chiul

DEFECTE DE VEDERE

C RECTAREA VEDERII

STRUCTURA ANATOMICĂ A OCHIULUISTRUCTURA ANATOMICĂ A OCHIULUI

Din punct de vedere anatomic , ochiul este un organ deosebit de complex , prin intermediul căruia imaginile corpurilor se transformă în senzaţii vizuale.

Din punct de vedere optic, ochiul poate fi considerat un sistem optic centrat, deoarece are ţesuturi transparente care conduc lumina şi formează imagini reale pe retină.

DETALII ASUPRA STRUCTURII OCHIULUIDETALII ASUPRA STRUCTURII OCHIULUI

IrisulIrisul – –reglează fluxul luminos prin acţiune involuntarăreglează fluxul luminos prin acţiune involuntară:: La lumină prea intensă, irisul îşi măreşte pupila, penLa lumină prea intensă, irisul îşi măreşte pupila, penttru a ru a

proteja retina, iar la lumină prea slabă, irisul îşi măreşte proteja retina, iar la lumină prea slabă, irisul îşi măreşte pupila pentru a mări iluminarea imaginilor de pe retină.pupila pentru a mări iluminarea imaginilor de pe retină.

Pupila Pupila –reprezintă fereastra de intrare a luminii;–reprezintă fereastra de intrare a luminii; Cristalinul Cristalinul –lentilă asimetrică biconvexă cu distanţă focală –lentilă asimetrică biconvexă cu distanţă focală

variabilă , prezentănd spre margine indicele de refracţie de variabilă , prezentănd spre margine indicele de refracţie de aproximativ 1,38 , iar în interior de aproximativ 1,41:aproximativ 1,38 , iar în interior de aproximativ 1,41: Acomodarea la distanţe variabile prin intermediul muşchilor Acomodarea la distanţe variabile prin intermediul muşchilor

ciliari.ciliari. Umoarea apoasă şi sticloasă Umoarea apoasă şi sticloasă –formează sistemul convergent –formează sistemul convergent

al ochiului,împreună cu cristalinul;al ochiului,împreună cu cristalinul; Retina Retina –– ““ecranul”ecranul” pe care se formează imaginea:pe care se formează imaginea:

Conţine celule sensibile la lumina diurnă şi nocturnă(Conţine celule sensibile la lumina diurnă şi nocturnă(conuri conuri şi şi bastonaşebastonaşe).).

STRUCTURA OCHIULUISTRUCTURA OCHIULUI

În mod normal, ochiul vede cel mai bine, putând distinge cele În mod normal, ochiul vede cel mai bine, putând distinge cele mai multe detalii, la o distanţă mai mare decât distanţa minimă mai multe detalii, la o distanţă mai mare decât distanţa minimă de vedere şi anume la aproximativ 25 cm, numită de vedere şi anume la aproximativ 25 cm, numită distanţa distanţa vederii optimevederii optime..

Acomodarea- Acomodarea- se face prin bombarea sau îngustarea se face prin bombarea sau îngustarea cristalinului.cristalinului.

Defectele vederiiDefectele vederii -se datoresc ,în primul rând formării imaginii -se datoresc ,în primul rând formării imaginii în faţa sau în spatele retinei, datorită deformării ochiului şi apoi în faţa sau în spatele retinei, datorită deformării ochiului şi apoi datorită aberaţiei de sfericitate(razele fasciculului nu converg în datorită aberaţiei de sfericitate(razele fasciculului nu converg în acelaşi punct).acelaşi punct).

DEFECTE DE VEDERE

Oamenii cu putere de acomodare mică se plâng că au vederea slăbită, înţelegând o vedere scurtă (miopia) sau lungă (hipermetropia sau prezbitismul).

La ochiul prezbit ca şi la cel hipermetrop sau miop, această putere de acomodare este mică, de una, două dioptrii.

DEFECTELE OCHIULUIDEFECTELE OCHIULUI

RETINA FOCARUL CRISTALINULUI

PE RETINĂ

FOCHIUL OCHIUL EMETROPEMETROP

OCHIUL MIOPOCHIUL MIOP

OCHIUL OCHIUL HIPEHIPERRMETROPMETROP

F

F

FOCARUL CRISTALINULUIÎN FAŢA RETINEI

FOCARUL CRISTALINULUI

ÎN SPATELE RETINEI

MIOPIA

Ochiul miop nu vede clar obiectele

îndepărtate, imaginea punctelor de la ”infinit” se formează în faţa retinei, fie fiindcă ochiul e mai alungit, fie datorită bombării remanente a cristalinului

Retina

X2

f0

fc

Distanţa focală mai mică decât la ochiul normal este rezultatul unei activităţi îndelungate, încă din copilărie, la distanţă mică de ochi ; uneori se moşteneşte şi mai rar se capătă prin boală.

