Norme de securitate a muncii privind activităţile de acoperiri metalice

 

Cuprins

  Preambul

1. Prevederi generale

2. Prevederi comune tuturor activităţilor de acoperiri metalice

2.1. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor

2.2. Organizarea locului de muncă

2.3. Instruirea lucrătorilor

3. Prevederi specifice pe activităţi

3.1. Depozitarea, transportul şi manipularea substanţelor chimice necesare proceselor tehnologice de acoperiri metalice

3.2. Prepararea soluţiilor

3.3. Procedee de pregătire a suprafeţelor metalice

3.3.1. Procedee mecanice

3.3.1.1. Debavurarea

3.3.1.2. Sablarea

3.3.1.3. Şlefuirea şi polizarea

3.3.2. Procedee chimice şi electrochimice

3.3.2.1. Degresarea în solvenţi organici

3.3.2.2. Degresarea chimică şi electrochimică

3.3.2.3. Decapări, lustruiri şi activări chimice şi electrochimice

3.4. Depunerea metalelor

3.4.1. Depunerea metalelor prin procedee chimice şi electrochimice

3.4.1.1. Prevederi comune tuturor procedeelor chimice şi electrochimice

3.4.1.2. Procedee chimice şi electrochimice cu soluţii cianurice

3.4.1.3. Procedee chimice şi electrochimice cu soluţii acide

3.4.1.4. Procedee chimice şi electrochimice cu soluţii alcaline

3.4.1.5. Procedee chimice şi electrochimice cu soluţii cromice

3.4.2. Depuneri metalice prin imersie în băi cu metale topite

3.4.3. Depuneri metalice prin pulverizare termică

4. Tratarea apelor reziduale rezultate din procesele tehnologice

5. Prevederi de proiectare

5.1. Cerinţe constructive şi de amplasare

5.2. Cerinţe pentru proiectarea utilajelor

5.3. Cerinţe pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare

5.4. Cerinţe pentru proiectarea instalaţiilor termotehnice

5.5. Cerinţe pentru proiectarea instalaţiilor de tratare a apelor reziduale

5.6. Cerinţe pentru proiectarea instalaţiilor electrice

Anexe  

Anexa 1: Valorile unitare minime ale debitelor de aer aspirate local de la băile de acoperiri metalice

Anexa 2: Lista normelor specifice de securitatea muncii conexe sau complementare

Anexa 3: Lista standardelor de securitate a muncii conexe

Anexa 4: Ghid de terminologie. Noţiuni de bază din domeniul securităţii muncii şi al tehnologiei acoperirilor metalice

Preambul

Sistemul naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă este compus din:

- Normele generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicina muncii general valabile pentru orice activitate;

- Normele specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activităţi sau grupe de activităţi caracterizate prin riscuri comune.

Prevederile acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţilor reglementate.

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror altor măsuri corespunzătoare condiţiilor concrete în care se desfăşoară activităţile respective, prin instrucţiuni proprii.

Întrucât sistemul naţional al normelor specifice este structurat pe activităţi, persoanele juridice sau fizice vor selecţiona şi aplica cumulativ normele specifice de securitate a muncii, corespunzătoare atât activităţii de bază, cât şi conexe sau complementare.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii -practicată în cadrul Normelor generale- pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:

- Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de muncă;

- Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor care trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;

- Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;

- Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau mai mulţi executanţi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă constituie alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea muncii, baza pentru:

- autorizarea funcţionării unităţilor;

- instruirea salariaţiilor în domeniul securităţii muncii;

- cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;

- concepţia şi proiectarea tehnologiilor şi echipamentelor tehnice.

În contextul general prezentat, "Normele specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice" au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente pentru aceste activităţi precum şi de studierea proceselor de muncă în funcţie de pericolele specifice astfel încât, pentru fiecare pericol să existe cel puţin o măsură adecvată de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structurarea acestor norme a urmărit includerea tuturor activităţilor necesare pentru pregătirea şi realizarea proceselor tehnologice de acoperiri metalice, luând în considerare pericolele similare existente prin interferenţa unor tehnologii şi necesitatea corelării prevederilor în raport cu aceste pericole.

Criteriul de structurare nu ţine cont de metalul depus ci de tehnologia aplicată şi, în cadrul tehnologiei, de substanţele utilizate şi metodele de lucru aferente.

Prin prezenta normă specifică de securitate a muncii sunt reglementate următoarele procedee de acoperiri metalice:

- procedee chimice şi electrochimice;

- procedee de acoperiri metalice prin imersie În băi de metale topite;

- procedee de pulverizare termică.

Acoperirile metalice prin tratamente termochimice sunt reglementate prin normele specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice şi termochimice.

Fiind un instrument de lucru, normele sunt structurate pe capitole şi subcapitole în funcţie de activităţile, respectiv subactivităţile reglementate, pe care utilizatorii le pot găsi rapid servindu-se de cuprins.

Având în vedere caracterul poluant al tehnologiilor de acoperiri metalice precum şi importanţa deosebită a integrării cerinţelor de securitate a muncii încă din faza de proiectare, normele cuprind un capitol special destinat activităţii de proiectare în care sunt formulate cerinţe referitoare la construcţia şi amplasarea încăperilor şi utilajelor, dotările auxiliare obligatorii, ventilarea locurilor de muncă şi alte cerinţe pentru reducerea la minimum a riscurilor profesionale.

Pentru facilitarea înţelegerii unor noţiuni uzuale în domeniul securităţii muncii precum şi al tehnologiilor de acoperiri metalice s-a procedat la explicarea acestora În cadrul unei anexe la prezentele norme.

1. Prevederi generale

Conţinut

Art.1

Normele specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice cuprind măsuri de prevenire a accidentării şi îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele desfăşurării proceselor de muncă în condiţii de securitate.

Art.2

Prevederile prezentelor norme se aplică tuturor activităţilor specifice de acoperiri metalice, indiferent de tipul de proprietate asupra capitalului social sau modul de organizare a acestor activităţi

Conexiunea cu alte acte normative

Art.3

Normele specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii.

Art.4

Pentru activităţile nespecifice care intervin în desfăşurarea activităţilor de acoperiri metalice, dar nu constituie obiect de reglementare al prezentelor norme,

se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru respectivele activităţi.*

Art.5

(1) Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor adecvate în raport cu riscurile existente se va realiza în conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin ordinul Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Nr.225/21.07.1995 publicat în monitorul oficial nr.189.

(2) Acordarea sortimentelor de echipament individual de protecţie se va face astfel încât acestea să asigure protecţia concomitentă a lucrătorilor împotriva tuturor riscurilor existente în procesele de acoperiri metalice.

Art.6

Organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor se va realiza potrivit prevederilor normelor PSI În vigoare.

_______________

NOTA: (*) În anexa nr.2 se prezintă orientativ lista normelor specifice de securitate a muncii care,după caz,pot fi aplicate pentru activităţile nespecifice sau complementare acoperirilor metalice, în vederea asigurării condiţiilor de securitate a muncii.

2. Prevederi comune tuturor activităţilor de acoperiri metalice

2.1. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor

Art.7

La efectuarea operaţiilor de acoperiri metalice vor fi repartizaţi numai lucrători calificaţi, în vârstă de peste 18 ani, care au corespuns controlului medical solicitat prin prevederile Ministerului Sănătăţii pentru lucrul în medii cu substanţe toxice.

Art.8

(1) Toate persoanele care lucrează în secţiile de acoperiri metalice vor fi examinate medical periodic, conform instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii.

(2) Orice tulburare organică sau modificări parţiale ale aspectului epidermei vor fi supuse controlului medical.

Art.9

Persoanele care, după angajare, prezintă alergii sau intoleranţă faţă de unele substanţe folosite în procesul de acoperiri metalice, vor fi repartizate la alte operaţii sau activităţi.

Art.10

Persoanele care prezintă leziuni ale pielii (zgârieturi, tăieturi, arsuri etc.) nu vor fi admise să lucreze cu substanţe toxice.

Art.11

Personalul angajat are obligaţia de a anunţa conducătorul locului de muncă asupra problemelor de sănătate apărute.

2.2.Organizarea locului de muncă

Art.12

În încăperile în care se desfăşoară activităţi de acoperiri metalice sunt interzise:păstrarea alimentelor şi hainelor personale, servirea mesei precum şi fumatul.

Art.13

Pentru servirea mesei şi fumat se vor amenaja încăperi separate prevăzute cu surse de apă şi substanţe neutralizante adecvate.

Art.14

Înainte de servirea mesei sau fumat, lucrătorii se vor spăla bine pe mâini şi pe faţă şi, în funcţie de caz, vor utiliza soluţii neutralizante.

Art.15

În timpul servirii mesei lucrătorii vor avea grijă să nu atingă alimentele cu echipamentul individual de protecţie.

Art.16

Se interzice executarea lucrărilor cu substanţe nocive fără purtarea echipamentului individual de protecţie adecvat, specific fiecărei categorii de lucrări.

Art.17

(1) Echipamentul individual de protecţie va fi păstrat în vestiare special amenajate.

(2) Se interzice spălarea echipamentului individual de protecţie la domiciliul lucrătorilor.

(3) Curăţarea şi denocivizarea echipamentului individual de protecţie pentru activităţile desfăşurate în prezenţa substanţelor nocive, se va realiza de către persoanele juridice sau fizice la sediul acestora sau la unităţi specializate.

Art.18

În cazul lucrărilor cu substanţe care acţionează asupra pielii sau mucoaselor, lucrătorii vor beneficia de substanţe neutralizante ale acţiunii nocive, care se vor stabili şi acorda cu avizul medicului de specialitate.

Art.19

La locurile de muncă unde sunt posibile contaminări cu substanţe nocive se vor asigura duşuri speciale amplasate în locuri uşor accesibile, cu pornire automată, care vor utiliza substanţe neutralizante şi apă.Aceste duşuri vor fi întreţinute permanent pentru a putea fi utilizate în situaţii de extremă urgenţă (stropirea pielii cu acizi sau atingerea ochilor).

Art.20

(1) În încăperile în care se desfăşoară activităţi de acoperiri metalice se va menţine permanent curăţenia. (2) Substanţele chimice solide rămase din procesul de preparare a soluţiilor vor fi imediat strânse şi îndepărtate în locuri special amenajate.

(3) Substanţele toxice lichide căzute pe pardoseli vor fi tratate în vederea neutralizării.

Art.21

(1) În încăperile în care se desfăşoară activităţi de acoperiri metalice vor exista surse de apă cu jet orientat de jos în sus, care să faciliteze spălarea ochilor şi a feţei.

(2) În cazul folosirii cianurilor, sursele de apă de băut vor fi plasate la cel puţin 5 m de băile cianurice.

Art.22

Toate locurile de muncă vor avea organizate posturi de prim ajutor, dotate cu mijloace adecvate, aprobate de medicul care deserveşte unitatea.

2.3.Instruirea lucrătorilor

Art.23

Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.24

Lucrătorii vor fi instruiţi asupra pericolelor pe care le reprezintă substanţele şi instalaţiile cu care se lucrează precum şi asupra măsurilor de prevenire stabilite de conducere.

Art.25

Lucrătorii vor fi instruiţi şi asupra măsurilor de autoprotecţie pe care trebuie să le aplice pentru a evita accidentarea şi îmbolnăvirea profesională.

