noul regim de slăbit la modă adoptat de

7/21/2019 Noul Regim de Slbit La Mod Adoptat De

1/52

Cum sa preveniti si sa vindecati bolile de iarnaSe stie ca organismul, in general si al copiilor, in special, este mai sensibil in sezonul rece. Frigul,umezeala sint factori favorizanti ai infectiilor de cai respiratorii printr-un mecanism complex careinterfera activitatea sistemului imun. Cei mai afectati sunt copiii intre 6 luni si 8 ani. Pana la 6 luniei sunt protejati de anticorpii materni, iar dupa varsta de 8 ani se consolideaza propriul lor sistemimunitar. n acest interval, sistemul imunitar este fragil, organismul reactionand la fiecare nouvirus.

Cel mai des intilnim situatia in care nasul curge, apare obstructia nazala, tusea, durerea de gat,insotite sau nu de cresterea moderata a temperaturii. Frecvent, aceasta este o rinofaringitabanala. In etiologia acesteia sint implicate peste 200 de virusi, alaturi de bacterii. Ea se poatecomplica cu o sinuzita, otita sau poate insoti o bronsita, sau o bronsiolita. Intre bolile de iarna se

mai inscriu si angina si laringita. Toate afecteaza aparatul respirator si zona OR, prima poartade intrare a microbilor in corp. Cand copilul traieste in colectivitate sau este sensibil, alergic,aceste boli sint mai frecvente si pot avea o manifestare mai agresiva.

Metode de prevenire a bolilor

- Alaptati bebelusul cit mai mult posibil!rin laptele matern se transmit anticorpi impotriva tuturor infectiilor pe care le"a avut mama, deaceea Organizatia #ondiala a $anatatii recomanda alimentatia naturala e%clusiva pina la & luni,apoi diversificarea alimentatiei cu prelungirea alaptarii pina la 2 ani.

- Evitati contactul cu persoane adulte/copii bolnaviCresa sau gradinita, in general colectivitatea, aglomeratiile, reprezinta un rezervor de virusi.Trebuie sa va informati despre starea de sanatate a copiilor din gradinita'cresa si sa insistaticatre conducerea institutiei respective sa nu primeasca copiii bolnavii si sa recomande vaccinarilepentru copiii inscrisi. (aca mergeti in vizita cu copiii intrebati gazda daca intre invitati sint si copiisi daca vreunul din ei are o infectie respiratorie sau o boala infecto"contagioasa. )u este bine samergeti cu copiii mici la cumparaturi in piete, supermar*eturi, locuri aglomerate. (easemenea, insezonul rece, autobuzele, metroul, tramvaiul " daca sint aglomerate sint o sursa de microbi.

- Spalati copiii cate mai des pe maini pentru a nu contacta cu microbi#icrobii responsabili de bolile respiratorii se transmit nu numai prin vaporii de aer e%pirat +dee%emplu, prin stranut, dar, mai putin, si prin intermediul mainilor, pe care raman mai mult de &


2/52

ore. (eci, trebuie sa"i invatam pe copii sa se spele pe maini dupa ce vin de la toaleta, de afara,sa se spele pe maini inainte de a manca. -ineinteles, aceasta regula este valabila pentru toatafamilia, nu numai pentru copiii. stfel ne prote/am pe noi insine, dar, mai ales pe copiii nostri.

- Vaccinati copiii impotriva unor boli infecto-contagioase(intre bolile cu poarta de intrare respiratorie care pot fi prevenite prin vaccinare cele mai

importante sint ru/eola +po/arul, rubeola +po/arelul, parotidita epidemica +oreionul, varicela+varsatul de vint, anginele ' otitele ' meningitele cu emop1ilus influenzae. Intrebati mediculdespre calendarul vaccinarilor si mai multe informatii in acest sens.

