olimpiada de biologie etapa judeŢeanĂ - alicuzaiasi.ro bio.pdf · spre deosebire de nervii...

1

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ

17 MARTIE 2019

CLASA a VII-a SUBIECTE: I ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse

1. La nivelul unei glande se depozitează și apoi sunt eliberați neurohormoni care:

A. determină diferențierea țesuturilor și creșterea

B. intervin în funcția imunitară a organismului

C. stimulează contracțiile uterului în timpul nașterii

D. restabilesc echilibrul mineral al organismului

2. Sunt glande pereche localizate la nivel abdominal, cele care:

A. activează vasodilatația periferică în condiții de stres acut

B. intervin în reglarea nivelului de calciu și fosfor din sânge

C. influențează activitatea creierului și scad metabolismul

D. în insuficiență secretorie cauzează apariția bolii Addison

3. Unele organe de simț conțin neuroni receptori care sunt stimulați:

A. la nivelul prelungirilor neuronale scurte

B. de către substanțe chimice, sapide, de contact

C. de energia luminoasă care vine dinspre exteriorul retinei

D. de undele sonore cu frecvență medie de 10.000 vibrații/s

4. Dendritele neuronilor din ganglionii spinali pot realiza conexiuni la nivelul:

A. cornului posterior medular, cu neuronii senzitivi

B. cornului lateral medular, cu neuroni vegetativi

C. neuronilor motori, care trimit comenzi către mușchi

D. mușchiului coapsei, în cadrul reflexului rotulian

5. Alege varianta completă privind factorii implicați în formarea reflexului condiționat salivar:

A. mâncare, limbă, metronom, trunchi cerebral, centru auditiv cortical, glande salivare

B. mâncare, muguri gustativi, bec, trunchi cerebral, cortex temporal, glande salivare

C. mâncare, limbă, lanternă, trunchi cerebral, glande salivare, cortex occipital și parietal

D. mâncare, muguri gustativi, clopoțel, trunchi cerebral, cortex temporal, glande salivare

6. Impulsurile provenite de la receptori ai organelor de simț se pot proiecta la nivelul:

A. lobului frontal al emisferelor cerebrale

B. șanțurilor care brăzdează scoarța cerebelului

C. părții superioare a lobului temporal cerebral

D. feței inferioare a lobului parietal cerebral

7. Alege afirmația corectă cu privire la activitățile corticale:

A. analiza cantitativă la nivel cortical determină senzații de plăcere/neplăcere

B. asocierea repetată a unor reflexe necondiționate permite formarea stereotipiilor

C. emisfera dreaptă comandă mișcările părții stângi a corpului prin căi care se încrucișează

D. limbajul reprezintă o modalitate unică de integrare în mediu și comunitatea umană

2

8. În timpul somnului:

A. crește mult secreția de hormoni medulosuprarenalieni

B. scoarța cerebrală primește numeroase informații din mediu

C. are loc protecția scoarței cerebrale față de orice stimul puternic

D. se stopează temporar contactul conștient cu mediul extern și intern

9. Următoarele formațiuni nervoase sunt în totalitate senzitive:

A. rădăcinile unui nerv spinal

B. nervii acustico-vestibulari

C. substanța cenușie medulară

D. ariile din lobul frontal cerebral

10. Despre hormoni este adevărat că:

A. sunt transportați în cantități mici în sânge, unde au rol stimulator sau inhibitor

B. glanda tiroidă are doi lobi uniți prin istm și este foarte bogat vascularizată

C. efectele lor în celule sunt identice cu cele ale sistemului nervos vegetativ

D. în unele țesuturi ale organismului produc încetinirea activității celulelor

11. Spre deosebire de nervii spinali, nervii cranieni:

A. au ramuri senzitive de la organele capului

B. sunt 12 și aparțin sistemului nervos periferic

C. nu preiau impulsuri de la receptori chimici

D. determină contracția unor mușchi ai piciorului

12. Alege răspunsul corect referitor la straturile pielii:

A. epidermul trimite spre derm proeminențe numite papile dermice

B. grosimea epidermului este menținută constantă prin diviziune continuă

C. în categoria anexelor glandulare intră glandele sudoripare, firul de păr și unghia

D. reglarea temperaturii se realizează prin constricția sau dilatația vaselor epidermice

13. În relație cu reflexele de apărare ale organismului este adevărat că:

A. în măduva spinării se închid reflexe involuntare precum cel rotulian

B. sughițul este un reflex controlat de centri situați în trunchiul cerebral

C. dilatarea pupilei este controlată de nervi ai sistemului periferic vegetativ

D. retragerea mâinii de pe o flacără va declanșa în creier senzația dureroasă

14. Alege varianta corectă de răspuns în relație cu modificările oculare produse ca urmare a trecerii

dintr-o sală de cinema la lumina zilei:

A. diametrul antero-posterior redus al globului ocular apare în hipermetropie

B. la retină ajunge mai puțină lumină datorită contracției mușchilor circulari ai irisului

C. prin contracția mușchilor radiari ai irisului pupila va avea un diametru mai mare

D. senzația de lumină puternică este elaborată în lobul occipital al scoarței cerebrale

15. Diana și Maria au împreună:

A. 62 ganglioni pe rădăcinile nervilor spinali

B. 18 glande cu funcție exclusiv endocrină

C. 62 perechi de rădăcini nervoase spinale

D. 24 perechi de nervi cranieni micști

16. Din punct de vedere funcțional, timusul:

A. are rol în producerea anticorpilor, astfel apără organismul de diferite traumatisme

B. este un organ grăsos, de culoare roșie la nou-născuți și galbenă la adolescenți

C. secretă substanțe ce ajung în sânge, iar apoi la celule, unde stimulează creșterea

D. conține celule endocrine care au rolul de a stimula imunitatea față de anticorpi

3

17. Mugurii gustativi:

A. se formează prin asocierea papilelor gustative

B. pot să fie localizați și la nivelul faringelui

C. au celule receptoare identice structural cu cele olfactive

D. pentru gustul dulce sunt localizați la baza limbii

18. Din punct de vedere funcțional, neuronii:

A. prezintă la nivelul corpului celular un nucleu situat central

B. conduc impulsul nervos spre periferia dendritei

C. motori, sunt localizați în coarnele medulare posterioare

D. pot să recepționeze unele substanțe chimice volatile

19. Axonul și dendrita:

A. prezintă același grad de ramificare

B. realizează conexiuni funcționale cu alte celule

C. conduc impulsul către corpul aceluiași neuron

D. au diametrul constant pe toată lungimea lor

20. Substanța cenușie encefalică:

A. are aceeași dispoziție în toate organele nervoase

B. conține centri doar pentru reflexele condiționate

C. are în componență mai multe tipuri de neuroni

D. constituie căile de conducere în sistemul nervos

21. Alege enunțul corect:

A. scărița se sprijină pe fereastra rotundă

B. șanțul posterior medular este orientat spre corpul vertebral

C. miopia se corectează cu lentile cilindrice

D. la nivelul cutiei toracice, timusul se învecinează cu plămânii

22. Urechea medie se caracterizează prin faptul că:

A. este o cavitate mică protejată de osul temporal

B. prezintă două ferestre în peretele său extern

C. conține aer la presiune diferită de cea atmosferică

D. are ciocanul care se articulează cu scărița și nicovala

23. Sistemul nervos periferic cuprinde:

A. 86 de nervi conectați cu sistemul nervos central

B. nervi motori care conduc impulsurile spre centri nervoși

C. nervi spinali care pot fi senzitivi, motori sau micști

D. nervi cranieni ce inervează tot corpul, inclusiv capul

24. Cristalinul :

A. se bombează atunci când privim în depărtare

B. este suspendat de corpul ciliar printr-un ligament

C. aparține tunicii medii a globului ocular

D. este localizat anterior de corneea transparentă

25. Secrețiile exocrine de la nivelul organelor de simț pot avea rolul de a:

A. proteja timpanul prin cerumenul secretat în urechea medie

B. distruge agenții patogeni, prin secrețiile hormonale ale glandelor salivare

C. asigura rezistența firelor de păr prin sebumul secretat de glande din hipoderm

D. dizolva substanțele chimice volatile prin mucusul produs de mucoasa olfactivă

4

26. Nasul, organ al mirosului, se caracterizează prin faptul că:

A. cele două fose nazale sunt separate printr-un perete, în întregime cartilaginos

B. neuronii olfactivi sunt celule fusiforme, ca și celulele receptoare gustative

C. anemiile grave și virozele pot genera pierderea doar parțială a simțului olfactiv

D. neuronii olfactivi prezintă o prelungire lungă, numită cil, care percepe stimulii

27. Identificați afirmația adevărată:

A. neuronul este învelit de două teci celulare întrerupte din loc în loc

B. teaca de mielină are rol de protecție și de hrănire a neuronilor

C. toate sinapsele se realizează între prelungirile lungi ale neuronilor

D. coarnele măduvei spinării sunt organizate în fascicule conducătoare

28. Trunchiul cerebral:

A. este sediul centrilor unor reflexe de apărare

B. are forma unui trunchi de con cu baza mare în jos

C. este așezat pe partea dorsală a creierului mic

D. primește informații olfactive prin unii nervi cranieni

29. Referitor la nervii spinali este adevărat că:

A. sunt formați din fascicule de fibre nervoase și sunt lipsiți de vase de sânge

B. transmit informații motorii de la receptorii trunchiului și membrelor

C. trunchiul nervului spinal este scurt și se ramifică constituind ramuri

D. fibrele nervilor spinali din regiunea toracelui se întretaie între ele

30. Diabetul zaharat:

A. apare în cazul hipersecreției unui hormon secretat de tiroidă

B. se manifestă prin polifagie, polidipsie, poliurie, hipoglicemie

C. este o boală foarte gravă, care poate afecta și sistemul nervos

D. se poate trata prin injecții cu tiroxină produsă pe cale sintetică

II. ALEGERE GRUPATĂ: La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu: A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte D - dacă varianta 4 este corectă E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte 31. Despre activitatea scoarței cerebrale este adevărat că:

1. la nivelul acesteia se formează reflexe condiționate care stau la baza învățării

2. se îmbunătățește pe parcursul vieții, datorită creșterii numărului neuronilor

3. se realizează prin combinarea informațiilor specifice pe care le oferă simțurile

4. lobii cerebrali poartă numele oaselor craniului în dreptul cărora se află

32. Armonia corpului uman poate fi menținută și prin:

1. creșterea secreției de insulină în lipsa aportului alimentar

2. scăderea producerii de tiroxină în perioada de creștere

3. insuficiența hormonală a paratiroidelor la adolescenți

4. secreția hormonală adecvată cerințelor organismului

33. Asociază corect simptomele cu afecțiunea care le produce:

1. agitarea membrelor, pierderea cunoștinței – criza de isterie

2. temperatura scăzută a alimentelor – faringita

3. nervozitate, creștere în greutate – boala lui Basedow

4. tulburări de afectivitate, delir - schizofrenia

5

34. Răspund la stimuli și transmit impulsuri altor celule prin sinapse :

1. unii neuroni din sistemul nervos periferic

2. fibrele musculare din mușchii membrelor

3. celulele receptoare din mucoasa olfactivă

4. receptorii epiteliali din structura retinei

35. În urechea internă, transmiterea vibrațiilor se realizează de către:

1. celulele auditive prin transformarea lor în senzații specifice

2. canalul auditiv care are rol și în amplificarea acestora

3. perilimfă prin producerea de vibrații ale melcului osos

4. melcul membranos, de-a lungul căruia se află receptorii

36. Despre actul reflex involuntar este adevărat că:

1. receptorii din organele interne declanșează impulsuri preluate de căi senzitive

2. mușchii gambei efectuează comenzi primite prin fibre nervoase motorii

3. fibrele motorii vegetative determină activitate secretorie în celulele endocrine

4. măduva spinării conține centrii unor reflexe precum vasoconstricția sau masticația

37. La camera de gardă este adus un pacient inconștient, cu un traumatism cranian sever. În urma

investigațiilor se stabilește existența unei hemoragii localizate în lobul frontal, precum și o

valoare a glicemiei de 0,35g glucoză/l sânge. Stabilește răspunsul/ răspunsurile corecte în

relație cu starea pacientului:

1. prezența hemoragiei afectează activitatea musculaturii scheletice a membrelor

2. administrarea unei injecții cu insulină va readuce la normal nivelul glicemiei

3. legătura dintre aria motorie cerebrală și măduva spinării poate fi întreruptă

4. pacientul va rămâne cu surditate permanentă datorită traumatismului suferit

38. Neuronii hipotalamici:

1. sunt conectați cu hipofiza, de aceea secrețiile lor se numesc neurohormoni

2. fac parte din substanța cenușie encefalică, numită și scoarța cerebrală

3. sunt organizați în grupuri într-un organ supranumit “creierul endocrin”

4. pot influența indirect activitatea secretorie a unor glande mixte

39. Datorită conexiunilor funcționale dintre hipotalamus și hipofiză se poate regla:

1. apariția caracterelor sexuale secundare

2. declanșarea secreției laptelui matern

3. dezvoltarea și activitatea creierului

4. echilibrul hidric al organismului

40. Sunt cauze posibile ale hipotiroidiei:

1. infecțiile acute ca gripa și rujeola

2. unghiile sfărâmicioase, părul rar

3. bolile cronice ca sifilisul sau tuberculoza

4. pielea gălbuie și extremitățile reci

41. Cristalinul este:

1. localizat în fața irisului și în spatele umorii sticloase

2. acționat de un mușchi în timpul procesului de acomodare

3. singura lentilă oculară biconvexă, transparentă și rigidă

4. în contact cu umoarea apoasă din camera posterioară

42. Stimulii, pentru a fi recepționați de către celule epiteliale ciliate trebuie să:

1. fie dizolvați în salivă până la o concentrație adecvată

2. aibă o anumită viteză de circulație dacă sunt volatili

6

3. atingă o anumită intensitate dată de amplitudine

4. deplaseze otolitele în mișcările de rotație ale capului

43. Ramura anterioară a nervului spinal conține fibre care se pot conecta direct cu:

1. receptorii din pielea cefei

2. neuronii din ganglionii spinali

3. efectori din zone ale spatelui

4. mușchi de la nivelul brațelor

44. Nervii cranieni senzitivi conduc impulsuri provenite de la nivelul celulelor stimulate de:

1. deplasarea otolitelor în condiții de accelerare a mișcărilor capului

2. îndoirea cililor în funcție de intensitatea și înălțimea stimulului

3. mișcările de balansare puternică sau rotație ale capului și corpului

4. substanțe chimice volatile, dizolvate în mucusul structurii receptoare

45. Sunt structuri nervoase care beneficiază de protecție osoasă:

1. cortexul senzitiv din care pornesc comenzi transmise prin căi descendente

2. ramura dorsală a nervului spinal care are fibre senzitive și motorii

3. cortexul motor care primește informații prin căi ascendente

4. lobul cerebral care prelucrează informații de la urechea internă

46. Axonii pot intra în alcătuirea:

1. substanței albe situată la exterior în tot sistemul nervos central

2. rădăcinii anterioare a nervului spinal împreună cu dendritele

3. nervului motor sciatic care inervează musculatura gambei

4. ramurii posterioare care transmite comenzi către mușchii spatelui

47. Despre tiroidă este adevărat că:

1. este puternic vascularizată și are aproximativ 30 de grame la copil

2. controlează activitatea altor glande endocrine, de exemplu paratiroidele

3. efectul disfuncției endocrine nu depinde de momentul instalării

4. determină diferențierea țesuturilor și influențează activitatea inimii

48. Glanda :

1. suprarenală stângă este situată pe un organ aflat în spatele pancreasului

2. hipofiză are 500 miligrame fiind situată pe o structură osoasă

3. epifiză prin secreția sa are rol în important în creșterea organismului

4. tiroidă conține o porțiune transversală ce unește cei doi lobi

49. Sistemul endocrin și sistemul nervos:

1. reprezintă sisteme integratoare implicate în autoreglare

2. asigură funcționarea organismului ca un tot unitar

3. se influențează reciproc formând o unitate funcțională

4. adaptează organismul la condițiile variabile de mediu

50. Următorii factori chimici pot afecta sistemul nervos:

1. alcoolul

2. medicamentele

3. cofeina

4. radiațiile

51. Următoarele afecțiuni reprezintă consecința hiposecreției unor glande cu secreție exclusiv

endocrină:

1. boala Addison ce apare în special la bărbați

2. diabetul zaharat manifestat și prin poliurie, polidipsie

7

3. tetania manifestată prin spasme musculare

4. gușa endemică prezentă la populația din zonele de câmpie

52. Alege varianta/variantele corecte:

1. la peste 90% din oameni emisfera stângă asigură articularea cuvintelor

2. zona inferioară hipotalamică generează parțial hipofiza

3. receptorii din canalele semicirculare percep doar rotația capului

4. razele reflectate de un obiect determină culoarea acestuia

53. Despre globul ocular este adevărat că:

1. toți mușchii extrinseci se fixează cu un capăt pe sclerotică

2. corneea prezintă receptori ce declanșează reflexe necondiționate

3. în pata galbenă, pe o zonă de 0,4 mm, se află numai conuri

4. la nivelul retinei, epiteliul pigmentar se învecinează și cu conurile

54. Măduva spinării:

1. alături de encefal formează sistemul nervos central

2. prezintă substanța cenușie dispusă periferic

3. este conectată prin nervi cu organele corpului

4. are diametru uniform pe toată lungimea sa

55. În cazul reflexului salivar:

1. informațiile gustative sunt conduse prin bulbul rahidian

2. comenzile sunt transmise prin fibre senzitive spre centrul salivar

3. impulsurile nervoase sunt preluate de fibrele unor nervi cranieni

4. între centrul auditiv din trunchiul cerebral și centrul salivar apare o legătură

56. Referitor la receptorii vestibulari este adevărat că:

1. ocupă o suprafață restrânsă din utriculă și saculă

2. sunt celule prevăzute cu cili inegali la polul apical

3. generează impulsuri care ajung la baza creierului

4. sunt acoperiți de o membrană gelatinoasă - endolimfa

57. Simțul gustativ, spre deosebire de cel olfactiv:

1. are ca receptori neuroni cu cili la polul apical

2. nu se adaptează la variații ale stimulilor

3. duce la formarea de senzații la nivelul scoarței cerebrale

4. implică nervi care au traseu prin trunchiul cerebral

58. Reflexele controlate de măduva spinării se caracterizează prin faptul că:

1. efectorii pot fi celule musculare cu nuclei dispuși periferic

2. receptorii sunt localizați în piele, mușchi sau viscere

3. eferența are un singur neuron motor în unele cazuri

4. răspunsul este involuntar, fiind reflexe condiționate

59. Sunt efecte ale hormonilor lobului posterior hipofizar:

1. influențează creșterea organismului, diferențierea osoasă și musculară

2. controlează presiunea sângelui și accelerează bătăile inimii

3. stimulează sau inhibă activitatea tiroidei sau glandelor suprarenale

4. determină eliminarea laptelui matern din glanda mamară

60. Hiposecreția hormonală este corelată cu apariția următoarelor boli:

1. boala Addison – apare în special la bărbați și se manifestă prin obezitate

2. nanismul hipofizar – se manifestă prin statură redusă, proporționată

3. mixedemul – determinat și de infecții acute (gripa, scarlatina, reumatismul)

4. tetania – caracterizată prin spasme musculare care pot fi produse și de emoții

8

III. PROBLEME

La următoarele întrebări (61- 65) alegeţi răspunsul corect din variantele propuse

61. Observă cu atenție imaginea de mai jos și analizează afirmațiile referitoare la caracteristici ale structurilor receptoare indicate prin litere

1. a – receptorii pentru durere, cei mai numeroși de la nivelul pielii

2. d și e, receptori tactili prezenți în toate straturile pielii

3. c – semnalează variațiile de temperatură din jurul nostru

4. b – sunt stimulați de atingeri mai puternice 5. f – structură puternic vascularizată și

inervată

• Dintre variantele A, B, C, D propuse mai jos, alege varianta care include toate afirmațiile corecte: A. 1, 2, 3, 5

B. 1, 2, 3, 4

C. 1, 3, 4

D. 1, 3, 4, 5

62. Asociază corect afirmațiile referitoare la structura/structurile indicate cu litere din IMAGINEA de

mai jos, cu o caracteristică structurală/ funcțională

1. b – participă la realizarea excreției substanțelor toxice 2. e și g sunt anexele glandulare ale formațiunilor cornoase din piele 3. c – determină creșterea cu aproximativ 0, 8 cm/ lună a structurii din care face parte 4. d și f conțin celule cu pigmenți și cheratină, la fel ca și stratul cutanat care conține papile dermice

• Dintre variantele A, B, C, D propuse mai jos, alege varianta care include toate afirmațiile corecte:

A. 1, 2, 3

B. 1, 3, 4

C. 1, 3

D. 3, 4

9

63. În procesul de adaptare a organismului la condiții variabile de mediu intervin numeroase

structuri care colaborează.

� Asociază corect structurile din IMAGINILE I și II, cu procesele corespunzătoare situațiilor ilustrate: 1. IMAGINEA I – structura a se scurtează la scăderea temperaturii și

determină contracția structurii c 2. IMAGINEA II - structura c corespunde adaptării organismului la

creșterea temperaturii atmosferice 3. IMAGINEA I - structura b se „zburlește” în situații de stres acut,

ca în cazul temperaturilor atmosferice negative 4. ambele procese ilustrate în IMAGINILE I și II presupun o corelație

funcțională între sistemele endocrin, nervos și anumiți efectori

IMAGINEA I

IMAGINEA II

• Dintre variantele A, B, C, D propuse mai jos, alege varianta care include toate afirmațiile corecte:

A. 1, 2, 3

B. 1, 3, 4

C. 2, 3, 4

D. 3, 4

64. Observă imaginea de mai jos și precizează următoarele:

a. asociază cifra cu aria corespunzătoare b. asociază litera cu lobul cerebral

corespunzător c. identifică o caracteristică a ariilor

indicate prin cifre

a) b) c)

A 3 – arie gustativă A – lob frontal 1 – pornesc comenzile prin fibre descendente

B 4 – arie vizuală D – lob occipital 2 și 5 – vin fibre ascendente ce aduc excitații de la piele

C 5 – arie auditivă B – lob frontal 3 și 4 – ajung fibre ce aduc impulsuri de la limbă și ochi

D 2 – arie senzorială C – lob temporal

1 și 2 – se află la nivelul girilor

10

65. În vacanța de iarnă se organizează o tabără la munte. Doi dintre elevii participanți au probleme de sănătate pentru care necesită îngrijiri medicale. Astfel: Ioana are o inflamație dureroasă a timpanului stâng, iar Victor are degetul mare de la piciorul drept degerat. Alege răspunsul corect referitor la starea celor doi elevi:

Ioana Victor

A localizarea inflamației indică diagnosticul de otită medie

extremitatea degerată trebuie reîncălzită rapid

B leziunea nervului auditiv va afecta neuronii ariei auditive din lobul parietal drept

receptorii cutanați din zona degerată nu pot transmite impulsurile necesare formării senzației tactile

C în anumite cazuri această afecțiune este însoțită de supurații care se scurg în canalul auditiv

este afectată transmiterea impulsurilor provenite de la nivelul zonei degerate

D afecțiunea poate fi produsă de factori chimici precum temperatura foarte scăzută a aerului

stratul cornos epidermic al degetului degerat nu mai reprezintă o barieră sigură în calea microbilor

IV. CAUZĂ- EFECT(66- 70)

� Enunțurile 66 - 70 au câte două propoziţii legate prin cuvântul „DEOARECE”. Citiţi cu atenţie propoziţiile şi răspundeţi utilizând următoarea cheie de rezolvare:

A - dacă ambele propoziţii sunt adevărate şi există o relaţie de cauză – efect între ele B - dacă ambele propoziţii sunt adevărate, dar lipseşte relaţia cauză – efect dintre ele C - dacă prima propoziţie este adevărată, iar a doua este falsă D - dacă prima propoziţie este falsă, iar a doua este adevărată

66. Sistemul endocrin funcționează ca unic sistem integrator pentru a realiza adaptarea organismului

la modificările apărute în mediul înconjurător DEOARECE hormonii intervin ca „mesageri chimici”

pentru a favoriza acțiunile de autoreglare a organismului.

67. Ganglionii nervoși conțin corpi celulari neuronali DEOARECE asigură legătura dintre sistemul

nervos central și organele corpului.

68. Modificarea temperaturii mediului declanșează de la nivelul receptorilor comenzi de

termoreglare DEOARECE anumiți centri nervoși, unele glande endocrine, glandele sudoripare,

vasele de sânge din tegument și din coroidă participă la reglarea temperaturii corpului.

69. Ariile corticale motorii transmit comenzi musculaturii de pe partea opusă a corpului DEOARECE

căile descendente cu originea în zona situată anterior șanțului central se încrucișează

70. Nervii spinali sunt micști DEOARECE ei transmit impulsuri motorii atât musculaturii scheletice, cât

și organelor interne.

Notă: Timp de lucru 3 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct, pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu).

SUCCES !!!

of 12


17 MARTIE 2019

CLASA a IX-a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La întrebările 1-30 alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse: 1. Mezozomul:

A. provine prin invaginarea plasmalemei unor procariote

B. are un rol esential în procesul de fotosinteză

C. produce substanțe organice prin reacții de hidroliză

D. asigură suport pentru ribozomii de tip procariot

2. Proteinele histonice:

A. sunt imunoproteine din structura fibrelor de cromatină

B. interacționează cu acizi nucleici formând nucleoproteine

C. intră în alcătuirea cariolimfei, partea solidă a nucleului

D. sunt proteine transmembranare care au rol de receptori

3. În metafaza I:

A. cromozomii materni sunt orientaţi, de regulă, spre acelaşi pol al celulei

B. tetradele sunt dispuse în două plăci în zona ecuatorială a celulei

C. cromozomii neomologi se leagă între ei în anumite zone cromatidice

D. bivalenții sunt atașați de fire ale fusului de diviziune la nivelul centromerilor

4. Enzimele pot fi:

A. substanţe chimice de natură glucidică sau proteică

B. produse prin activitatea reticulului endoplasmatic neted

C. utilizate de celulă ca sursă de energie pentru pompe

D. implicate în reacții chimice desfășurate în hialoplasmă

5. Mitocondriile şi cloroplastele se aseamănă prin faptul că:

A. au granule tubulare pe suprafața membranei interne

B. sunt organite delimitate de o singură membrană

C. intră în alcătuirea tuturor celulelor vegetale eucariote

D. conțin, în stromă, factori implicați în replicarea ADN-ului

6. Schimburile de ioni între celulă şi mediul extracelular se realizează prin:

A. canale ionice, de exemplu transportul activ

B. difuziunea ionilor printre fosfolipidele plasmalemei

C. pompe transmembranare, cu consum de energie

D. pinocitarea ionilor situați în interiorul celulei animale

7. Celulele fiice rezultate în urma:

A. amitozei prin clivare sunt inegale și dezechilibrate genetic

B. etapei reducționale sunt celule reproducătoare asexuate

C. mitozei au nucleul identic cu cel din perioada presintetică

D. etapei ecvaționale meiotice se numesc spori, la animale

8. Cromoplastele din Lycopersicum esculentum:

A. sunt numeroase și au nucleul situat central

B. au formă sferică și culoare roșie-portocalie

C. sunt plastide care conțin carotine și xantofile

D. se evidențiază în pulpa rădăcinii tuberizate

of 12

9. Supradominanța:

A. a fost evidențiată de C. Correns la plantele de Zea mays

B. constituie baza genetică a fenomenului heterozis

C. poate fi explicată ca o adaptare anatomică la mediu

D. este prezentă la liniile consangvinizate ale musculiței de oțet

10. Talasemia majoră ca și anemia falciformă se caracterizează prin:

A. blocarea sintezei catenei β din structura hemoglobinei

B. transportul insuficient de O2, fiind deci o formă de anemie

C. înlocuirea acidului glutamic cu valina în poziția 6 a catenei β

D. afectarea enzimelor implicate în sinteza unei heteroproteine

11. Factorii mutageni chimici:

A. cu rol alkilant pot fi reprezentați de colchicină și 2-aminopurină

B. blochează formarea fusului de diviziune – cofeina, în cantități mici

C. cum ar fi acidul nitric, poate determina dezaminarea citozinei

D. pot provoca erori de replicare a ADN-ului, de exemplu iperita

12. La Drosophila melanogaster:

A. femelele au toți cromozomii identici, fiind sexul homogametic

B. masculii au în perechea I cromozomi cu formă de bastonaș frânt

C. cromozomii politeni sunt prezenți în unele celule ale larvelor

D. prin experimente test cross s-a evidențiat dominanța de tip Zea

13. Recombinarea genetică:

A. intracromozomală este caracteristică profazei I din celula bacteriană

B. intercromozomală conduce la formarea unor cromozomi recombinați

C. nereciprocă poate determina ca o genă să fie în două exemplare într-un cromozom

D. prin conversie genică este întâlnită la mușchi din genul Neurospora

14. Sindromul Edwards ca și sindromul Patau se caracterizează prin:

A. prezența a trei cromozomi din categoria celor heterosomali

B. o frecvență mai mare în populație decât cea a trisomiei 21

C. deleția parțială a brațului scurt în cazul unui autozom

D. un cromozom în plus, care duce la afectarea sistemului nervos

15. Corpusculul Barr este:

A. un heterozom heterocromatinizat la sexul homogametic uman

B. în dublu exemplar la bărbații cu sindrom ”dublu mascul”

C. prezent în nucleul interfazic al unui bărbat cu sindrom Down

D. folosit pentru determinarea sexului fătului și a unor boli autozomale

16. Dacă se încrucişează două organisme cu genotipul AABBCC, respectiv AaBbCc, în F1 se obţin

organisme de tipul AABBCC în proporţie de:

A. 1/8

B. 1/2

C. 1/16

D. 1/64

17. Despre ribozomi este adevărat că:

A. au rol în sinteza de lipide membranare

B. se pot grupa în structuri circulare - polizomi

C. sunt de tip procariot, în mitocondrii și cloroplaste

D. prezintă un singur tip de proteine specifice și ARNr

of 12

18. Alegeți afirmația corectă referitoare la mutațiile care se exprimă la heterozigoți:

A. talasemia - Plasmodium falciparum

B. melanism industrial - Biston betularia

C. albinism - regina Victoria

D. prognatism – familia imperială Habsburgică

19. Persoanele cu sindrom Down spre deosebire de cele cu sindrom Klinefelter:

A. au trei cromozomi acrocentrici

B. prezintă o mutație de tip aneuploid

C. pot fi lipsite de corpuscul Barr

D. provin din ovule de tip (n+ X)

20. Se transmit dominant autozomal:

A. brahidactilia, dolicocefalia, polidactilia

B. nasul lung, părul drept, prezența pistruilor

C. brahicefalia, sindactilia, strungăreața

D. prezența pistruilor, cecitatea cromatică, părul cârlionțat

21. Alegeți afirmația corectă despre rolul organitelor celulare:

A. mitocondria generează ATP prin fotoliză

B. reticulul rugos asigură sinteza hormonilor steroizi

C. rodoplastele conțin ficobiline, clorofilă a și b

D. dictiozomii transformă proteinele în glicoproteine

22. Despre ciclul celular este adevărat că:

A. include și statmochineza, în cazul celulelor vegetale

B. în interchineză se amplifică numărul mitocondriilor

C. plasmodiereza este sincronă cu citochineza

D. în perioada G2 se sintetizează ARN-polimeraze

23. Reticulul endoplasmatic:

A. conține tubuli anastomozați cu aspect granular

B. este bine dezvoltat în globulele roșii

C. de tip neted prezintă polizomi

D. este implicat în sinteza de citomembrane

24. Vacuolele fungilor:

A. sunt delimitate de un înveliș dublu

B. conțin polimeraze în sucul vacuolar

C. au rol în homeostazia celulară

D. ocupă până la 60% din spațiul celular

25. Nucleul:

A. este mai puțin refringent decât citosolul

B. conține particule ribonucleoproteice

C. are pori prin care poate fi exportat ADN în citosol

D. poate avea unul sau mai mulți nucleoizi

26. Interfaza celulelor mamiferelor:

A. durează, în medie, între 12 și 48 de ore

B. parcurge etapele G1→G2→S→M→G1

C. include producerea de ADN-polimeraze

D. ocupă, de regulă, 80% din ciclul celular

27. În anafaza I:

A. are loc clivarea centromerului bivalenților

B. fibrele kinetocorale se scurtează treptat

C. grupele de bivalenți migrează către polii celulei

D. cromatidele surori ale cromozomilor sunt identice

of 12

28. Cloroplastele:

A. sintetizează glucide prin fixarea O2 și CO2

B. prezintă ADN necomplexat cu histone

C. au pigmenți asimilatori, ca și leucoplastele

D. conțin ribozomi identici cu cei din citoplasmă

29. Flagelul propriu-zis are următoarele caracteristici:

A. este învelit la exterior de teacă

B. prezintă în axonemă 9 perechi de microtubuli

C. se continuă cu rădăcinile, pentru ancorare

D. este coordonat de o structură cu 9 triplete de tubuli

30. Se împerechează o femelă de iepure cu blană neagră și păr scurt cu un mascul alb cu păr lung. 25%

dintre pui vor avea blană neagră și păr scurt, iar 25% blană albă cu păr lung. Toți strămoșii

masculului au fost albi cu păr lung. Alegeți varianta corectă dintre răspunsurile date:

A. părul alb este determinat de gene dominante

B. femela este heterozigotă pentru ambele caractere

C. puii cu păr lung moștenesc caracterul dominant de la tată

D. masculul este dublu homozigot pentru caracterele dominante

II. ALEGERE GRUPATĂ: La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu: A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte D - dacă varianta 4 este corectă E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte 31. Membranele tilacoidale spre deosebire de celelalte citomembrane:

1. au în alcătuire două straturi de fosfolipide, în care întâlnim proteine

2. sunt invaginări ale unei membrane care este în contact cu hialoplasma

3. au rol în procesele chimice caracteristice ciclului Krebs și fosforilării oxidative

4. conțin substanțe implicate în convertirea energiei luminoase în energie chimică

32. Meioza:

1. se desfășoară în celulele somatice din alcătuirea organismelor procariote

2. asigură recombinarea genetică intracromozomală și intercromozomală

3. se finalizează cu formarea unor celule care conțin perechi de cromozomi

4. face parte dintr-un ciclu celular care cuprinde o interfază lungă și una scurtă

33. La eucariote cromozomii:

1. metafazici au în alcătuire două fibre de cromatină condensate

2. profazici au un singur centromer sau constricție secundară

3. anafazici sunt în număr de 32 în cazul unei celule de Allium cepa

4. telofazici migrează spre zonele polare unde se vor despiraliza

34. Mitocondria este implicată în:

1. sinteza unor proteine care vor fi apoi prelucrate la nivelul dictiozomilor

2. eliberarea energiei din acidul piruvic și apoi depozitarea ei în legături chimice

3. fosforilarea acidului adenozin-difosforic sub acțiunea enzimelor din tilacoide

4. ereditatea matroclină întâlnită de exemplu la gasteropodul acvatic Limnaea sp.

35. Gene autozomale recesive pot determina următoarele boli:

1. daltonismul și fenilcetonuria

2. cretinismul gușogen și sindromul Patau

3. talasemia majoră și miopatia Duchenne

4. anemia falciformă și albinismul

of 12

36. Organitele celulare specifice se caracterizează prin:

1. corpusculii Nissl conțin ARN și proteine și se colorează cu coloranți acizi

2. cilii și flagelii conțin triplete de microtubuli în corpusculul bazal

3. miofibrilele groase au în alcătuire miozină, troponină și tropomiozină

4. cloroplastele conțin ADN pentru sinteza unor proteine structurale

37. Despre mitoză sunt valabile următoarele afirmații:

1. în profază se dezorganizează partea cea mai densă a nucleului

2. în interchineză are loc sinteza replicativă a ADN-ului

3. pe parcursul telofazei au loc și procesele plasmodierezei

4. cromozomii bicromatidici au o grosime maximă de 700 nm

38. Plasmagenele pot să:

1. facă parte din macromolecule de ADN care au formă circulară

2. controleze creșterea talului la ciuperca Neurospora crassa

3. aibă origine procariotă la Paramoecium aurelia

4. fie transmise de la iapă la catâr prin intermediul oosferei

39. Mutațiile:

1. genice pot conduce la formarea unui număr mare de alele

2. punctiforme în catena α conduc la apariția hemoglobinei HbS

3. genomice pot să apară prin multiplicarea numărului de bază (x)

4. cromozomale sunt consecința rearanjării nucleotidelor din gene

40. Aneuploidia:

1. este întâlnită frecvent la plantele din regiunile polare

2. poate fi consecința variațiilor bruște de temperatură

3. are ca rezultat formarea unor gameți echilibrați genetic

4. afectează doar anumite perechi de cromozomi

41. În cazul determinismului genetic al grupelor sangvine:

1. grupa O este rezultatul a două gene recesive plasate în același cromozom

2. grupa A poate avea fenotipul homozigot LALA sau heterozigot LAl

3. grupa B este determinată de două gene dominante și una recesivă

4. grupa AB prezintă două gene dominante în relație de codominanță

42. La Drosophila melanogaster sunt corecte afirmațiile:

1. genele pentru culoarea gri/negru și aripa normală/vestigială sunt linkate

2. experimentul de evidențiere a crossing-over-ului include un backcross

3. recombinarea intracromozomală la organismele homozigote nu are efecte fenotipice

4. modul de dispunere al bivalenților în zona ecuatorială duce la 28 variante de gameți

43. Replicarea:

1. determină transformarea cromozomilor monocromatidici în bicromatidici

2. se desfășoară după perioada presintetică a interfazei

3. constă în formarea a două molecule de ADN pornind de la o moleculă inițială

4. constituie funcția autocatalitică a materialului genetic reprezentat de ADN

44. Trisomia 21 ca și sindromul Klinefelter:

1. apare în urma creșterii numărului unor cromozomi metacentrici

2. are drept consecință scăderea fertilității bărbaților

3. se caracterizează prin malformații cardiace și gastro-intestinale

4. apare în urma nondisjuncției unor cromozomi în meioză

45. Deleția cromozomală poate afecta/determina:

1. brațul scurt al unui cromozom 5 determinând microcefalie

2. deformări ale degetelor de la nivelul membrelor inferioare

3. parțial brațul lung al unui cromozom din perechea 1

4. malformații ale feței în cazul afectării cromozomilor 1 și 5

of 12

46. Alegeți afirmațiile adevărate:

1. Triticum aestivum (2n=6x=42) – alopoliploid natural

2. Aegilops speltoides (2n=2x=16) – amfiploid steril

3. Triticale (2n=8x=56) – amfiploid artificial

4. Secale cereale (2n=4x=28) – autopoliploid natural

47. Persoanele cu structura genetică HbAHbS:

1. manifestă o maladie ereditară X-linkată

2. au în eritrocite 60 % hemoglobină normală

3. sunt rezistente la Plasmodium caudatum

4. pot muri în condiții de rarefiere a oxigenului

48. Aleurona:

1. se poate acumula în vacuole

2. este rezultatul metabolismului celular

3. se poate prezenta sub formă de granule

4. este un pigment sintetizat în dictiozomi

49. Următoarele afirmații sunt adevărate:

1. talasemia major este o hemoglobinopatie

2. neuropatia optică Leber are determinism genetic nuclear

3. hiperlipemia idiopatică este cauzată de o genă recesivă

4. hemocromatoza se datorează unei deleții heterozomale

50. Cariotipul uman normal:

1. include trei grupe cu cromozomi acrocentrici

2. a fost stabilit prin bandarea cromozomilor anafazici

3. include cromozomi cu sateliți în grupele D și B

4. cuprinde în cadrul grupei C perechile 6 -12

51. La Drosophila melanogaster, cromozomii:

1. din perechea I sunt omologi la ambele sexe

2. politeni sunt rezultatul replicării profazice a cromatidelor

3. realizează crossing-over, cu excepția perechii III

4. din perechea II conțin un locus pentru lungimea antenelor

52. Se manifestă, de regulă, la vârste înaintate și afectează sistemul nervos:

1. cretinismul sporadic cu gușă

2. boala Duchenne

3. sindromul Edwards

4. boala Huntington

53. Liniile homozigote:

1. produc un singur tip de gameți

2. nu segregă în urma autoreproducerii

3. sunt linii consangvinizate

4. nu pot realiza crossing-over

54. Prin crossing-over:

1. nu se pierde informație genetică

2. rezultă cromozomi cu gene de la ambii părinți

3. se diversifică genotipic și fenotipic organismele

4. se realizează schimbul de gene între bivalenți

55. Plasmagenele din organite sunt implicate în transmiterea ereditară a:

1. caracterului albinotic la plante

2. degenerării nervului optic, la om

3. variegării frunzelor, la Mirabilis jalapa

4. sensibilitatea crescută față de CO2, la Drosophila

of 12

56. În cazul procesului de linkage cromozomii:

1. se comportă ca structuri stabile

2. nu segregă independent

3. își păstrează integritatea structurală

4. transmit în bloc ambele alele ale unei gene

57. Dacă un fragment din epiderma superioară a bulbului de ceapă este plasată într-o soluție apoasă de

NaCl, hipertonică:

1. volumul vacuolelor crește ca urmare a difuziei apei

2. presiunea de turgescență exercitată de vacuolă crește

3. apa pătrunde în celulă prin procesul de osmoză

4. protoplastul se desprinde treptat de peretele celular

58. Transpozonii:

1. acționează ca factori mutageni

2. sunt alcătuiți din ADN sau ARN

3. sunt elemente genetice mobile

4. sunt ”gene săritoare” specifice virusurilor

59. Sunt poliploizi:

1. Triticum aestivum

2. bananierul

3. Triticale

4. Aegilops squarosa

60. În profaza mitozei și meiozei I:

1. învelișul nucleolar se dezorganizează

2. celula parentală conține o cantitate 2C de ADN

3. la fiecare pol al celulei există câte un centriol

4. cromozomii omologi se spiralizează progresiv

of 12

III. PROBLEME

La întrebările 61-70, alegeţi un singur răspuns din variantele propuse. 61. Achondroplazia este o formă a nanismului și se moștenește prin intermediul unei singure gene. Într-

o familie unde ambii soți sunt achondroplazici s-au născut un copil cu achondroplazie și un copil

sănătos. Copilul sănătos se căsătorește cu o persoană cu genotipul asemănător mamei. Stabiliți:

a) modul de moștenire a alelei care determină achondroplazia.

b) genotipul probabil al părinților

c) probabilitatea ca cea de-a doua familie să aibă copii sănătoși.

62. Cromozomii sunt structuri permanente ale celulei.

Alegeți varianta corectă referitoare la imaginea

alăturată:

a) identitatea componentelor cromozomale indicate prin

cifre

b) caracteristici ale cromozomului

c) anomaliile genetice care pot afecta numărul, structura

și funcțiile cromozomilor.

a) b) c)

A. 2 – fibre kinetocorale, care

deplasează cromozomii spre

ecuator, în anafază

7 ca și zona 6 are rol în

menținerea individualității

cromozomilor

fenilcetonuria este o boală

metabolică cauzată de mutația unei

gene recesive

B. 3 – kinetocorul, atașat

structurii care se dedublează

la sfârșitul metafazei II

2 ca și filamentele polare

conțin proteine numite

tubuline

sindromul Down se caracterizează

prin prezența a 3 cromozomi

acrocentrici 21

C. 4 – brațul p, care poate

suferi o deleție parțială în

cazul sindromului “cri du

chat”

1 și 4 sunt cele două brațe care

conțin eucromatină

delețiile parțiale pot afecta și

cromozomul 4, cu o frevență mai

mare la fete față de băieți

D. 7 – telomer, care conține

ADN repetitiv puternic

spiralizat

cromozom acrocentric, cu

brațele 1 și 4 inegale

rahitismul rezistent la vitamina E

este o boală heterozomală

dominantă

a) b) c)

A dominant AA și aa 100%

B recesiv Aa și Aa 50%

C dominant Aa și Aa 50 %

D recesiv aa și Aa 75%

of 12

63. Celulele se nasc, se divid, diferențiază și mor.

Studiați cu atenție imaginea alăturată și alegeți

varianta corectă referitoare la:

a) caracteristici ale etapelor ciclului celular

b) carateristici structurale și funcționale ale

structurilor indicate prin litere

c) asemănări între diferite structuri celulare

marcate prin litere

a) b) c)

A 1 – interfaza unei meiocite cu

2n=4, care își replică ADN-ul

1a are 54 de microtubuli 2e, ca și 3f și 4i sunt formate din

proteine fibrilare

B 2 – profaza I, în care se

formează asterul și

filamentele fusului de

diviziune

2d – crossing over dublu între

cromozomii materni și paterni

neomologi

1c, ca și 2j conține ADN și proteine

histonice

C 3 – metafaza I, în care

cromozomii au cea mică

lungime

3g – tetrade cromatidice, cu

chiasme

3g, ca și 4h prezintă cromatide

recombinate

D 4 – telofaza I timpurie, în care

cromozomii ajunși la polii

celulei se despiralizează

4h – cromozomi bicromatidici ai

celulei haploide

3g, ca și 4h are câte doi

centromeri

64. Într-o familie în care ambii părinți sunt sănătoși, s-au născut o fată cu sindrom cri du chat și un băiat

cu sindrom Klinefelter și cecitate cromatică. Precizați cauza și manifestările sindroamelor, pentru

fiecare copil.

fata băiatul

A. deleție 5q; întârziere în

creștere

- aneuploidie; ginecomastie;

- mutație recesivă; incapacitate de a percepe toate culorile

B. deleție autozomală;

malformație laringiană

- mutație heterozomală; dismorfism facial;

- mutație recesivă autozomală; scăderea acuității vizuale seara și

noaptea

C. deleție 5p; microcefalie - nondisjuncție heterozomală în ovogeneză; azoospermie

- mutație X-lincată; nu distinge culori complementare

D. aberație numerică; retard - aberație numerică autozomală; atrofie testiculară;

- restructurare cromozomală; incapacitate de a distinge roșul de

verde

of 12

65. În imaginea alăturată este reprezentat

modelul organizării biomembranelor,

propus de S.J. Singer și G.L. Nicholson.

Alege varianta corectă referitoare la

componentele numerotate ale unei

celule animale:

a) denumirea elementelor/componentelor.

b) roluri ale componentelor membranare.

c) caracteristicile structurale/funcționale

ale componentelor.

66. Cunoscându-se indivizii bolnavi dintr-o

familie, s-a realizat arborele genealogic

alăturat. Stabiliți modul de transmitere al

acestei maladii și identificați maladia .

A. dominant; prognatism

B. autozomal; polidactilie

C. heterozomal X; hemofilie

D. recesiv; albinism

67. În pedigreeul din imagine culoarea alb indică o persoană sănătoasă, iar negrul persoane care au aceeași maladie. Identificați afirmația corectă:

A. Caracterul urmărit este anemia falciformă; indivizii sănătoși din pedigree sunt heterozigoți.

B. Pedigreeul poate indica o maladie sex-linkată; persoanele bolnave au o deficiență gravă a unui factor de coagulare.

C. Caracterul urmărit poate fi sindromul Down; bolnavii au activitate crescută a superoxid-dismutazei.

D. Persoanele bolnave sunt hemizigote sau homozigote; mutația este pe un cromozom din grupa C .

a) b) c)

A. 3 - colesterol 2 - enzime - ca de exemplu, celulaz-

sintetaza

2 - formează canale ionice

B. 4 – glicolipid, glicoproteină 2- barieră între două medii apoase 1 - au un cap hidrofil

(gruparea fosfat)

C. 1 - fosfolipide 4 – markeri, implicați în procesul de

formare a țesuturilor

3 - reduce fluiditatea

membranei celulare

D. 2 - proteine intrinseci și

extrinseci

2- transportul ATP dependent al

ionilor

1 - asigură difuziunea facilitată

a CO2

of 12

68. Pentru o celulă care se divide, graficul alăturat indică:

A. variația numărului de cromozomi pe parcursul etapelor meiozei

B. variația numărului de cromozomi pe parcursul mitozei

C. variația cantității de ADN celular în două cicluri mitotice succesive

D. variația cantității de ADN dintr-o celulă în cursul meiozei

69. La anumite rase de câini, alela B determină culoarea neagră a blănii, animalele bb homozigote sunt

roșcate. În prezența alelei S blana este unicoloră, iar în cazul combinației ss, blana are pete albe.

