: 35.656 Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară Mass-media: cotidianele Ceahlăul, Realitatea, Monitorul de Neamţ şi Roman, Ziarul de Roman, Vestea ("decedat" în luna mai, 2009), posturile de televiziune 1TV, ACTUAL TV, TvM-Prima TV, Tele M, posturile de radio Radio M Plus, Radio Terra, Radio Unu. Pe lângă acestea amintim subredacţiile Rario Deea şi Radio "Trinitas" (ce funcţionează în cadrul Seminarului Teologic din Piatra Neamţ). Datele ne-au fost furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ.

2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-teritorială

6

Page 7: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

Conform Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, zona Neamţ a aparţinut de raionul Bacău. Odată cu Legea 55/1968 se revine la organizarea administrativ-teritorială tradiţională românească (judeţ, municipii, oraşe, comune, sate) şi se înfiinţează astfel judeţul Neamţ aşa cum este el astăzi. Organizarea administrativ-teritorială însumează 421 localităţi, cuprinzând două municipii (Piatra-Neamţ, care este şi reşedinţă de judeţ şi Roman), trei oraşe (Bicaz, Roznov şi Târgu Neamţ), 78 de comune şi 339 de sate (prin promulgarea Legii 407 din 17.10.2003 s-a înfiinţat comuna Ghindăoani, prin reorganizarea comunei Bălţăteşti, prin Legea 408 din 17.10.2003 comuna Roznov a fost declarat oraş iar prin Legea nr. 84 din 5.04.2004 comuna Brusturi-Drăgăneşti i s-a atribuit denumirea Brusturi şi s-au înfiinţat 3 noi comune). Judeţul Neamţ s-a situat multă vreme pe primele locuri în privinţa ratei şomajului.Judeţul Neamţ este înfrăţit din 1991 cu regiunea Champagne-Ardenne, fiind primul judeţ care a realizat acest lucru cu o regiune occidentală. Numeroase comune s-au înfrăţit cu localităţi din Franţa sau Belgia. Există relaţii de colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda, Italia sau Danemarca.

Populaţia, pe grupe de vârstă în judeţul Neamţ

        număr persoane

2006 2007 2008 2009 2010

Total 585955 586229 587448 575767 572255

Grupe de vârstă

0 - 14 ani 128511 115535 112873 107448 103116

15 - 59 ani 359626 360700 363394 357367 358000

60 ani şi peste 97818 109994 111181 110952 111139Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Se observă o scădere a numărului de persoane în anul 2010 faţă de anul 2009. Grupa de vârstă 15-59 ani este cea mai importantă şi cuprinde în decursul anilor numărul cel mai mare de persoane. Grupa de vârstă 60 ani şi peste deţine un procent important din totalul populaţiei.

3. Economia

Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului 2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului. Pe întreg parcursul lui 2009 şi-au suspendat activitatea 3.129 de comercianţi, 430 s-au dizolvat şi 986 au solicitat radierea. În total, 4.545 de agenţi economici nemţeni. Au mai rămas, la 31 decembrie 2009, 19.165 de comercianţi activi. Dintre aceştia, 7.465 de PFA-uri şi 11.700 de firme. Rata şomajului, de 8% la sfârşitul anului 2009 (15.669 de şomeri), a situat judeţul Neamţ pe primul loc la nivel naţional, alături de Brăila şi Suceava. Deasemenea judeţul Neamţ a înregistrat cea mai mare rată a şomajului din perioada 1989-2009. La sfârşitul anului 2009, numărul total al contractelor individuale de muncă aflate în evidenţa ITM Neamţ era de 62.866. În judeţul Neamţ producătorii din agricultură au ajuns în situaţia de a-şi desface marfa în alte zone ale ţării, unde primesc bani mai frumoşi. În acest timp nemţenii cumpără produse similare aduse de la turci, coreeni, sau alte naţii, ţări în care agricultura nu este "o prioritate naţională", dar oportunităţile de a-şi desface marfa pe piaţa românească, la preţuri umflate de multiplele intermedieri, nu sunt de neglijat.

