NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

La sectia de chirurgie se ingrijesc bolnavii care necesita interventii chirurgicale.

Calitatile necesare asistentului medical in sectia de chirurgie:

• Capacitatea de adaptare la orice situatii

• Comunicare buna si capacitate de cooperare cu restul echipei

• Curaj,stabilitate emotionala si promptitudine

• Rezistenta fizica si psihica

• Bun tehnician

• Cunoasterea normelor de etica profesionala

Interventiile asistentului medical :

a) Interventii autonome

• Comunicarea cu bolnavul

• Tratarea si hidratarea bolnavului pe cale orala

• Asigurarea igienei

• Mobilizarea pacientului

• Educatia sanitara a bolnavului

• Psihoterapie

b) Interventii delegate

• Pregatirea bolnavului pentru investigatii

• Recoltarea produselor patologice si biologice pentru analize de laborator

• Pregatirea preoperatorie

• Ingrijirea postoperatorie

• Administrarea tratamentului local si general

! DE RETINUT : Pentru primele 4 interventii delegate se poate lucra si dupa protocoale

PROTOCOL= document oficialce are ca obiectiv orientarea si facilitarea comportamentului profesional intr-o situatie clinica data. Are ca scop ajungerea unui standard calitativ inalt si uniformizarea metodelor de munca.

Hidratarea si mineralizarea organismului

TERMENI MEDICALI :

• APA METABOLICA = apa rezultata din procesul de metabolism al proteinelor,glucidelor,lipidelor

• HOMEOSTAZIA = Starea de coordonare si mentinere sa functiilor normale a organismului

• ELECTROLITI = substante chimice capabile sa se disocieze intr-o solutie de ioni

• HIPERVOLEMIE = cresterea volumului de sange circulant

• HIPOVOLEMIE = scaderea volumului de sange circulant

• BILANT HIDRIC = diferenta dintre aportul de lichide ( ingesta ) si eliminarea lor din organism ( excreta)

VALORI NORMALE :

• Na = 137-150 mEq/l

• K = 3,7-5,5 mEq/l

• RA = 22-27 mEq/l

• Ca = 4,2-5,1 mEq/l

• Mg = 1,5-3,3 mg/°°

• Ureea = 0,20-0,40 g/°°

• Creatinina = 0,6-1 g/°°

Celulele organismului traiesc intr-un mediu lichid , din aceasta mare interioara, extragandu-si hrana si tot aici varsandu-si produsele de uzura.APA alcatuieste mediul intern in care se petrec toate reactiile necesare vietii, constituind:

- 70% din greutatea corporala la adult => 50% lichid intracelular

=> 20% lichid extracelular

- peste 80% din greutatea corporala a copilului

MEDIUL INTERN = Solutie apoasa de saruri minerale formand partea fudamentala a plasmei, limfei si lichidului interstitial

Apa din organism contine :

a.) Substante organice ( protein, lipide, glucide)

b.) Saruri minerale ( sub forma de electroliti : Na Mg Ca K Fe; sub forma de sulfati,bicarbonati,cloruri,fosfati)

- Ionii de Na si Cl reprezinta 80% din ionii lichidului extracelular(rol in mentinerea echilibrului acido-bazic si mentinerea presiunii osmotice extracelulare)

- Ionii de K si Mg se gasesc in lichidul intracelular( au rol in mentinerea presiunii osmotice intracelulare; participa la metabolismul glucidelor si au rol in activitatea musculara)

Ph sanguin: Normal 7,35 - 7,45

Patologic : acidoza sub 7,35

alcaloza peste 7,35

Ph urinar : Normal 5 - 7,40

Patologic: acidoza sub 5

alcaloza peste 7,4

Rezerva alcalina: 27mili Eq/litru

Proteinemia: 65 - 85 g/litru

Ureea: mai mica de 40g/litru

Reglarea metabolismului hidro-mineral

Este reglat de un mecanism complex, la care participa:

• SNC ( sistemul nervos central)

• Glandele Endocrine (in special hipofiza posterioara; care elaboreaza hormonal anti-diuretic hipofizar=VASOPRESINA cu rol in scaderea diurezei. Insuficienta acestui hormon cauzeaza diabetul insipid)

• Glandele Suprarenale (in special, corticosuprarenala intervine in metabolismul mineral prin hormonii ADC si ALDOSTERON , cu rol in retinerea Na in organism)

• Glandele Sudoripare ( prin transpiratie)

• Rinichii ( prin elaborarea urinei)

• Peristaltismul Intestinal

• Plamanul (POLIPNEE-piederea lichidedelor , BRADIPNEE-reducerea pierderii)

• Ficatul ( prin actiune directa elaboreaza hormonul anti-diuretic; prin actiune indirecta, prin metabolismul proteinelor , care retin apa in spatial interstitial)

Deshidratarea

Def: Pierderea exagerata de lichide ( apa+saruri minerale) si/sau un aport insufficient.Poate interesa lichidul:

-intracelular

-extracelular ( cea mai frecventa deshidratare)

-ambele

Clasificare

1. Izotona

2. Hipertona

3. Hipotona

Deshidratarea Izotona

Def: Pierderile sau aportul insuficient intereseaza atat apa cat si sarurile minerale!

