UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

OPERATIUNI DE CREDITARE

Masterand: Gherghe Silvia IulianaProfesor coordonator: Conf. dr. H. Oprica

CUPRINS

1. Abordarea etimologic i istoric a creditului2. Sistemul bancar2.1 Sistemul bancar in Romania3. Coninutul i funciile creditului4. Operatiuni de creditarea a agenilor economici5. Principalele documente necesare pentru obinerea unui credit de ctre clieni.6. Simulare crediteCreditul autoCreditul casa 9Creditul pentru nevoi medicale fara ipoteca imobiliaraCreditul pentru studii fara ipoteca imobiliaraCreditul pentru achizitie teren extravilan7. Bibliografie

1. Abordarea etimologic i istoric a creditului

Etimologic, cuvntul credit este de origine latin "creditum - creditare", care nseamn "a crede", "a avea ncredere". Aceast origine a noiunii de credit scoate n eviden un element psihologic al existenei creditului: ncrederea[footnoteRef:2]. In literatura de specialitate, creditul este abordat din dou puncte de vedere: [2: Vasile Dedu: Management bancar, Ed. Sildan, Bucureti, 1997, pg.63]

din punct de vedere juridic este un contract ncheiat ntre creditor[footnoteRef:3] i debitor[footnoteRef:4]; [3: Creditor- 1. persoan fizic sau juridic care acord, cu titlu de mprumut, o sum de bani sau alte valori. 2. titular al unui drept de crean, DEX] [4: Debitor- Persoan fizic sau juridic care datoreaz creditorului mrfuri sau sume de bani; datornic. Din fr. dbiteur, lat. Debitor, DEX]

din punct de vedere economic este o categorie economic ce exprim relaii de repartiie a unei pri din produsul naional brut n vederea satisfacerii unor nevoi de capital[footnoteRef:5]. [5: Daniela Beju: Mecanisme monetare i instituii bancare. Editura Casa Crii de tiine, Cluj Napoca, 2004.pg. 73]

Creditul a aprut iniial n Orientul Mijlociu unde constituia monopolul marilorproprietari funciari i al preoilor.Negustoria de bani a aprut cu mult naintea bncilor, existnd probabil la egipteni i fenicieni, dar n mod sigur la greci -"trapeziii"- i la romani -"argintarii". Activitatea acestora ns n realitate mbrac forme de cmtarie, adic un mprumut pentru care sepercepea o dobnd foarte ridicat.nc din evul mediu, din rndurile negustorilor, zarafii s-au separat ca ptur social i se ocupau cu comerul de monede locale i monede strine. O astfel de activitate a fost posibila datorita existentei in circulatie a numoroase tipuri de monede de aur si argint: florin, galbeni olandezi, imperiali sau venetiani, taleri, monede turcesti.n minile zarafilorse concentrau disponibilitile monetare ale negustorilor evitndu-se astfel riscurile depstrare a valorilor.Concentrarea sumelor n moned n minile zarafilor, la nceput pentru o perioad relativ scurt, se limita la pstrarea n deplin siguran a monedelor de aur ale celor care l deineau puterea i ale negustorilor. Dup un timp din surnele pstrate, zarafii au nceput s acorde credite.O parte important din zarafi, odat cu dezvoltarea societii, s-au transformat treptat n bancheri, camatari.Primele instituii care au efectuat operaii pe profilul actualelor bnci au fost,probabil, cele din oraele republicii italiene, adic n secolele XII-XIV, Banca din Veneia. Formele de manifestare ale creditului erau reprezentate de creditul de consum si creditul politic (pentru cumpararea de functii in ierarhia administrative sau pentru cumpararea scaunului domnesc de la Inalta Poarta). Dobanzile impuse de camatari se situau intre 12% si 24%, dar prin conditiile impuse la acordarea creditelor, se ajungea la un nivel apropiat de 300%.In acest context, era necesara aparitia si dezvoltarea unui sisitem bancar, care la inceput s-a concretizat in specializarea unor case comerciale straine in domeniul bancar si camataresc. Aceste case, in numar de 10 la Braila, 21 la Galati, 20 la Bucuresti, au favorizat deschiderea unor sucursale ale bancilor straine pe teritoriul tarii noastre.