Andreea are o cățea neagră, care nu are ieșire liberă din curte. Vecinul din stânga are un câine

mascul negru cu pete albe, iar vecinul din dreapta unul roșcat unicolor.

Din două gestații consecutive, fiecare după o singură împerechiere, cățeaua a născut în total 16 pui,

care au următoarele caracteristici fenotipice:

Negru Roșcat

unicolor cu pete unicolor cu pete

Prima naștere 3 3 1 1

A doua naștere 3 1 3 1

a) Care dintre câinii celor doi vecini este tatăl puilor din prima și din a doua naștere?

b) Care este genotipul celor trei câini?

a) b)

A. Prima naștere: masculul negru cu pete Mama: BbSS

Masculul negru cu pete: BBss

Masculul roșcat unicolor: bbSS

B. A doua naștere: masculul roșcat unicolor Mama: BbSs

Masculul negru cu pete: Bbss

Masculul roșcat unicolor: bbSs

C. Prima naștere: masculul roșcat unicolor Mama: BBSS



D. A doua naștere: masculul negru cu pete Mama: BBSs



of 12

70. Celula este unitatea structurală și

funcțională a materiei vii. Alegeți

varianta corectă referitoare la:

a) caracteristici structurale ale

componentelor celulare indicate prin

cifre

b) caracteristici funcționale ale

componentelor celulare indicate prin

cifre

c) interrelații funcționale între aceste

componente celulare

a) b) c)

A. 12, ca și 15, conține un

acid nucleic monocatenar

5 conține informația genetică

pentru controlul activității celulare

ARNm format în 6 se cuplează cu 12

pentru realizarea translației

B. 9 conține structuri de tip

procariot

12 sunt organite lipsite de

membrană formate din două

subunități egale

partea structurată a componentei

6 conține gene implicate în

controlul componentei 9

C. 10 și 16 sunt delimitate de

o membrană glicoproteică

7 au rol în formarea fusului de

diviziune în prima parte a profazei

14 colaborează cu 9 în respirația

celulară producătoare de energie

D. 7 conține substanțe

numite tubuline

15 este implicat în îndepărtarea

unor organite celulare deterioarate

13 prelucrează proteinele produse

de organitul 16


SUCCES !!!

1

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 17 MARTIE 2019

CLASA a X-a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La întrebările 1-30 alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse: 1. Circulația în lumea vie asigură: A. schimbul de substanțe și mesaje chimice B. absorbția asociată a apei și a sărurilor minerale C. transportul bidirecțional prin ambele tipuri de vase conducătoare D. eliminarea excesului de apă din plante datorită forței de sucțiune 2.Ventilația pulmonară se caracterizează prin: A. aspirarea aerului în plămâni ca urmare a coborârii grilajului costal în timpul inspirației B. modificarea presiunii alveolare prin mecanisme exclusive: active – inspirația și pasive – expirația C. modificarea volumului cavității toracice care urmează mișcările plămânilor datorită pleurelor D. împrospătarea și îmbogățirea ritmică cu oxigen a aerului alveolar rezidual în timpul inspirației

3.Limfocitele prezintă următoarele particularități funcționale: A. asigură apărarea organismului printr-un proces de digestie intracelulară B. sunt singurele elemente figurate nucleate cu rol imunitar ale mediului intern C. asigură neutralizarea anticorpilor prin intermediul antigenelor D. favorizează reacția imunitară a fagocitelor prin proteinele eliberate în plasmă

4.Identificați afirmația corectă: A. țesuturile 1 și 3 prezintă celule vii, cu pereți celulari

îngroșați uniform B. țesuturile 3 și 5 sunt formate din celule moarte cu rol de

susținere C. țesuturile 4 și 5 realizează funcții asociate nutriției

organelor plantei D. țesuturile 2 și 3 aparțin țesuturilor fundamentale, cu rol

asimilator 5.Identificați afirmația corectă referitoare la tipurile de țesuturi vegetale numerotate în imagine:

A. structurile 1 și 2 se formează prin diferențierea celulelor din meristemele primare sau secundare

B. structura 4 asigură transportul sevei cu viteză mai mare comparativ cu 5

C. 4 poate transporta substanțe preluate din structura 2 către alte organe

D. structurile 3 și 5 sunt formate din celule inactive metabolic, cu pereți celulari îngroșați uniform

2

6.Mitocondria se deosebește funcțional de cloroplast deoarece: A. generează produși care pot fi utilizați în alte compartimente celulare B. realizează procese de transfer energetic între compuși organici C. generează exclusiv compuși anorganici fără potențial energetic D. favorizează procese anabolice celulare ale tuturor eucariotelor aerobe 7.Schimbul de gaze la nivel alveolo-capilar implică: A. oxigenarea sângelui transportat la plămâni de către venulele pulmonare B. eliminarea CO2 din plămâni datorită creșterii presiunii intrapulmonare C. traversarea epiteliului format din celulele foarte turtite ale capilarelor arteriale D. eliberarea CO2 din combinațiile plasmatice labile cu proteina pigment – hemoglobina 8.În stomacul rumegătoarelor trăiesc bacterii: A. nitrificatoare care pot produce nitriți și nitrați B. feruginoase care oxidează săruri feroase C. sulfuroase care pot produce sulfați D. metanogene care reduc CO2 în condiții anaerobe 9.Maltaza este o enzimă care: A. finalizează digestia chimică a substanțelor începută în cavitatea bucală B. inițiază degradarea amidonului preparat până la produși de tipul maltozei C. este activă în ultimul compartiment al stomacului erbivorelor rumegătoare D. poate hidroliza dizaharide din alimentele consumate, până la glucoză și fructoză 10.La mamiferele rumegătoare, întoarcerea hranei în cavitatea bucală se realizează din: A. zona în care trăiesc bacterii simbionte necesare descompunerii celulozei B. compartimentul în care hrana nemestecată se adună în mici cocoloașe C. zona în care sunt hidrolizate glucidele cu ajutorul enzimelor digestive D. compartimentul situat din punct de vedere anatomic între ciur și cheag 11.Fermentația alcoolică este produsă de: A. Streptococus lactis

B. Saccharomyces cerevisiae

C. Mycoderma aceti

D. Lactobacillus bulgaricus

12.Ventilația pulmonară se bazează pe mișcările planșeului bucal la vertebratele care au următoarea caracteristică: A. cavitate bucală lipsită de maxilare dar prevăzută cu dinți cornoși B. două artere aorte și perete incomplet în mijlocul ventriculului C. dispozitiv special de limitare a amestecării sângelui la ieșirea din ventricul D. două cecumuri intestinale unde acționează bacterii simbionte 13.În nutriţia heterotrofă: A. Orobanche minor preia nutrimentele din sol prin haustori B. Laboulbenia bayeri transformă alcoolul etilic în acid acetic C. Mycoderma aceti este o ciupercă parazită care provoacă tricofiția D. Bacillus thuringiensis îmbolnăveşte insectele pe care le parazitează 14.În timpul inspiraţiei la mamifere: A. bolta diafragmului se accentuează spre torace B. muşchii intercostali externi imobilizează coastele C. distanţa dintre stern si coloana vertebrală creşte D. volumul de aer rezidual este introdus în plămâni

3

15.La păsări, spre deosebire de mamifere există: A. plămâni organizaţi în acini și două vene cave superioare B. bronhiole intrapulmonare și inimă tetracamerală C. plămâni saciformi bine dezvoltaţi și sept interventricular D. dilataţii extrapulmonare ale bronhiilor și cârjă aortică dreaptă 16.Bicarbonatul de sodiu: A. determină pH-ul uşor acid al secreției salivare B. se găseşte doar în sucurile digestive cu enzime hidrolitice C. alcalinizează bolurile alimentare în interiorul stomacului D. induce pH-ul bazic al sucului secretat de pancreas 17.În ecosistemele cavernicole din Dobrogea, producătorii sunt: A. hidrogenbacterii B. bacteriile metanogene C. sulfobacterii D. bacterii feruginoase 18.Pigmenții asimilatori: A. asigură eliberarea oxigenului din molecula de CO2 B. au rol în transferul energiei chimice în molecule anorganice C. facilitează formarea legăturilor fosfat-macroergice D. captează electronii emiși din sursa primară de energie 19.Lathraea squamaria: A. trăiește în medii bogate în săruri minerale ca și plantele carnivore B. are haustori cu rol în sinteza substanțelor organice ca și vâscul C. parazitează rădăcinile plantelor superioare ca și Orobanche minor D. este gazdă intermediară pentru diferite ciuperci parazite ca și dracila 20.Elementul comun al tuturor secrețiilor digestive îl reprezintă: A. enzimele B. pigmenții C. mucusul D. colesterol 21.Cavitatea buco-faringiană: A. la peștii planctonici are dinții sudați cu craniul B. la reptile conține dinți sau margini cornoase C. la ciclostomi are formă variabilă și limba-ventuză D. la amfibieni este prevăzută cu o limbă mobilă 22.Fumatul poate cauza apariția următoarelor boli: A. varicele și bronșita B. apendicita și tuberculoza C. ulcerul și pneumonia D. gastrita și ateroscleroza

23.Conținutul bogat în proteine al plantelor leguminoase se datorează: A. cantității mari de N2 din solurile în care cresc aceste plante B. bacteriilor care transformă N2 în combinații ale acestuia C. prezenței haustorilor care fixează azotul din aer în sol D. existenței micorizelor la nivelul rădăcinilor acestor plante

4

24.În procesul de digestie chimică, albumozele sunt rezultatul acțiunii: A. lipazei B. pepsinei C. lactazei D. amilazei

25. În perioadele digestive bila, în forma ei concentrată, parcurge succesiv următoarele structuri: A. celulele ficatului, canale biliare, vezica biliară B. canalele biliare, vezica biliară, duoden C. vezica biliară, canalul coledoc, duoden D. celulele ficatului, canal coledoc, vezică biliară

26.Fotosinteza la castravete începe să scadă de la: A. 35˚C B. 55˚C C. 45˚C D. 40˚C 27.Elementele structurale ale axonului se găsesc în următoarea ordine, din interior către exterior: A. teaca Schwann, teaca Henle, mielina, membrana axonului B. membrana axonului, mielina, teaca Henle, teaca Schwann C. membrana axonului, mielina, teaca Schwann, teaca Henle D. teaca Henle, membrana axonului, mielina, teaca Schwann 28. Epiteliul mucoasei traheale este: A. pluristratificat, pavimentos cheratinizat B. pseudostratificat cu celule alungite și ciliate C. unistratificat cubic cu grosimi diferite D. plurisenzorial cu celule turtite necheratinizate 29.Meristemele apicale sunt: A. formate din celule care și-au pierdut capacitatea de diviziune B. alcătuite din celule specializate cu pereții subțiri permeabili C. situate în vârfurile de creştere ale organelor plantei D. plasate lateral și medial de axul organului vegetativ 30.Ionii de Ca 2+ sunt necesari pentru acțiunea: A. pepsinogenului B. lipazei gastrice C. colagenazei D. labfermentului II. ALEGERE GRUPATĂ: La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu: A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte D - dacă varianta 4 este corectă E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte

31.Absorbția și ascensiunea sevei brute în corpul plantelor variază astfel: 1. scade din cauza lipsei oxigenului prin diminuarea activității în țesuturile nediferențiate 2. crește la temperaturi ușor negative datorită aspirației osmotice crescute a citoplasmei 3. scade în condițiile solurilor bătătorite din cauza reducerii suprafeței osmotice 4. crește în condițiile intensificării transpirației prin pomparea apei în celulele rădăcinii

5

32.Circulația sângelui este influențată de: 1. volumul lichidelor extracelulare 2. reglarea nervoasă a activității inimii 3. condițiile de solicitare ale organismului 4. reglarea umorală (prin hormoni)

33.Inima unui vertebrat cu circulație incompletă pompează în aorte sânge cu aceeași compoziție. Selectați particularitățile anatomo-funcționale specifice doar clasei din care face parte: 1. prezintă plămâni de tip saciform, cu numeroase pliuri și cute 2. primește la nivelul inimii sânge venos în atriul drept și sânge oxigenat în atriul stâng 3. are globule roșii ovoide, mici și nucleate care preiau oxigenul din piele și plămâni 4. realizează un mecanism caracteristic al ventilației pulmonare

34.Selectați afirmațiile corecte referitoare la tensiunea arterială: 1. reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali 2. atinge valoarea maximă în sistola atrială și valori minime în timpul diastolei 3. creșterea acesteia peste valorile normale poate fi cauzată de ateroscleroză 4. modifică elasticitatea vaselor și poate cauza hemoragii cerebrale și paralizii

35.Respirația organismelor din genul Saccharomyces și din genul Mycoderma prezintă următoarele caracteristici comune: 1. eliberează, prin fermentație, substanțe organice și mici cantități de CO2 2. se desfășoară preferențial în condițiile unui mediu de viață aerob 3. eliberează alcooli (bacteriile) și acizi organici (ciupercile) cu largă aplicabilitate 4. stochează cantități mici de energie provenite din oxidarea incompletă a substratului organic

36.Despre substanța consumată ca donor de oxigen în cadrul procesului de fotosinteză, se poate afirma că: 1. reprezintă produsul final al respirației tuturor celulelor vii 2. este redusă prin activitatea bacteriilor metanogene pentru producere de energie 3. stimulează fotosinteza în condițiile depozitării ei în cantități mari în țesutul lacunar 4. influențează activitatea enzimelor oxidoreducătoare la nivel celular

37.Producerea energiei la nivelul organismelor: 1. este asigurată prin degradarea substanțelor organice sintetizate autotrof sau heterotrof 2. se desfășoară întotdeauna în interiorul celulelor, la nivelul mitocondriilor 3. se realizează prin reacții metabolice catalizate de enzime oxido-reducătoare 4. necesită prezența ATP pentru formarea moleculelor macroergice

38.Identificați asocierile corecte între caracteristicile anatomo-funcționale ale celulelor din structura țesuturilor formative cu ale unor celule aparținând unui țesut definitiv: 1. grosimea pereților celulari – celulele din stratul superficial al structurii primare a rădăcinii 2. forma celulelor – celule din țesutul de apărare secundar, cu potențial asimilator 3. latura metabolismului – celule din țesutul fundamental situat sub epiderma superioară a frunzei 4. capacitate mare de diferențiere – celule ale țesutului specific structurii secundare, între suber și feloderm

39.Țesutul muscular striat formează: 1. treimea inferioară a esofagului 2. peretele faringelui 3. peretele intestinului gros 4. musculatura limbii

40.Țesuturile mecanice: 1. prezintă celule cu pereţi subţiri 2. pot să fie localizate la nivelul frunzei 3. produc şi elimină diferite substanţe 4. permit susținerea greutăţii propriului corp

6

41. Respirația la plante este încetinită în: 1. țesuturile îmbătrânite 2. atmosfera încărcată cu CO2 3. celulele deshidratate 4. țesuturile bogate în substanțe organice 42. Țesutul cartilaginos hialin este situat: 1. în peretele laringelui 2. pe suprafețele articulare ale oaselor 3. la nivelul cartilajelor costale 4. în discurile intervertebrale 43. Sunt factori externi care intensifică respirația la plante: 1. afânarea solurilor în care se găsesc rădăcinile plantelor 2. concentrația atmosferică a CO2 între 5% și 21% 3. factorii mecanici care produc leziuni celulare 4. temperatura aerului de maximum 250C 44. Selectați caracteristicile structurale ale vilozităților intestinale: 1. bogată rețea de capilare sanguine 2. epiteliu cilindric unistratificat 3. un vas limfatic dispus central 4. capacitate de preluare a nutrimentelor 45. Saprofitele: 1. absorb din sol exclusiv substanțele minerale dizolvate în apă 2. pot produce antibiotice pentru înlăturarea concurenței 3. descompun amidonul în aminoacizi pentru a putea fi absorbit 4. mineralizează resturile organice asigurând hrana plantelor verzi 46.La plante, excesul de apă produce: 1. mărirea volumului celulelor 2. micșorarea spațiilor intercelulare 3. limitarea circulației oxigenului 4. creșterea vâscozității citoplasmei 47. Vascularizația nutritivă a ficatului: 1. se realizează prin artera hepatică 2. este realizată de vena portă 3. aduce sânge oxigenat la ficat 4. aduce sânge colectat de la intestine 48. Au o respirație redusã: 1. semințele și sporii în repaus 2. țesuturile îmbătrânite 3. tulpinile subpământene, iarna 4. celulele deshidratate