Cauze: Diaree masiva , Varsaturi , Transpiratii abundente, Paracenteze repetate, Hemoragii massive, Aspiratie gastrica.

-se vor administra solutii izotone cu sau fara electroliti: Ser fiziologic , Ringer lactate, Glucoza 5%

Deshidratarea Hipertona

Def: Pierderile sau aportul insufficient intereseaza mai mult apa!

Cauze: - Polipnee ( se pierd 1,5 litri in 24h )

-Transpiratii abundente ( se pierd pana la 5 litri in 24 h)

*se vor adm solutii izotone

Deshidratarea Hipotona

Def: Pierderile sau aportul insuficient intereseaza mai mult electrolitii!

Cauze: Poliuria * patologica sau *provocate de diuretice ( ex:furosemid)

-se vor administra solutii hipertone: glucoza 20 – 33 % , electroli ( K sau Na diluate in ser fiziologic)

!!! K se face doar diluat !!!

Diagnosticul starilor de deshidratare

1. Examenul clinic

*Anamneza: ne da informatii despre cantitatea , calitatea si frecventa varsaturilor, diareei, transpiratiei , diurezei, hemoragiilor

*Examenul obiectiv : - tegumente si mucoase palide, uscate ( uneori transpiratie)

- globi ocular hipotoni ( globi infundati in orbite, are hipotensiune

- tulburari psihice ( agitatie)

2.Examenul de laborator SANGE ( hemoleucograma , uree , ionograma , rezerva alcalica, ph-ul)

URINA ( ph-il si ionograma urina + Clearance de creatinina )

Dupa rezultatele examenului de laborator se va stabili tipul deshidratarii , pentru a se aprecia cantitatea de lichide ce trebuie administrate dupa efectuarea bilantului hidric.

Se masoara si se noteaza:

^ diureza

^ varsaturile

^ transpiratia

^ diareea

^ hemoragia

^ temperatura ( pt fiecare 1 grad in plus se va creste necesarul de lichide cu 500 ml)

Caile de hidratare

1. Peros

2. Duodenal

3. Rectal

4. Parenteral

Hidratarea Peros

Calea fiziologica de hidratare si se poate administra:

- Apa plata/mineral

- Lapte/Iaurt

- Compot

- Sucuri

Temperatura dupa preferintele bolnavului

Se vor servi cu : pipeta , lingurita, ligura , ceasca , paharul , cu paiul.

Nu se hidrateaza pe cale orala:

- bolnavii cu varsaturi

- cei cu stenoza esofagiana sau pilorica

- tulburari de deglutitie

- negativism alimentar

- coma

- HDS ( hemoragie digestiva superioara)

Hidratarea Duodenala

Se executa cu sonda duodenala , solutiile fiind introduse cu seringa sau cu ajutorul perfuzorului ( ritm 60 – 120 ml/ora ).

Hidratarea Rectala

Se face prin clisma, picatura cu picatura, la 4 ore dupa o clisma evacuatorie.

Se folosesc solutii izotone.

Hidratarea Parenterala

Se executa prin perfuzii intravenoase. Se pot folosi solutii izotone, hipertone si hipotone.

a.) 500 - 1000 ml in jet continuu in urgent ( pt ridicarea TA si completarea patului vascular)

b.) Perfuzii lente 30 ml/ora pe durata a catorva ore sau zile

c.) Pentru substituirea alimentatiei per os : 80 – 150 ml/h

! ! 1 ml = 20 picaturi ! !

DUREREA

Durerea este cel mai frecvent simptom din practica medicala .

CARACTERISTICI :

SEDIUL-localizare

IRADIERE :

• Tipica

• Atipica

CARACTERUL :

• Arsura

• Crampa

• Intepatura

• Ghiara

INTENSITATEA :

• Simpla jena

• De nesuportat

DURATA :

• Minute

• Ore

• Zile

FRECVENTA SI PERIODICITATEA

FACTORI AGRAVANTI :

• Alimentatie

• Alcool

• Tutun

FACTORI CARE AMELIOREAZA:

• Antalgice

• Aplicatii reci sau calde,dupa caz

SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :

• Tuse

• Expectoratie

• Greturi

• Varsaturi

• Diaree

SEDIUL:

CAP :

CEFALEE :

• SEDIUL :

o Hemicranian

o Occipital

o Frontal

• INTENSITATE:

o Difuza

• CARACTER :

o Pulsatil

o Menghina

o Arsura

• DURATA:

o Variabila

• ORAR :

o Matinala

o Nocturna

• FACTORI AGRAVANTI :

o Zgomot

o Lumina

• FACTORI AMELIORANTI :

o Linsite

o Repaus

o Intuneric

• SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :

o Greturi

o Varsaturi

MIGRENA- durere ce se accentueaza treptat.