2. Sistemul bancar

Sistemul bancar reprezint ansamblul instituiilor autorizate s efectueze operaiuni bancare pe teritoriul unei ri. Aceste instituii sunt entiti economice specializate pe comeru1 cu bani, precum i pe furnizarea de produse i servicii bancare, avnd drept scop al activitii desfurate obinerea de profit. In economia de pia, sistemul bancar e organizat pe dou niveluri (subsisteme): banca central i respectiv, ansamblul bncilor. Calitatea de sistem decurge din relaiie care se stabilesc ntre cele dou subsisteme n dublu sens: dac bncile dispun de resurse excedentare, surplusul poate fi preluat de banca central; dac bncile au nevoie de resurse suplimentare, pentru a le procura pot apela la banca central pentru a obine credite. Constituirea sistemului bancar este rezultatul unui lung proces istoric de dezvoltare a economiei si a relatiilor in care intra agentii economici. Aparitia bancilor in lumea moderna este considerate a fi rezultatul dezvoltarii comertului in Evul Mediu in special prin contributia oraselor autonome. Prima banca este datata din 1171 in Venetia.

2.1 Sistemul bancar in Romania

In Romania sistemul bancar actual s-a constituit pornind de la patru banci, avand retele proprii: Banca Nationala, Banca de Investitii, Banca Romana de Comert Exterior si Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara. Aceste banci aveau specializare stricta si detineau monopolul operatiunilor bancare cu persoane juridice. Persoanele fizice puteau efectua operatiuni bancare numai prin C.E.C., institutie care avea atributii de mobilizare a disponibilitatilor banesti de la populatie, nu credita activitatea economica, putea oferi credite de consum (constructii de locuinte, unele cumparaturi in rate s.a).Dupa 1989 sistemul bancar romanesc s-a diversificat ca numar de participant.n ultimii ani, sistemul bancar din Romnia a cunoscut o ampl transformare, modernizare i diversificare, n concordan cu schimbrile produse n economia rii. Unul din rezultatele transformrilor produse pn n prezent a fost crearea unui sistembancar modern de inspiraie european, n paralel cu modificarea importanei pe care o au diferitele instrumente i servicii financiare.Buna funcionare a pieei de capital, n condiiile unui mediu concurenial instituionalizat, ofer posibiliti superioare de obinere i utilizare a creditelor, determinnd nscrierea activitii economice pe coordonatele eficienei. Din pcate, n Romnia, activitatea bancar, dei profitabil, nu este caracterizat de dinamism.Pentru bncile comerciale romneti creditul reprezint un produs de baz, iaractivitatea de creditare deine ponderea hotrtoare ntre activitile desfurate de bnci, reprezentnd modalitatea principal de plasament a resurselor financiare atrase de la clieni.n orice economie naional, aa cum sunt rezolvate problemele, creditul acioneaz dup regulile unui sistem economic. Ca orice sistem economic, cel al creditului este constituit dintr-un ansamblu de factori i elemente, care prin interaciunea lor trebuie s realizeze, n condiii de eficien, obiectivul legat de repartizarea i folosirea fondului de mprumut al economiei naionale.Importana creditului deriv din avantajele pe care le asigur utilizarea lui ncondiii de maxim eficien i rentabilitate. Dintre aceste avantaje enumerm: creditul pune la dispoziia investitorului o parte din necesarul de capita, contribuind astfel la transformarea economiilor in investiii; creditul conduce la diminuarea investiiilor nerentabile sau ilicite, prin supravegherea efectuat de banc asupra afacerii creditate; prin finanarea consumului i prin crearea unor instrumente i tehnici eficiente definanare a devenit un instrument indispensabil n activitatea agenilor economici; creditul contribuie la creterea vitezei de rotaie a banilor; prin intermediul ratei dobnzii, creditul diminueaz fenomenul inflaionist; creditul favorizeaz orientarea investiiilor spre ramurile economice rentabile conducnd la dezvoltarea acestora; creditul contribuie la dezvoltarea i stimularea exportului; prin influena pe care o exercit asupra cererii i ofertei de mrfuri, creditul contribuie la fundamentarea pe baze economice a preurilor.Trebuie remarcat c orict de avantajos este creditul, utilizarea lui defectuoas sau abuziv este extrem de periculoas pentru echilibrul economic al unei ri. De aceea, corecta funcionare a creditului trebuie analizat permanent i reglementat din punct devedere economic, social, juridic i politic.Operatiunile de creditare a activitatii economice sunt operatiuni active ale bancilor comerciale, adica de utilizare a resurselor mobilizate prin operatiuni pasive. Operatiunile active, mai diversificate decat cele pasive, sunt clasificate dupa obiect in: operatiuni de creditarea a agenilor economici, operaiuni de creditare a persoanelor fizice si operaiuni de creditare a statului.