49. Influenţa factorilor de mediu asupra fotosintezei se manifestă astfel: 1. în concentraţii de peste 5%, dioxidul de carbon are efect stimulator 2. până la 50.000 de lucşi, fotosinteza crește direct proporţional cu iluminarea 3. excesul de apă reduce fotosinteza prin mărirea spaţiilor intercelulare 4. lumina roşie este absorbită cel mai intens de pigmenţii clorofilieni

7

50. Digestia intracelulară stă la baza: 1. imunității organismului 2. metamorfozei insectelor 3. remanierilor structurale 4. hrănirii protozoarelor 51. Pepsina: 1. este secretată sub formă inactivă 2. hidrolizează proteinele 3. este activată de prezența HCl 4. acționează în prezența apei 52. Stomacul prezintă următoarele caracteristici structurale și funcționale: 1. depozitează și evacuează lent hrana spre intestin 2. își adaptează capacitatea în funcție de tipul de hrană 3. transformă chimic proteinele prin hidroliză parțială 4. are localizare oblică, inferioară pancreasului 53. Miofibrilele: 1. sunt specifice doar țesutului muscular striat 2. influențează circulația sângelui în sectorul capilar 3. sunt organite celulare comune cu rol în contracție 4. constituie suportul anatomic al contracției 54. Proteinele neuroreceptoare: 1. caracterizează toate tipurile de sinapse chimice 2. aparțin componentei neuronale presinaptice 3. se află la nivelul membranelor postsinaptice 4. difuzează sub formă de vezicule în spațiul sinaptic 55. Într-o tulpină cilindrul central: 1. dezvoltă un țesut definitiv cu rol de susținere 2. prezintă celule cu îngroșări inelare sau spiralate 3. are spre exterior țesut sclerenchimatic 4. conține un strat intern pluristratificat parenchimatic

56. În structura femurului se găsesc următoarele componente: 1. vase și nervi 2. periost 3. osteocite 4. os spongios 57. Eficiența absorbției intestinale depinde de: 1. valvulele conivente 2. vilozități 3. microvilozități 4. suprafața mucoasei 58.Succesiunea evenimentelor din faza de lumină a fotosintezei este următoarea: 1. fotoliza apei, eliberarea de electroni, formarea substanțelor organice, eliberarea de O2 2. descompunerea apei, transferul de energie către electroni, formarea de ATP, eliberarea O2 3. descompunerea clorofilei, fotoliza apei, eliberare de O2, încorporarea separate a H2 și CO2 4. eliberarea de electroni, descompunerea apei, eliberarea de oxigen, formarea de ATP

8

59.Decorticarea inelară a unui lăstar cu frunze, aplicată până la ½ fasciculelor libero-lemnoase, spre deosebire de întreruperea prin incizii laterale a vaselor lemnoase determină: 1. stoparea fotosintezei din cauza deficitului de sevă brută 2. stagnarea diviziunilor celulare și a creșterii în toate organele plantei 3. etiolarea lăstarului din cauza carenței de substanțe organice 4. formarea calusului datorită surplusului de substanțe organice

60.Sacii aerieni ai păsărilor: 1. participă activ la ventilația pulmonară în repaus 2. au un volum mult mai mare decât al plămânilor 3. sunt subțiri și înconjurați de capilare sanguine 4. contribuie la scăderea densității animalului III. PROBLEME

La întrebările 61-70, alegeţi un singur răspuns din variantele propuse. 61.Alegeți varianta în care factorii de mediu prezentați în tabel asigură o producție maximă într-o cultură de cartofi.

Temperatura Lumina Concentrația CO2 Grad de hidratare

A 30˚C 40.000 lucși 0,01% ≥85%

B 30˚C 80.000 lucși 0,3% 75%

C 20°C 70.000 lucși 0,03% ≤60%

D 40°C 100.000 lucși 3% 80%

62.O persoană are capacitatea totală pulmonară de 4720 ml aer. Știind că volumul rezidual (V.R.) al acelei persoane este 90% din valoarea maximă (conform manualului) pe care o poate avea acest volum la om, iar V.I.R. și V.E.R. sunt cu 10% mai mari decât valorile minime (conform manualului) pe care le pot avea aceste volume la om, determinați: a. volumul rezidual de aer (VR) b. volumul inspirator de rezervă (VIR) c. volumul curent de aer (VC) pe care îl vehiculează persoana respectivă în procesul respirator.

a b c

A 900 ml 1650 ml 520 ml

B 1350 ml 1430 ml 510 ml

C 1350 ml 1350 ml 670 ml

D 1350 ml 1430 ml 500 ml

63. Selectați afirmația corectă pe baza schemei lacunare a circulației la vertebrate, considerând C1, C2, C3, C4 – cavități cardiace și V1, V2 – vase sanguine: A. C2 reprezintă origine a unor vase care transportă sânge arterial B. C1 conține cordaje tendinoase care deservesc valvula bicuspidă C. V2 formează arcuri la ieșirea din inimă, (spre stânga - păsări, spre dreapta – mamifere) D. V1 și V2 au originea în compartimente cardiace prevăzute cu mușchi papilari

9

64. Mihai analizează la microscop o secțiune transversală prin frunză; identifică 20 de celule dispuse pe 2 straturi, situate în dreptul traheelor și 3 straturi a câte 10 celule situate în vecinătatea tuburilor ciuruite. Numărul cloroplastelor/celulă este diferit în cele 2 tipuri de țesuturi, astfel:

- 100 cloroplaste → 60 grane/cloroplast →20 Ilacoizi/grană - 50 cloroplaste → 30 grane/cloroplast →5 Ilacoizi/grană

Determinați varianta de răspuns corectă referitoare la: a) numărul total de tilacoizi granari din structura fragmentului de mezofil observat; b) caracteristici ale fazei fotosintezei desfășurată la nivelul tilacoizilor cloroplastului.

a) b)

A. 5025 x 103 se eliberează activ oxigenul necesar respirației aerobe

B. 2625 x 103 hidrogenul eliberat activ din moleculele de apă este fixat pe transportori

C. 285 x 102 se transformă energia luminoasă în energie chimică prin reacții de fosforilare

D. 3600 x 103 moleculele de clorofilă eliberează electroni la nivelul sistemelor fotochimice

65. Presupunând că în timpul digestiei intestinale acționează 3 tipuri de dizaharidaze și la finalul procesului rezultă în total 150 moli de monozaharide, dintre care 110 moli de glucoză și 20 moli de galactoză, aflați numărul de moli de maltoză implicați în procesul de digestie:

A. 20 B. 50 C. 35 D. 40

66. O plantă absoarbe zilnic la nivelul perișorilor absorbanți un volum de 30 – 50 l de apă. Știind că presiunea radiculară asigură 5% din apa necesară plantei, identificați varianta corectă de răspuns referitoare la:

a) volumul de apă transportat în corpul plantei; b) caracteristicile circulației apei.

a) b)

A. maxim 2500 ml absorbită simultan, în dependență de transportul ionilor

viteza de circulație este favorizată de pereții celulari îngroșați ai celulelor din structura traheelor

B. absorbție pasivă medie de 38 l, dependentă de transpirație

este favorizată de osmoză prin membranele impermeabile ale celulelor rizodermei

C. absorbție medie de 2000 ml asociată cu consum de substanțe organice

are viteză mai mare în celulele fără citoplasmă comparativ cu circulația activă prin tuburile ciuruite

D. minim 28,5 l în condițiile consumului de energie

este favorizată de diferența între forțele de sucțiune ale celulelor din structura organelor plantei

67. Durata de timp necesară unei particule pentru parcurgerea integrală a sistemului circulator are următoarele valori: cal – 32 secunde, câine – 17 secunde, vacă – 28 secunde, rață – 10 secunde. Identificați afirmația corectă din următoarele variante: A. în 15 minute la vertebratul cu 2 cecumuri intestinale, particula realizează de aproximativ 11 ori mai multe

trasee decât în 5 minute la mamiferul cu dentiție incompletă B. în 30 de minute la vertebratul cu intestin subțire scurt, particula realizează de aproximativ 10 ori mai multe

circuite decât în 10 minute la vertebratul ierbivor nerumegător C. în 10 minute la vertebratul ierbivor cu cecum foarte voluminos, particula realizează de aproximativ 4 ori

mai puține circuite decât la mamiferul ai cărui molari acționează prin forfecare D. în 5 minute la vertebratul cu stomac tetracameral, particula realizează de aproximativ 8 ori mai puține

circuite decât în 15 minute la vertebratul cu stomac bicameral.

10

68.În cazul a doi pacienți, transfuzia sanguină este compatibilă de la pacientul ”X” la pacientul ”Y” și incompatibilă în cazul transfuziei reciproce, pot fi corecte următoarele afirmații/situații: 1. hematiile pacientului Y conțin un aglutinogen comun cu hematiile pacientului X 2. grupa de sânge a pacientului X are o frecvență de 9%, iar cea a pacientului Y are o frecvență de 3% în

populația umană 3. sângele pacientului Y aglutinează cu toate serurile hemotest iar sângele pacientului X nu aglutinează cu

nici unul dintre serurile hemotest 4. plasma sângelui pacientului Y nu conține aglutinine comune cu cele ale sângelui pacientului X Verificați afirmațiile de mai sus și selectați răspunsul corect: A. variantele 1, 2, 3 și 4 sunt corecte B. variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte C. variantele 2 şi 4 sunt corecte D. varianta 1 și 4 sunt corecte 69. Volumul pulmonar al unui sportiv, determinat cu spirometrul în timpul unei etape active a ventilației pulmonare, în care mușchii intercostali externi sunt relaxați, măsoară 2000 ml. La finalul testului, pe baza acestei valori, se poate aprecia că: A. pacientul a realizat obligatoriu o inspirație forțată B. plămânii pacientului conțin minim 4100 ml aer C. pacientul ar putea expira un volum maxim de aer, de 2000 ml D. plămânii pacientului conțin un volum de aer minim, neexpirabil 70. Vertebratele al căror stomac este dispus dorsal în raport cu inima și ventral în raport cu plămânii: A. prezintă căi respiratorii lungi comparativ cu vertebratele care aparțin clasei inferioare B. au suprafețe de schimb a gazelor respiratorii mărite prin dilatarea bronhiilor în afara plămânilor C. prezintă același număr de vene mari care aduc sânge spre cele două atrii ale inimii D. au compartimente separate ale tubului digestiv pentru depozitarea respectiv digestia chimică și mecanică Notă: Timp de lucru 3 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct, pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu).

SUCCES !!!

1

OLIMPIADA DE BIOLOGIE

ETAPA JUDEŢEANĂ

17 MARTIE 2019

CLASA A XI-A

SUBIECTE

I. ALEGERE SIMPLĂ

La întrebările 1-30 alegeți un singur răspuns corect din variantele propuse:

1. Pompa de Na+- K+:

A. Reprezintă un canal ionic, cu structură proteică, prin care ionii de Na+ și K+ sunt transportați activ

B. Influențează, prin activitatea ei, cotransportul și excitabilitatea celulelor nervoase și musculare

C. Intervine în generarea potențialului de acțiune, asigurând influxul de Na+ și efluxul de K+

D. Necesită hidroliza ATP pentru preluarea a 3 K+ în celulă și eliminarea a 2 Na+ din celulă

2. Referitor la potențialele de acțiune este adevărat că:

A. Se autopropagă din aproape în aproape, prin curenții lui Hermann, în fibrele cu originea în

nucleul dorsal al vagului

B. Variază direct proporțional cu intensitatea stimulului, pemițând sumația spațială și temporală

C. Se propagă în salturi, cu viteze mari, prin fibrele cu originea în ganglionul celiac

D. Prin variații ale frecvenței acestora se realizează discriminarea între stimuli de intensități diferite

3. Teaca Henle:

A. Izolează electric axonii neuronilor din sistemul nervos periferic

B. Asociază fibrele nervoase între ele (endonerv), le protejează și le asigură nutriția

C. Separă plasmalema oligodendrocitei de țesutul conjunctiv din jurul fibrei nervoase

D. Conține o substanță fundamentală amorfă și fibre conjunctive dispuse în rețea

4. Celulele gliale intervin în:

A. Reciclarea mediatorilor chimici, colectarea K+ din lichidul interstițial, procesul de învățare

B. Producerea de mielină pentru axonii neuronilor din ganglionii mezenterici (celulele Schwann)

C. Sinteza și transferul unor substanțe către neuroni: acid lactic, acid dezoxiribonucleic, ATP

D. Fagocitarea neuronilor (macrogliile) și susținerea fizică a neuronilor intranevraxiali (celulele satelite)

5. În sistemul nervos central există neuroni care:

A. Reprezintă originea fasciculului cuneat, începând cu măduva toracală superioară

B. Trimit axoni prin ramurile comunicante albe și ramurile comunicante cenuşii

C. Formează nucleii senzoriali din trunchiul cerebral ai nervilor cranieni I, II, VIII

D. Trimit impulsuri către rinichi prin axoni din structura nervilor splanhnic mic și pneumogastric

6. Prelungirile celulipete ale neuronilor ganglionari de pe traseul unor nervi cranieni micști pot realiza

sinapse cu:

A. Celulele ciliate situate pe membrana bazilară a melcului membranos

B. Celulele receptoare ale mugurilor gustativi poziționați în mucoasa epiglotică

C. Celulele cu kinocil și stereocili ale maculelor otolitice utriculară și saculară

D. Celule bipolare din tunica internă a globului ocular

2

7. Fasciculul extrapiramidal cu origine în nucleul roșu:

A. Descarcă impulsuri pe motoneuronii gamma medulari

B. Se poziționează în afara piramidelor bulbare în traseul lui spre cerebel

C. Are traiect direct prin cordoanele medulare anterioare

D. Conduce impulsuri care stimulează contracția mușchilor extensori

8. Pentru menținerea închisă a ochiului stâng participă fibre somatomotorii:

A. Din ramura oftalmică a nervului trigemen destinate mușchilor mimicii

B. Care aparțin nervului oculomotor stâng

C. Din ramura nervului V care inervează mușchii implicați în expresivitatea feței

D. Din nucleul somatomotor al nervului facial stâng

9. Prin stimularea SNV simpatic, se obțin următoarele efecte:

A. Intensificarea secreției glandelor anexe ale tubului digestiv

B. Inhibarea secreției zonei cu origine ectodermică a suprarenalei

C. Creșterea secreției salivare vâscoase și scăderea conținutului enzimatic al acesteia

D. Scăderea debitului urinar și relaxarea mușchiului detrusor

10. În piele se găsesc corpusculii:

A. Vater – Pacini, situați în țesutul subcutanat, cu adaptare parțială și lentă

B. Golgi-Mazzoni, varietate a corpusculilor Ruffini, localizați în hipodermul degetelor

C. Krause, stimulați de presiuni slabe, vibrații cu frecvență mare și temperaturi scăzute

D. Meissner, localizați în hipodermul papilar, care detectează atingeri puternice

11. Stimularea fibrelor anulospirale şi în floare/în buchet:

A. Este urmată de relaxarea fibrelor musculare extrafusale

B. Determină activarea motoneuronilor gamma din cordoanele anterioare

C. Asigură menţinerea unei stări de tensiune permanente în mușchi

D. Contribuie la formarea senzaţiei de echilibru în lobul frontal

12. Hormonii:

A. Derivați din acizii arahidonici exercită un efect generalizat la nivelul organismului

B. Peptidici includ ocitocina, gastrina, prostaglandinele

C. Steroizi, cum este estradiolul, difuzează prin membranele celulelor-țintă

D. Secretați de timus includ un număr mare de amine, ca vasotocina

13. Melatonina:

A. Exercită efecte inhibitoare asupra eliberării hormonilor FSH și LTH

B. Acționează asupra axului hipotalamo-hipofizo-medulosuprarenalian

C. Atinge nivelul maxim de secreție în timpul nopții

D. Inhibă secreția exocrină a celulelor interstițiale testiculare Leydig

14. Glucagonul:

A. Scade secreția biliară și crește secreția gastrică, într-o secreție normală a celulelor α

B. Se leagă de receptorii specifici și acționează prin AMPc asupra celulelor - țintă

C. Crește glicemia, prin stimularea glicogenolizei musculare

D. Are secreția stimulată de hormonul secretat de celulele delta insulare

3

15. Insulina:

A. Scade captarea aminoacizilor în celule capabile de contracție

B. Are efect stimulator asupra gluconeogenezei în celule binucleate

C. Crește transportul de glucoză către celulele cu nucleu periferic din hipoderm

D. Inhibă oxidarea glucozei în celule cu numeroși nuclei periferici

16. Hormonii steroizi:

A. Interacționează cu receptorii din membrana celulelor țintă

B. Sunt secretați de către gonade și glandele corticosuprarenale

C. Traversează membranele celulare activ, prin difuziune facilitată

D. Sunt sintetizați din colesterol și fosfolipide

17. Axonii neuronilor din coarnele posterioare medulare pot face sinapsă cu neuroni:

A. Somatomotori din coarnele anterioare

B. Din nucleul dințat al cerebelului

C. Somatosenzitivi din ganglionul spinal

D. Din nucleii gracilis și cuneat din bulbul rahidian

18. Eferențele cerebelului se îndreaptă spre:

A. Nucleul fastigial - fasciculul cerebelofastigial

B. Nucleul roșu - fasciculul dentorubric

C. Nucleii vestibulari - fasciculul vestibulocerebelos

D. Măduva spinării - fasciculul spinocerebelos

19. În puntea lui Varolio sunt situați următorii nuclei motori:

A. Care controlează mișcările limbii în deglutiție

B. De origine pentru fibre ce inervează mușchii mimicii și mușchii masticatori

C. De origine pentru fibre care inervează mușchiul oblic superior

D. Salivatori pentru secreția glandelor salivare parotide

20. Despre fibra simpatică preganglionară este adevărat că:

A. Formează ramura comunicantă cenușie a nervului spinal

B. Formează nervii splanhnici și pelvieni

C. Poate face sinapsă în ganglioni prevertebrali

D. Părăsește măduva spinării prin ramura anterioară

21. Selectați afirmațiile corecte privind nervul pneumogastric:

A. Fibrele visceromotorii reprezintă calea aferentă a reflexului cardioinhibitor

B. Stimulează secreția glandelor gastrice si intestinale

C. Fibrele viscerosenzitive se distribuie la interoceptorii din viscere și vasele epidermului

D. Produce bronhoconstricție și relaxarea sfincterului vezical intern

22. În condiții de hiperglicemie au loc următoarele fenomene:

A. Glicogenogeneză hepatică și musculară

B. Gluconeogeneză în ficat și mușchi

C. Activarea sintezei de trigliceride în țesutul muscular

D. Creșterea absorbției intestinale a glucozei

4

23. Cu privire la calea vestibulară este adevărat că:

A. Nucleul care conține deutoneuronul reprezintă originea unor fascicule extrapiramidale

B. Axonii protoneuronului sunt în contact cu celulele senzoriale din maculă

C. Nucleii vestibulari sunt în relație cu nucleii de terminație ai nervilor cranieni III, IV și VI

D. Prin fasciculul vestibulocerebelos transmite impulsuri spre neocerebel

24. Corpii geniculați laterali drepți:

A. Primesc ca aferențe fibrele tractului optic stâng

B. Eferențele lor se îndreaptă spre ariile vizuale stângi

C. Prezintă sinapse cu axonii neuronilor multipolari din câmpul nazal al retinei stângi

D. Reprezintă centrii nervoși ai unor reflexe de orientare vizuală

25. Cortizolul poate produce următoarele acțiuni/efecte:

A. Iritabilitate și scăderea capacității de concentrare

B. Scăderea eliminărilor urinare de azot

C. Hipoglicemie prin gluconeogeneză din aminoacizi

D. Stimularea sintezei trigliceridelor în țesutul adipos

26. Mușchii circulari ai irisului:

A. Sunt stimulați prin impulsuri din nucleul nervului accesor

B. Influențează puterea de refracție a cristalinului

C. Se relaxează la întuneric și se contractă la lumină

D. Produc mioză sub influența adrenalinei

27. Următoarele afirmații despre limbă sunt adevărate:

A. Inervația motorie este realizată de fibre cu originea în nucleul ambiguu

B. Este acoperită de un epiteliu pluristratificat pavimentos necheratinizat

C. Conține muguri gustativi grupați în papile circumvalate la vârful limbii

D. Este inervată senzorial de fibre cu originea în corpul geniculat de pe traseul nervului VII

28. Inervația mușchiului striat are următoarele caracteristici:

A. Axonii neuronilor somatomotori se termină la nivelul miofibrilelor

B. Cea senzitivă poate fi realizată prin dendrite ale neuronilor din ganglionul Gasser

C. Cea motorie a fibrelor extrafusale se realizează prin axonii motoneuronilor gamma

D. Dendritele distribuite fibrelor cu sac nuclear sunt subțiri și au viteză mică de conducere

29. Următoarele afirmații despre parametrii excitabilității sunt adevărate:

A. Reobaza reprezintă intensitatea prag a unui stimul electric

B. Timpul util este timpul maxim necesar acțiunii unui stimul prag pentru a produce un PA

C. Cronaxia este intensitatea minimă a curentului electric pentru a produce depolarizarea

D. Bruschețea reprezintă răspunsul la un anumit număr de stimuli pe unitatea de timp

30. Selectați afirmația corectă privind potențialul membranar de repaus:

A. Depinde de anionii de Cl- nedifuzibili localizați intracelular

B. Anionii proteici pot traversa canalele membranare și ajung în spațiul extracelular

C. Canalele ionice voltaj - dependente pentru Na+ sunt închise

D. Canalele ionice voltaj-dependente pentru K+ sunt deschise

5

II. Alegere grupată: La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu: A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte D - dacă varianta 4 este corectă E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte

31. Referitor la placa motorie este adevărat că:

1. Include o componentă nervoasă și alta musculară, conectate prin desmozomi

2. Caracterizează exclusiv fibrele musculare extrafusale

3. Butonul terminal conține vezicule cu adrenalină, iar sarcolema prezintă receptori pentru acest mediator

4. La nivelul membranei postsinaptice, se generează inițial un potențial care nu se supune legii ”tot sau

nimic”

32. Calea aferentă a arcului reflex vegetativ poate include:

1. Fibre cu originea în ganglionii juxtaviscerali anexați nervilor cranieni III, VII, IX și X

2. Fibre ce conduc impulsuri celulipet şi celulifug cu viteză de 100-120 m/s

3. Dendritele și axonii neuronilor viscerosenzitivi din jumătatea ventrală a cornului lateral

4. Dendrite ce conduc impulsuri de la chemoreceptori prezenţi la nivelul unor vase de sânge

33. Ramura mandibulară trigeminală:

1. Conduce sensibilitatea exteroceptivă din partea anterioară a limbii

2. Inervează gingia și dinții înfipți în alveolele dentare mandibulare

3. Conduce sensibilitatea proprioceptivă a mușchilor masticatori

4. Inervează motor mușchii tensori al vălului palatin și al timpanului

34. Sunt efecte ale stimulării parasimpaticului:

1. Vasodilatație la nivelul glandelor lacrimale și ale mucoasei nazale

2. Contracția mușchilor circulari ciliari, cu producerea miozei

3. Scăderea conductibilității la nivelul miocardului

4. Bronhodilatație și coronarodilatație

35. Nervul pneumogastric:

1. Primește fibre somatomotorii de la nervul accesor

2. Participă la inervația zonelor reflexogene cardiovasculare

3. Conduce impulsuri către mușchii vălului palatin și esofagului

4. Inervează vegetativ musculatura bronșică și cardiacă

36. Arcul reflexului pupilodilatator prezintă:

1. Receptori reprezentați de celule nervoase bipolare modificate, excitabile

2. Centrul nervos localizat în coarnele anterioare medulare, între C8 și T2

3. Un ganglion intramural pe calea eferentă în care se realizează sinapse colinergice

4. Efectori reprezentați de fibre musculare multiunitare, cu dispoziție radiară

37. Hormonul secretat de celulele α pancreatice:

1. Favorizează depozitarea glucozei sub formă de glicogen

2. Crește transportul de glucoză către celula musculară

3. Favorizează oxidarea celulară a glucozei

4. Intensifică procesul de gluconeogeneză

6

38. Hormonii glucocorticoizii:

1. Exercită efecte antistres și inflamatorii prin supresia sistemului imun

2. Intensifică catabolismul proteic în celulele musculare și hepatice

3. Scad absorbția lipidelor și transformarea lor în glucoză, prin gluconeogeneză

4. Scad permeabilitatea tubilor contorți distali pentru apă

39. Referitor la disfuncțiile endocrine, este adevărat că:

1. Hiposecreția hipofizară, instalată la adult, determină atrofia organelor interne

2. Hiperfuncția tiroidiană, la copil, se soldează cu încetinirea dezvoltării encefalului

3. Hiposecreția tiroidiană determină infiltrarea țesuturilor cu apă, electroliți, mucoproteine

4. Hipersecreția paratiroidiană, la copil, produce slăbiciune musculară și întârziere mintală

40. Boala Addison se caracterizează prin:

1. Depigmentare cutanată, prin hiposecreție de ACTH și posibil de MSH

2. Creșterea masei sângelui circulant, hipertensiune

3. Dezechilibre ale balanței sodiului și potasiului: crește natremia și scade potasemia

4. Scăderea rezistenței la infecții, astenie marcată

41. Referitor la glandele endocrine, este adevărat că:

1. Prezintă celule producătoare de hormoni sterolici (cortexul suprarenalian)

2. Intervin în sinteza și distribuția granulelor de melanină (epifiza)

3. Realizează depozitarea extracelulară a produșilor de secreție (tiroida)

4. Exercită acțiuni facilitatoare asupra dezvoltării gonadelor (timusul)

42. Sensibilitatea tactilă poate fi condusă prin:

1. Axoni lungi ai protoneuronilor ce fac sinapsă în substanța cenușie bulbară

2. Fibre ce pornesc din nucleii talamici către ariile somestezice

3. Axoni încrucișați ai deutoneuronilor din substanța cenușie medulară

4. Lemniscul medial, ce continuă fasciculele spinotalamice gracilis și cuneat

43. Sistemul reticulat ascendent activator:

1. Include o cale multineuronală, polisinaptică cu viteză lentă de conducere

2. Primește aferențe de la segmentele intermediare ale analizatorilor

3. Își menține starea de excitabilitate prin circuitul cortico-reticulo-cortical

4. Este inhibat de substanțe secretate de neuroni postganglionari simpatici

44. Celulele senzoriale gustative:

1. Prezintă, în regiunea apicală, receptori membranari care detectează substanțele sapide

2. Se regenerează pe seama celulelor bazale și sunt însoțite de celule de susținere

3. Generează un potențial de receptor, în urma deschiderii canalelor și creșterii influxului de Na+

4. Au praguri de excitabilitate diferite, cel mai scăzut prag fiind pentru gustul dulce

45. Referitor la mecanismul fotoreceptor de la nivelul celulelor cu bastonaș este adevărat că:

1. Energia unei singure cuante de lumină poate descompune scotopsina în retinen și opsina caracteristică

2. Sub influența luminii, trans-retinalul se transformă în cis-retinal, iar opsina rămâne nemodificată

3. Descompunerea pigmentului vizual din citoplasma bastonașelor determină modificări ale

permeabilității membranare

4. Modificarea conductanței ionice determină apariția potențialului de receptor la nivelul fotoreceptorului

7

46. Următoarele afirmații despre corpusculii Vater-Pacini sunt adevărate:

1. Au rol de proprioceptori sensibili la mișcări rapide, vibrații, modificări de presiune

2. Sunt localizați în capsule articulare, ligamente, periost

3. Au rol de exteroceptori sensibili la deformarea și întinderea tegumentului

4. Sunt cei mai mici corpusculi senzitivi, cu localizare hipodermică

47. Hormonii estrogeni sunt:

1. Secretați de foliculii ovarieni în etapa preovulatorie

2. Reprezentați de estradiol, estriol, estronă

3. Sintetizați de corpul galben în etapa postovulatorie

4. Denumiți și foliculină, secreția lor fiind controlată de FSH

48 Tiroxina și triiodotironina au următoarele efecte fiziologice:

1. Cresc promptitudinea reflexului miotatic

2. Scad catabolismul proteinelor musculare și plasmatice

3. Cresc mobizarea acizilor grași din depozite

4. Scad glicemia prin glicogenoliză

49. Alegeți afirmațiile corecte despre ionul de Na+:

1. Se reabsoarbe activ în tubii distali și colectori, sub influența hormonului antidiuretic

2. Prin reabsorbție, generează un gradient osmotic necesar reabsorbției apei

3. Se secretă activ la nivelul nefonilor prin schimb ionic cu K+, sub influența aldosteronului

4. În repaus este expulzat la exteriorul celulei, prin pompa Na+-K+

50. Căile ascendente ale sensibilităților includ următoarele structuri:

1. Lemniscul medial, pentru sensibilitatea proprioceptivă de control al mișcării

2. Lemniscul trigeminal, pentru sensibilitatea proprioceptivă a capului și gâtului

3. Tractul solitar, pentru sensibilitatea olfactivă

4. Lemniscul lateral, pentru sensibilitatea auditivă

51. Precizați afirmațiile adevărate privind componentele ochiului:

1. Corneea este transparentă, avasculară, cu numeroase terminații nervoase

2. Corpul ciliar are raport posterior cu ora serrata

3. Irisul aparține tunicii medii și delimitează posterior camera anterioară

4. Sclerotica este o membrană elastică, alb-sidefie și opacă

52. Labirintul membranos conține următoarele elemente structurale:

1. Membrana vestibulară Reissner, care separă melcul membranos de rampa vestibulară

2. Canalul cohlear, ce conține organul Corti cu protoneuronul căii auditive

3. Membrana bazilară, aflată în continuarea lamei spirale osoase

4. Vestibulul membranos, alcătuit din utriculă inferior și saculă superior

53. La nivelul membranei celulare:

1. Glucidele sunt localizate pe fața externă și încărcate pozitiv

2. Straturile hidrofile ale fosfolipidelor sunt localizate spre citoplasmă și spre mediul extracelular

3. Porțiunea hidrofobă a fosfolipidelor permite pasajul liber al ionilor

4. Proteinele și colesterolul pot fi scufundate în straturile de fosfolipide

8

54. Sinapsele chimice prezintă următoarele proprietăți structurale:

1. Componenta presinaptică este butonul terminal al unui axon

2. Impulsul nervos este condus unidirecțional

3. Componenta postsinaptică poate fi neurilema sau sarcolema

4. Impulsul nervos este condus bidirecțional

55. Asociați următoarele tipuri de țesut epitelial cu localizarea acestora:

1. Secretor, cu organizare în cordoane – în zona periferică a CSR

2. Senzorial – în epiteliul gustativ, auditiv, tegumentar și vestibular

3. Pseudostratificat – în mucoasa bronhiolelor

4. Cilindric unistratificat cu microvili - în mucoasa intestinului subțire

56. Fasciculul corticospinal anterior:

1. Are origine în arii motorii corticale și subcorticale

2. Se termină în cordoanele anterioare, pe neuronii somatomotori

3. Se încrucișează în bulb, la nivelul decusației piramidale

4. Are traseu direct prin cordonul medular anterior

57. Sunt efecte ale stimulării simpatice:

1. Relaxarea sfincterului anal și vezical intern

2. Stimularea lipolizei și inhibarea glicogenolizei hepatice

3. Dilatarea vaselor sanguine din corpii cavernoși

4. Contracția mușchilor netezi ai canalelor deferente

58. Lizozomii:

1. Sunt vezicule delimitate de membrane duble 2. Asigură digestia intracelulară a proteinelor, glucidelor, lipidelor 3. Se găsesc în număr mare în macrofage și în osteoblaste 4. Susțin rolul fagocitar al unor tipuri de nevroglii șial unor elemente figurate

59. Glucorticoizii determină:

1. Creșterea secreției de HCl și pepsinogen

2. Modificări ale sensibilității la stimuli olfactivi și gustativi

3. Creșterea numărului de plachete sanguine

4. Modificări EEG și stimularea SRAA

60. Nucleii somatomotori ai nervilor cranieni din mezencefal:

1. Primesc aferențe de la nucleii vestibulari bulbari

2. Trimit impulsuri către 10 mușchi extrinseci oculari

3. Primesc aferențe de la neocortexul motor

4. Trimit eferențe la mușchii irisului și ai corpului ciliar

9

III. PROBLEME La întrebările 61-70, alegeţi un singur răspuns din variantele propuse.

61. Analizatorii sunt sisteme complexe care recepționează, conduc și integrează sub formă de senzații,

excitațiile specifice. Stabiliți:

a) Caracteristici ale viciilor de refracție;

b) Particularități ale receptorilor vestibulari localizați la nivelul utriculei;

c) Particularități ale fiziologiei analizatorului auditiv.