• TIMPI DE APARITIE :

o Sezonier

o Postprandial

• FACTORI AGRAVANTI :

o Alimente iritante

o Cafea

o Alcool

o Fum de tigara

• FACTORI AMELIORANTI :

o Pozitia

o Medicatia

• SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :

o Greturi

o Varsaturi

o Constipatie

LOMBARA:

COLICA RENALA

Debut brusc,nocturn

Intensitate mare – “lovitura de pumnal”

Pozitia asumata de bolnav-“cocos de pusca”

• SEDIUL:

o Lombar,unilateral

• IRADIERE – descendenta

o Ureter

o Flancuri

o Fosa iliaca

o Organele genitale esterne

• DURATA:

o Minute

o Ore

o Zile

• FACTORI FAVORIZANTI

o Calatoria pentru timp indelungat in vehicule

o Efort fizic

o Cura hidrominerala

o Caldura excesiva

• FACTORI AMELIORANTI :

o Repaus absolut

o Antispastice

o Opiacee

• SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT:

o Urinare :

Disuria

Polakiuria

Hematuria

Oliguria

o Digestive :

Greturi

Varsaturi

o Cardiace :

Bradicardie

paloare

transpiratii reci

DUREREA NECOLICATIVA DE ORIGINE RENALA

• SEDIUL :

o Unilateral

o Bilateral

• DURATA:

o Continua

o Intermitenta

• INTENSITATEA:

o Variabila

DUREREA PELVIPERINEALA

• ORIGINE :

o Abdominala

o Ginecologica

• SEDIUL :

o Bazin

• IRADIERE :

o Perineu

o Uretra

• TULBURARI DE ACOMPANIAMENT :

o Tulburari de mictiune :

Disurie

Polakiurie

DUREREA MEMBRELOR

Articulare unilateral sau bilateral :

• SEDIUL:

o Genunchi

o Coate

o Sold

o Carpiene,metacarpiene

o Cervical

• CAUZE :

o Traumatisme

o Afectiuni reumatismale

o Osteoporoza

• CARACTERISTICI :

o Localizate sub forma de arsura violenta

o Migratoare sub forma de arsura violenta

• DURATA :

o Zile

o Luni

o Ani

Gambe ,coapse,musculare :

• CAUZE :

o Varice

o Ateroscleroza

• CARACTERISTICI:

o Arsura

o Violente-claudicatia intermitenta ( spasm dureros)

COMBATEREA DURERII

1. Linistirea psihica a pacientului.

2. Repaus absolut sau luarea pozitiei antalgice in functie de cauza,organ.

3. Reducerea luminii.

4. Pastrarea linistii.

5. Aplicatii locale :

• Frig :

o Uscat- ghiata

o Umed –comprese reci

• Caldura :

o Uscate – termofor,cataplasme

6. Combaterea durerii medicamentos

• Antispastice

• Antalgice

• Vasodilatatoare

PERFUZIA

Def: Administratrea solutiilor hidratante sau alimentare pe cale venoasa.

Materiale necesare:

-solutii dezinfectante pe tegument (alcool sanitar sau iodat , betadina)

- tampoane de vata

-manusi

-garou

-musama

-aleza

-leucoplast

-fasa tifon

-plasturi

-pansamente adezive

-perfuzor

-infozumat

-injectomat

-solutii de perfuzat lichidele ambulate steril , medicamente suplimentare

-stativ de perfuzie

-pensa hemostatica

-set de catetere venoase periferice

-seringa cu ser fiziologic steril

-tavita renala

-dispozitive de pozitionare a bratului ( perna)

INFUZOMAT -> pompa volumetrica in care se monteaza un perfuzor special, cantitatea de solutie perfuzabila ,cantitatea de solutie perfuzabial reglandu-se active printr-un sistem electronic

INJECTOMAT->pompa injectie sau pompa siringa = aparate electronice care pot elibera 1 sau mai multe seringi simultan , cu ajutorul unui propulsor liniar cu piston.Sunt de mare precizie!

Pregatirea bolnavului

Pregatirea psihica: se explica bolnavului necesitatea tehnicii si se ia consimtamantul

Pregatirea fizica: se cantareste bolnavul , se masoara functiile vitale , se pregateste locul prin raderea pilozitatilor daca este cazul si se alege vena.

Pregatirea flaconului si montarea perfuzorului:

- se incalzeste flaconul cu Solutia de perfuzat la temperature camerei

- se imbraca manusi nesterile

- se dezinfecteaza dopul flaconului

- se adauga prin injectare eventuale medicamente indicate

- se desface perfuzorul

- se indeparteaza teaca protectoare a trocarului

- se dezinfecteaza dopul si se introduce trocarul prin dop in flacon printr-o singura miscare

- se elimina aerul din tubul perfuzorului; daca dureaza mai mult pozitionarea cvp( cateter venos periferic ) se poate reaplica teaca de protective

Punctionarea venei

- Se aseaza bolnavul in decubit dorsal sau semisezand

- Se fixeaza garoul pe brat

- Se palpeaza vena

- Se dezinfecteaza

- Se executa puncita venoasa

- Se verifica corecta pozitionare a c.v.p prin injectarea a 2–3 ml ser fiziologic cu seringa