- Intariti sistemul imunitar al copiilor !entru un copil care are tendinta sa faca infectii in mod repetat, se recomanda

3n tratament imunostimulator efectuat de preferabil toamna +-ron1ova%on, Ribomun4l,IR$ 50 omeopatia propune tratamente de fond, variabile in functie de profilul copilului. Cure de polivitamine, sau numai de vitamina C, asociate cu oligo"elemente, in preparatedisponibile in farmacii sub forma de siropuri, fiole, pastile " inclusiv pastile masticabile, cuforme nostime martieni, dinozauri +!roduse 6allmar*,e% limentatie variata si ec1ilibrata contribuie la intarirea imunitatii organismului, in special

prin aportul de fier. (e aceea, pentru copiii care au un deficit de fier in organism, se folosesc,pana la varsta de 7 ani, lactate adaptate, bogate in fier.

- Nu fumati in prezenta copiilor Tutunul este iritant pentru sistemul respirator. In plus, sensibilizand mucoasele, se favorizeazainfectia prin virusi. Este nociv in special pentru copiii sub 7 ani, al caror aparat respirator este inplina dezvoltare. $"a constatat, la sugarii care in1aleaza fum, un risc crescut pentru otite acute,bron1iolite, foarte grave. )u se vor folosi deodorante si aerosoli in prezenta copiilor sensibili.

- Umeziti aerul din camera#ucoasele aparatului respirator nu suporta aerul uscat si cald din apartamente. Ca safunctioneze normal, gradul de umiditate trebuie sa se incadreze intre 80 si &09. In acest sens, seva umezi aerul in permanenta, punand un vas cu apa pe un calorifer. (e asemenea trebuie saaerisiti des camera si sa pastrati temperatura in limitele normale :;"22C +functie de virstacopilului. Este important mai ales noaptea, in special pentru un copil care da semne de raceala.!ozitia culcat creste congestia, iar caldura accentueaza, de asemenea, inflamarea. stfel, copilulrespira, pe gura, un aer neumidificat si nefiltrat de nas, ceea ce conduce la iritarea gatului, sauc1iar la bronsita.

- Actionati la primele simptome(aca are nasul infundat sau ii curge, stranuta, are putina febra, tuseste, are, fara indoiala, rino"faringita. Cel mai adesea benigna, boala este de origine virala in 589 din cazuri. In general, seamelioreaza in patru zile si se vindeca in < pana la :0 zile. (aca nu se ia nici o masura, obacterie poate suprainfecta nasul si faringele slabite prin infectare virala. !e de alta parte, infectiase poate raspandi, ca in cazul otitei, sinuzitei, ang1inei sau bronsitei. Este bine sa actionati laprimele simptome, fara a indopa copilul cu medicamente.

Cum sa tratati boala Scadeti febra daca depaseste !"#$C%+$fatuiti"va cu medicul dumneavoastra inprivinta celei mai potrivite metode pentru copilul dumneavoastra in situatia respectiva= Spalati-i nasulcopilului de cateva ori pe zi cu o solutie antiseptica. !entru cei mari,utilizati produsele dezinfectate pe baza de pulverizator, evitandu"le pe cele care continsubstante vasoconstrictoare. $e recomanda serul fiziologic sau apa sarata sterila +produsulfarmaceutic se numeste $terimar &esfundati-i nasulevitnd ca micutul sa respire pe gura, pentru ca el /oaca un rol defiltru, iar infundarea lui favorizeaza proliferarea microbilor, deci suprainfectarea. !entru cei mai


3/52

mici folositi servetelele umede. >eti invata copiii de peste 2"7 ani sa"si stearga nasul, intai onara si apoi cealalta, sufland nasul cu servetele de 1artie de unica folosinta pentru ca folosirealor repetata s"ar transforma intr"un focar de microbi. &ati-i copilului bolnav sa consume lic'ide in mod regulatumeziti"i camera si nu oincalziti prea mult pentru a evita uscarea mucoaselor. Evitati sc'imbarile bruste de temperatura%coperiti bine nasul si gura copilului cu un