Art.26

Lucrătorii vor fi instruiţi suplimentar pentru acordarea primului ajutor în cazul unei arsuri sau intoxicări cu substanţe nocive.Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcţie de substanţele utilizate, prin instrucţiuni proprii, elaborate cu sprijinul medicului ce deserveşte unitatea.

3. Prevederi specifice pe activităţi

3.1. Depozitarea, transportul şi manipularea substanţelor chimice necesare proceselor tehnologice de acoperiri metalice. Depozitarea substanţelor chimice

Art.27

(1) Depozitarea, transportul şi manipularea substanţelor toxice se vor realiza numai de către lucrători autorizaţi în acest scop.

(2) Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri pentru instruirea, examinarea şi autorizarea lucrătorilor care au dreptul să lucreze cu substanţe toxice.

Art.28

La amenajarea spaţiilor de depozitare a substanţelor toxice şi inflamabile, pe lângă prevederile prezentelor norme se vor aplica şi prevederile altor reglementări legale în vigoare referitoare la aceste substanţe (legi, decrete, norme PSI etc.).

Art.29

Uşile spaţiilor de depozitare vor fi inscripţionate cu indicatoare de avertizare asupra pericolelor existente, conform standardelor în vigoare şi vor fi ţinute sub cheie de către un gestionar. Deschiderea uşilor se va realiza către exterior.

Art.30

În aceste spaţii se interzice accesul persoanelor neautorizate, fumatul sau intrarea cu foc deschis.

Art.31

Depozitele vor fi prevăzute cu surse de apă şi canale de scurgere racordate la staţia de neutralizare a apelor reziduale precum şi cu substanţe neutralizante pentru cazurile de scurgeri accidentale.

Art.32

Depozitarea substanţelor chimice se va face în raport cu gradul de compatibilitate al acestora, fiind interzisă depozitarea în acelaşi loc a substanţelor incompatibile.

Art.33

Depozitarea cianurilor, acizilor, a substanţelor inflamabile sau a altor substanţe care degajă noxe, se va face în încăperi separate, amenajate special în funcţie de tipul de substanţă şi dotate cu sisteme de ventilare mecanică.

Art.34

La depozitele de substanţe inflamabile, instalaţiile electrice vor fi de tip antiex.

Art.35

(1)Încăperile în care se depozitează tricloretilenă şi percloretilenă vor fi dotate cu sistem de ventilare mecanică generală.

(2)Depozitarea tricloretilenei se va face în rezervoare din tablă de oţel zincat (nu aluminiu) În locuri ferite de razele solare.

Art.36

(1) În interiorul depozitelor, toate substanţele vor fi dotate cu etichete referitoare la conţinutul şi denumirea chimică uzuală a substanţei respective, densitatea sau concentraţia precum şi indicatoare de avertizare asupra pericolului pe care îl prezintă.

(2) Substanţele toxice vor fi depozitate separat, în rafturi până la un nivel la care pot fi preluate fără pericol de spargere, răsturnare sau deteriorare a ambalajelor.

Art.37

Substanţele lichide vor fi păstrate în ambalajul lor original.

Art.38

(1)Damigenele din sticlă vor fi puse în coşuri împletite sau cutii de lemn, iar pentru amortizarea eventualelor şocuri se vor utiliza materiale necombustibile-paie şi talaş ignifugate sau vată de sticlă.

(2)Damigenele cu acid azotic şi sulfuric vor fi depozitate în spaţii dotate cu sistem de ventilare naturală sau mecanică, în afara incidenţei razelor solare şi vor fi ambalate în materiale necombustibile.

Art.39

Se interzice depozitarea temporară a substanţelor chimice necesare procesului tehnologic, dacă nu sunt asigurate spaţii special amenajate şi mijloace adecvate acestui scop (containere, dulapuri închise şi asigurate împotriva folosirii de către persoane neautorizate), în funcţie de specificul fiecărei substanţe.

Transportul substanţelor chimice

Art.40

Transportul substanţelor toxice sau caustice solide de la depozite la secţiile de acoperiri metalice se va face în ambalaje din materiale rezistente, care pot fi ambalajele originale sau ambalaje interne, confecţionate special în acest scop.

Art.41

(1)Transportul substanţelor toxice lichide se va realiza numai în ambalajele originale.

(2)Substanţele toxice ale căror ambalaje prezintă deteriorări sau urme de desfacere nu vor fi ridicate din depozite.

Art.42

(1) Transportul substanţelor chimice se va face în toate cazurile , cu mijloace de transport adecvate tipului de ambalaj şi specificului substanţei respective, conduse de personal special instruit şi numit în acest scop.

(2) Recipientele conţinând substanţe chimice vor fi asigurate împotriva răsturnării în timpul transportului, iar închiderea acestora ,prin capace, dopuri etc. va fi asigurată împotriva deschiderilor accidentale.

Art.43

Se interzice transportul substanţelor chimice în rezervoare deschise şi neprotejate.

Art.44

(1) Se interzice transportul substanţelor toxice sau inflamabile în cantităţi mari (la un singur transport peste 50 l lichide şi 50 kg solide).

(2) În caz de necesitate, transportul acestor substanţe în cantităţi mai mari decât cele menţionate se va face numai pe trasee nepericuloase indicate special în acest scop şi pe care se vor prevedea mijloacele necesare pentru neutralizare în caz de avarie.

Manipularea substanţelor chimice

Art.45

Lucrătorii care manipulează substanţele chimice trebuie să fie instruiţi şi verificaţi periodic privind:

a) cunoaşterea proprietăţilor substanţelor manipulate şi a modului de acţiune a acestora asupra organismului;

b) cunoaşterea principalelor reacţii ale substanţelor pe care le amestecă;

c) cunoaşterea tuturor surselor de accidentare posibile şi felul în care trebuie să acţioneze în fiecare caz în parte.

Art.46

În timpul manipulării substanţelor chimice nocive, lucrătorii vor purta echipament individual de protecţie adecvat pericolelor existente.

Art.47

(1) Operaţiile de transvazare a substanţelor lichide se vor efectua cu dispozitive speciale, astfel încât să se evite contactul lucrătorilor cu substanţele respective şi degajarea de gaze nocive.

(2) La utilizarea dispozitivelor de sifonare se interzice aspirarea cu gura.

Art.48

(1) Înainte de umplere, damigenele pentru acid azotic şi sulfuric vor fi bine curăţate , spălate şi uscate, fără resturi de substanţe organice.

(2) Umplerea va fi făcută astfel încât să rămână liber un spaţiu de cel puţin 2 dm 3.

Art.49

(1) Înainte de a fi transportate, damigenele se vor ridica de probă la 10-15 cm de la sol, pentru verificarea rezistenţei ambalajului.

(2) Se interzice transportul damigenelor cu lichide în spate, pe umeri sau în braţe.

Art.50

Cantităţile de substanţe chimice scoase din depozit nu vor depăşi valorile necesare pentru preparare sau corecţie, calculate pe baza analizelor de laborator şi dispuse de conducătorul locului de muncă.

Art.51

Tăierea ambalajelor conţinând substanţe toxice se va face conform instrucţiunilor specifice în care se vor menţiona sculele şi echipamentul individual de protecţie adecvat.

Art.52

Ambalajele golite de conţinut vor fi păstrate în compartimente distincte şi, în funcţie de caz, vor fi neutralizate şi evacuate conform unor proceduri elaborate de utilizator şi aprobate de organele sanitare.

Art.53

La depozitarea, transportul şi manipularea substanţelor chimice necesare proceselor tehnologice se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul substanţelor organice.

3.2. Prepararea soluţiilor

Art.54

La prepararea soluţiilor se vor respecta recomandările producătorului privind proprietăţile şi toxicitatea substanţelor utilizate.

Art.55

La prepararea oricărei soluţii, prin simpla diluare sau prin amestec de mai multe substanţe, se va respecta ordinea stabilită prin tehnologie.

Art.56

(1) Se interzice efectuarea operaţiilor de preparare a diverselor soluţii fără utilizarea echipamentului individual de protecţie adecvat.

(2) La prepararea soluţiilor pe bază de cianuri şi crom se va asigura protecţia căilor respiratorii. În acest scop

se va utiliza faţa de mască completă sau semimască, prevăzută cu cutie sau semicutie filtrantă specifică.

Art.57

Se interzice amestecul accidental al soluţiilor acide cu soluţiile cianurice.

Art.58

Diluarea acidului sulfuric se va face prin turnare lentă şi în cantităţi mici, sub agitarea puternică a acidului în apă.

Art.59

Se interzice turnarea apei peste acidul sulfuric.

Art.60

Diluarea substanţelor care dau reacţie exotermă se va face numai în vase termorezistente.

Art.61

Amestecul acizilor se va face turnÂnd acidul cel mai concentrat (sau mai dens) În acidul cel mai diluat.

Art.62

Agitarea soluţiilor se va face astfel încât să se evite contactul lucrătorilor cu vapori degajaţi.

Art.63

Toate vasele (băile) de preparare în care se produc reacţii exoterme sau cu degajări nocive vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare mecanică.

Art.64

Instalaţiile de ventilare mecanică vor fi dotate cu dispozitive de aspiraţie care să asigure captarea (absorbţia) noxelor degajate din procesul de preparare a soluţiilor.

Art.65

Se interzice evacuarea vaporilor de acizi în atmosferă fără filtrare şi neutralizare în scopul respectării condiţiilor impuse de protecţia mediului.

Art.66

În cazul în care degajările puternice de căldură pot provoca accidente sau pot afecta calitatea soluţiilor rezultate se vor adopta măsuri de răcire a soluţiilor, chiar în timpul preparării.

Art.67

Mărunţirea substanţelor chimice solide se va face cu dispozitive speciale, care să reducă la minimum răspândirea prafului în mediul de muncă, racordate la instalaţiile de ventilare mecanică.

Art.68

(1) Introducerea sărurilor sub formă solidă în băile respective, în timpul preparării sau corectării, se va face treptat şi în cantităţi mici, dacă materialul este pulverulent.

(2) În cazul În care materialul este sub formă de bulgări, pentru evitarea stropirii, se vor utiliza coşuri din sită, găleţi perforate sau linguri cu coadă lungă.

Art.69

Verificarea caracteristicilor soluţiilor rezultate (densitate, temperatură, concentraţie etc.) se va face numai de către personal calificat corespunzător, folosind aparatura şi dispozitivele adecvate.

Art.70

Sunt interzise verificările organoleptice (gustare, mirosire sau atingere).

Art.71

În timpul preparării soluţiilor se interzice depăşirea temperaturilor de regim ale procesului tehnologic şi supraîncălzirea locală a recipientelor, pentru diminuarea degajărilor de vapori toxici.

Art.72

În cazul în care prepararea soluţiilor se realizează în băi de preparare situate în afara liniei tehnologice, se va verifica în prealabil funcţionarea pompelor şi a conductelor de transvazare.

Art.73

În cazul în care, accidental se produc scurgeri de soluţii, se va efectua imediat spălarea, neutralizarea şi deversarea reziduurilor în canalele racordate la staţia de neutralizare a apelor reziduale, în funcţie de natura soluţiei.

Art.74

După fiecare preparare se va curăţa şi spăla zona de lucru.

3.3. Procedee de pregătire a suprafeţelor metalice

3.3.1. Procedee mecanice

3.3.1.1. Debavurarea

Art.75

Închiderea şi deschiderea tamburilor rotativi se va face numai În stare de repaos a acestora.