3. Coninutul i funciile creditului:

Pentru definirea creditului, este necesar prezentarea a trei opinii care s-au conturat cuprivire la acest concept, respectiv: creditul ca ncredere; creditul ca expresie a relaiilor de redistribuire; creditul ca form a relaiilor de schimb.Creditul ca ncredere: este o concepie care plaseaz la baza relaiilor de credit ideea de ncredere, de unde rezult caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca ncredere se fundamenteaz pe definiiile date acestui concept. Termenul credit i are originea n cuvintele latine creditum, de credere care desemneaz ncrederea n ceva sau cineva. n practic, aceast ncredere se concretizeaz n relaiile dintre creditor i debitor, n sensul c cel din urm trebuie s prezinte o anumit bonitate, astfel nct s genereze ncredere din partea creditorului.Definirea complet a creditului poate fi realizat prin luarea n considerare i corelareaacestor trei abordri, ceea ce poate duce la urmtoarea formulare:Creditul reprezint o categorie economic, ce exprim relaii de repartiie a unei pri din PIB sau din venitul naional, prin care se mobilizeaz i se distribuie disponibilitile din economie i se creeaz noi mijloace de plat, n scopul satisfacerii unor nevoi de capital i al realizrii unor obiective ale politicii economice.n esen, creditul reprezint schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare viitoare. Coninutul i semnificaia acestui concept rezult i din funciile care sunt atribuite creditului, i care n funcie de opiniile care s-au conturat, pot fi grupate astfel:a) o prima grupa de opinii abordeaza functiile creditului in acelasi mod ca si functiile finantelor, respective functiile de repartitie si control. Potrivit acestei idei, relatiile de credit fa parte din relatiile financiare in sens larg;b) o a doua grupa de opinii considera trei functii caracteristice ale creditului plus functia de emisiune;c) a treia grupa analizeaza functiile creditului ca: functie de mobilizare si functie de redistribuire;d) a parta grupa de opinii apreciaza creditul prin aceea ca este insotit permanent de dobanda, atribuindu-i-se functia de purtator de dobanda.Dintre toate aceste opinii exprimate cu privire la functiile creditului, retin atentia cele care atribuie creditului urmatoarele functii: De repartitie; De control; De emisiune.Elementele i trsturile credituluiPentru evidenierea funciilor i caracteristicilor creditului, este necesar prezentarea elementelor incluse n relaiile de credit, astfel: - participanii la raportul de credit; - promisiunea de rambursare; - scadena; - dobnda (preul creditului).Participantii la raportul de credit, creditorul si debitorul sunt deumiti in literatura de specialitate cu termenul subiecte ale raportului de credit[footnoteRef:6]. [6: Cezar Basno. Dardac Nicolae- Moneda, Credit, Banci, EDP, 1996, pag 126]