- Se adapteaza perfuzorul prin adaptarea la flexula , branula sau fluturas

- Se da drumul la lichid, se fixeaza flexula sau fluturasul cu benzi de leucoplast sau plasturi speciali

- Se regleaza prestubul in functie de cati ml/ora dorim sa infuzam

- Se supravegheaza bolnavul

Intreruperea perfuziei: *se intrerupe perfuzia cand lichidul ajunge la nivelul trocarului din flacon ( pt a nu patrunde aerul prevenind embolia gazoasa)

• Daca punctionarea a fost facuta cu fluturasul : se indeparteaza benzile de leucoplast ; se aseaza un tampon de vata imbibat in dezinfectant langa ac; se retrage brusc acul; se efectueaza compresiunea zonei timp de cateva minute / se pozitioneaza un plasture

• Daca punctionarea a fost facuta cu flexua(branula): se injecteaza 2-3 ml pentru a spala tubul cateterului venos periferic; se inchide cu dopul din dotare pastrat steril in prealabil

Un cvp poate ramane pozitionat 72 de ore , verificandu-se daca punctual de insertie prezinta sau nu semne de flogoza ( inflamatie).Durata maxima este de 3 zile.

Accidente si incidente

# perfuzare para-venoasa

# embolie gazoasa

# punctionarea unei artere

# contaminare microbiana

# perfuzarea cu ritm rapid poate provoca incarcare volemica excesiva

# septicemia de cateter care se previne prin inspectarea zilnica a locul punctionat

Pregatirea bolnavului pre-operator

A. Pregatirea bolnavului in sectie

Bolnavii constienti

1.) Primire calda atenta, care sa-i dea bolnavului curaj si incredere in echipa de ingrijire

2.) Asistenta ii va prezenta: a. sectia si personalul

b. salonul aerisit , patul (cu lenjeria curata)

c. sistemul de functionare al patului (telecomanda , manete pt ridicarea sau coborarea patului sau a diferitelor parti ale somierii)

d. baia si functionalitatea baii

e. intrerupatoarele pt lumina personala a patului si pt lumina din camera.

f. soneria

3.) Asistenta se va interesa de datele de anamneza ale bolnavului

a. date biografice

b. boli dobandite

c. interventii chirurgicale pregrese

d. integritatea organelor de simt

e. eventuale proteze

4.) Bolnavii nu vor fi instalati in camera cu bolnavi convalescenti , care au probleme

post-operator

Bolnavii inconstienti, neinsotiti

Asistenta va lua legatura cu familia pt a anunta ca persoana respectiva este internata sau cu serviciul de ocrotire sociala sau politia , atunci cand situatia o impune.

B. Pregatirea psihica

Asistenta va incuraja bolnavul asigurandul de competent echipei chirurgicale si ca se vor lua toate masurile pentru reusita interventiei.Sarcina de a explica bolnavului in ce consta interventia, incidentele si accidentele ce pot aparea in post-operator revine medicului, care va lua consimtamantul scris al pacientului sau al familiei.Asistenta poate explica pasii interventiei fara a intra in detalii medicale.

C. Testele pre-operatorii

a) Examene de laborator: SANGE -> hemoleucograma , timp Quick , timp de sangerare sit imp de coagulare, grup sanguin si Rh.(etichetele dp eprubetele de sange vor fi semnate de catre asistenta/ul care efectueaza recoltarea), uree , creatinina, glicemie (60 – 120 normala), transaminaze (TGP + TGO)

URINA -> urocultura sau sumar de urina , test de sarcina

b) Explorari: radiografie toracica , EKG , explorari legate de organul afectat, computer tomograf RMN, puls, temperature, TA

c) Testarea la medicamente(in vederea depistarii alergiilor) : substante de contrat , antibiotice sau anestezice

d) Starea de nutritive: se evalueaza greutatea bolnavului in raport cu varsta , sexul si inaltimea; in cazul denutritilor , deshidratatilor si daca interventai chirurgicala nu este o urgent , se reechilibreaza mai intai pacinetul(perfuzie , transfuzie, vitamin-terapie, alimentatie adecvata)

e) Valabil pt. sexul feminin (nu se fac interventii in perioada ciclului menstrual;exceptie urgentele)

Interventii in pre-ziua interventiei

1. Regimul alimentar

- ultima masa va fi la ora 6 seara formata doar din supa strecurata

- de la ora 24:00 nu vor mai fi premise lichidele peros

- se poate pozitiona o perfuzie de intretinere cu solutii izotone(30-50ml/h

2. Igiena

- se va practica clisma evacuatorie

- se va efectua baie generala cu sapun + dezinfectant

- se vor sterge unghiile lacuite

3. Prescriptiile medicale: se vor administra medicamentele prescrise; de obicei anestezistul recomanda un somnifer sau tranchilizant pentru indepartarea anxietatii(fenobarbital sau diazepam)

4.Asigurarea nevoii spirituale a pacientului

Ingrijiri in ziua interventiei

* Dimineata nu mananca si nu bea.