Art.76

Încărcarea şi descărcarea tamburilor de debavurare prin vibraţii verticale, se va face numai în stare de repaos a acestora.

Art.77

Se interzice orice intervenţie a lucrătorilor asupra şarjei în lucru fără oprirea mişcărilor tamburului.

Art.78

(1) Tobele folosite pentru debavurare vor fi izolate fonic.

(2) Toate părţile în mişcare ale tobelor, vor fi prevăzute cu carcase de protecţie.

Art.79

La manipularea substanţelor alcaline se vor respecta prevederile de la subcapitolul 3.2.

3.3.1.2.Sablarea

Art.80

Operaţiile de sablare se vor realiza în încăperi prevăzute cu instalaţie de ventilare mecanică pentru captare, reţinere şi filtrare a noxelor chimice.

Art.81

Maşinile de sablat vor avea prevăzute manşoane etanşe pentru asigurarea manipulării din exterior şi prevenirea degajării pulberilor silicogene, care vor fi racordate la instalaţia de ventilare mecanică.

Art.82

Se interzice lucrul la maşina de sablat fără ecrane de protecţie.

Art.83

Se interzice utilizarea recipientelor tampon de aer comprimat improvizate, neautorizate ISCIR.

Art.84

Înainte de sablare, se va verifica racordul la conducta de aer comprimat şi instalaţia de aer comprimat aferentă nişei de sablare, de către personal autorizat.

Art.85

(1) La maşinile automate de sablat se va verifica etanşeitatea carcaselor şi a garniturilor.

(2) Se interzice utilizarea agentului de sablare deteriorat (sub formă de pulbere).

Art.86

Se interzice folosirea procedeului de sablare uscată cu medii de sablare care conţin bioxid de siliciu.

3.3.1.3.Şlefuirea şi polizarea

Art.87

Operaţiile de şlefuire, polizare şi lustruire mecanică se vor efectua în încăperi separate.

Art.88

(1) Maşinile sau instalaţiile de şlefuire, polizare şi lustruire mecanică vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare mecanică locală. Dispozitivele de protecţie (carcase) a zonelor de degajare a particulelor rezultate din procesele de lucru vor îndeplini concomitent funcţia de protecţie a lucrătorilor contra particulelor proiectate şi de captare şi evacuare a particulelor din zona de lucru; dispozitivele de aspiraţie locală vor fi racordate la instalaţia de ventilare mecanică locală.

(2) Carcasele de protecţie vor lăsa liberă numai partea de disc strict necesară lucrului, orientată într-o direcţie nepericuloasă pentru operator.

(3) Săptămânal sau ori de câte ori situaţia impune, tubulatura aferentă instalaţiilor de ventilare va fi curăţată de depunerile rezultate din procesul tehnologic.

Art.89

(1) Capetele axelor maşinilor de şlefuit vor fi protejate, dacă depăşesc cu mai mult de un sfert din diametrul lor piuliţa de strângere a discurilor.

(2) Capetele axelor maşinilor de şlefuit de dimensiuni nepericuloase (mai scurte de 50 mm) vor avea suprafeţe netede şi muchii rotunjite.

Art.90

La maşinile cu mai multe viteze de rotaţie se interzice depăşirea vitezei admise, în funcţie de dimensiunile discului sau a şaibei de polizat şi a pieselor de prelucrat.

Art.91

Şaibele confecţionate din materiale moi vor avea gaura centrală protejată cu un material solid şi rezistent pentru a nu se deforma în timpul lucrului şi a nu produce accidentarea.

Art.92

La instalaţiile automate de şlefuire sau lustruire, schimbarea şaibelor, periilor sau benzilor abrazive se va executa numai de lucrători special instruiţi în acest scop, după oprirea instalaţiei.

Art.93

La instalaţiile automate cu mai multe posturi de polizare alcătuind linii tehnologice, se vor verifica existenţa şi funcţionarea sistemelor de alarmă şi blocare de-a lungul întregului perimetru al instalaţiei, astfel încât în caz de necesitate, instalaţia să poată fi oprită din orice punct al ei.

Art.94

După utilizarea pastelor de lustruit este obligatorie spălarea mâinilor şi a feţei.

Art.95

Maşinile de şlefuit vor fi prevăzute cu iluminat local astfel amplasat încât filamentul să nu fie vizibil.

Art.96

Se interzice fumatul, focul deschis şi utilizarea surselor de căldură care pot provoca incendii, întrucât scamele degajate din procesele de prelucrare sunt inflamabile.

3.3.2. Procedee chimice şi electrochimice

3.3.2.1.Degresarea în solvenţi organici

Art.97

Folosirea solvenţilor organici inflamabili este permisă numai în încăperi amenajate antiex.

Art.98

Operaţiile de degresare în tricloretilenă sau percloretilenă se vor efectua cu utilaje carcasate, care să nu permită degajare de vapori.

Art.99

Se interzice folosirea tricloretilenei şi percloretilenei în vase deschise, neventilate, în încăperi închise.

Art.100

Folosirea băilor deschise este permisă numai în cazurile în care zona de condensare a vaporilor asigură reţinerea majorităţii vaporilor de solvent, iar dispozitivele de aspiraţie locală amplasate pe toate laturile băilor precum şi instalaţia de ventilare mecanică generală asigură evacuarea tuturor vaporilor (condensaţi sau necondensaţi).

Art.101

Se interzice depăşirea temperaturilor de descompunere pentru percloretilenă (peste 150 oC ) şi tricloretilenă (peste 120 oC ).

Art.102

Se interzice efectuarea operaţiilor de degresare în atmosferă umedă sau în apropierea surselor de lumină şi căldură puternică.

Art.103

Se interzice degresarea în tricloretilenă a pieselor care prezintă pe suprafeţe şpan sau pulberi de metale uşoare (aluminiu şi aliaje de aluminiu).

Art.104

Pentru degresarea aluminiului sau a aliajelor de aluminiu se va folosi numai percloretilena.

Art.105

În încăperile în care se lucrează cu tricloretilenă sunt interzise focuri deschise şi arcuri electrice.

Art.106

(1) În cazul În care survine o descompunere de tricloretilenă, detectabilă printr-un miros persistent, instalaţia de degresare va fi golită şi curăţată.

(2) Numai după curăţarea adecvată, instalaţia poate fi umplută cu tricloretilenă şi repusă în funcţiune.

Art.107

Se interzice distilarea tricloretilenei impurificate cu pulberi sau metale, la temperaturi cu 30 - 40 oC sub punctul de fierbere.

Art.108

Distilarea tricloretilenei impurificate se va face fie prin introducerea directă a vaporilor de apă, fie după filtrarea ei prealabilă.

Art.109

Se interzice neutralizarea acidului clorhidric conţinut în tricloretilenă, prin utilizarea hidroxidului de sodiu, carbonatului de sodiu sau a carbonatului de calciu (var), pentru prevenirea formării de dicloracetilenă, cu pericol de incendiu şi explozie.

Art.110

Neutralizarea acidului clorhidric conţinut în tricloretilenă se va face prin amestecare cu lapte de var (100 g var la 1.000 cm3 apă) şi distilare finală prin insuflare de vapori de apă.

Art.111

Încăperile în care se desfăşoară operaţiile cu tricloretilenă, vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare mecanică locală suplimentară, având dispozitivele de aspiraţie locală pentru captarea (absorbţia) noxelor amplasate la nivelul pardoselei, datorită faptului că vaporii de tricloretilenă sunt mai grei decât aerul.

Art.112

În încăperile în care se desfăşoară operaţiile cu tricloretilenă se va menţine un regim de depresiune faţă de încăperile învecinate, asigurându-se compensarea cu aer proaspăt.

Art.113

În timpul lucrului la băile de degresare deschise, se interzie lucrătorilor să se aplece deasupra băilor.

Art.114

(1) Încălzirea băilor cu tricloretilenă se va face indirect. Se interzice utilizarea încălzitoarelor electrice sau a serpentinelor cu abur.

(2) La băile de degresare cu tricloretilenă sau percloretilenă, pornirea încălzirii se va face numai după începerea răcirii zonei de condensare a vaporilor.

(3) Temperatura solventului va fi reglată automat pentru a se menţine în limitele strânse, prevăzându-se pe lângă sistemul de încălzire al lichidului şi siteme de răcire.

Art.115

Se va verifica sistemul de interblocare între funcţionarea sistemului de ventilare aferent utilajului şi dispozitivele de acces la baia de degresare pentru introducerea şi evacuarea pieselor.

Art.116

Golirea băilor de tricloretilenă se va efectua numai după răcirea completă a solventului.

Art.117

(1) Curăţarea băii după golire se va face cu aer comprimat sau vapori de apă.

(2) Intrarea în baie pentru curăţare se va face numai în cazuri extreme, sub supraveghere de specialitate şi asigurarea tuturor măsurilor de protecţie necesare. Lucrătorul va purta echipament individual de protecţie complet care să impiedice orice contact al solventului cu pielea şi masca cu aducţiune de aer proaspăt.

Art.118

Piesele degresate sau uscate în tricloretilenă sau percloretilenă nu vor fi scoase din băile sau instalaţiile respective decât după uscarea completă.

Art.119

Se interzice lucrul cu tricloretilenă a unei singure persoane. În încăperea respectivă trebuie să existe şi alte persoane pentru acordarea primului ajutor În caz de necesitate.

Art.120

Operaţiile de degresare cu solvenţi organici se vor efectua în afara liniilor tehnologice de acoperiri metalice.

Art.121

Capacele (uşile instalaţiei) vor fi închise în permanenţă, cu excepţia timpului necesar încărcării sau descărcării pieselor.

3.3.2.2.Degresarea chimică şi electrochimică

Art.122

Utilizarea cianurilor la băile de degresare chimică sau electrochimică va fi limitată numai la tehnologiile care prevăd în mod expres utilizarea acestor substanţe.

Art.123

Pentru prepararea soluţiilor alcaline se vor respecta prevederile de la subcapitolul 3.2.

Art.124

Se interzice degresarea fără funcţionarea instalaţiilor de ventilare mecanică locală aferente băilor unde se desfăşoară operaţii de degresare chimică şi electrochimică.

Art.125

În cazul agitării băilor cu aer, debitul de aer va fi astfel reglat încât să se evite stropirea lucrătorilor cu soluţii alcaline.

Art.126

Introducerea şi scoaterea pieselor din băi nu se va face brusc pentru a evita stropirea cu substanţe alcaline.

Art.127

Golirea băilor fierbinţi la staţia de neutralizare a apelor se va face numai după răcire.

Art.128

Pentru evitarea exploziilor provocate de acumularea hidrogenului la suprafaţa băilor de degresare electrochimică se va asigura o bună ventilare locală concomitent cu evacuarea spumei formate, sau se va întrerupe curentul de la redresor la introducerea şi scoaterea pieselor din baie.

Art.129

La instalaţiile de degresare cu tamburi se va urmări ca tamburii să fie astfel imersaţi în soluţie încât să se evite acumularea de hidrogen şi iniţierea exploziilor prin scântei.

3.3.2.3. Decapări, lustruiri şi activări chimice şi electrochimice

Art.130

La prepararea soluţiilor se vor respecta prevederile de la subcapitolul 3.2.