7

Page 8: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

III. Potentialul turistic, cultural, istoric

Din Durau se pot organiza drumetii montane spre: varfurile Ocolasu Mare si Toaca din Masivul Ceahlau de 1907 m si respectiv l904 m altitudine, cascada Duruitoarea, rezervatia complexa faunistica si floristica Ceahlau etc, Cheile Bicazului, cabanele Fantanele, Izvoru Muntelui si Dochia, Lacu Rosu si, de asemenea exista posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Se pot organiza excursii cu vizitarea oraselor Targu Neamt sau Piatra Neamt.

In zona exista numeroase obiective istorice si de arta din care amintim doar cateva: in Piatra Neamt: Muzeul de Istorie, Curtea Domneasca, Cetatea Dacica de la Batca Doamnei, Biserica Sfantul Ioan Domnesc (sfarsitul anilor 1400) Casa Memoriala Ion Creanga in satul Humulesti Manastirea Agapia- comuna Agapia, ridicata de hatmanul Gavriil Coci in anii 1642-1647 Manastirea manastirea Bistrita- aflata in comuna Viisoara si ctitorita in 1407 de Alexandru cel Bun Manastirea Durau- comuna Ceahlau, a fost ridicata in sec. XVII si are picturi de Nicolae Tonitza Manastirea Neamt- in comuna Vanatori din judetul Suceava, a fost ridicata de Petru Musat in sec. XIV Manastirea Razboieni- se afla in comuna Razboieni si a fost ridicata de Stefan cel Mare in anul 1496 Manastirea Secu- in comuna Pipirig, a fost ridicata de vornicul Nestor Ureche la inceputul anilor 1600 Manastirea Sihastria- in comuna Pipirig, a fost ridicata in anii 1740 Manastirea Varatec- comuna Agapia (satul Varatec), jud. Neamt, a fost ridicata in anul 1785Trasee: Cabana Izvorul Muntelui - Curmătura Lutu Roşu - Răchitiş - Piatra cu Apă - Detunate - Cabana Dochia Cabana Izvorul Muntelui - Stânca Dochiei - Santinela - Jgheabul cu Hotar - Cabana Dochia Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Clăile lui Miron - Ocolaşul Mic - Cabana Dochia Staţiunea Durău - Cabana Fântânele - Piatra Lată - Panaghia - sub Vârful Toaca - Cabana Dochia Staţiunea Durău - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Săiuşului - Cabana Dochia Satul Neagra - Piciorul Negrei - Poiana Văratec - Poiana Maicilor - Ocolaşul Mic - Cabana Dochia Comuna Bicazul Ardelean - Telec - Curmătura Scaune - Jgheabul lui Vodă - cabana Dochia Statiunea dispune de o partie de schi si de o instalatie de teleschi cu o lungime de 400 m si o capacitate de transport de 500 persoane/ora. Exista insa si unele partii neamenajate pe care se chiaza in prezent, cum ar fi Durau – tatia Peco, Valea Morarului – Cascada Duruitoarea, Jgheabul lui Voda-Stanile Platou, Vechea prtie parasita Durau, pentru avansati.Desi conditiile climaterice nu sunt la fel de favorizante ca si in alte statiuni, in Durau poate fi practicate sporturi de iarna in lunile ianuarie – martie; de asemenea, statiunea ofera posibilitatea dezvoltarii turismului de odihna, a drumetiei montane, a alpinismului, a turismului cultural sau a celui stiintific.

Manastirea Durau

Actuala biserica de la Durau s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici inca de la inceputul veacului al XVII-lea. Dupa aproape doua secole maicile s-au risipit si in locul lor au

8

Page 9: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

sosit calugari de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durau mentioneaza la 1822 ca schitul de la poalele Ceahlaului se afla sub ascultarea “manastirii cea de piatra din vale”. De altfel, cand in 1830 egumenia Schitului Hangu este arendata protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea si construirea unei noi biserici la Durau.Decaderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era nevoita sa le intretina asezarea monahala de la Durau. In 1830, pe cheltuiala unor negustori instariti din targul Piatra, a inceput constructia bisericii actuale, care se incheie in 1835, dupa cum ne informeaza inscriptia din pridvor. In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul veacului urmator s-au construit in jurul bisericii mai multe case calugaresti, marea majoritate a acestora fiind demolate, dupa 1970, cu prilejul construirii Statiunii climaterice Durau. Ca si Palatul Cnejilor, Duraul a constituit un preferat loc de intalnire si de popas pentru numeroase personalitati ale vietii politice, literare si cultural-artistice.Mitropolitul Veniamin Costache, a carui resedinta se mai pastreaza si astazi, Emil Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta zaboveau indelung pe prispele caselor manastiresti sau pe potecile Ceahlaului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baesu, Mihail Sadoveanu erau oaspeti obisnuiti ai Duraului, iar Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist si gazetar - si-a petrecut aici timp de 20 de ani toate vacantele, uzand de toata influenta sa pentru infrumusetarea si dezvoltarea manastirii.