Ochiul miop are şi punctul remotum şi punctul proximum mai apropiate decât ochiul normal. El nu poate vedea clar obiecte mai depărtate decât punctul său remotum. Deci miopii nu văd bine la depărtare , dar văd foarte bine obiectele situate la distanţă mică de ochi. Acesta este un inconvenient major şi se corectează cu lentile divergente.

Să analizăm modul de corectare a punctului remotum aflat la distanţa Xr (conform convenţiei geometrice de semne Xr <0).

Metoda :

Aplicăm formula lentilelor cristalinului, cu distanţa focală fc, aflat la distanţa X2 de retină:

1/X2 – 1/XR =1/fc (1)

Sistemul de lentile format din cristalin cu distanţa focală fc şi ochelari cu distanţa focală f0, trebuie să fixeze pe retină un obiect situat la infinit:

1/X2-1/∞=1/fc+1/f0 (2)

(2) – (1) 1/f0 – 1/XR < 0 ; fo < 0 lentilă divergentă.

F2F1

F2

CORECTAREA MIOPIEICORECTAREA MIOPIEICORECTAREA MIOPIEICORECTAREA MIOPIEI

A

B F1

A1

B1

A2

B2

DEPLASAREDEPLASARE

Lentila ( L2) – cristalinul - convergentă

Lentila (L1) - divergentă

L1 L2

Formarea imaginii fără lentilă A’B’

A’

B’

Efectul de deplasare a imaginii cu

ajutorul ochelarilor cu lentile

divergente

Imaginea formată de lentila corectoare A1 B1

Imaginea formată de Cristalin A2 B2

HIPERMETROPIA SI PREZBITISMUL

Ochiul hipermetrop este mai “turtit” decât cel normal astfel încât focarul său se află în spatele retinei.

HIPERMETROPIA SI PREZBITISMUL

La defectul de prezbitism puterea de acomodare slăbeşte cu vârsta sau din cauza bolilor, cristalinul păstrând, datorită obişnuinţei de a privi în depărtare , o distanţă focală mare (slăbeşte capacitatea de bombare a cristalinului).

Când priveşte obiectele mai apropiate, imaginea se formează în spatele retinei şi prezbitul nu mai vede clar; datorită sclerozării muşchilor oculari, cristalinul nu mai poate fi bombat, deci imaginea nu mai poate fi adusă pe retină.

La defectul de hipermetropie se produc aceleaşi efecte, dar cauza se datorează fie bolii, fie provine din naştere

Deci hipermetropia şi prezbitismul sunt defecţiuni ale cristalinului, care nu poate pune la punct pe retină imaginea obiectelor apropiate. Trebuie corectat punctul proximum.

F2

F1

F2

CORECTAREA CORECTAREA HIPERMETROPIEIHIPERMETROPIEICORECTAREA CORECTAREA HIPERMETROPIEIHIPERMETROPIEI

A

B F1

A1

B1

A2

B2

DEPLASAREDEPLASARE

Lentila ( L2) – cristalinul

Lentila (L1) - convergentă

L1 L2

Formarea imaginii fără lentilă A’B’

A’

B’

Efectul de deplasare a imaginii cu ajutorul ochelarilor cu lentile

convergente

Imaginea formată de lentila corectoare A1 B1

Imaginea obiectului virtual A1 B1 dată de Cristalin A2 B2

LUPALUPA

LupaLupa ––lentilă convergentă de distanţă focală mică.lentilă convergentă de distanţă focală mică. Obiectul se aşază între planul focal şi lupă .Obiectul se aşază între planul focal şi lupă .

F

F

B

A

B1

A1

α2

f

a

α1

α1- unghiul de vedere optimă a ochiului emetrop(25 cm)α2 – unghiul sub care se vede obiectul prin lupăa- distanţa ochi-lupă

D0x2

LUPALUPA

Puterea optică:Puterea optică: GrosismentulGrosismentul::

Tangenta unghiului Tangenta unghiului sub care se vede sub care se vede imaginea raportată imaginea raportată la tangenta la tangenta unghiului sub care unghiului sub care se vede cu ochiul se vede cu ochiul liber.liber.