Art.131

Se interzice lucrul fără funcţionarea instalaţiilor de ventilare mecanică locală exceptând băile conţinând soluţii foarte diluate (sub 1 % acid).

Art.132

(1) La exploatarea băilor cu conţinut acid, calde sau reci, se va evita contactul soluţiilor cu pielea.

(2) Atingerea pieselor umezite de soluţii acide se va face cu mănuşi de protecţie.

Art.133

La toate băile de decapare nu se vor depăşi temperaturile prevăzute de tehnologie (65 0 C pentru decapările în acid sulfuric, 450 C pentru decapările în acid clorhidric).

Art.134

La decapările în acid azotic concrentrat se va lucra sub 300 C cu răcire artificială.

Art.135

(1) Curăţarea acidului azotic de pe pardoseli se va face prin spălare cu apă.

(2) Se interzice uscarea acidului azotic vărsat pe pardoseală cu rumeguş, paie, câlţi, pământ, care produc dezvoltarea violentă a gazelor.

Art.136

Curăţarea vaselor de acid azotic se va face cu apă curată.

Art.137

La terminarea lucrului, vasele sau băile cu acid azotic concentrat sau amestecuri concentrate cu acid azotic vor fi bine acoperite.

Art.138

Se interzice aplecarea lucrătorilor deasupra băilor de decapare.

Art.139

Înainte de introducerea pieselor în băi se va verifica prinderea suporţilor şi a pieselor În dispozitive.

Art.140

Golirea băilor care lucrează la temperaturi superioare temperaturii mediului ambiant se va face numai după răcire.

Art.141

La băile de decapare electrolitică sau lustruire electrolitică, piesele se vor introduce şi scoate din baie după oprirea instalaţiei de alimentare cu curent electric.

Art.142

La băile de lustruire electrolitică ce conţin săruri de crom, se va evita contactul pielii cu aceste substanţe şi se vor respecta prevederile de la subcapitolul 3.4.1.5.

Art.143

Dacă la încălzirea băilor de decapare se utilizează surse de curent electric - rezistenţe electrice-, băile cât şi întreaga instalaţie aferentă vor fi prevăzute cu legături la centura de împământare pentru prevenirea electrocutării.

3.4. Depunerea metalelor

3.4.1. Depunerea metalelor prin procedee chimice şi electrochimice

3.4.1.1. Prevederi comune tuturor procedeelor chimice şi electrochimice

Art.144

Punerea în funcţiune a secţiilor sau a atelierelor de acoperiri metalice se va realiza numai după efectuarea probelor de recepţie, în cursul cărora se va verifica funcţionarea tuturor mijloacelor şi dispozitivelor de protecţie prevăzute prin proiectele respective.

Art.145

Se interzice desfăşurarea proceselor tehnologice fără funcţionarea instalaţiilor de ventilare.

Art.146

(1) Cel puţin odată pe lună se va face o verificare completă a instalaţiilor de ventilare, urmărindu-se eficienţa acestora şi respectarea parametrilor prevăzuţi prin careta tehnică a instalaţiilor.

(2)În cazul în care se constată scăderea eficienţei instalaţiilor de ventilare, se va efectua curăţarea adecvată, repararea sau înlocuirea, după caz, a unor elemente a acestora.

Art.147

(1) În cazul în care, în timpul desfăşurării procesului tehnologic se întrerupe accidental funcţionarea sistemului de ventilare, se interzice continuarea lucrului.

(2) În situaţii excepţionale, se poate admite continuarea lucrului pe perioade scurte de timp (maximum 15 minute), cu folosirea unui echipament individual de protecţie adecvat, inclusiv pentru protecţia căilor respiratorii. În acest caz vor rămâne în atelier cel puţin două persoane.

Art.148

În încăperile de lucru se interzice accesul persoanelor care nu au atribuţii în cadrul procesului tehnologic respectiv. Accesul vizitatorilor va fi permis numai cu însoţitor numit de conducere în acest scop şi numai cu echipamentul individual de protecţie stabilit prin instrucţiunile proprii.

Art.149

Uşile încăperilor de lucru vor fi prevăzute cu indicatoare de avertizare asupra pericolului existent, conform standardelor în vigoare.

Art.150

Căile de acces şi circulaţie vor fi menţinute permanent libere şi curate.

Art.151

Se interzice începerea lucrului precum şi reluarea lucrului după orice întrerupere, fără ventilarea completă,

timp de 10 minute, a încăperilor în care se desfăşoară procesele tehnologice.

Art.152

Se interzice contactul direct al pielii cu soluţiile utilizate.

Art.153

(1) În timpul lucrului, ori de câte ori survin scurgeri, stropiri sau vărsări de soluţii pe pardoseală, se va proceda imediat la îndepărtarea acestora prin spălare cu apă.

(2) Apele de spălare vor fi dirijate la canalele de scurgere racordate la staţia de neutralizare, în funcţie de natura soluţiei.

Art.154

La suspendarea pieselor în băi pe dispozitive, se va avea grijă ca acestea să fie astfel prinse încât să nu prindă goluri de aer la introducere şi să nu antreneze pungi de lichid la evacuare.

Art.155

În timpul funcţionării utilajelor, se interzice urcarea persoanelor pe marginea băilor şi accesul în raza de acţiune a instalaţiilor de ridicat.

Art.156

Vanele (robinetele) de admisie a apei în băile de spălare se vor regla şi marca corespunzător debitului optim de alimentare stabilit prin proiect.

Art.157

În perioadele în care procesul tehnologic este oprit, vanele de admisie a apei în băile de spălare se vor închide.

Art.158

Vanele de golire totală a băilor se vor deschide numai cu avertizarea prealabilă a personalului staţiei de tratare a apelor uzate, pe baza unui program stabilit în funcţie de schema de tratare a apelor.

Art.159

La semnalizarea sau anunţarea, de către personalul staţiei de tratare a apelor uzate, a unei defecţiuni la instalaţia de tratare, se va întrerupe lucrul până la efectuarea reparaţiilor necesare.

Art.160

La terminarea ultimului schimb de lucru se vor respecta următoarele prevederi:

a) se vor scoate toate piesele din baie;

b) se vor curăţa părţile din instalaţie sau încăpere care au fost stropite cu substanţe chimice precum şi pardoselile, care vor rămâne curate şi uscate;

c) se va verifica Închiderea robinetelor de alimentare cu fluide;

d) se vor depozita în ordine piesele şi dispozitivele, lăsând libere căile de acces;

e) se va proceda la întreruperea tuturor alimentărilor electrice (exclusiv iluminat şi ventilare);

f) se va opri instalaţia de ventilare;

g) se va Întrerupe iluminatul;

h) se va închide încăperea de lucru, de către conducătorul procesului de muncă şi se vor asigura uşile.

3.4.1.2. Procedee chimice şi electrochimice cu soluţii cianurice (cuprări, alămiri, argintări, auriri, depuneri de bronz, zincări, cadmieri, sulfizări anodice)

Art.161

Acoperirile elctrochimice cu cadmiu, fiind cele mai periculoase procedee datorită toxicităţii ridicate a cadmiului şi cianurii, vor fi permise numai pentru produse speciale, unde nu există alternativă de înlocuire adecvată, cu avizul instituţiilor de specialitate.

Art.162

Acoperirile electrochimice cu zinc utilizând electroliţi cianurici vor fi înlocuite cu procedee care folosesc soluţii acide sau alcaline, fără cianuri.

Art.163

(1) În încăperile în care se lucrează cu cianuri se interzice prezenţa unui singur lucrător.

(2) Lucrul în echipă este obligatoriu pentru acordarea primului ajutor în caz de necesitate.

Art.164

Toţi lucrătorii din cadrul atelierelor sau secţiilor în care se lucrează cu cianuri vor fi instruiţi şi vor cunoaşte simptomele în cazul unor intoxicaţii precum şi măsurile de prim ajutor în caz de accidentare datorită folosirii cianurilor.

Art.165

La cel mai mic semn de oboseală sau intoxicaţie, lucrătorilor li se va acorda primul ajutor şi vor fi duşi de urgenţă la medic.

Art.166

Locurile de muncă vor fi dotate cu substanţe antidot (nitrat de amil) pentru acordarea primului ajutor precum şi cu mijloace de comunicare în caz de necesitate.

Art.167

Persoanele juridice sau fizice care desfăşoară activităţi de acoperiri metalice cu soluţii cianurice vor elabora instrucţiuni de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare, vor asigura instruirea periodică a lucrătorilor pentru acordarea primului ajutor şi vor lua toate măsurile organizatorice (asigurarea mijloacelor necesare, instruirea suplimentară a unor lucrători din locurile de muncă învecinate etc.) pentru reducerea gravităţii consecinţelor în caz de intoxicare.

Art.168

Toate băile care conţin cianuri vor fi marcate vizibil cu semnul "OTRAVĂ" , pe peretele aflat spre frontul de lucru.

Art.169

Instalaţia de ventilare mecanică la băile cianurice va fi pornită cu cel puţin 30 de minute înainte de începerea lucrului.

Art.170

Se interzice aplecarea accentuată şi îndelungată a lucrătorilor (mai mult de 30 de secunde) peste băile cu conţinut de cianuri.

Art.171

Se interzice scoaterea soluţiilor cianurice din băi şi utilizarea lor în alt scop decât cel prevăzut de procesul tehnologic.

Art.172

Băile de spălare pentru piesele tratate cu soluţii cianurice, nu vor fi folosite şi pentru spălarea pieselor ce au fost tratate în electroliţi acizi.

Art.173

Curăţarea anozilor, a barelor anodice şi catodice, a marginilor cuvelor, a dispozitivelor pentru piese şi a oricărui alt obiect sau parte din obiect care a fost atins de soluţii cianurice, se va face numai cu echipament individual de protecţie adecvat.

Art.174

Anozii scoşi din uz, înainte de evacuarea din încăperea de lucru, vor fi neutralizaţi şi uscaţi.

Art.175

Orice obiect atins de cianură va fi neutralizat Înainte de a fi depozitat sau utilizat În alt scop.

Art.176

Se interzice lăsarea picăturilor de soluţie cianurică pe marginea băilor, pe pardoseală sau în orice loc accesibil lucrătorilor. Imediat ce s-au produs, ele vor fi neutralizate şi se va proceda la spălarea locului respectiv şi dirijarea apelor de spălare către canalele racordate la staţia de neutralizare.

Art.177

(1) În cazul în care se constată deteriorări ale cuvei cu scurgeri de soluţii cianurice pe pardoseli, se interzice folosirea utilajului.

(2) Soluţia va fi transvazată în cuvele de rezervă cu ajutorul pompelor, iar scurgerile de soluţie vor fi neutralizate şi îndepărtate prin spălare cu apă către canalele din pardoseală racordate la staţia de neutralizare.

(3) Cuvele deteriorate vor fi neutralizate şi spălate.

Art.178

La orice scurgere accidentală, prin stropiri, vărsări etc. de soluţii cianurice pe pardoseala locului de muncă, se interzice amestecul acestora cu soluţii acide sau cromice.

Art.179

Introducerea şi scoaterea pieselor din băi, se va face astfel încât să se evite stropirea.

Art.180

(1) La tratamentele electrochimice în băi de săruri topite, se interzice introducerea pieselor umede în topitură.

(2) Se interzice depăşirea temperaturii de lucru prevăzute prin tehnologie.