Dobnda reprezint o caracteristic a creditului i constituie, dup cum se desprinde din literatura de specialitate, preul capitalului utilizat, sau chiria, pe care o pltete debitorul pentru dreptul care i se acord, cel de a folosi capitalul mprumutat. n general, nivelul dobnzii se coreleaz cu rata profitului obinut de ntreprinztor. Cuantificarea dobnzii se realizeaz prin utilizarea ratei dobnzii, care se constituie ntr-un instrument de influenare a cererii i ofertei de credite.Un nivel redus al ratei dobnzii antreneaz o cerere sporit de credite, ceea ce determin efecte favorabile asupra produciei i economiei, dup cum un cost ridicat al creditelor, respective o rat a dobnzii ridicat, genereaz diminuarea cererii de credite. Luarea n considerare a ratei inflaiei, comparativ cu rata dobnzii utilizat n contractul de credit, conduce la constatarea faptului, c n perioadele cu inflaie sporit, creditele constituie pentru debitori o modalitate perfect de finanare. n funcie de acelai element, inflaia, se utilizeaz n raporturile de credit, dou tipuri de dobnd: fix i variabil. Dobnda fix este stabilit n contractul de credit i este valabil pe ntreaga durat a creditului.Dobanda sensibila (variabila) se modifica periodic in functie de presiunile inflationiste si de evolutia nivelului dobanzii pe piata.Pentru conturile curente ale clientilor se calculeaza atat dobanda debitoare, cat si dobanda creditoare, ca pret platit de client, sau de banca, pentru utilizarea unei anume sume.Clasificarea creditelorDiversitatea formelor sub care se manifest creditul n economie a impus utilizarea mai multor criterii semnificative de clasificare, n funcie de care se disting urmtoarele:Dup natura economic i participanii la relaia de creditare, se remarc: - creditul comercial; - creditul bancar; - creditul de consum; - creditul obligatar; - creditul de consum.Dup calitatea debitorului se delimiteaz: - creditul acordat persoanelor fizice; - creditul acordat persoanelor juridice.Dup calitatea debitorului i a creditorului se disting: - creditul privat; - creditul public.Dup scopul acordrii creditului: - credite de producie; - credite de circulaie; - credite de consum.Dup natura garaniilor: - credite reale; - credite personale.Dup ntinderea drepturilor creditorului: - credite denunabile; - credite nedenunabile; - credite legale.Dup modul de stingere al obligaiilor de plat: - credite amortizabile; - credite neamortizabile.Dup termenul la care trebuie rambursat creditul: - credite pe termen scurt; - credite pe termen mijlociu; - credite pe termen lung.A. Creditul comercial se caracterizeaz prin urmtoarele: reprezint creditul pe care i-l acord agenii economici la vnzarea mrfii sub Forma amnrii plilor; avantajul acestei forme de credit const n faptul c ntreprinztorii i pot desface producia fr s atepte momentul n care cumprtorii vor deine bani. Se apreciaz, astfel, c se accelereaz circuitul capitalului real; creditul comercial prezint unele limite, n sensul c orice ntreprinztor va putea vinde marfa pe credit n msura n care acesta deine rezerve de capital care s i permit continuarea activitii. De asemenea, creditul comercial este limitat n funcie de regularitatea ncasrii contravalorii mrfurilor; limit a creditului comercial deriv din destinaia mrfurilor vndute prin acest tip de credit, respectiv cei doi participani la raportul de credit trebuie s aparin aceluiai sector de activitate.B. Creditul bancarParticipanii la creditul bancar sunt reprezentai la modul general, de un agent nebancar (productorul sau agentul economic), pe de o parte, i banc, pe de alta. Creditul bancar prezint avantajul unei mai mari flexibiliti comparativ cu celcomercial, ntruct sumele disponibile pot fi orientate ctre diferite forme de activitateeconomic. ntre creditul comercial i cel bancar exist o puternic legtur, n sensul c uneori creditul comercial se poate transforma n credit bancar, sau acesta poate constitui suport al acordrii unui credit comercial. Activitatea de creditare se poate realiza prin folosirea mai multor metode: - avansuri n cont current- sunt credite pentru acoperirea unor goluri de cas; aceste credite nu sunt garantate prin anumite garanii, ci prin starea de bonitate a clientului; nu au destinaie prestabilit i din acest motiv sunt denumite credite de trezorerie; - linia de credit simpl- reprezinta nivelul maxim al creditului care se poate acorda unui client, ntr-un cadru prestabilit;- linia de credit confirmat- semnifica suma ce poate fi acordat sub form de credit i care este consemnat ntr-un document scris, convenit de banc;- linia de credit revolving- este un mecanism de creditare care presupune ca pe msur ce au fost rambursate creditele anteriore, se acord noi credite, fr ntocmirea de noi documente; - credite cu destinaie special- sunt cele pentru care constituirea de stocuri sezoniere privind materiile prime agricole, creditele pentru producia de conserve, ori pentru stocarea unor materiale de construcii.C. Creditul de consum reprezint vnzarea cu plata n rate a unor bunuri de consum personal, de folosin ndelungat i de mare valoare (mobil, autoturisme, articole de uz casnic); ntre creditul de consum i creditul bancar exist strnse legturi, n sensul unor raporturi de determinare; pentru plata n rate, comercianii recurg la credite bancare; n condiii de insolvabilitate, cumprtorul este obligat s restituie bunurile, iar uneori, n funcie de clauzele contractuale, nu se mai pot recupera nici ratele achitate.D. Creditul obligatar Constituie o form a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de mprumut (obligaiuni, bonuri de tezaur) n scopul acoperirii deficitului bugetar; n economiile moderne, creditul obligatar deine o pondere important, care se msoar ca pondere a datoriei publice fa de produsul intern brut; mprumuturile obligatare se pot diferenia prin caracteristicile acestora, astfel: - modaliti de lansare; - modaliti de rambursare; - tipuri de obligaiuni.Ca tipologie a obligaiunilor se remarc: obligaiuni cu venit fix; obligaiuni indexabile; obligaiuni cu rat variabil a dobnzii; obligaiuni convertibili n aciuni; obligaiuni cu cupon reinvestit.Ca modaliti de rambursare se pot distinge: rambursarea prin anuiti constante; rambursarea prin amortismente constante (serii egale); rambursarea la sfritul perioadei; rambursarea prin tragere la sori.Principala form de existen a creditului obligatar o reprezint creditul public.Rambursarea acestui credit se face din fonduri speciale de amortisment al datoriei publice, din surse bugetare curente sau din excedente bugetare.Exist i alte forme ale creditului obligatar, respectiv, cel ntlnit n cazul societilor comerciale. Acestea prefer emisiunea de obligaiuni ca form de mobilizare a capitalurilor pe termen lung, obligaiunile respective fiind denumite obligaiuni corporative.E. Creditul ipotecarReprezint un credit garantat cu proprieti imobiliare sub forma cldirilor (n special n mediul urban) sau de natura terenurilor (n mediul rural).Cunoate mai multe forme i are o amploare deosebit n rile dezvoltate: - credit ipotecar cu dobnd variabil; - credit ipotecar cu rambursare progresiv (cu reduceri ale anuitilor, mai mari la nceputul perioadei de rambursare); - credit ipotecar inversat purttor de anuiti (caz n care mprumutul adduce proprietarului un venit regulat).Importana creditului ipotecar provine din aceea c permite mobilizarea capitalurilor disponibile pe termen lung.Prin intermediul titlurilor de ipotec sunt finanate aproximativ 60% din locuinele familiilor (de pn la 4 persoane). Exist i titluri de ipotec prin care sunt finanate construciile de apartamente i imobile destinate afacerilor.n calitate de participani, pe aceast pia apar societile de asigurri, bncile comerciale, bncile mutuale, ceea ce dovedete un interes sporit al investiiilor, ca urmare a importanei pe care o acord autoritile acestui tip de credite.