fular, o esarfa, atunci cand este frig. (ineti-l la caldura daca este posibil%Este mai bine ca atunci cand copilul manifestaprimele semne de boala sa ramana acasa. Ramanand in casa cateva zile, in mediul sau, nu varisca sa ia noi microbi de la cresa sau gradinita, organismul sau, de/a slabit, avand sansa sase vindece acasa in mod natural. Calmati o tuse seaca cu antitusive%Tusea seaca este produsa de iritatia mucoasei saude secretiile mucoase ce a/ung in git din nas. (e aceea, in rinofaringitele simple, antitusivelenu se recomanda. Inainte de varsta de 7 ani, evitati medicamentele care deriva din opium +e%codeina pentru ca sunt depresiverespiratorii. Folositi ceaiuri, siropuri naturale +ceapa, ridic1ieneagra &aca tusea este puternica# sau afectarea cuprinde caile respiratorii inferioare)bron'ii# brosiole*trebuie sa folositi mucolitice. In caz de dureri in gat#pastilele pot fi date incepand de la varsta de 7 ani +cu avizul

medicului. +espectati perioada de convalescentade ?"8 zile pentru a evita recidivarea bolii. (easemenea, puteti folosi multe tratamente 1omeopate " Oscilococcinum, de e%emplu, fiindindicat in starile gripale.

Cand este necesar sa c'emam medicul,

Este necesar sa c1emati medicul in urmatoarele situatii !eriodic, daca este vorba de un bebelus mai mic de & luni. (aca vomita sau are diaree. (aca copilul are temeratura mai mare de 7;,8C, mai mult de 2 zile consecutiv. (aca este fara c1ef, daca nu are pofta de mancare. (aca este ragusit sau respira greu. (aca il dor urec1ile sau ii curge nasul +sugarul plange si isi clatina capul. (aca, dupa o raceala, face otita. (aca starea sa generala se agraveaza.

Antibioticele - indicate sau contraindicate,

ntibioticele sunt inca prescrise in ?09 din cazurile de rino"faringita. !rocentul este ridicat si inutilin cazul bolilor de origine virala, deoarece acestea nu se vindeca repede, c1iar daca seadministreaza antibiotice. #ai ales ca, administrate in mod repetat, favorizeaza rezistentabacteriilor la acest tip de medicamente.(e multe ori insa, medicii le prescriu la insistentele parintilor, c1iar daca e%ista o tendinta de areduce prescrierea de antibiotice. Regasim aceeasi tendinta de a abuza in prescrireaantibioticelor si in cazul cazul anginelor. (e teama ca o angina de tip bacteriologic, datorata

streptococului beta"1emolitic de grupa , poate da complicatii grave +e% reumatism articularacut, anginele bateriene si cele virale sunt tratate in acelasi mod, cu antibiotice, fara a facediferenta intre aceste boli.. $i aceasta pentru ca nu e%ista un semn clinic prin care sa poate fidiferentiate. nginele pe baza de streptococ detin un procent de pana la ?09 din bolile deang1ina ale copiilor. Este mai indicat insa sa se faca teste simple la cabinetele medicale,policlinici, pentru a stabili daca la baza bolii se afla streptococul amintit, in vederea administrariide antibiotice, in mod corespunzator.

sus
http://www.copilulmeu.ro/http://www.copilulmeu.ro/


4/52

ceast reet este de 5000 de ani i este recomandat n vindecarea unor tumori,prevenirea infarctului miocardic, prevenirea unor boli de stomac [ulcer]. n acelai timporganismul este purificat de calorii i depuneri adipoase, mbuntete metabolismul,

vasele sanguine devin elastice, previne ateroscleroza, cardiopatia iscemic, paralizia,apariia diferitelor tumori, amelioreaz vederea.

!od de preparare "se spal i se cur foarte bine #50gr de usturoi, apoi se piseazmrunt ntr$o piuli de lemn. %up ce este bine pisat se iau cu o linguria &00gr dinaceast compoziie [partea mai suculent] i se introduce ntr$un vas ce conine &00mlalcool rafinat de '( grade. )asul se ncide ermetic i se ine la rece, timp de *0 zile. +estrecoar maceratul prin tifon, se pune ntr$o sticl bine ncis i se mai ine nc # zile.