Art.181

La terminarea lucrului, conducătorul procesului de muncă va verifica absenţa oricărei persoane şi va încuia şi sigila încăperea.

3.4.1.3. Procedee chimice şi electrochimice cu soluţii acide (cuprări, nichelări, depuneri de aliaje de nichel, stanări, zincări, eloxări, fosfatări, feruiri, brunări, plumbuiri etc.)

Art.182

Se interzice utilizarea acoperirilor cu nichel pentru confecţionarea produselor care presupun un contact prelungit cu pielea (lănţişoare, brăţări, inele, medalioane etc.).

Art.183

În procesul de nichelare se interzice lucrul persoanelor care prezintă alergii faţă de nichel sau alte substanţe chimice prezente în soluţii.

Art.184

Se interzice contactul direct al pielii cu aditivii utilizaţi pentru depunerile lucioase.

Art.185

Urmele de soluţii de pe marginea băilor şi de pe barele de curent electric vor fi curăţate cu mănuşi de protecţie.

Art.186

Se interzice aruncarea pieselor în băi pentru evitarea pericolului de stropire.

Art.187

Pentru utilizarea acizilor se vor respecta prevederile din subcapitolul 3.2.

Art.188

În caz de stropire cu soluţii acide, locul respectiv va fi spălat cu soluţie de 3% bicarbonat de sodiu.

3.4.1.4. Procedee chimice şi electrochimice cu soluţii alcaline (zincare, depunere aliaje zinc, stanări, brunări etc.)

Art.189

Se interzice aruncarea pieselor în băi, pentru evitarea pericolului de stropire.

Art.190

(1) La procesele de brunare alcalină, după răcirea soluţiei, temperatura de lucru va fi atinsă progresiv, astfel încât să se asigure încălzirea concomitentă a întregii cantităţi de soluţie şi evitarea formării de cruste.

(2) Completarea cu apă a băilor de brunare alcalină se va face cu apă preîncălzită aproape de temperatura de fierbere. Completarea se va face progresiv cu cantităţi mici de apă.

Art.191

Băile alcaline care formează spumă la suprafaţă vor fi prevăzute cu circulaţia continuă a soluţiei şi adunarea spumei într-un preaplin special construit.

Art.192

Toate băile fierbinţi, vor fi evacuate la staţia de neutralizare (când e cazul) numai după răcire.

Art.193

Se interzice contactul direct al pielii cu aditivii utilizaţi pentru depuneri lucioase.

Art.194

În caz de stropire cu soluţii alcaline, pielea se va spăla cu apă din abundenţă şi se va neutraliza cu soluţie 3% acid boric.

3.4.1.5. Procedee chimice şi electrochimice cu soluţii cromice (cromare decorativă, cromare dură, pasivări)

Art.195

În băile de cromare, instalaţia de ventilare va fi pusă în funcţiune cu 10 minute înainte de începerea lucrului.

Art.196

Se interzice contactul lucrătorilor cu soluţiile, aerosolii şi anhidrida cromică solidă.

Art.197

Pentru a se diminua formarea aerosolilor cromici, oglinda băii se va acoperi cu bile din material plastic special construite în acest scop sau se vor adăuga în soluţii substanţe tensioactive specifice.

Art.198

(1) În timpul lucrului, se vor respecta limitele de temperatură prevăzute prin procesul tehnologic.

(2) Se interzice supraîncălzirea băilor (chiar locală).

(3) Termoregulatoarele vor fi menţinute în perfectă stare tehnică.

Art.199

Se interzice aplecarea lucrătorilor deasupra băii în funcţiune pe o durată mai mare de 30 de secunde.

Art.200

Toate operaţiile de întreţinere a băii (curăţarea marginilor, schimbare de anozi, schimbări de diafragmă, curăţarea barelor anodice şi catodice) se vor face după răcirea soluţiei în băi.

Art.201

Apa de răcire de la băile cu conţinut cromic se va recircula sau în caz de nevoie se va evacua separat de apele convenţionale curate.

Art.202

La terminarea lucrului, băile vor fi acoperite.

Art.203

(1) În cazul în care se constată deteriorări ale cuvei cu scurgeri de soluţie, se interzice folosirea utilajului.

(2) Soluţia va fi transvazată în cuvele de rezervă cu ajutorul pompelor.

(3) Scurgerile vor fi îndepărtate prin spălare cu apă către canalele din pardoseală racordate la staţia de tratare a apelor reziduale.

(4) Cuvele deteriorate vor fi spălate cu apă.

Art.204

Toate urmele de scurgeri de soluţii, stropiri sau vărsări accidentale, vor fi îndepărtate prin spălare cu apă.

Art.205

În caz de stropire cu soluţii cromice, pielea va fi spălată cu apă din abundenţă şi se va neutraliza cu soluţie 3% bicarbonat de sodiu.

3.4.2.Depuneri metalice prin imersie în băi cu metale topite

Art.206

Prevederile din prezentul subcapitol se referă la acoperirile cu zinc, staniu sau aliaj staniu-plumb.

Art.207

La operaţiile din fluxul tehnologic de zincare nu au acces decât lucrători special instruiţi în acest scop.

Art.208

Se interzice lucrul în atelierul de zincare fără funcţionarea instalaţiei de ventilare la parametrii stabiliţi prin cartea tehnică a instalaţiei.

Art.209

Se interzice lucrul la băile de zincare termică, dacă acestea nu sunt prevăzute cu bară de protecţie.

Art.210

Înainte de Începerea lucrului se vor verifica utilajele, dispozitivele şi sculele de lucru precum şi instalaţiile electrice care pot provoca scântei.

Art.211

Dispozitivele de lucru şi sculele uzate nu se vor mai folosi în procesul tehnologic.

Art.212

Sculele şi dispozitivele utilizate pentru eliminarea zincului dur precum şi pentru introducerea/scoaterea pieselor, vor fi confecţionate din materiale rezistente la condiţiile de lucru ale băilor şi vor avea dimensiuni şi forme adecvate pieselor manipulate.

Art.213

Platforma de lucru va fi menţinută în stare uscată.

Art.214

La prepararea băilor cu metal topit, dacă topirea lingourilor se face treptat, se interzice aruncarea lingourilor în metalul topit.

Art.215

Lingourile vor fi uscate şi vor fi introduse la fundul băii numai cu ajutorul dispozitivelor speciale.

Art.216

Operaţiile de încălzire a băilor de zincare, care se realizează de la tabloul de comandă vor fi efectuate numai de personal calificat şi instruit în acest scop.

Art.217

Se interzice prezenţa conductelor de apă sau a altor surse de apă deasupra băilor cu metal topit.

Art.218

Se va verifica permanent asigurarea temperaturii de regim pentru fiecare metal În parte.

Art.219

Se interzice introducerea dispozitivelor, sculelor sau pieselor umede în băi. Acestea vor fi perfect uscate.

Art.220

Piesele cu goluri constructive sau cavităţi care pot reţine umiditate din operaţiile tehnologice anterioare, vor fi preîncălzite pentru uscarea completă.

Art.221

Introducerea şi scoaterea pieselor în şi din baia de metal topit se va face lent, pentru a nu provoca scurgeri de metal topit sau stropiri.

Art.222

(1) Piesele grele vor fi manipulate, introduse şi scoase din băi, cu mijloace de ridicat şi transport adecvate greutăţii şi formelor pieselor.

(2) Viteza de ridicare-coborâre a pieselor va fi astfel reglată încât să se prevină pericolul de stropire.

Art.223

Se interzice utilizarea mijloacelor de ridicat pentru susţinerea pieselor în timpul operaţiei de acoperire metalică; în acest scop se vor utiliza dispozitive speciale.

Art.224

Se interzice contactul direct al lucrătorilor cu băile şi piesele fierbinţi.

Art.225

Se interzice păstrarea în atelier a materialelor inflamabile care nu sunt necesare procesului tehnologic.

Art.226

Deşeurile textile folosite penru curăţenie vor fi colectate în cutii metalice cu capac care vor fi evacuate în locuri special destinate.

Art.227

Se interzice părăsirea locului de muncă fără aprobarea conducătorului locului de muncă.

Art.228

Se interzice fumatul sau introducerea de chibrituri, brichete, materiale sau produse ce pot provoca incendii sau explozii.

Art.229

Se interzice folosirea oricăror improvizaţii la ridicarea, manipularea şi transportul containerelor şi dispozitivelor.

Art.230

Se interzice depozitarea dispozitivelor şi reperelor pe lângă băi; acestea vor fi stivuite ordonat şi stabil pe tip de profil şi lungime în locuri care să nu afecteze accesul.

Art.231

Atelierul de zincare termică va fi prevăzut cu mijloace necesare intervenţiei în caz de incendiu şi cu trusă de prim ajutor pentru intervenţii în caz de arsuri.

Art.232

În încăperea de lucru este obligatorie prezenţa a cel puţin doi lucrători pe întreaga durată a lucrului.

3.4.3.Depuneri metalice prin pulverizare termică

Art.233

Operaţiile de depunere a metalelor prin pulverizare termică se vor efectua numai cu instalaţii omologate şi în încăperi separate, special amenajate conform art.275 şi 276.

Art.234

Se interzice utilizarea instalaţiei de pulverizare fără funcţionarea instalaţiei de ventilare generală şi locală.

Art.235

Toate operaţiile ce implică utilizarea instalaţiei de pulverizare se vor efectua cu pistolul îndreptat spre dispozitivul de aspiraţie locală.

Art.236

În timpul lucrului, se vor respecta cu stricteţe parametrii termici de funcţionare, prevăzuţi prin cartea tehnică a instalaţiei.

Art.237

Operaţiile de depunere vor fi efectuate de către cel puţin doi lucrători echipaţi corespunzător, care vor lucra cu schimbul, unul efectuează operaţia propriu-zisă iar celălat supraveghează parametrii de lucru.

Art.238

Echipamentul individual de protecţie va asigura protejarea lucrătorilor împotriva stropilor de metal topit, scânteilor, radiaţiilor luminoase şi zgomotului.

Art.239

Se interzice utilizarea echipamentului individual de protecţie prevăzut cu nituri, capse sau accesorii metalice.

Art.240

Echipamentul individual de protecţie trebuie să fie: confecţionat din materiale greu inflamabile (sau ignifugate), închis în nasturi, strâns la încheietura mâinii, fără manşete, revere sau buzunare.

Art.241

Se interzice introducerea pantalonilor în încălţăminte.

Art.242

Se interzice utilizarea echipamentului individual de protecţie murdar de substanţe uşor inflamabile.

Art.243

În situaţiile în care, concentraţiile de noxe depăşesc limitele admise, lucrătorii vor purta măşti izolante neautonome cu aducţiune de aer.

Art.244

(1) În cazul efectuării de pulverizări cu aluminiu, încăperea de lucru şi tubulatura de ventilare vor fi curăţate obligatoriu de depunerile de pulberi pentru prevenirea exploziilor.

(2) Îndepărtarea pulberilor va fi efectuată cu scule care nu produc scântei.

Art.245

Cumulativ cu prezentele prevederi, se vor respecta şi aplica toate măsurile de securitate pevăzute pentru sudura cu arc electric, prin normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.

4. Tratarea apelor reziduale rezultate din procesele tehnologice

Art.246

(1) Funcţionarea şi întreţinerea staţiei de tratare a apelor reziduale se va face în conformitate cu regulamentul de exploatare.