4. Operatiuni de creditarea a agenilor economiciAcestea putnd fi clasificate n funcie de destinaie, astfel: Credite pentru procurarea de echipament ( credite de investitii) - se acord pe termen mijlociu i lung, se dau, de regula, cu garantii, in principal de banci specializate i sunt destinate procurrii de echipamente,utilaje, instalatii, mijloace de transport, realizarea de construcii etc.; Credite de exploatare au in vedere reconstituirea sumelor banesti imobilizate de intreprinzator in circuitul economic obisnuit: achizitie- productie- livrare.Bancile crediteaza creantele comerciale ale intreprinzatorului, adica preiau in sarcina lor datoriile pe care tertii le au fata de acesta, sau acorda credite de trezorerie, adica formeaza sau completeaza disponibilitatile de plata ale debitorului in cazul in care acesta intrevede posibilitatea unor plati pe care le-ar avea de facut la un moment dat sau intr-un interval de timp concomitant cu lipsa sau insuficienta unor disponibilitati proprii.Sunt destinate acoperirii cheltuielilor de exploatare, realizandu-se pe doua ci: creditarea creanelor comerciale operaiune prin care bncile preiau creanele firmelor asupra clienilor lor n schimbul monedei. Astfel, avem: scontarea cambiilor, mprumutul pe gaj de cambii, pensiunea cambiilor, mprumutul pe gaj de efecte publice i aciuni; credite de trezorerie sunt acordate n vederea satisfacerii nevoilor de finanarea firmelor din activitatea de producie i comercializare. Aceste sunt acordate pe termen scurt i mbrac dou forme principale: avansurile n cont curent reprezint posibilitatea agenilor economici de a efectua pli chiar dac nu sunt disponibiliti n cont; se acord pentru creditarea activitii curente a agenilor economici credite specializate (credite de campanie pentru activiti sezoniere, credite pentru marfuri aflate n curs de transport pe baz de scrisori de trsur sau conosament).