* Eventuala clisma evacuatorie.

* Eventuala golire a stomacului prin sondaj gastric.

* Se imbraca bolnavul cu o camasa ce se inchide la spate cu snururi.

* Parul va fi legat , protejat de o boneta.

* Se indeparteaza acele de par, ceasul , bratarile , inele , proteze.

* Bolnavul va fi invitat sa mictioneze

* In interventiile genitale , se va efectua spalatura vaginala cu solutii antiseptice.

* Cu 30 de minute inainte de a fi condus in sala operatorie se va efectua pre-anestezia(prescrisa de anestezist) ex:mialgin + atropina i.m.

* Bolnavul va fi transportat in sala operatorie pe targa, insotit de o asistenta.

Ingrijiri post-operatorii

DEF: Perioada dintre sfarsitul interventiei chirurgicale si complete vindecare a bolnavului

OBIECTIVE:

1. Pregatirea salonului si a patului

- Camera de 1 – 2 paturi

- Lumina difuza

- Temperatura 20 de grade Celsius

- Lenjerie curate , cu musama + aleza (traversa)

- Patul accesibil din ambele parti , iar langa pat: *lichide pt perfuzat (1500 – 3000 ml/24h) *sursa de oxigen + umidificator *medicamente antalgice(anti-dolorifice) *casoleta cu comprese vata sau ambalate steril *tavita renala *eprubete pt diverse analize de sange *garou *solutie dezinfectanta *punga cu gheata *plosca sau urinar(bazinet)

-

2. Transportul bolnavului de la sala operatorie

a) Dupa anestezie locala ( cu targa sau cu caruciorul)

b) Dupa rahi-anestezie sau narcoza (cu targa , pozitie orizontala sau decubit lateral ; medical anestezist insoteste pacientul in sectia A.T.I. si informeaza asistentul despre tipul de interventie si procedeul de anestezie , eventuale complicatii peri-operatorii , lasand instructiuni scrise in ceea ce priveste tratamentul si analizele de laborator ce vor trebui facute bolnavului ulterior) (se pot folosi si protocale)

3. Ingrijiri in primele ore

a.) Dupa narcoza (pozitie in decubit dorsal ; in interventiile mari bolnavul este inca intubat ; daca nu este intubat are pozitionata pipa Guedil sau are prinsa limba cu pensa lingual ; sau se comprima cu degetele la baza maxilarului pt prevenirea caderii limbii si asfixia bolnavului ; se aspira mucozitatile cu sonda de aspiratie sterile adaptata la aspirator ; se supravegheza puls , TA , respiratie la fiecare 15 minute)

b.) Dupa rahianestezie ( pozitie orizontala 24 – 48 ore , cap nemiscat pt 2 – 4 ore , se supravegheaza puls , respiratie , TA , varsaturi si saturatie de oxigen, se corecteaza prin oxigeno-terapie) ( la puls se urmareste frecventa , amplitudinea si simetria) (hipo-tensiunea arteriala se

corecteaza prin umplerea patului vascular cu ser fizologic ; hiper- tensiunea arterial se corecteaza cu anti-hiper-tensive sau cu diuretice ) ( in varsaturi , capul lateral , tavita renala fixate langa obraz , se corecteaza cu anti-emetice ex:emetiral , metroclopamid fiole)

4. Ingrjjiri in primele ziele

a. Se supravegheaza aspectul general al bolnavului

- Culoarea fetei , a tegumentelor , a mucoaselor

- Se asigura igiena corpului

- Se aplica masuri de prevenire a escarelor de decubit ( masaj , pozitionare , salteua anti-decubit)

b. Se va supraveghea temperatura( de determina x2/zi , in primele zile poate fi sub- febril) *afebril = sub 37 * sub-febril=37 – 38 *febra moderata= 38 – 39 *febra ridicata = 39 – 40 * hiper-pirexie= peste 40.

- Persistenta sub-febrilitatii sau ridicarea temperaturii sunt semne de complicatii locale sau pulmonare ( pt temperature > 38 grade se vor recolta 2 hemoculturi de la cele 2 brate)

c. Se supravegheaza aparul cardio-vascular (TA si pulsul ; in primele zile poate fi usor tahicardic

d. Se supravegheaza aparatul respirator (in dispnee se administreaza oxigeno-terapie + medicatia recomandata ; se poate administra oxigen prin masca , prin ochelari)

e. Se supravegheaza aparatul excretor( in primele 36 de ore ramane sonda vezicala pozitionata in timpul interventiei; daca nu a fost pozitionata sonda vezicala , in primele 8 ore , bolnavul este solicitat sa urineze; daca nu urineaza se stimuleaza psihic sau se folosesc diuretice sau se aplica sondajul vezical)

- oligura si anuria sunt tulburari grave

f. Se supravegheaza aparatul digestive

- se supravegheaza aspectul limbii

- se supravegheaza retentia de gaze (sonda rectala)