(2) Regulamentul de exploatare va fi elaborat de utilizator cu respectarea indicaţiilor de funcţionare, reglaj şi a normelor PSI din proiectele de execuţie.

Art.247

Schema de colectare şi tratare a apelor reziduale precum şi regulamentul de exploatare al staţiei de tratarea apelor reziduale vor fi aduse la cunoştinţa întregului personal lucrător al staţiei şi vor fi afişate la loc vizibil.

Art.248

Orice modificări, completări sau adaptări ale instalaţiei tehnologice se vor face astfel încât să se respecte schema de colectare şi tratare a apelor reziduale.

Art.249

(1) În cadrul staţiei, rezervoarele cu reactivi şi rezervoarele de neutralizare vor fi acoperite şi puse sub depresiune.

(2) Rezervoarele vor fi etichetate în funcţie de conţinut şi tipul de reacţie ce are loc în fiecare rezervor.

Art.250

Conductele de ape uzate, de reactivi şi de fluide energetice vor fi marcate distinct, în funcţie de natura fluidului prin benzi colorate de 150 mm la maximum 2,0 m aliniament şi în mod obligatoriu la coturi, ramificaţii, armături şi racorduri, conform standardelor în vigoare.

Art.251

Pentru ca apele să ajungă corect în rezervoarele destinate, circuitele de fluide vor fi verificate în conformitate cu instrucţiunile de lucru.

Art.252

(1) În cazul tratării apelor reziduale în regim manual, se interzice deversarea acestora fără efectuarea analizelor chimice ce atestă încadrarea în concentraţiile admise.

(2) În cazul tratării automate a apelor reziduale, utilizatorul va stabili periodicitatea efectuării analizelor chimice funcţie de debit şi conţinutul în substanţe toxice.

Art.253

Bazinele de colectare a apelor de spălare în vederea neuralizării, vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie şi indicatoare de avertizare asupra pericolului existent.

Art.254

Prepararea reactivilor se va face sub supravegherea tehnologului staţiei.

Art.255

La Începutul schimbului se va verifica funcţionarea dispozitivelor, armăturilor şi AMC - urilor.

Art.256

Săptămânal se vor efectua revizii preventive asupra funcţionării armăturilor, pompelor, dispozitivelor, AMC - urilor.

Art.257

La 6 luni se va efectua o revizie generală incluzând şi verificarea căptuşelilor de bazine.

Art.258

În cazul unei avarii la staţia de tratare a apelor reziduale, se va anunţa imediat tehnologul staţiei, se va închide vana generală de alimentare cu apă a secţiei de acoperiri metalice şi se va proceda în conformitate cu instrucţiunile speciale, elaborate de unităţi pentru cazuri de avarii şi lichidarea urmărilor acestora.

Art.259

(1) În timpul lucrului, se vor evita scurgerea, stropirea sau vărsarea pe pardoseală a soluţiilor agresive.

(2) La orice stropire sau scurgere accidentală de soluţii, se vor lua imediat măsuri de îndepărtare şi neutralizare.

Art.260

Instalaţia de ventilare va funcţiona la parametrii stabiliţi prin cartea tehnică.

Art.261

Personalul lucrător din cadrul staţiilor de tratare a apelor reziduale va fi instruit şi verificat asupra cunoaşterii următoarelor:

a) schema tehnologică a staţiei, construcţia şi funcţionarea tuturor elementelor instalaţiei;

b) provenienţa şi caracteristicile apelor uzate;

c) sensul fluxului operaţiilor de tratare a apelor uzate;

d) condiţile de calitate impuse la evacuarea apelor uzate.

Art.262

Şlamul rezultat din apele reziduale provenite de la procesele de acoperiri metalice va fi colectat şi transportat în containere speciale către locuri amenajate în acest scop sau la persoane juridice specializate în prelucrarea acestui deşeu.

5. Prevederi de proiectare

Art.263

În activitatea de concepţie şi proiectare a fluxurilor tehnologice pentru acoperiri metalice, se vor respecta prevederile de securitate a muncii prevăzute prin Normele generale de protecţie a muncii, normele specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice şi standardele de securitate a muncii.

Art.264

Prevederile din acest capitol constituie minimum de cerinţe de proiectare pentru desfăşurarea activităţilor de acoperiri metalice în condiţii de securitate şi nu exclud prevederea oricăror alte soluţii, la îndemâna celor ce concep şi proiectează fluxurile tehnologice, în vederea îmbunătăţirii nivelului de securitate.

5.1. Cerinţe constructive şi de amplasare

Art.265

Încăperile în care se desfăşoară activităţi de acoperiri metalice vor fi amplasate la parter sau etaj şi vor avea cel puţin un perete exterior.

Art.266

Pereţii aflaţi spre exterior vor fi vitraţi.

Art.267

La amplasarea încăperilor de lucru se vor respecta normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art.268

Pentru evitarea corodării elementelor constructive, cu toate implicaţiile asupra securităţii muncii, se vor respecta următoarele prevederi:

a) elementele din beton, tencuielile tavanului şi pereţilor vor fi protejate antiacid (cu vopsele rezistente la acizi);

b) toate elementele metalice aferente construcţiei vor fi protejate antiacid;

c) pereţii din apropierea băilor, care pot fi expuşi la stropire cu soluţii agresive, vor fi placaţi cu materiale uşor lavabile şi rezistente la atacul acestor soluţii;

d) pardoselile vor fi impermeabile, din materiale care să faciliteze spălarea şi construite cu pante de scurgere către sifoanele de colectare care vor fi racordate la staţia de neutralizare.

Art.269

(1) În zonele liniilor tehnologice sau a diverselor utilaje conţinând soluţii agresive, se vor construi cuve din beton de mică înălţime, care să colecteze eventualele scurgeri pe pardoseală.

(2) Cuvele vor fi protejate cu materiale rezistente la atacul soluţiilor respective şi vor avea pante de scurgere către sifoanele din pardoseală.

Art.270

În cazul în care există pericolul unor scurgeri simultane de soluţii acide, cromice şi cianurice în aceeaşi cuvă de beton (tasă), se vor adopta soluţii de separare a zonelor respective astfel încât colectarea lichidelor să se facă separat.

Art.271

Utilajele care produc pulberi sau zgomot vor fi amplasate în încăperi separate.

Art.272

În cadrul liniilor tehnologice, utilajele vor fi amplasate şi dispuse astfel încât să se evite mişcările inutile, în contrasens sau încrucişate ale personalului de deservire.

Art.273

De-a lungul utilajelor sau liniilor tehnologice se vor prevedea spaţii de lucru de cel puţin 800 mm pentru circulaţia în monosens a unui singur lucrător şi 1000 mm pentru circulaţia a 2 lucrători în ambele sensuri, pentru a facilita deservirea utilajelor şi evacuarea rapidă în caz de accidente.

Art.274

Spaţiile necesare deservirii utilajelor nu vor fi suprapuse căilor de acces.

Art.275

(1) Încăperile în care se efectuează operaţii de pulverizare termică vor avea pereţi netezi, pentru a permite îndepărtarea uşoară a prafului depus.

(2) Pereţii şi tavanul vor fi vopsiţi în culori deschise mate.

(3) Pardoseala va fi din material necombustibil cu conductibilitate termică mică, nealunecoasă şi fără denivelări.

Art.276

În cazul în care stropii de metal sau scânteile pot produce incendii sau explozii în încăperile alăturate (deasupra sau dedesubtul locului de muncă) se vor lua măsuri de izolare corespunzătoare a acestor încăperi prin etanşare, respectându-se totodată prevederile normelor PSI.

5.2. Cerinţe pentru proiectarea utilajelor

Art.277

Băile vor fi prevăzute cu ştuţuri de golire şi robinete de alimentare, aparatură de comandă şi control amplasate astfel încât să se asigure executarea tuturor manevrelor necesare în condiţii de securitate.

Art.278

Băile prevăzute cu încălzire vor fi izolate astfel încât temperatura peretului exterior al băii să nu depăşească 55 0C.

Art.279

Conductele de alimentare cu abur vor fi izolate termic.

Art.280

Băile la care, datorită sistemului constructiv nu se poate urmări direct nivelul soluţiilor, vor fi prevăzute cu indicatoare de nivel.

Art.281

(1) La proiectarea unei linii tehnologice, utilajele vor fi aliniate spre frontul de lucru pentru a permite deplasarea în siguranţă a operatorului de la o baie la alta, fără pericol de agăţare, lovire sau zgâriere.

(2) Dacă acest lucru nu este posibil, se va prevedea o balustradă de protecţie de-a lungul frontului de lucru.

Art.282

La proiectarea liniilor tehnologice la care barele catodice sunt plasate perpendicular pe axa liniilor tehnologice şi lungimea băilor este mai mare de 700 mm, se vor prevedea mecanisme de transport de-a lungul liniei.

Art.283

În cazul în care, mecanizarea liniei tehnologice prin folosirea mecanismelor de transport de-a lungul liniei nu este justificată, se permite lucrul cu electropalane, plasate pe o monoşină în axa băilor, cu condiţia ca lăţimea băilor să nu fie mai mare de 700 mm şi băile să fie aşezate cu barele catodice paralel cu axa liniei.

Art.284

Toate utilajele care produc degajări (abur, gaze, aerosoli, scame etc.), vor fi prevăzute cu sisteme de ventilare adecvare conform subcapitolului 5.3.

Art.285

Dispozitivele de comandă ale mecanismelor de transport piese de-a lungul liniilor tehnologice automate sau mecanizate, vor fi plasate la înălţimi uşor accesibile lucrătorilor şi în afara ramei băilor.

Art.286

În cadrul liniilor tehnologice, se vor prevedea plăci de protecţie între băi, pentru evitarea scurgerii soluţiilor în spaţiile dintre băi.

Art.287

Băile cu conţinut cianuric vor fi despărţite de cele cu conţinut acid prin intermediul a cel puţin o baie intermediară de spălare simplă, două băi de spălare- neutralizare sau o baie de spălare dublă în cascadă.

Art.288

Pentru prevenirea pericolului de cădere în băi, între marginea superioară a băilor şi pardoseală sau platforme de lucru se va prevedea o distanţă de 800-1000 mm sau balustrade de protecţie cu aceeaşi înălţime.

Art.289

Căile de rulare ale mecanismelor de transport sau electropalanele vor fi protejate cu limitatoare de cursă.

Art.290

Alimentarea electrică a circuitelor de comandă ale mecanismelor de manevră şi a tamburilor se va face la tensiuni nepericuloase.

Art.291

(1) Băile prevăzute cu încălzire electrică vor fi legate la pământ direct sau prin intermediul unor dispozitive speciale de protecţie.

(2) În cazul în care legarea la pământ nu este posibilă, alimentarea cu energie electrică se va asigura prin intermediul transformatoarelor separatoare de protecţie.

Art.292

Băile cu metale topite vor fi prevăzute cu sisteme de colectare a metalului şi dirijare a acestuia către forme de lingouri speciale în caz de spargere a cuvelor.

5.3. Cerinţe pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare

Art.293

Pentru evacuarea substanţelor nocive sau a celor care pot forma amestecuri explozive cu aerul, toate băile care produc degajări de hidrogen, substanţe toxice sau vapori de apă, vor fi ventilate prin instalaţii de ventilare mecanică locală, astfel încât concentraţiile de noxe să se încadreze în limitele admise.