9

Page 10: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

IV. Forme de practicare a turismului in judeţul Neamţ

Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un criteriu de clasificare în funcţie de care distingem formele de turism ce urmează

1. Turismul cultural se bazează. pe obiectivele turistice culturale din zona studiată: casele memoriale (Creangă, Veronica Micle, Vlahuţă, Sadoveanu), muzee (Muzeul de istorie şi etnografie Tg. Neamţ, Muzeul de artă populară de la Tîrpeşti), cetatea şi mănăstirile medievale (Neamţ, Agapia, Văratic, Secu, Sihăstria) şi peisajul natural al zonei, cu rezervaţiile sale: „Pădurea de argint", Pădurea de stejari de la Branişte, Parcul forestier Vânători - Neamţ.

2. Turismul balnear, este susţinut în zonă de către Staţiunea balneoclimaterică 3. Turismul de week-end, oferă posibilităţi de odihnă în zonă pe o durată scurtă de sejur(2-3 zile). Atracţiile pentru această formă de turism sunt: cadrul natural, aerul nepoluat, climatul blând, accesul facil, cursurile de apă şi posibilităţile de drumeţii în zona Parcului Forestier Vînător i- Neamţ sau de agrement ecvestru şi cicloturism.

4. Turismul rural şi agroturismul În zona Agapia – Filioara - Văratic funcţionează o reţea de peste 15 pensiuni agroturistice clasificate şi omologate de Ministerul Turismului.( Anexă )

5. Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din zonă, efectuate de turiştii români atraşi de slujbele ocazionate de diferite sărbători religioase sau turiştii străini atraşi de arhitectura tradiţională, pictura interioară şi obiectele de artizanat produse în atelierele mănăstireşti. .

6. Turismul de afaceri - include deplasările în interes oficial, comercial, deplasări considerate activitate turistică deoarece participanţii utilizează servicii turistice (cazare, masă, transport) şi antrenează în cele mai frecvente cazuri şi vizitarea unor obiective turistice. Această

7. .Turismul sportiv - devine o formă de recreere activă, coparticipativă. Se desfăşoară tot timpul anului în aer liber sau în baze sportive acoperite. Aici se încadrează

8. Turismul de agrement - este o formă de turism practicată de amatorii de distracţii, de peisaje naturale atrăgătoare şi care, în general nu urmăresc odihna în timpul vacanţelor, ci schimbarea de decor, de mediu şi de viaţă .

10

Page 11: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

V. Reţeaua unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din Durau

Unitatea de cazare

Cate- goria

Nr.camere

FacilitãtiAdresa

Complex Turistic Vanatorul

***32

- camere cu 2 paturi- restaurant - terasă - parcare

Intrarea In Statiunea Durau

Pensiunea Hanul lu ` Movila

**11

- camere - 2 si 3 paturi- baie cu duş- restaurant 60 locuri

Releu Tv nr. 301A Neamţ

Pensiunea Raluca *** 4- camere - 2 si 3 paturi- baie cu dus- T.V. color

Releu nr. fn

Pensiunea Antia *** 13

- camere cu 2 paturi- restaurant 40 locuri- TV cablu- spaţii verzi pentru odihnă, - parcare asigurată

Intrarea in statiune

Pensiunea Alpinul ***

17

- camere cu 2 şi 3 paturi- restaurant-pensiune 36 locuri- TV cablu- spaţii verzi pentru odihnă, - parcare asigurată