- scaunul spontan va aparea in primele 2 – 3 zile ; constipatia se combate prin(~mobilizare precoce ~supozitor cu glicerina ~clisma evacuatorie !!NU SE EXECUTA DUPA INTERVENTIILE INTESTINALE)

5. Supravegherea pansamentului

- Se examineza imediat ce bolnavul soseste din sala operatorie

- Sa nu fie larg , stramt , imbibat de sange , cu markerul se face conturul in jurul petelor déjà existente)

6. Combaterea durerilor

- Intensitate maxima noaptea

- In mod normal dispar dupa 36 – 48 h

Masuri: a. linistirea psihica a bolnavului(se explica ca durerea nu este cauza nereusitei interventiei chirurgicale)

b.semi sezand - pulmonar

decubitul lateral – pt renali

decubit ventral pe plan dur – pt cei care au facut interventie pe coloana vertebrala

decubit dorsal – pt abdominali si cei ce au suferit interventii pe torace

c. Aplicare locala a pungii cu gheata

d. Calmarea medicamentosa a durerii (paracetamol , algocalmin , chetoprofen , mialgin)

7. Rehidratarea si mineralizarea bolnavului

• In ziua 0 a interventiei : se umezesc buzele

• In ziua 1 : apa , ceai neindulcit cu lingurita , la 10 – 15 minute ; alimentatia va depinde de organul afectat ; se va evita foamea prelungita ;

Daca in timpul interventiei , bolnavul a fost intubat , pasii prezentati mai sus vor fi aceeasi , dar cu intarziere (dupa extubare)

Administrarea de perfuzii izotone cu sau fara electroliti.

8. Mobilizarea bolnavului

• Se face cat mai precoce , pt a preveni complicatii ca: escarele de decubit , trombozele venoase , constipatia , pneumonia hipo-statica(staza pulmonara)

• Dupa interventiile chirurgicale obisnuite , mobilizarea incepe din prima zi

• Daca bolnavul nu se poate mobilize se aplica urmatoarele masuri:

- Se ridica bolnavul in semisezand / sezand

- Se face gimnastica respiratorie cu geamul deschis

- Tatotaj toracic

- Miscari ale membrelor

- Masajul gambelor

9. Prevenirea complicatiilor post-operatorii

a. Pulmonare

b. Circulatorii

c. Digestive

d. Urinare

e. Cutanate

f. La nivelul plagii operatorii

PULMONARE

-pneumonia

-bronho-pneumonia

-E.P.A. (edem pulmonar acut)

Pneumonia

Simptome: tahicardie , febra peste 38 grade , agitatie , polipnee , tuse

Prevenire: camera bine-aerisita , oxigeno-terapie , schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului , aspirarea secretiilor buco/nazo-faringiene, supravegherea in timpul varsaturilor, gimnastica respiratori , tapotaj toracic , mobilizare precoce.

CIRCULATORII

Tromboflebita

Def: Formarea de cheaguri in venele bazinului si ale membrelor inferioare

Cauze: - incetinirea circulatiei venoase

- Traumatisme sau iritatii ale venelor in timpul actului operator

- Procese supurative locale

- Decubit dorsal prelungit

- Lipsa de mobilizare a membrelor inferioare

Coagulii (cheagurile , trombii) pot ramane imobilizati dand tulburari locale sau se pot mobiliza dand embolie pulmonara sau embolie cerebrala.

Simptome (manifestari de dependenta)

- Dureri la nivelul gambei

- Hiperemie locala ( se inroseste zona)

- Hipertermie locala ( se incalzeste zona)

- Cresterea in volum a gambei

- Tahicardie

Tratament:

a. Profilactic (de prevenire) : ~ mobilizare precoce ~ ciorapi anti-embolici ~ tratament anti-coagulat ~ aspirina ~ heparina

b. Curativ : * imobilizarea membrelor cu atela * tratament anti-coagulat (ex:heparina + cuomadin + sintrom sub controlul testelor de coagulare) * unguente locale cu heparina * aplicarea locala a prisnitelor

DIGESTIVE

Varsaturi , constipatie/diaree , staza gastrica , meteorism

Varsaturile

Cauze : narcoza (anestezia generala)

Pot produce : dureri in regiunea operata , desfacerea plagii operatorii , aspiratie pneumonara , deshidratare

Combatere: aerisirea incaperii + asistarea pacientului in timpul varsaturii + tratament medicamentos (nospa , scobutil , papaverina) + antiemetice (emetiral , metroclopamid)

Staza gastrica

Cauze: diminuarea sau disparitia peristaltismului ; edem al mucoasei gastrice ; spasm pyloric

Masuri: sonda nazo-gastrica sau spalatura gastric cu ser fiziologic caldut

Meteorismul abdominal

Cauza:iritatia peretilor intestinali , inghitirea aerului in perioada de desteptare din narcoza si in timpul varsaturilor

Masuri:mobilizare precoce sau mobilizare pasiva si active a membrelor inferioare , aspiratia gastric , introducerea sondei rectale , supozitor cu glicerina , clisma evacuatorie , administrare de triferment , carbune vegetal.