a) b) c)

A Miopie – punctul remotum este situat mai aproape de 6 m de ochi

Macula utriculei este orientată orizontal atunci când capul se află în poziție vertical

Intensitatea senzației auditive fiziologice depinde de vibrațiile armonice inferioare însoțitoare

B Hipermetropie – punctul proxim este situat mai departe de 25 cm de ochi

În repaus, când capul stă nemișcat în poziție verticală, otoliţii exercită o presiune uniformă asupra celulelor ciliate senzoriale, care prezintă o descărcare tonică

Membrana bazilară vibrează selectiv în funcție de frecvența undelor sonore

C Astigmatism – suprafața corneei este neregulată

Variația accelerației orizontale produce deplasarea otolitelor care, din cauza inerției, se va face în sens opus sensului de mișcare a capului

Sunetele cu frecvențe în jur de 20000 cicli/s determină vibrații ale membranei bazilare cu amplitudine maximă în apropierea helicotremei

D Prezbiopie - capacitatea de refracție a cristalinului este scăzută

Deplasarea kinocililor spre stereocil determină depolarizarea celulelor senzoriale, declanșând un potențial de receptor și apoi de acțiune

Celulele senzoriale ale organului Corti prezintă adaptabilitate mai redusă decât celulele olfactive

62. Activitatea secretorie bazală a glandelor endocrine se poate modifica, determinând apariția unor

disfuncții endocrine. Identificați:

a) Acțiuni/efecte ale catecolaminelor într-o secreție normală;

b) Manifestări asociate unor disfuncții endocrine;

c) Acțiuni/efecte ale hormonilor tiroidieni, într-o secreție normală.

a) b) c)

A Produc alertă corticală, anxietate și frică

Acromegalie – alungirea falangelor de la nivelul membrelor inferioare

Stimulează absorbția intestinală a glicogenului și catabolismul acestuia la nivel neuronal

B Stimulează descompunerea hepatică a glicogenului și mobilizează acizii grași din depozite

Boala Addison – adinamie, melanodermie, anorexie

Cresc metabolismul bazal cu 50-60% la nivelul gonadelor masculine

C Contractă splina, sfincterele digestive, musculatura bronșică, mușchii erectori ai firelor de păr

Sindromul Cushing – brațe și picioare subțiri, cu echimoze

Acționează în sens catabolic asupra metabolismului protidic, indiferent de vârstă

D Stimulează secreția sudorală și inhibă secreția insulinei

Boala Basedow – hiperfagie, tahicardie

Mențin, alături de LTH, secreția lactată în cursul perioadei de alăptare

63. Andrei își efectuează tema pentru ora de biologie. Ajutați-l să identifice varianta corectă de răspuns

cu privire la consecințele:

a) Unei secțiuni la nivelul jumătății drepte a măduvei spinării în segmentul T 7;

b) Lezării nervului pneumogastric stâng;

c) Lezării unor nuclei ai trunchiului cerebral.

10

a) b) c)

A Pierderea sensibilității protopatice a membrului inferior stâng

Diminuarea sensibilității la nivelul urechii externe stângi

Nucleii accesori ai oculomotorului - afectarea reflexului pupilar fotomotor

B Pierderea sensibilității epicritice transmise prin fasciculul cuneat stâng

Reducerea secreției gastrice și tulburarea reflexului de micțiune

Nucleii vegetativi ai facialului –inhibarea secreției glandelor lacrimale și muconazale

C Pierderea sensibilității de control al mișcării la nivelul membrului superior drept

Scăderea frecvenței cardiace și creșterea vitezei de conducere miocardică

Nucleii solitari – pierderea sensibilității gustative

D Pierderea sensibilității pentru simțul poziției de la nivelul membrului inferior drept

Reducerea sensibilității gustative la nivelul mucoaselor faringiene, epiglotice, palatine, amigdaliene

Nucleii ambiguu – paralizia mușchilor trapezi și sternocleidomastoidieni

64. Bunica stă pe terasă și privește un fluture în depărtare, iar Mara stă lânga ea și citește o carte pe care

o ține aproape de ochi. Dacă ar schimba rolurile, fiecare dintre ele ar trebui să poarte ochelari. Precizați:

a) Caracteristici ale defectelor de vedere pe care acestea le-ar putea prezenta și tipul de lentile corectoare;

b) Modificările care au loc în procesul de acomodare, caracteristice ochiului emetrop;

c) Particularități structurale și funcționale ale retinei.

a) b) c)

A Mara: curbura cristalinului este exagerată; lentile divergente

Micșorarea pupilei intensifică efectul acomodării de aproape, prevenind pătrunderea în globul ocular a celor mai divergente raze

Lumina pătrunde în retină mai întâi prin membrana limitantă internă, situată în raport cu umoarea sticloasă

B Bunica: prezbitism; lentile convergente

În punctul remotum raza de curbură a cristalinului este minimă, deoarece acesta este comprimat

Celulele pigmentare participă la sinteza pigmenților fotosensibili

C Mara: ax ocular prea lung; lentile biconcave

In punctul proxim puterea de convergență a cristalinului este maximă

Impulsul nervos traversează straturile retinei în următoarea succesiune: celule fotoreceptoare → membrana limitantă externă → stratul pigmentar

D Bunica: scăderea elasticității cristalinului; lentile biconvexe

Midriaza asigură vederea clară a obiectelor îndepărtate, proces realizat prin relaxarea mușchilor radiari ai irisului

Stratul plexiform intern este în raport cu neuronii multipolari

65. Maria are de efectuat un proiect la biologie despre noțiuni elementare de igienă, patologie și

modalități de tratare a afecțiunilor unor analizatori. Alegeți informațiile corecte, adunate de ea,

referitoare la:

a) Cauze posibile ale unor boli;

b) Manifestări ale unor boli;

c) Tratamentul recomandat în cazul unor afecțiuni.

11

a) b) c)

A. Acneea – tulburări hormonale Cataracta - creșterea tensiunii intraoculare

Acnee – curățarea zilnică a tenului cu o loțiune antibacteriană

B. Herpesul - infecție virală Otită externă – durere violentă și inflamație care poate determina ruperea membranei timpanice

Herpesul buzelor – aplicarea unui unguent local cu Aciclovir

C. Micoze - infecții produse de bacterii cum sunt levurile

Rinita - strănut, rinoree Micoză – tratament de lungă durată cu antimicotice

D. Glaucom - cauze ereditare Conjunctivita - usturimi, secreții purulente

Glaucom – administrare de picături sau tratament chirurgical

66. Menținerea homeostaziei este condiționată și de menținerea secrețiilor hormonale în limite

fiziologice. Precizați:

a) Efectele fiziologice ale unor hormoni asupra metabolismului glucidic;

b) Tulburările metabolismului electrolitic survenite în cazul secrețiilor anormale ale unor hormoni;

c) Tulburările nervoase asociate unor hipersecreții hormonale.

a) b) c)

A. Hiperglicemie ca urmare a

intensificării absorbției

intestinale a glucozei – T3

Scăderea marcată a Ca2+ plasmatic –

tetanie

Afectarea centrilor nervoși și

comă datorită cetoacidozei –

hipersecreția insulinică

B. Hiperglicemie, indirect, prin

inhibarea secreției de

insulină - catecolaminele

Retenție masivă de compuși ai Na+,

Ca2+ și K+ – cașexia hipofizară

Labilitate emoțională și

scăderea performanțelor

intelectuale - sindromul Cushing

C. Hiperglicemie prin

stimularea gluconeogenezei

din aminoacizi - glucagonul

Creșterea natremiei ca urmarea a

stimulării reabsorbției renale a Na+ -

boala Addison

Iritabilitate și neliniște - boala

Basedow-Graves

D. Hipoglicemie prin

intensificarea lipogenezei -

insulina

Creșterea calcemiei ca urmare a

stimulării absorbției intestinale a

Ca2+, mediată de vitamina D – boala

Recklinghausen

Nervozitate, exagerarea

efectelor SNV simpatic –

hipersecreția

medulosuprarenaliană

67. Care este timpul de apariție a reflexului salivator al glandei submandibulare, calculat din momentul

apariţiei potenţialului de acţiune la nivelul receptorilor gustativi din 2/3 anterioare limbii, până în

momentul apariţiei secreţiei salivare, ştiind că:

- distanţa dintre receptorii gustativi şi centrul salivator pontin este de 14,5 cm;

- distanţa dintre punte şi efector este de 12 cm, din care 8,5 cm până la ganglionul pterigopalatin /

sfenopalatin;

- viteza de conducere a influxului nervos prin fibrele mielinice este de 120 m/s, iar în cele amielinice este

de 12 de ori mai mică;

- întârzierea sinaptică totală pe lungimea arcului reflex este de 2 ms.

Reflexul se închide la nivelul trunchiului cerebral, iar alte distanţe în afara celor precizate nu sunt luate în

calcul.

A. 0,074 s

B. 0,0207 s

C. 20,07 ms

D. 7,4 ms

12

68. Glanda hipofiză, împreună cu hipotalamusul, constituie un sistem neurosecretor complex implicat în

controlul secrețiilor altor glande endocrine. Alegeți răspunsurile corecte referitoare la efectele fiziologice

ale următoarelor categorii de hormoni:

a) Glandulotropi;

b) Gonadici;

c) Neurohormoni hipotalamici.

a) b) c)

A Hormonul FSH controlează maturarea foliculilor ovarieni și secreția de estrogeni

Estrogenii stimulează proliferarea mucoasei uterine și dezvoltarea caracterelor sexuale secundare

Vasopresina are acțiune antigonadotropă, mai ales anti - LH

B Hormonul luteinizant - determină ovulația și apariția corpului galben, care secretă luteină

Testosteronul stimulează secreția de oseină și depunerea calciului în oase

Oxitocina stimuleaza contracția musculaturii netede a uterului gravid

C Tireostimulina stimulează sinteza și secreția hormonilor glandei tiroide

Progesteronul favorizează retenția de apă și de sodiu în organism

Hormonul antidiuretic reduce volumul urinar și crește concentrația urinii

D Corticotropina hipotalamică determină pigmentarea pielii prin efect direct

Inhibina blochează secreția de FSH și LH

Hormonul eliberator de gonadotropine stimulează secreția de gonadostimuline de către adenohipofiză

69. Neuronul reprezintă unitatea morfofuncțională a sistemului nervos, care prin cele două funcții esențiale, reflexă și de conducere, integrează organismul în mediul de viață și realizează unitatea funcțională a acestuia. Precizați: a) Valorile cronaxiei în cazul stimulării unui neuron pentru care timpul util de acțiune a stimulului are o durată de 3 ms. b) Numărul maxim de fibre ale fasciculelor care controlează motilitatea voluntară și intră în măduva spinării prin cordoanele anterioare; c) Numărul aproximativ de fibre amielinice ale sistemului piramidal.

a) b) c)

A 30 - 90 ms 300.000 700.000

B 0,1 - 0,3 ms 250.000 300.000

C 0,01 - 0,03 s 800.000 250.000

D 0,03 – 0,09 s 750.000 750.000

70. În urma unui traumatism suferit la nivelul feței au fost afectate și fosele nazale, distrugându-se 40% din

suprafața de 3 cm2 a mucoasei olfactive, iar numărul cililor rămași capabili de a recepţiona informaţii

olfactive este de 3972 pe mm2. Precizați:

a) Numărul de neuroni rămași funcționali la nivelul mucoasei olfactive, dacă se consideră că fiecare celulă

care recepţionează substanţe odorante are un număr constant de 12 cili;

b) Particularităţi prin care receptorii gustativi se diferențiază de cei olfactivi;

c) Particularități morfofuncționale ale conexiunilor interneuronale din bulbul olfactiv.

a) b) c)

A 331 Au localizare într-un ţesut

epitelial pluristratificat

Sinapse inhibitorii care contribuie la adaptarea olfacției

B 33100 Sunt celule senzoriale de

natură nervoasă

Sinapse excitatorii între neuroni fusiformi și celule stelate

13

C 39720 Sunt chemoreceptori fazici Sinapse excitatorii cu localizare glomerulară ce realizează

convergența impulsurilor de la diferite tipuri de receptori

olfactivi

D 59580 Sunt celule epiteliale senzoriale Sinapse inhibitorii între celule granulare și celule mitrale


SUCCES !!!

1


17 MARTIE 2019

CLASA A XII-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La întrebările 1-30 alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse: 1. Tumorile pulmonare pot fi:

A. eradicate prin terapie genică cu L-dopa B. cauzate de mutaţii punctiforme C. cu celule mici (NSCLC), în 50% din cazuri D. de tip carcinom sau mielom

2. Despre ARN-ul ribozomal este adevărat că:

A. are rol catalitic, în sinteza de lipide membranare B. cel de 5S se află în subunitatea 40S ribozomală C. cea mai mare parte se sintetizează în nucleoli D. intervine în maturarea ARN-ului mesager

3. În cariotipul uman:

A. există şi cromozomi telocentrici B. cromozomii perechii 1 au câte patru regiuni pe q C. cromozomii perechii 7 au gena CTSD D. grupa G conţine cromozomi metacentrici

4. Sistarea sintezei proteice are loc când:

A. creşte cantitatea de inductor B. inductorul se leagă de represor C. situsul operator este inactivat D. scade cantitatea de produs final

5. Intervine în reglajul posttranslaţional:

A. factorul sigma B. fragmentul TATA C. ubicvitina D. factorul TFIIA

6. Despre ADN helicază este adevărat că:

A. leagă primerul de fragmentul Okazaki B. este termostabilă, la peste 90 grade Celsius C. rupe punţile de hidrogen intercatenare D. catalizează polimerizarea nucleozidelor

7. Concomitent cu replicaţia are loc şi sinteza:

A. ARNm B. ARNt C. histonelor D. ARNr

2

8. În experimentul Messelson-Stahl, prima generaţie de ADN hibrid conţine ADN: A. nemarcat cu izotopi B. cu o catenă grea şi una uşoară C. cu ambele catene grele D. cu ambele catene uşoare

9. În transcripţie, ARN polimeraza se asociază cu:

A. precursorul B. promotorul C. operatorul D. gena reglatoare

10. Pentru realizarea traducerii:

A. este necesară activarea aminoacizilor din citoplasmă B. aminoacil-sintetazele catalizează legarea aminoacizilor de ARNr C. ARNt transferă aminoacizi din nucleu în citoplasmă la ribozomi D. aminoacizii se leagă direct de codonii din ARNm la nivelul subunităţii mari a ribozomului

11. Didezoxiribonucleotidele se deosebesc de dezoxiribonucleotide deoarece:

A. la carbonul 5’ au o grupare HO- B. la carbonul 3’ au o grupare HO- C. în ciclu au un atom de oxigen D. la carbonul 3’ au doar hidrogen

12. În retroinhibiţia enzimatică:

A. produsul final interacţionează cu gena operatoare B. se stopează o cale metabolică C. se sintetizeaza enzime catabolice D. este activată prima enzimă a căii metabolice

13. Inteligenţa: A. este afectată sever în cazul bolii Marfan B. este determinată şi de o genă din cromozomul 6 C. poate fi limitată (borderline), IQ=50-70 D. este determinată şi de o genă Kibra exprimată în hipotalamus

14. Genotipurile a doi părinţi sănătoşi care au un băiat cu daltonism şi trei fete normale sunt: A. XO şi XdY B. XXh şi XY C. XXd şi XY D. XX şi XdY

15. În fenilcetonurie:

A. fenilalanina se transformă în acid homogentisic B. acidul fenilpiruvic se transformă în fenilalanină C. poate fi afectată sinteza hormonilor tiroidieni D. se acumulează melanină în piele

16. Celulele hibridoma producătoare de anticorpi sunt:

A. celule obţinute prin hibridarea moleculară a ADN B. hibrizi între limfocite şi bacterii C. provenite din celule tip mielom şi limfocite B D. celule sexuale transformate malign