5. Principalele documente necesare pentru obinerea unui credit de ctre clieni.

1. Cererea de credit cu urmtoarele elemente obligatorii:

- formular cu: antetul firmei, adres, numr de telefon, fax, telefax, numrul de conturi i bncile la care sunt deschise; - date privind creditul sau angajamentul de plat solicitat: valoare, obiect, termen, posibilitile plii avansului i a primei de asigurare externe (Hermes, Coface, Sace etc), dac este cazul; - garanii cerute de societate. 2. Statutul i contractul societii cu modificrile ulterioare i confirmarea conducerii executive privind activitile desfurate efectiv, ale cror rezultate sunt reflectate n bilanul contabil (dac clienii sunt noi). 3. Certificatul de nmatriculare la Registrul Comerului i codul fiscal, precum i nscrierea la Administraia Finanelor Publice (dac clienii sunt noi). 4. Bilanul contabil certificat de Administraia Financiar cu toate anexele, situaia rezultatelor financiare i balana de verificare ncheiat pentru ultima lun premergtoare cererii de acordare a creditului.5. Raportul la bilanul prezentat la ultima edin a Consiliului de Administraie i/sau n Adunarea General a Acionarilor, procesul verbal de aprobare al acestuia, precum i raportul cenzorilor. 6. Proiectul / contractul comercial care face obiectul creditului. 7. Studiul de fezabilitate asupra investiiei pentru modernizare, retehnologizare sau iniiere a unei activiti noi de producie pe care intenioneaz s o efectueze societatea, din care s rezulte oportunitatea i eficiena proiectului, precum i posibilitile reale de rambursare integral a creditului solicitat. 8. Planul de trezorerie (pentru creditele pe termen scurt). 9. Situaia fluxului de numerar n lei i n valut, dup caz (pentru creditele pe termen mediu i lung).10. Studii de pia la import i export; perspective de export. 11. Situaia contractelor de desfacere la intern i extern ncheiate pe anul n curs i anii urmtori pe produse, valori, ri, firme i modaliti de ncasare ale acestora. 12. Extrasele de cont la zi privind conturile curente deschise la alte bnci. 13. Situaia la zi a creditelor angajate la alte bnci (curente i restante) i scadenarul acestora. 14. Situaia surselor de aprovizionare cu materii prime, ponderea importului de completare n totalul necesar. 15. Situaia stocurilor existente i vechimea acestora. 16. Situaia angajamentelor pe firme, termene i valori, precum i modaliti de plat. 17. Situaia creanelor interne i externe pe valori, firme, termene i modaliti de ncasare. 18. Avizul Ministerului Mediului (dac este cazul).19. Alte situaii i documente ce se consider necesare de ctre administratorul de credite pentru aprecierea corect a standing-ului clientului. 20. Angajamentul conductorului societii c va semna contractele de garanie prezentate n proiect i c va constitui garaniile prevzute n conveniile ncheiate cu banca. 21. Fia - strict confidenial - care s cuprind Curriculum Vitae a conductorilor societii. 22. Completarea Planului de afaceri.

Figura 1 - Circuitul notelor de propuneri pentru aprobarea creditelor

Figura 2 - Circuitul conveniilor de credit

6. Simulare credite

6.1 Creditul AutoCaracteristici: moneda: RON sau EUR; perioada maxima: 5 ani; valoare maxima de creditare: 50.000 EUR (echivalent RON);Avansul minim necesar este de: 15% pentru creditele acordate in RON; 25% pentru creditele acordate in EUR; pentru creditele acordate in vederea achizitiei unui autoturism second-hand perioada de creditare se va stabili in asa fel incat perioada de creditare cumulata cu vechimea autoturismului la data aprobarii sa nu depaseasca 60 de luni (inclusiv);Avantaje: Credit fara comisioane; Dobanda excelenta; Poti sa-ti achizitionezi atat autoturisme noi, cat si autoturisme second-hand.Exemplu de calcul Creditul Auto (dobanda standard RON):

Taxa de asigurare este obligatorie si se plateste la asigurator. Calculele sunt valabile pentru ROBOR la 6 luni din data de 31.12.2013.Exemplu de calcul Creditul Auto EUR:

Taxa de asigurare este obligatorie si se plateste la asigurator. Calculele sunt valabile pentru EURIBOR la 6 luni din data de 31.12.2013.6.2 Creditul Casa 9Caracteristici/Destinatie credit: moneda: RON sau EUR; achizitia de imobile (inclusiv terenuri aflate in intravilan si in circuitul civil); construirea, reabilitarea sau extinderea imobilelor; terminarea constructiilor aflate in anumite stadii de executie; suma minima: 5000 EUR (echivalent RON);Avans solicitat: minim 15% pentru clientii care solicita credit in RON; minim 25% pentru clientii care nu obtin venituri in EUR sau indexate la cursul BNR si solicita credit in EUR; minim 20% pentru clientii care obtin venituri in EUR sau indexate la cursul BNR si solicita credit in EUR.Avantaje: Credit fara comisioane; Dobanda avantajoasa;

Calculele sunt valabile pentru ROBOR la 6 luni din data de 31.12.2013. Taxa de asigurare este obligatorie i se pltete la asigurator. Taxele notariale sunt acoperite de ctre client.

Calculele sunt valabile pentru EURIBOR la 6 luni din data de 31.12.2013.Taxa de asigurare este obligatorie i se pltete la asigurator. Taxele notariale sunt acoperite de ctre client.6.3 Creditul pentru nevoi medicale fara ipoteca imobiliaraCaracteristici: Suma maxima: 10.000 EUR, echivalent RON; Suma minima: 500 EUR, echivalent RON; Moneda de acordare: RON sau EUR; Perioada de creditare: maxim 10 ani; Perioada de gratie: se poate acorda la solicitarea clientului, o perioada de gratie de 3 luni de la data acordarii creditului la plata principalului.Avantaje: NU se percep comisioane; Credit fara ipoteca imobiliara; Poti beneficia de o perioada de gratie de 3 luni; Creditul are atasat asigurare de viata si somaj, oferita gratuit de catre banca. Clienti eligibili: Cetateni romani cu domiciliul sau locul de munca in judetul in care isi are sediul unitatea BCC care inainteaza spre analiza creditul, sau in judete limitrofe; Varsta maxima la sfarsitul perioadei de creditare de 65 de ani; Obtine un venit pe familie (pentru care s-au prezentat documente) mai mare sau egal de 1.300 lei; In cazul salariatilor, vechimea la actualul loc de munca trebuie sa fie de minim 6 luni.Conditiile de mai sus se aplica si codebitorilor si sotului/sotiei solicitantului care prezinta dovada veniturilor care au fost considerate la fundamentarea nivelului creditului (acolo unde este cazul, daca acestea exista).Bine de stiut: Utilizarea creditului se va efectua prin virament bancar in contul persoanei juridice/PFA care furnizeaza serviciile medicale; Este obligatoriu ca acestea sa fie achizitionate de la persoana juridica/PFA care furnizeaza servicii medicale; Pentru creditele acordate in scopuri medicale, se vor solicita: factura proforma emisa de la persoana juridica/PFA care furnizeaza servicii medicale; acordarea creditului se va realiza dupa prezentarea contractului de prestari servicii si facturii fiscale (unde este cazul); utilizarea creditului se va efectua prin virament bancar in contul persoanei juridice/PFA care furnizeaza serviciile medicale. Pe parcursul derularii contractului de credit, suma acordata poate fi suplimentata.Nu se accepta suplimentarea creditelor care pe parcursul creditarii au inregistrat un serviciu al datoriei mai mare de 10 zile; Pentru clientii care solicita acest tip de credit se poate analiza in baza aceleiasi documentatii (in conditiile in care cererea nu este mai veche de 15 zile de la data aprobarii creditului) si acordarea unui card de credit, in conformitate cu Procedura privind cardul de credit si/sau acordarea oricarui produs de creditare in conformitate cu fisa de produs aferenta acestui produs si cu Manualul de creditare persoane fizice si Norma privind creditarea persoanelor fizice.

Calculele sunt valabile pentru ROBOR la 6 luni din data de 31.12.2013.Taxa de asigurare si de viata este acoperita de catre banca.