Art.294

Se interzice colectarea şi evacuarea, într-o singură conductă de ventilare, a noxelor cianurice şi a celor acide sau cromice.

Art.295

Evacuarea gazelor, vaporilor şi aerosolilor din procesele tehnologice este permisă a fi efectuată printr-o instalaţie comună, în următoarele situaţii:

a) noxe acide cu cromice;

b) noxe acide cu alcaline;

c) noxe alcaline cu cianurice;

d) noxe acide cu noxe alcaline şi cromice.

Art.296

Vaporii de apă pot fi colectaţi prin oricare din sistemele susmenţionate.

Art.297

Aerul poluat cu gaze, vapori sau aerosoli va fi filtrat şi neutralizat înainte de evacuarea sa în atmosferă, pentru evitarea poluării mediului înconjurător, în toate cazurile în care se depăşesc concentraţiile maxime admise.

Art.298

Pe canalele de evacuare a aerului poluat (pe aspiraţia ventilatorului de evacuare) se vor monta separatoare de picături, indiferent de natura gazelor sau vaporilor transportaţi prin canalele de aer.

Art.299

Pentru compensarea aerului evacuat de instalaţiile de ventilare mecanică locală, din secţiile de acoperiri metalice, se vor proiecta şi executa instalaţii de introducere a aerului proaspăt (de compensare), în prealabil încălzit (pe timp rece) şi filtrat.

Art.300

Prin introducerea aerului proaspăt (de compensare) în încăperile de lucru se va asigura:

a)suprapresiune, în cazul în care în încăperile învecinate sau în exterior sunt surse producătoare de pulberi;

b)depresiune, în cazul în care încăperile învecinate sunt curate şi pot fi afectate de difuzia mediului gazos.

Art.301

La stabilirea debitului de aer necesar a fi introdus de instalaţiile de ventilare mecanică generală se va lua în considerare regimul de presiune impus a se realiza în secţia de acoperiri metalice precum şi valoarea totală a debitului de aer evacuat de instalaţia sau instalaţiile de ventilare mecanică locală cu ajutorul dispozitivelor de aspiraţie locală aferente liniilor tehnologice de acoperiri metalice.

Art.302

Pentru depistarea rapidă a opririi instalaţiilor de ventilare se vor prevedea sisteme electrice de avertizare optică şi acustică.

Art.303

În încăperile de lucru se va asigura o temperatură de minimum 180 C şi o umiditate relativă de maximum 80 %. Se va asigura o încălzire de gardă la temperatura de minimum + 50 C.

Art.304

Alimentarea cu curent electric a băilor din fluxul tehnologic şi a ventilatoarelor aferente acestora, se va prevedea cu interblocare cu releu, astfel încât băile să poată fi pornite numai după punerea în funcţiune a ventilatoarelor de introducere şi de evacuare aferente.

Art.305

Oprirea instalaţiei de ventilare se va face după minimum 10 minute de la oprirea alimentării cu curent a băilor din fluxul tehnologic pentru evacuarea tuturor noxelor din băi.

Art.306

Ventilarea mecanică locală la procesele de acoperiri metalice se va realiza prin:

a)dispozitive de aspiraţie locală tip unilateral (montate pe câte o latură a băii);

b)dispozitive de aspiraţie locală tip bilateral (montate pe două laturi opuse ale băii);

c)dispozitive circulare inelare de aspiraţie (montate pe marginea băilor circulare);

d)ventilare locală cu refulare pe o latură şi aspiraţie pe latura opusă a băii;

e)hote;

f)nişe;

g)carcase.

Art.307

Dispozitivele de aspiraţie montate pe o latură a unei băi (unilaterale), vor fi utilizate în următoarele situaţii:

a) băi cu lăţimea interioară de cel mult 800 mm şi amplasate cu latura ventilată lângă un perete (paravan);

b) băi cu lăţimea interioară de cel mult 600 mm şi amplasate pe linia tehnologică cu latura ventilată comună cu o altă baie din linie;

c) băi cu lăţimea interioară de cel mult 500 mm şi amplasate cu latura ventilată departe de pereţi sau paravane.

Art.308

Dispozitivele de aspiraţie montate pe două laturi opuse ale unei băi (bilaterale) vor fi utilizate în următoarele situaţii:

a) băi cu lăţimea interioară cuprinsă între 700-900 mm şi amplasate cu una din laturile ventilate lângă un perete (paravan);

b) băi cu lăţimea interioară cuprinsă între 600-900 mm şi amplasate în linia tehnologică cu laturile ventilate comune cu băile învecinate;

c) băi cu lăţimea interioară cuprinsă între 800-900 mm şi amplasate izolat, departe de pereţi sau paravane.

Art.309

La băile circulare (inelare) cu diametrul interior până la 1500 mm, se vor aplica dispozitive circulare de aspiraţie, indiferent de modul de amplasare al băii.

Art.310

Dispozitivele de refulare pe o latură şi aspiraţie (absorbţie) pe latura opusă a unei băi, se vor folosi în următoarele situaţii:

a) când deasupra nivelului soluţiei din băi nu ies piese sau corpuri solide în calea jetului de aer refulat, ceea ce ar crea vârtejuri şi devierea jetului încărcat cu noxe în mediul de lucru;

b) când baia are lăţimea interioară cuprinsă între 900-1500 mm şi este amplasată în linia tehnologică;

c) când baia, având lăţimea interioară cuprinsă între 900-1500 mm, este amplasată izolat de celelalte băi şi permite accesul lucrătorului pe o singură latură, respectiv pe cea pe care este montat dispozitivul de refulare.

Art.311

Ventilarea locală prin curenţi concentraţi de aer se va aplica în cazul în care lăţimea băii este mai mare de 1000 mm, iar folosirea dispozitivelor de ventilare locală cu refulare pe o latură şi aspiraţie pe latura opusă nu este posibilă tehnologic sau constructiv (dimensiuni foarte mari ale băii).

Art.312

Hotele se vor aplica în următoarele situaţii:

a) degajări simultane de gaze, vapori sau aerosoli la temperaturi ridicate (mai ridicate decât temperatura aerului din încăpere) şi degajări importante de căldură;

b) degajări intermitente şi în cantităţi mari de gaze şi vapori nocivi.

Art.313

Nişele se vor aplica la procesele tehnologice care permit utilizarea acestui dispozitiv de aspiraţie locală şi în cazurile în care se degajă gaze şi vapori foarte toxici, iar băile sunt amplasate lângă perete.

Art.314

Carcasele se vor utiliza la procesele de acoperiri în care au loc emanaţii puternice de gaze şi vapori toxici care pot prezenta pericol de explozie sau autoaprindere.

Art.315

La băile cu mai mult de două posturi de lucru se vor prevederea dispozitive de aspiraţie pentru fiecare post de lucru în parte (tip unilateral sau bilateral, după caz).

Art.316

La băile de cromare, fiecare post de lucru va avea dispozitiv de aspiraţie bilateral, iar ventilatoarele vor fi protejate cu separatoare de crom.

Art.317

Dispozitivele de aspiraţie locale montate pe marginea băilor pot avea forme deosebite în funcţie de dimensiunile geometrice ale băii, de spaţiul disponibil din jurul acesteia precum şi de modul de racordare la reţeaua de conducte.

Art.318

Dispozitivele de aspiraţie locale, indiferent de formă, trebuie să asigure aspiraţia uniformă a aerului pe lungimea fantelor.

Art.319

Viteza aerului în fantele de aspiraţie se alege în funcţie de natura procesului de acoperire metalică ce se desfăşoară în baie, în limitele valorilor de 5-15 m/s.

Art.320

Debitele de aer ventilat la oglinda soluţiilor sunt prezentate în anexa 1.

Art.321

Nu sunt obligatorii instalaţii de ventilare în cazul băilor de spălare rece, pasivări, activări în soluţii diluate la temperatura ambiantă (cu excepţia băilor cu cianuri şi fluoruri).

Art.322

(1) Încăperile în care se realizează depuneri metalice prin pulverizare termică, vor fi dotate cu sisteme de ventilare naturală şi sisteme de ventilare mecanică generală şi locală.

(2) Dispozitivele de aspiraţie locală vor fi astfel amplasate încât gazele şi vaporii nocivi să nu ajungă la nivelul căilor respiratorii ale lucrătorilor.

(3) Evacuarea noxelor emanate în timpul pulverizării se va realiza cu sisteme de ventilare având un debit minim de 8500 m3/h şi o depresiune de minimum 225 mm CA.

5.4. Cerinţe pentru proiectarea instalaţiilor termotehnice

Art.323

Toate conductele de fluide fierbinţi vor fi protejate cu materiale termoizolante.

Art.324

Robinetele şi sistemele de comandă ale fluidelor vor fi plasate în locuri uşor accesibile.

Art.325

Conductele, elementele de îmbinare, robinetele etc. vor avea prevăzute etanşeitatea necesară pentru a nu permite scăpări de fluide fierbinţi.

Art.326

La agitarea cu aer a băilor se va folosi aer comprimat fără impurităţi şi cu presiune redusă, astfel încât să se elimine pericolul de stropire a lucrătorilor.

Art.327

(1) Se interzice folosirea gazului metan sau a combustibilului pentru încălzirea directă a băilor.

(2) Se permite încălzirea cu gaz metan sau combustibili lichizi a băilor de zincare la cald, cu luarea tuturor măsurilor de protecţie pentru eliminarea pericolului de ieşire a gazului în spaţiul încăperii de lucru precum şi pentru automatizarea supravegherii flăcării.

5.5. Cerinţe pentru proiectarea instalaţiilor de tratare a apelor reziduale

Art.328

La proiectarea fluxurilor tehnologice de acoperiri metalice, se vor prevedea obligatoriu instalaţii pentru tratarea şi neutralizarea apelor reziduale şi a soluţiilor concentrate evacuate din procesele tehnologice.

Art.329

Pentru evitarea formării de gaze nocive, toate apele de spălare evacuate din procesele tehnologice vor fi colectate separat, după natura lor, astfel: cianurice, cromice, acide, alcaline.

Art.330

În funcţie de schema de tratare adoptată, se permite colectarea comună a apelor numai în următoarele situaţii:

a) ape cianurice cu alcaline;

b) ape acide cu cromice;

c) ape acide cu alcaline;

d) ape acide, cromice şi alcaline în cazul tratării acestora folosind o tehnologie adecvată.

Art.331

Instalaţiile de tratare a apelor reziduale vor asigura neutralizarea şi reţinerea compuşilor toxici, astfel încât, să se asigure limitele stabilite prin standardele În vigoare.

Art.332

(1) Se interzice evacuarea şlamului la canalizare.

(2) Staţiile de neutralizare vor fi prevăzute cu instalaţii de filtrare şi uscare şlam în vederea depozitării acestuia în condiţii ecologice.

(3) Se vor prevedea spaţii pentru depozitarea şlamului în locuri special amenajate pentru deşeuri industriale.

Art.333

În vederea evitării poluării mediului, se vor adopta, pe cât posibil, soluţii tehnice de recuperare a metalelor din procesele tehnologice.

Art.334

În staţiile de neutralizare se vor prevedea instalaţii speciale şi o reţea de conducte special destinate neutralizării soluţiilor concentrate, separate după acelaşi criteriu ca şi apele de spălare.