!od de administrare "ntr$un paar n care s$au pus 50ml lapte rece [n prealabil fiert] seadaug un numr anume de picturi de suc de usturoi i se bea cu *5 minute naintea

fiecrei mese. ratamentul se face timp de ** zile, astfel "-iua * dimineaa & picturi, pr/nz & picturi, seara & picturi

-iua & dimineaa picturi, pr/nz 5 picturi, seara ( picturi

-iua # dimineaa 1 picturi, pr/nz 2 picturi, sear ' picturi


5/52

-iua dimineaa *0 pic, pr/nz ** pic, sear *& pic

-iua 5 dimineaa *# pic, pr/nz * pic, seara *5 pic

-iua ( dimineaa *5 pic, pr/nz * pic, seara *# pic

-iua 1 dimineaa *& pic, pr/nz ** pic, sear *0 pic

-iua 2 dimineaa ' pic, pr/nz 2 pic, seara 1 pic

-iua ' dimineaa ( pic, pr/nz 5 pic, seara pic

-iua *0 dimineaa # pic, pr/nz & pic, sear * pic

-iua ** dimineaa &5 pic, pr/nz &5 pic, sear &5 pic

Foarte important : tratamentul nu se poate repeta dect la 6 ani

.rev Net 0

'tt fl1 care sunt cele mai sigure ma2ini din lumede @ 28 noiembrie 20:0

: 0 0 0

flA care sunt cele mai sigure maBini din lume3ltimele teste Euro)C! din acest an au fost facute pe mai multe modele lansate recent udi

:, #ini Countr4man, Citroen C?, 4undai i%78, Ford C"#a% si rand C"#a%, Daguar F, ia$portage si >enga, )issan #icra, Opel #eriva, >6 !assat, >6 $1aran si >6 maro*. !entruprima data a fost testat si un model c1inezesc andGind. CitiHi care sunt cele maisigure masini pe GGG.incont.ro.printeazatrimite pe mail
http://www.medicina-familiei.ro/arhiva-articole/66-arhiva-articole/368-caderea-parului-.htmlhttp://www.medicina-familiei.ro/arhiva-articole/66-arhiva-articole/365-scaderea-dioptriilor.htmlhttp://www.modacustil.com/2010/03/tendinte-toamna-iarna-2010-2011.htmlhttp://www.modacustil.com/2010/03/tendinte-toamna-iarna-2010-2011.htmlhttp://www.modacustil.com/2010/03/tendinte-toamna-iarna-2010-2011.htmlhttp://www.modacustil.com/2010/03/tendinte-toamna-iarna-2010-2011.htmlhttp://sibianul.gandul.info/galerie/ultima-ora/afla-care-sunt-cele-mai-sigure-masini-din-lume-7748450#fotohttp://www.incont.ro/auto/care-sunt-cele-mai-sigure-masini.htmlhttp://www.incont.ro/auto/care-sunt-cele-mai-sigure-masini.htmlhttp://sibianul.gandul.info/ultima-ora/afla-care-sunt-cele-mai-sigure-masini-din-lume-7748450/print/mailto:?subject=Afla%20care%20sunt%20cele%20mai%20sigure%20masini%20din%20lume&body=http://sibianul.gandul.info/ultima-ora/afla-care-sunt-cele-mai-sigure-masini-din-lume-7748450http://sibianul.gandul.info/ultima-ora/afla-care-sunt-cele-mai-sigure-masini-din-lume-7748450/poze/?type=main_picture&ptr=-1http://www.medicina-familiei.ro/arhiva-articole/66-arhiva-articole/368-caderea-parului-.htmlhttp://www.medicina-familiei.ro/arhiva-articole/66-arhiva-articole/365-scaderea-dioptriilor.htmlhttp://www.modacustil.com/2010/03/tendinte-toamna-iarna-2010-2011.htmlhttp://www.modacustil.com/2010/03/tendinte-toamna-iarna-2010-2011.htmlhttp://sibianul.gandul.info/galerie/ultima-ora/afla-care-sunt-cele-mai-sigure-masini-din-lume-7748450#fotohttp://www.incont.ro/auto/care-sunt-cele-mai-sigure-masini.htmlhttp://sibianul.gandul.info/ultima-ora/afla-care-sunt-cele-mai-sigure-masini-din-lume-7748450/print/mailto:?subject=Afla%20care%20sunt%20cele%20mai%20sigure%20masini%20din%20lume&body=http://sibianul.gandul.info/ultima-ora/afla-care-sunt-cele-mai-sigure-masini-din-lume-7748450