3

17. În cromozomul 6 există gene care intervin în determinismul: A. grupelor de sânge – sistemul ABO B. inteligenţei C. sindromului Rett D. leucemiei cronice mieloide

18. Bacteriofagului φx 174:

A. are ADN cu masa moleculară de 5 x 106 daltoni B. conţine un cromozom ARN circular C. are ADN cu structură primară D. este un parvovirus ca şi VMT

19. Una dintre legăturile de H dintre adenină şi timină se realizează prin:

A. oxigenul adeninei şi metilul timinei B. azotul adeninei şi azotul timinei C. hidroxilul adeninei şi hidroxilul timinei D. oxigenul adeninei şi hidroxilul timinei

20. Infecţiile virale ale fătului pot fi depistate:

A. prin tehnica FISH-metoda fluorescentă B. doar în primul trimestru de sarcină C. prin prelevarea unor probe de sânge D. utilizând analiza Doppler

21. Factorul sigma:

A. este de natură nucleotidică B. se ataşează inițial de ARNm C. intervine în încheierea transcripţiei D. stabilizează ARN polimeraza

22. Sinteza artificială a unei gene presupune:

A. sinteza unui ARNm corespunzător B. cunoaşterea succesiunii de aminoacizi în ADN C. cunoaşterea succesiunii nucleotidelor din ARNt D. analiza succesiunii codonilor din proteina martor

23. Virusurile lipsite de ADN:

A. se numesc bacteriofagi B. au ca reprezentant virusul poliomielitei C. au material genetic exclusiv monocatenar D. conţin plasmide ca material genetic accesoriu

24. Agenţii teratogeni pot induce:

A. streptomicina – surditate B. fenitoin – virilizare C. progestine – întârzierea creşterii D. radiaţii X – phocomelie

25. Nichelul ca agent carcinogen acţionează la nivelul: A. sinusurilor B. ficatului C. pielii D. prostatei

4

26. Retinoblastomul este: A. determinat de inactivarea protooncogenelor B. consecinţa unei translocaţii cromozomale C. produs de inactivarea genelor supresor tumorale D. dovedit ereditar în cele mai multe dintre cazuri

27. Imunoglobuline ce pot ajunge în sângele fetal sunt: A. Ig A B. Ig G C. Ig E D. Ig M

28. Tumorile maligne:

A. apar într-o populaţie celulară omogenă genetic B. au inervaţie şi vascularizaţie proprie C. sunt adesea sensibile la supresori tumorali D. au modalităţi proprii de hrănire

29. Satelitul cromozomal: A. este o regiune eucromatică B. este o formaţiune heterocromatică C. coincide cu constricţia primară D. asigură deplasarea cromozomului

30. Antigenul HLA-DR:

A. aparţine clasei I de antigeni B. gena lui se află pe un cromozom metacentric C. este exprimat pe macrofage D. determină respingerea rapidă a transplantului

II. ALEGERE GRUPATĂ: La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu: A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte D - dacă varianta 4 este corectă E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte 31. Situsurile fragile:

1. pot fi structuri triradiale sau inelare 2. reprezintă locul de origine al unor deleţii 3. pot fi lacune monocromatidice 4. sunt implicate în apariţia cancerului

32. Virusul HIV:

1. conţine două molecule de ARN 2. este un retrovirus 3. conţine ARN monocatenar 4. are 6 filamente de adeziune

5

33. Aminoacilsintetazele: 1. sunt activate de guanozin trifosfat 2. acţionează la capătul 5´ al ARNt 3. se ataşează la subunitatea mică ribozomală 4. catalizează formarea unei legături covalente

34. Leucemia:

1. poate fi tratată cu interferon alfa 2. mieloidă determină apariţia unei gene hibride-abcl 3. cronică limfocitară este cauzată de o trisomie 4. este rezultatul activării protooncogenelor virale

35. Gena c-ras:

1. poate suferi o substituţie la nivelul codonului 12 2. este implicată în sinteza unei proteine care conţine glicină 3. prin mutaţie poate genera tumori la prostată 4. intră în structura cromozomului Philadelphia

36. În faza de încheiere a translaţiei:

1. intervin aminoacilsintetaze 2. intervine ARN polimeraza III 3. are loc translocarea codonului AUG în poziţia P 4. la capătul catenei polipeptidice se leagă o moleculă de apă

37. Proinsulina:

1. este digerată de restrictaze 2. conţine o punte disulfurică în catena A 3. este sintetizată în celulele alfa pancreatice 4. are trei catene polipeptidice

38. Virusul poliomelitei şi cel al turbării:

1. au capside poliedrice şi fibre de adeziune 2. sunt paraziţi absoluţi de nivel genetic 3. sunt adenovirusuri utilizate în terapia genică 4. conţin uracil în molecula de acid nucleic

39. Ig G spre deosebire de celelalte clase de imunoglobuline:

1. nu conţine punţi de sulf intercatenare 2. este în procent de peste 50% 3. activează complementul 4. poate să străbată placenta

40. Grupa G de autozomi:

1. include cromozomi de dimensiuni mici cu sateliţi 2. are cromozomi cu constricţii secundare pe braţul q 3. este asociată cu neurofibromatoza de tip 2 4. are şi cromozomi submetacentrici

41. Radicalul fosfat formează legături:

1. de hidrogen cu bazele azotate 2. esterice cu pentozele 3. triple cu guanina 4. covalente în catenă

6

42. Electroforeza ADN implică: 1. denaturarea ireversibilă a ADN-ului 2. vizualizarea moleculelor 3. ataşarea primerilor în secvenţa originală 4. separarea moleculelor în gel de agaroză

43. Activarea aminoacizilor:

1. este un proces enzimatic 2. are loc în molecula de ARNt 3. necesită hidroliza ATP 4. are loc în nucleu

44. Sunt rezultatul unor deleţii cromozomale:

1. meningiomul 2. neuroblastomul 3. retinoblastomul 4. tumora testiculară

45. Sunt etape ale carcinogenezei: 1. apoptoza 2. iniţierea 3. necroza 4. metastaza

46. Activarea genelor supresor tumorale poate fi declanșată de: 1. pierderea unui segment de cromozom 2. mutaţii cromozomale 3. hipermetilarea unor baze azotate 4. deleţia unor nucleotide

47. Protooncogenele se transformă în oncogene celulare prin: 1. amplificare 2. inserţii 3. mutaţii 4. translocaţii

48. Afectează ţesutul reticulat: 1. carcinomul 2. limfomul 3. lipomul 4. mielomul

49. Bolile autoimune:

1. au o predispoziţie familială 2. afectează limfocitele B 3. modifică funcţia macrofagelor 4. afectează limfocitele T

50. Laparoscopul este util în:

1. clonare terapeutică 2. amniocenteză 3. terapie genică 4. fertilizare in vitro

7

51. Cariotipul uman normal: 1. cuprinde în grupa B cromozomi submetacentrici 2. are grupe ce cuprind între 2 şi 7 perechi de cromozomi somatici 3. include cromozomi cu satelit în grupele D şi G 4. prezintă 6 grupe de autozomi şi o grupă de heterozomi

52. Sindromul Patau se deosebeşte de sindromul Down prin:

1. mecanismul de apariţie al anomaliei cromozomiale 2. prezenţa de malformaţii ale scheletului şi ale inimii 3. afectarea numerică a autozomilor 4. durata de viaţă a persoanelor bolnave

53. Fenomenul de amplificare genică: 1. determină formarea unor regiuni colorate omogen în cromozomi 2. poate determina transformarea proto-oncogenelor în oncogene 3. poate fi depistat prin hibridizarea genomică comparativă 4. are loc numai prin replicarea adiţională a ADN-ului

54. Distrofia Duchenne:

1. se manifestă la băieţi, deoarece sunt hemizigoţi 2. poate fi depistată prin amniocenteză 3. este determinată de o deleţie genică parţială 4. se manifestă prin dificultăţi în locomoţie încă din copilărie

55. Biopsia ţesutului corionic:

1. se poate practica în primul trimestru de sarcină 2. detectează anemia falciformă prin analize cariotipice 3. presupune prelevarea celulelor de la nivelul placentei 4. este o metodă invazivă ce permite extragerea ovocitelor

56. Amniocenteza şi biopsia ţesutului corionic:

1. permit detectarea unor anomalii cromozomiale 2. implică un risc de avort 3. permit efectuarea de teste biochimice 4. se pot realiza doar în primul trimestru de sarcină

57. Cauza retinoblastomului este inactivarea:

1. oncogenelor 2. antioncogenelor 3. protooncogenelor 4. genelor supresoare tumorale

58. Limfocitele B:

1. se dezvoltă în măduva osoasă 2. prezintă pe suprafaţa lor IgD 3. devin plasmocite bogate în dictiozomi 4. sunt stimulate de interleukină

59. Unele tipuri de limfocite T:

1. pot amplifica răspunsul limfocitelor B 2. au receptori pentru citokine, asigurând imunitatea umorală 3. fagocitează celule care poartă antigene de histocompatibilitate 4. au ca markeri de suprafaţă HLA-DQ, din clasa I

8

60. Celulele stem: 1. pot genera clone tisulare 2. sunt celule nediferenţiate 3. se pot folosi pentru tratamentul bolii Parkinson 4. se află în măduva hematogenă a oaselor

III. PROBLEME

La întrebările 61-70, alegeţi un singur răspuns din variantele propuse. 61. O familie are un băiat cu distrofie musculară Duchenne şi o fată care prezintă sindromul oro-digito-facial, mama copiilor fiind sănătoasă. Precizaţi localizarea acestor gene şi tipul lor, precum şi probabilitatea acestei familii de a avea copii sănătoşi.

Distrofia Duchenne Sindrom oro-digito-facial Probabilitatea copiilor sănătoşi

A. pe un autozom; dominantă pe heterozomul X; recesivă 50%

B. pe heterozomul X; recesivă pe un autozom; dominantă 25%

C. pe heterozomul X ; recesivă pe heterozomul X; dominantă 25%

D. pe heterozomul X; dominantă pe heterozomul Y; dominantă 50%

62. ARNm matur pe care s-au cuplat subunităţile ribozomale, conţine 4000 nucleotide, iar polipeptidul rezultat în urma traducerii mesajului, 840 aminoacizi. Ştiind că transcripţia durează 2 minute, stabiliţi numărul de nucleotide al secvenţelor netraduse şi numărul de nucleotide al secvenţei din molecula de ADN.

A. 1480; 7200 B. 2520; 8000 C. 1480; 14400 D. 2520; 14400

63. O femeie cu ochii albaştri şi purtătoare a genei pentru daltonism se căsătoreşte cu un bărbat hemofilic cu ochii căprui, dar a cărui mamă are ochii albaştri. Calculaţi probabilitatea ca acest cuplu să aibă un băiat sănătos şi cu ochii albaştri.

A. 25 % B. 50 % C. 75 % D. 12,5 %

64. Câte molecule de ARNt participă la sinteza formei finale a lanţurilor uşoare din structura anticorpilor şi care este procentul de "anticorp timpuriu"?

A. 440; 15% B. 550; 10% C. 440; 10% D. 220; 15%

9

65. În cazul unei grefe de piele a apărut o respingere după 170 de zile de la efectuarea transplantului. Alegeţi varianta corectă referitoare la:

a. reacţia care s-a produs în organismul primitorului în timpul celor 170 de zile b. clasa/tipurile de antigeni care au determinat reacţia de respingere a grefei c. regiunea cromozomului răspunzătoare de sinteza antigenelor HLA

a. b. c.

A. antigenii ţesutului transplantat ajung în ganglionii limfatici ai gazdei

clasa antigenilor exprimaţi numai pe celulele sistemului imun

regiune paracentromerică

B. antigenii donatorului activează limfocitele T supresoare

clasa antigenilor slabi regiune de pe braţul scurt-q

C. limfocitele T se acumulează în ţesutul transplantat

clasa I- HLA-B;C regiunea BCA

D. limfocitele T sintetizează interferon, care activează macrofagele

HLA-DR; DQ; DP regiune de pe braţul p

66. În organismul unei persoane care are hepatită C, limfocitele produc mai multe subtipuri de interferon alfa, cu câte 166 de aminoacizi. Ştiind că la om există 13 gene ale interferonului alfa şi că ele nu conţin introni, alegeți răspunsul corect referitor la tipurile de interferon:

a. rolul interferonului alfa în organismul uman b. numărul total de nucleotide transcrise în moleculele de ARNm, ce intervin în sinteza cantităţii

maxime de interferon alfa la o etapă de transcripţie c. mecanismul de acţiune al interferonului gamma în organism

a. b. c.

A. induce sinteza enzimelor care inhibă multiplicarea virală

6474 nucleotide activează macrofagele

B. inhibă sinteza enzimelor care stimulează multiplicarea virală

2158 nucleotide inhibă dezvoltarea celulelor tumorale

C. induce sinteza enzimelor care inhibă multiplicarea virală

12948 nucleotide activează macrofagele

D. inhibă sinteza enzimelor care stimulează multiplicarea virală

498 nucleotide inhibă macrofagele

67. La medic se prezintă un cuplu de părinţi sănătoşi, care vor să cunoască riscul de avea un copil afectat deoarece în urmă cu doi ani, mama în vârstă de 38 de ani, a născut un băiat cu distrofie musculară. Evaluarea riscului statistic îl conduce pe medicul genetician la următoarea concluzie corectă: A. toate fetele vor fi purtătoare

B. la băieți riscul de distrofie este de 50% C. toţi copii vor fi afectaţi D. toţi copii vor fi sănătoşi şi purtători

10

68. La analiza cariotipului celulelor sangvine recoltate de la un pacient cu cancer se descoperă cromozomi restructuraţi. Să se precizeze:

a. neoplasmul de care suferă bolnavul b. tipul de mutaţie c. caracteristica celulelor transformate malign

a. b. c.

A. leucemie cronică limfocitară deleţie se divid necontrolat

B. limfom Burkitt translocaţie între cromozomii 8 şi 14

sunt clone ale celulei care a suferit transformarea malignă

C. leucemie cronică granulocitară

deleţie sau monosomie stimulează vascularizarea tumorii

D. leucemie cronică mieloidă translocaţie nereciprocă între cromozomii 9 şi 22

au suferit modificări reversibile, sub acţiunea factorilor carcinogeni

69. O secvenţă de ADN are următoarea succesiune de nucleotide: AATCGCTTCGGA. Identificaţi mutaţiile genice, în cazul în care succesiunea de nucleotide a secvenţei de ADN devine:

a. AATCGGTTCGGA b. AATCGCTATCGG c. AATCGGCTTCGA

a. b. c.

A. o substituție o inversie o adiţie şi o inversie

B. o inversie două inversii o deleţie

C. o substituţie o adiţie şi o deleţie o inversie

D. o deleţie o adiţie două substituţii

70. O femeie poartă o sarcină la care s-a identificat sindromul Turner. O altă femeie poartă o sarcină la care s-a identificat hemofilia B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la:

a. modalităţile de depistare intrauterină a anomaliei în prima situaţie (sindrom Turner) b. modalităţile de depistare intrauterină a anomaliei în a doua situaţie (hemofilie B) c. opţiunile ulterioare în aceste două cazuri, după diagnoza prenatală

a. b. c.

A. observarea unei cromatine sexuale în celulele fătului extrase prin biopsie

identificarea formulei cromozomiale autozomale şi heterozomale a fătului

după naşterea acestor copii, înainte de o eventuală nouă sarcină, fiecare dintre cele două cupluri ar trebui să ceară un sfat genetic

B. realizarea hărţii genetice a cromozomului X al fătului

identificarea prezenţei factorului VIII al coagulării în culturile de celule fetale

copilul cu sindrom Turner poate beneficia de inserţia unui cromozom X prin clonarea celui existent

C. realizarea arborelui genealogic al mamei însărcinate

analiza biochimică a supernatantului din lichidul amniotic

părinţii primesc diagnoza prenatală, iar medicii decid dacă va fi păstrată sarcina

D. centrifugarea lichidului amniotic şi folosirea sedimentului pentru analiza cariotipului

analiza biochimică a mediului în care s-au cultivat celule fetale

copilul cu hemofilie B poate beneficia după naştere de terapie genică

Notă: Timp de lucru 3 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct, pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu). SUCCES !!!

olimpiada de biologie etapa judeŢeanĂ - alicuzaiasi.ro bio.pdf · spre deosebire de nervii...

Documents