Tulburari ale scaunului

Normal : primul scaun apare in 3-4-5 zi post-operator

In constipatie : supozitoare cu glicerina sau clisma evacuatorie

URINARE

Retentie urinara , oligurie , anurie

Restabilirea functiei renale se face in circa 6-8 h post-operator.

Daca debitul este sub 30ml/h se iau urmatoarele masuri:

-pozitionarea sondei vezicala

- in caz de hipo-tensiune : transfuzii (sange si plasma) perfuzii cu solutii izotone cu sau fara electroliti

- daca TA permite se administreaza diuretice

CUTANATE

= > escarele de decubit

Regiuni predispose : omoplati / lombo-sacral / umeri / regiunea mesiera / calcaie / coate / maleole / intre genunchi / crestele iliace

Masuri de prevenire : schimbarea pozitiei la 2 ore + mobilizare precoce + igiena tegumentelor si a lenjeriei + masarea regiunilor predispuse

LA NIVELUL PALGII OPERATORII

Supuratia

Eventratia

Evisceratia

Supuratia

Cauze : lipsa asepsiei si anti-sepsiei

Semne : hiper-termie / durere locala / hiperemia tegumentelor (inrosire) / edem (umflatura) / leucograma modificata (leucocitoza=nr mare) / C.rp. (proteina c reactiva este prezenta ) / apare frisonul

Masuri: evacuarea colectiei , drenaj , hemoculturi repetate , antibiotic dupa antibiograma

Eventratia = iesirea sub piele a organelor invelite in sacul peritoneal

Cauze : tuse , stranut , varsaturi

Se rezolva numai chirurgical! ! !

Evisceratia (dehiscenta)=iesirea din cavitatea abdominala a organelor abdominal care nu sunt acoperite de piele.

Cauze : desprinderea plagii operatorii prin tuse , stranut , varsaturi necontrolate.

Se rezolva chirurgical!

Masuri de prevenire a evisceratiei si eventratiei : Se obisnuieste bolnavul sa-si protejeze plaga chirurgical in timpul tusei,stranutului prin imbratisarea regiunii interesate.

Pt. interventiile pe abdomen se va folosi burtiera(pozitionata inainte ca bolnavul sa fie ridicat din pat)

Pt interventiile pe torace se va folosi sterno-suport (fasa elastica prevazuta cu bretele)

TEHNICI SPECIFICE IN INTERVENTII DE CHIRURGIE

- Injectii iv. im. sc.

- Transfuzii , perfuzii

- Sondaj gastric / duodenal cu scop alimentar

- Aspiratie gastrica in pre sau post-operator

- Clisma evacuatorie

- Pansamentul si bandajarea plagilor operatorii

TEHNCI MEDIC-ASISTENTA

-sutura

-cauterizare

-punctia biopsica

- punctia abdominal (paracenteza)

-punctia toracica (toracocenteza)

INGRIJIREA PLAGILOR

Plaga = intreruperea continuitatii tegumentului (cand este deschisa la suprafata) , cu risc de infectie cu germeni anaerobi.

= leziune tisulara a vaselor de sange / a tesutului limfatic (cand este in interiorul corpului).

Plaga operatorie = plaga in mod normal aseptic , cu evolutie favorabila (se vindeca in 7 zile)

Aspecte patologice ce trebuie semnalate :

- Inrosirea tegumentului

- Tumefactia tegumentului

- Puncte purulente la orificiul de insertie al firelor

- Scurgeri purulente

- Plaga dehiscenta

- Zona cu fibrina ( subst. organica proteica – intervine in coagulare)

- Zona cu necroza (distrugerea tesuturilor prin intreruperea circulatiei sangvine)

- Miros fetid

Materiale necesare:

- Solutii antiseptice (alcool iodat / betadina)

- Comprese sterile (ambalate sau din casoleta)

- Material pentru fixat (leucoplast)

- Pense (anatomice / chirurgicale) sterile

- Foarfece / bisturiu sterile

Tehnica: (2 persoane => 1 medic + 1 asistent medical / 2 asistenti medicali )

- Se explica bolnavului necesitatea si modalitatea tehnicii si se asigura ca nu este dureroasa

- Se imbraca manusile chirurgicale – nesterile cel care va servi ; sterile cel care va efectua tehnica propriu-zisa

- Se observa aspectul pansamentului si se indeparteaza

- Se dezinfecteaza marginile plagii si apoi plaga de la interior spre exterior

- Se trage cu pensa de un capat la firului pt a-l degaja de pe tegument

- Se prinde nodul firului cu pensa si se sectioneaza ata intre nod si tegument , cat mai aproape de nod , intr-o singura parte

- Se extrage firul

- Se dezinfecteaza

- Se acopera cu pansament steril pt. alte 24h

- Se reorganizeaza locul de munca

Plagile Infectate

• Simptome (manifestari de dependenta)

- Febra + frisoane

- Puls rapid , filiform

- Scaderea diurezei

- Dureri exacerbate la locul operatiei

- Inrosire , tumefiere , caldura locala

- Prezenta de puroi la nivelul plagii operatorii

Masuri (interventii)