Art.335

Instalaţiile de neutralizare vor fi dotate cu instalaţii de ventilare mecanică pentru evacuarea noxelor degajate în timpul procesului de preparare şi tratare a apelor reziduale şi cu instalaţii de ventilare mecanică pentru introducerea aerului proaspăt, în vederea creării condiţiilor de microclimă corespunzătoare desfăşurării activităţii.

5.6. Cerinţe pentru proiectarea instalaţiilor electrice

Art.336

Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat se vor executa în condiţii care să excludă orice pericol de accidentare, cu respectarea prevederilor standardelor În vigoare.

Art.337

Instalaţiile electrice se vor proteja împotriva acţiunii corozive a gazelor şi soluţiilor din procesele de acoperiri metalice.

Art.338

Scalele aparatelor de măsură şi control vor fi montate vizibil şi iluminate conform normativelor În vigoare.

Art.339

(1) În cazul proceselor tehnologice cu flux continuu se va prevedea iluminat de siguranţă în caz de avarie, cu alimentare de curent automată.

(2) Iluminatul de siguranţă în caz de avarie va fi amplasat în punctele cheie, permiţând evacuarea personalului.

Anexa 1

Valorile unitare minime ale debitelor de aer aspirate local de la băile de acoperiri metalice

Nr.crt.

Tipul operaţiei Temperatura( 0 C)

Debit/m3/m2/h

Observaţii

1. Degresare chimică 70 - 85 2000 - 2400 Pentru băi cu agitare cu aer şi recirculare se aplică valorile maxime

2. Degresare electrochimică 60 - 70 2000 - 2400

3. Decapare În acid clorhidric

18 - 25 1800 - 2000

4. Decapare În acid azotic 18 - 25 5000

5. Decapare În acid sulfuric 45 - 60 2000 - 2400

6. Acoperiri metalice în electroliţi acizi

15 - 40 1500 - 2100 Pentru băi cu agitare se aplică valorile maxime

7. Acoperiri metalice cu soluţii cianurice

18 - 35 2000 - 2300

8. Cuprare cianurică 40 - 55 2500 - 2800

9. Cromare 35 - 70 5000

10. Lustruire electrochimică 70 - 90 4000 - 5000

11. Stanare alcalină 70 - 80 3000 - 3500

12. Oxidare anodică A1 15 - 23 1600 - 1800 Pentru electroliţi sulfurici

13. Oxidare anodică A1 40 - 45 2500 - 4000 Pentru electroliţi sulfocromici

14. Brunare alcalină 138 - 145 3500 - 4000

15. Fosfatare 95 - 98 2400 - 2800

16. Spălare cu apă caldă 50 - 70 800 - 1100

Anexa 2

Lista normelor specifice de securitate a muncii conexe sau complementare

1. Norme specifice de securitate a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor naturale.

2. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru instalaţii frigorifice.

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportarea produselor anorganice.

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice (exclusiv petrochimice).

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul şi depozitarea produselor petrochimice.

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.

8. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice.

9. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.

10. Norme specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice şi termochimice.

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenţionale (electroeroziuni, electrochimie, laser şi ultrasunete).

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice.

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de montaj utilaje tehnologice şi construcţii metalice.

14. Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern.

15. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice În medii normale.

Anexa 3

Lista standardelor de securitate a muncii conexe

1. STAS 12894-902. STAS 9638-74

Marcarea conductelor izolate pentru identificarea circuitelor instalaţiilor electrice.

3. STAS 4102-85 Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie.

4. STAS 12604-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale.

5. STAS 2612-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.

6. STAS 12604/4-89 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii.

7. STAS 12710-89 Echipamente electrice protejate prin carcase şi destinate utilizării în zone cu prafuri combustibile. Prescripţii generale.

8. STAS 10327/1-87 Aparate electronice de măsurat. Prescripţii generale de securitate.

9. STAS 10327/2-87 Aparate electronice de măsurat. Prescripţii de electrosecuritate.

10.STAS10327/3-87 Aparate electronice de măsurat.Prescripţii de securitate referitoare la componente şi accesorii.

11. STAS 6646/2-88 Iluminatul artificial. Condiţii speciale pentru iluminatul în industrie.

12. STAS CEI Corpuri de iluminat. Partea 2: 598-2 - 22-92. Condiţii tehnice speciale.Secţiunea 22: Corpuri de iluminat de siguranţă.

13. STAS CEI Corpuri de iluminat. Partea 2: 598-2 - 8 -92. Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 8: Lămpi portabile de mână.

14. STAS 6987-82 Instalaţii frigorifice. Prescripţii de siguranţă.

15. STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

16. STAS 297/2-89 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

17. STAS 11358-80 Maşini şi utilaje. Mijloace de protecţie faţă de pericole mecanice.

18. STAS 9092/1-83 Maşini-unelte. Flanşe cu butuc pentru fixarea pietrelor abrazive cilindrice. Dimensiuni.

19. SR ISO-4304-94: Instalaţii de ridicat, altele decât macarale mobile şi macarale plutitoare. Condiţii generale privitoare la stabilitate.

20. STAS 3052-79 Echipament de protecţie. Măşti pentru sudori. Condiţii tehnice generale de calitate.

21. STAS 6687-81 Ochelari de protecţie. Condiţii tehnice generale de calitate.

22. STAS 7761-81 Echipament de protecţie din cauciuc. Mănuşi electroizolante.

23. STAS 9153-90 Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de comandă şi ale butoanelor de comandă luminoase.

24. STAS 9876-87 Transportoare. Prescripţii generale de securitate.

25. STAS 9877-89 Transportoare vibrante şi transportoare oscilante. Prescripţii speciale de securitate.

26. STAS 9886-82 Transportoare suspendate cu lanţ sau cablu. Prescripţii speciale de securitate.

27. STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate.

28. STAS 10734-76 Maşini-unelte de prelucrat metale prin aşchiere. Maşini de găurit şi de alezat. Prescripţii de securitate.

29. STAS 10735-76 Maşini de frezat. Prescripţii de securitate.

30. STAS 11054-78 Aparate electrice şi electronice. Clase de protecţie contra electrocutării.

31. STAS 12165-83 Maşini-unelte pentru prelucrarea prin aşchiere a metalelor. Condiţii tehnice generale pentru prevenirea pericolelor mecanice.

32. SR 12294: 1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie.

33. STAS 12777-89 Protecţia contra ultrasunetelor în industrie. Limite admisibile.

34. STAS 12938-91 Roboţi industriali. Prescripţii generale de securitate.

35. STAS 12961-91 Maşini-unelte. Carcase de protecţie a corpurilor abrazive. Forme şi dimensiuni.

Anexa 4

Ghid de terminologie. Noţiuni de bază din domeniul securităţii muncii şi al tehnologiei acoperirilor metalice

1. Noţiuni din domeniul securităţii muncii

1.1. Accident de muncă: vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.

1.2. Avarie: Eveniment survenit În utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.

1.3. Boli profesionale: afecţiuni care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici şi biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.

1.4. Defectarea: Încetarea capacităţii unei maşini, instalaţii, utilaj etc. de a-şi îndeplini funcţia specificată.

1.5. Dispozitiv de protecţie: Dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector.

1.6. Echipament individual de lucru: Mijloacele pe care persoanele juridice sau fizice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.

1.7. Echipament individual de protecţie: Mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

1.8. Echipamente tehnice: Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.

1.9. Factori de risc: Factor propriu elementelor componente ale sistemului de muncă-executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă şi care, în condiţiile unei situaţii periculoase determină probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau a afectării sănătăţii.

1.10. Funcţii de securitate: Funcţii ale unui echipament de muncă sau ale unui mijloc de protecţie prin care fie se elimină sau se reduce riscul, fie se semnalizează prezenţa unui pericol.

1.11. Indicator de securitate: Mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.

1.12. Instructaj de securitate a muncii: Modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi care are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştiinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.

1.13. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii (sinonim: instrucţiuni proprii): Componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate sau voluntară atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.

1.14. Instrucţiuni de utilizare: Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.

1.15. Mijloc individual de protecţie: Mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.

1.16. Nocivitate: Proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.

1.17. Noxă (sinonim factor nociv): Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.

1.18. Pericol:a) Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.

Notă: În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.

b) Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale).

1.19. Persoană autorizată: O persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.

1.20. Persoană avertizată: O persoană informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfăşurarea unei activităţi în condiţii de securitate.

1.21. Persoană competentă: O persoană care posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.

1.22. Persoană expusă: O persoană care se află în întregime sau parţial într-o zonă periculoasă.

1.23. Prevenire: Ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitara pericolelor sau reducerea riscurilor.

1.24. Prevenire intrinsecă: Prevenire realizată în stadiul de concepţie/proiectare care constă în:

-evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil, prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de concepţie;

-limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.

1.25. Protecţie: Ansamblu de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.

1.26. Proces de muncă: Succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi a mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.

1.27. Protector: Mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţie prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persona expusă.

1.28. Risc: Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.

1.29. Risc profesional: Risc în procesul de muncă.

1.30. Situaţie periculoasă: Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.

1.31. Substanţă periculoasă: O substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.

1.32. Zonă periculoasă: Orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.

1.33. Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: Orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.

Notă: Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:

- poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.);

- poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată / neprevăzută).

2.Noţiuni tehnologice

2.1. Acoperire metalică: depunere metalică realizată prin orice procedeu pe materiale metalice sau nemetalice.

2.2. Acoperire chimică: depunerea metalelor sau a aliajelor fără curent electric exterior, reducerea ionilor metalici fiind amorsată de o reacţie chimică.

2.3. Acoperire electrochimică (sinonim electrodepunere): depunerea metalelor sau aliajelor prin electroliză.

2.4. Acoperire prin pulverizare termică: procedeu de depunere prin pulverizare a metalului în stare topită pe un suport metalic sau nemetalic.

2.5. Acoperire termică: acoperire obţinută prin imersia metalului de bază într-o baie de metal topit.

2.6. Acoperire prin tratament termochimic: acoperire obţinută prin procedeu complex în două etape: depunere metalică şi difuzie termică.

2.7. Activare: înlăturarea stării pasive a suprafeţei metalice.

2.8. Agent tensioactiv: substanţă care modifică tensiunea superficială sau interfacială, chiar la concentraţii foarte mici.

2.9. Debavurare: operaţie de îndepărtare a asperităţilor, bavurilor sau a muchiilor ascuţite prin procedee mecanice chimice sau electrochimice.

2.10. Decapare: operaţie de îndepărtare a oxizilor sau a altor compuşi de pe metalul de bază prin procedee chimice sau electrochimice.

2.11. Degresare: operaţie de îndepărtare a impurităţilor: uleiuri, grăsimi, substanţe organice, abrazivi de şlefuire sau lustruire, uleiuri carbonizate, reziduuri de pe suprafaţa pieselor.

2.12. Denocivizare: procedeu având drept scop îndepărtarea substanţelor toxice în procesul de acoperire.

2.13. Lustruire: operaţie de diminuare a rugozităţii suprafeţei metalice prin procedee chimice, electrochimice şi mecanice.

2.14. Sablare: procedeu de curăţire abrazivă cu nisip sau alt material dur cu dimensiuni similare ale particulelor.

2.15. Pasivare: operaţia prin care o suprafaţă metalică se aduce în stare pasivă.