Zona Releu Tv nr. 325

Pensiunea Annabella

** 8- camere cu 2 paturi- TV cablu- parcare asigurată

Principala Durau nr. 5668

Pensiunea Paulo** 11

- camere cu 2 paturi- baie cu dus- T.V. color

Principala nr. 266

Pensiunea Perla ** 15-camere cu 2 si 3 paturi- baie cadã

Releu

Pensiunea Ileana *** 10

-camere cu 2 paturi-T.V. cablu-spatii verzi-parcare asigurata

Principala nr. 399

Pensiunea Margareta

*** 4

-camere cu 2 locuri- baie cadã- T.V. color- agrement

, 2 Km De Durau nr. fn

Pensiunea Ioana *** 20 - camere cu 2 paturi- restaurant 40 locuri- TV cablu

Poieni Durau nr. 254

11

Page 12: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

- spaţii verzi pentru odihnă, - parcare asigurată

Pensiunea Radu ** 12 camere - 2 si 3 paturi- baie cu dus- T.V. color

Poieni nr. 1

Complex Turistic Arted

*** 16

- camere cu 2 paturi- restaurant - TV cablu- spaţii verzi

Zona Releu nr. 1

Pensiunea Agnes** 15 - camere cu 2 paturi

- restaurant 40 locuri- TV cablu

-

Pensiunea Mara *** 7-camere cu 2 locuri- baie cadã- T.V. color

Zona Releu

Pensiunea Casa Bella

** 10 - terasa - acces bucatarie complet utilata - curte cu gratar 

Statiunea Durau

Pensiunea Albastrica

*** 7

- camere cu 2 paturi- restaurant 40 locuri- TV cablu- spaţii verzi pentru odihnă, - parcare asigurată

Releu nr. 317

Pensiunea Maria *** 16-camere cu 2 locuri- baie cadã- T.V. color

Releu

Pensiunea Lavinia

*** 3

incalzire centrala

baie proprie

tv in camere

Principala nr. 510

Pensiunea Rapsodia

*** 8

- camere cu 2 paturi- restaurant - terasă - parcare

, intrarea in Durau nr. fn

Pensiunea Gabriela

*** 7

- camere cu 2 paturi- restaurant - TV cablu- spaţii verzi

Durau nr. 326

12

Page 13: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

VI. Hotelurile şi restaurantele din judeţul Neamţ

Hotel Ozana** Statiunea BaltatestiHotel Ecotur CeahlauHotel Bradul *** DurauHotel Bistriţa ** DurauHotel Brânduşa ** DurauHotel Cascada** DurauHotel Central *** Piatra-NeamţHotel Ceahlău ** Piatra-NeamţHotel Bulevard** Piatra-NeamţHotel Roman** RomanRestaurant Casa Românească RomanRestaurant Ceahlău Piatra NeamţRestaurant Conceta RomanRestaurant Han Izvoare Dumbrava RoşieRestaurant Huci RomanRestaurant Moldova RomanRestaurant Nefertiti Piatra NeamţRestaurant Romtudo RomanRestaurant Terasa Gospodinelor Piatra NeamţRestaurant Union Piatra Neamţ

13

Page 14: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

Hotel Bradul, Durau

Anexe

SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tipuri de structuri de primire turistică

2009 2010 2011dec. dec. ian. feb.1)

T Totaldin care:

356016 387762 349769 366914

Hoteluri 261688 286172 263267 281446Moteluri 13693 14463 13047 12575Vile turistice 13247 14454 12506 11500Cabane turistice 5049 6113 5982 5851Pensiuni turistice 30177 32783 27908 29808Pensiuni agroturistice

20176 22318 16675 16238

Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂTipuri de structuri de primire turistică

2009 2010 2011dec. dec. ian. feb.1)

Total din care:

832248 891115 701266 749213

Hoteluri 624545 680489 528763 585254Moteluri 22178 23135 22352 21490Vile turistice 33469 32974 24963 21030Cabane turistice 10853 12748 11270 10473Pensiuni turistice 59275 66590 55208 58247Pensiuni agroturistice

46509 47520 33747 30198

14

Page 15: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Harta turistica a judetului Neamt

Bibliografie

Nicolae Neacsu, Petre Baron – Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001

15

Page 16: Organizarea Si Amenajarea Turistica a Statiunii Durau

Andreea Cernescu - Economia turismului. Studii de caz si reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

*** www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Traseu.html*** www.hoinari.ro/cauta.php.s=Durau*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau *** www.infoturism.ro/Neamt/Durau/ManastireaDurau

16