DDoo-distanţa minimă -distanţa minimă

a vederiia vederii distincte distincte..

1 0

2 12

1

1 1 1x D a f

tg y 1P ,dar tg P

y ff

2 11

1 o

o o1

1

o

tg yG ,unde tg

tg D

D DyG G

f y f

G P D

MICROSCOPULMICROSCOPUL

Instrument optic pentru Instrument optic pentru formarea imaginii unor formarea imaginii unor obiecte foarte mici.obiecte foarte mici.

Compus din două sisteme Compus din două sisteme optice aflate pe aceeaşi optice aflate pe aceeaşi axă optică:axă optică: ObiectivulObiectivul -formează -formează

imagine imagine reală,răsturnată şi reală,răsturnată şi mărită.mărită.

OcularulOcularul –formează –formează o imagine o imagine virtuală,dreaptă şi virtuală,dreaptă şi mult mărită.mult mărită.

Obiectul situat în Obiectul situat în apropierea focarului.apropierea focarului.

Ob Oc

F1

F1 F2

F2

A

B

B1

A1

B2

A2

e

MICROSCOPULMICROSCOPUL

FOMULELE MĂRIMILOR OPTICE FOMULELE MĂRIMILOR OPTICE SPECIFICE MICROSCOPULUISPECIFICE MICROSCOPULUI

Mărirea liniară transversalăMărirea liniară transversală::

Puterea opticăPuterea optică::

Ajunge până la 10Ajunge până la 1033 ori. ori.

obob f

e

ocobocobmicr ff

ePP

LUNETALUNETA

Instrument optic utilizat Instrument optic utilizat pentru observarea pentru observarea obiectelor foarte obiectelor foarte îndepărtate.îndepărtate.

Formează imagine virtuală Formează imagine virtuală dreaptă şi mărită.dreaptă şi mărită. Obiectivul –Obiectivul – formează formează

imagine reală şi imagine reală şi micşorată micşorată AA11BB11..

Ocularul –Ocularul –formează formează imagine virtuală imagine virtuală AA22BB22 şi şi

mărită a obiectului mărită a obiectului virtual virtual AA11BB11..

Foc

Foc

FFobob

FFobob

OcOb

A

B

A2

B2A1

B1

MĂRIMILE OPTICE CARACTERISTICE MĂRIMILE OPTICE CARACTERISTICE LUNETEILUNETEI

Grosismentul –Grosismentul –va fi cu atât mai mare cu va fi cu atât mai mare cu cât distanţa focală a obiectivului şi cât distanţa focală a obiectivului şi convergenţa ocularului vor fi mai mari.convergenţa ocularului vor fi mai mari.

Pentru a evita necesitatea acomodării Pentru a evita necesitatea acomodării ochiului, imaginea virtuală se formează la ochiului, imaginea virtuală se formează la distanţă mare.distanţă mare.

ocoboc

obluneta Pf

f

fG

TELESCOPULTELESCOPUL Instrument Instrument

pentru pentru observarea observarea obiectelor obiectelor îndepărtate.îndepărtate.

Formează Formează imagine imagine virtuală, virtuală, mărită şi mărită şi răsturnată.răsturnată. Imagine

intermediară

ObOc

B

A

B2

A2

Fob

Fob

Foc

Foc

A1

B1

COMPARAŢIE ÎNTRE COMPARAŢIE ÎNTRE TELESCOP ŞI MICROSCOPTELESCOP ŞI MICROSCOP

Imaginea obţinută cu Imaginea obţinută cu telescopultelescopul..

Imaginea obţinută cu Imaginea obţinută cu microscopul.microscopul.

BIBLIOGRAFIE:

Doina Turcitu, Magda Panaghianu, Marian Şerban – Fizica – Editura Radical 2004;

Cornelia Truţia, Aurel Popescu, Nicoleta Eşeanu,Jean Vinerşan, Octavian Rusu Fizica -Teste pentru admitere în învăţămantul superior , Editura Universitară ’’Carol Davila ”, Bucureşti , 1999;

Constantin Ceacâr – Preparaţii de optica – Editura Universităţii din Bucureşti 1997;

Didona Niculescu – Complemente de fizică pentru liceu, bacalaureat, admitere – Editura Eficient 1997;

Anatolie Hristev – Probleme de fizică pentru licee, bacalaureat şi admitere în facultaţi, vol. IV – Editura APH, 1999.