Calculele sunt valabile pentru EURIBOR la 6 luni din data de 31.12.2013.Taxa de asigurare si de viata este acoperita de catre banca.6.4 Creditul pentru studii fara ipoteca imobiliaraDestinatie: Creditul este acordat pentru plata studiilor atat in tara, cat si in afara tarii. Titularul/titularii creditului pot fi membrii familiei beneficiarului creditului.Caracteristici: Suma maxima: 10.000 EUR, echivalent RON; Moneda de acordare: RON sau EUR; Perioada de creditare: maxim 10 ani. Perioada de gratie: se poate acorda la solicitarea clientului, o perioada de gratie de 12 luni de la data acordarii creditului la plata principalului.Avantaje: Credit fara comisioane; Dobanda avantajoasa; Poti beneficia de o perioada de gratie de 12 luni; Creditul are atasat asigurare de viata si somaj, oferita gratuit de catre banca. Clienti eligibili: Cetateni romani cu domiciliul sau locul de munca in judetul in care isi are sediul unitatea BCC inainteaza spre analiza creditul, sau in judete limitrofe; Varsta maxima la sfarsitul perioadei de creditare de 65 ani; Obtine un venit pe familie (pentru care s-au prezentat documente) mai mare sau egal de 1.300 lei; In cazul salariatilor, vechimea la actualul loc de munca trebuie sa fie de minim 6 luni.Conditiile de mai sus se aplica si codebitorilor si sotului/sotiei solicitantului care prezinta dovada veniturilor obtinute care au fost considerate la fundamentarea nivelului creditului (acolo unde este cazul, daca aceste persoane exista).Bine de stiut: Utilizarea creditului se va efectua prin virament bancar in contul universitatii, institutiei care furnizeaza serviciile Creditul poate fi angajat ntr-una sau mai multe trane in functie de prevederile contractului de prestari servicii Este obligatoriu ca acestea s fie achiziionate de la universitati,institutii care furnizeaza aceste serviciile Pentru creditele acordate in scopul achitarii studiilor, se vor solicita: factura proform emis de la universitatea,institutia care furnizeaza aceste servicii Acordarea creditului se va realiza dup prezentarea contractului de prestarii servicii i facturii fiscale (acolo unde este cazul) Pentru clienii care solicit acest tip de credit se poate analiza n baza aceleiai documentaii (n conditiile n care cererea nu este mai veche de 15 zile de la data aprobrii creditului) i acordarea unui card de credit, n conformitate cu Procedura privind cardul de credit si/sau acordarea oricarui produs de creditare in conformitate cu fisa de produs aferenta acestui produs si cu Manualul de creditare persoane fizice si Norma privind creditarea persoanelor fizice.

Calculele sunt valabile pentru ROBOR la 6 luni din data de 31.12.2013.Taxa de asigurare de viata si somaj este oferita gratuit de catre banca.

Calculele sunt valabile pentru EURIBOR la 6 luni din data de 31.12.2013.Taxa de asigurare de viata si somaj este oferita gratuit de catre banca.6.5 Credit achizitie teren extravilan Caracteristici/ Destinatie credit: moneda: RON sau EUR; achiziia de terenuri intabulate aflate n extravilan si in circuitul civil; perioada de creditare de maxim 35 ani; suma minima: 2000 EUR (echivalent RON);Avans solicitat: minim 15% pentru clientii care solicita credit in RON; minim 25% pentru clientii care nu obtin venituri in EUR sau indexate la cursul BNR si solicita credit in EUR; minim 20% pentru clientii care obtin venituri in EUR sau indexate la cursul BNR si solicita credit in EUR.Avantaje: Credit fara comisioane; Dobanda avantajoasa;

Calculele sunt valabile pentru ROBOR la 6 luni din data de 31.12.2013.Taxa de asigurare este obligatorie i se pltete la asigurator.Taxele notariale sunt acoperite de ctre client.

Calculele sunt valabile pentru EURIBOR la 6 luni din data de 31.12.2013.Taxa de asigurare este obligatorie i se pltete la asigurator.Taxele notariale sunt acoperite de ctre client.BANCA COMERCIALA CARPATICABIBLIOGRAFIE

1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel Moneda, Credit, Banci, EDP, 1996;2. Vasile Cocris, Vasile Turluic- Moneda si Credit Ed. Ankarom Iasi, 1997;3. *** Documentaia bncii privind acordarea creditelor- Banca Comerciala Carpatica;4. Analiza financiara si riscul in creditare- Bucuresti, Institutul Bancar Roman, 2000;5. Aurel Berea, Octavian Berea- Sistemul bancar romanesc si integrarea europeana, Ed. Expert, 2000;6. Lucian Ionescu- Bancile si operatiunile bancare, Ed. Economica 1996.

28