- Hemocultura

- Examene cultural de la nivelul plagii operatorii (dupa 3 examene negative plaga se poate reinchide , se considera din nou sterila)

- Pansament zilnic sau ori de cate ori este nevoie

- Mesarea plagii cu fase sterile impregnate cu substante antiseptic (ex: fasa iodofonica) ; schimbarea o data cu refacerea pansamentului

- VAC –TERAPIA (sistem electronic de aspiratie intermitenta a secretiilor)

Masuri care previn infecta plagii operatori

- aseptic si antiseptic (intraoperator + in timpul schimbarii pansamentului)

- igiena per-op riguroasa

- ordinea de lucru dak avem o singura sala de pansament se va incepe cu pansamente aseptic e ,apoi cele septice; va urma sterlizarea incaperi cu lampa de ultraviolet

- mobilirarea percoce a pacientilor (stimularea circ + a tranz. Interstitial)

- stim. Elim. Secr. Bronsice (tepatare, hidratre, fluidilorme ale secr. Pulmonare

- adm de sedative ale tesei daca e riscul plagi sa se deschida

- pansamentul , daca este curat poate ramane in sediu 48 de ore

- golire la timp a drenajelor

- extragerea sondei vezicolei cat mai curand posibil (a 2a zi)

- corectarea glicemiei

- corectarea deficientelor nutritonale

- corectarea dezechilibrului hidro-electrolitric.

INFECTII ACUTE LOCALIZATE

FOLICULITA (“cosul”) = inflamarea foliculului pilos

- Manifestari eriteme

prurit

durere

Pustuleta (a doua zi ; “basica cu puroi”)

FURUNCULUL – (“buboiul”) = inflamarea + infectia foliculului pilos + glanda sebacee din vecinatate

- Provocata de stafilococ

- Manifestari eriteme

prurit

durere

Tumoreta dupa (3-4 zile) cu un fir de par in centru + flictena

4-5 zi -> aspect de trunchi de con

7-9 zi -> necroza tesuturilor si se formeaza burbionul (adica “furunculul s-a copt)

Se elimina singur , lasand un crater

FURUNCULUL ANTRACOID (Carbuncul) = forma grava de furuncule multiple adunate in placard inflamator ; aspect de stropitoare

HIDROSADENITA = infectia glandelor sudoripare (streptococul) (axiala , muntele lui Venus, regiunea ano-rectala)

ABCESUL CALD = colectie de puroi bine-delimitata

- Inocularea prin plagi sau intepaturi

FLEGMONUL = forma cea mai grava a infectiei locale

Caracteristici:

- invasive

- difuziune

- necroza

- lipsa delimitarii

Ex: streptococ , streptococ auriu , microbi anaerobi

ERIZIPEL (eritros – rosu ; pelle – piele .lb greaca) = dermita contagioasa – provocata de streptococul hemolitic pigen

- Placard usor ridicat , culoare rosie caramizie , margini ce se extind zilnic periferic diminuandu-se in centru=semnul lui Millian.

- Incubatie -ore/zile

-prurit

-roseata tegumentara

- Invazie -frison

-40-41 grade C temperatura corporala

-tahicardie

-cefalee

- Perioada de stare –maturatia placardului

-descuamarea (aspect de tarate)

GANGRENA GAZOASA = infectie supraacuta cu germeni anaerobi

- Provocata de clostridium , histoliticum , vibrion septic –aflati sub forma de spori si proveniti din fecalele animalelor sau fecale umane.

- Se dezvolta in condtitii de hipoxie locala si ischemie (accidentati cu strivituri , politraumatisme) , corpi straini (praf , pamant) sau aparat gipsat ce creeaza ischemie si hipoxie.

ANTRAXUL = pustula maligna , carbune , buba neagra , dalac.

- Provocata de bacilul carbunos; sursa -> cadavrele moarte de antrax

- Transmitere => tegumentara (antrax cutanat 98%)

=>digestiva (antrax digestiv)

=>respiratorie (pneumonia carbunoasa)

TETANOSUL = cea mai grava toxinfectie chirurugicala , de obicei mortal.

- Cauza: bacilul titanic anaerob , sporulat si rezistent la 1400 Celsius

- Microbii raman cantonati in plaga in care au patruns , eliberand toxin ace difuzeaza in organism fixandu-se pe neuroni

- Urmeaza *contractura rigida a muschilor striati *febra (42-430) *cefalee *somnolenta *greturi *hiperexcitabilitate (miscari cornice brutale , inclestarea gurii , masca tetanica=ras sardonic) *Opistotonus=pozitie “scandura curbata” => Sufocare

- Profilaxia: ~toaleta corecta a plagilor tetarigene

~imunizare cu ATPA (anatoxina tetanica)

~vaccinare cu Di-Te-Pen (diftero - tetano - pertusic)

ABCESUL RECE= produs de bacilul Koch

= tubercularul ramolit

= nu prezinta rubor sau calor ori dolor