6/52

p"33444.modacustil.com3&0*030#3tendinte$toamna$iarna$&0*0$&0**.tml'ttp//333%ceimbracazi%ro/3p-content/uploads/4556/5"/burnt-sienna-miumiu-455!55%7pg

uni " mic de/un un ceai de plante, o omletA dintr"un ou Bi o felie de BuncA presatA, o feliede pine Bi o portocalAJ prnz :80 g carne de vitA la grAtar, o salatA de cruditAHiJ cinA :00 gpeBte la cuptor, un ceai de tei Bi un mAr.

K #arHi " mic de/un un ou fiert, un ceai Bi o felie de pine de secarAJ prnz piept de pui lagrAtar, un iaurt degresat, un mArJ cinA fasole verde fiartA, o portocalA Bi un ceai.

K #iercuri " mic de/un o cafea neLndulcitA, o felie de pine Bi :00 g de BuncA presatAJ prnzpeBte la grAtar cu multA lAmie, o bananAJ cinA salatA de cruditAHi cu piept de pui, un ceai,un *iGi.

K Doi " mic de/un un bol cu fulgi de porumb cu un pa1ar de lapte degresat, un mArJ prnz:80 g filM de somon, o felie de pine de secarA, o portocalAJ cinA o salatA de sezon, oportocalA Bi un ceai.

K >ineri " mic de/un o felie de pine de secarA, o felie de caBcaval Bi o cafea neLndulcitAJprnz :80 g de piept de pui la grAtar, o salatA de varzA, un ceai de planteJ cinA un compotde pere fArA za1Ar, o felie de pine de secarA.

K $mbAtA " mic de/un o cafea neLndulcitA, o felie de pine de secarA Bi un cub mic de untJprnz ciorbiHA de legume, o portocalAJ cinA o salatA, un ceai.

K (uminicA " mic de/un o cafea, un bol cu cerealeJ prnz ciorbiHA de pui cu legume, un ceaiJcinA peBte la grAtar, un ceai Bi o portocalA.

Ecuatia 8

9mul : mancat ; dormit ; munca ; distractie


7/52

In alte cuvinte 9mul care nu stie sa se distreze :


8/52

In alte cuvinte


9/52

Nn laborator sunt disponibile teste serologice care pun Ln evidenHA anticorpii LndreptaHi Lmpotriva agenHilorpatogeni care declanBeazA aceste infecHii. Nn funcHie de tipul anticorpilor depistaHi se poate aprecia stadiulinfecHiei, prezenHa sau absenHa imunitAHii.

stfel Ln cazul rubeolei, prezenHa anticorpilor de tip Ig cu anticorpi Ig# negativi semnificA faptul cApacienta are imunitate faHA de acest virus Bi nu mai necesitA testAri ulterioare.

3neori anticorpii de tip Ig sunt prezenHi Ln titru +cantitate Lnalt, Ln absenHa anticorpilor de tip Ig# Bi ei vorrAmne la acest nivel o perioadA de timp LndelungatA +imunitate cu titru Lnalt. Este bine ca acest lucru sA fiecunoscut Ln prealabil, pentru ca depistarea lor Ln primul trimestru de sarcinA ar putea crea confuzii Bi c1iarduce la Lntreruperi de sarcinA ne/ustificate.

(acA att anticorpii de tip Ig ct Bi anticorpii Ig# sunt negativi, LnseamnA cA pacienta nu are imunitate faHAde virusul rubeolei Bi trebuie sA evite contactul cu persoanele infectate mai ales Ln cursul epidemiilor derubeola.

celaBi tip de serologie se aplicA Bi Ln cazul infecHiilor cu (ooplasma gondii. nticorpii Ig pozitivi cu Ig#negativ demonstreazA prezenHa imunitAHii Bi nu mai este necesarA Ln general repetarea testelor Ln cursulsarcinii. (eoarece Ln ultimul timp, Ln literatura de specialitate s"au descris unele cazuri fie de reinfecHie, fiede reactivare a unei infecHii latente, o atenHie deosebitA va fi acordatA prezentei de anticorpi Ig Ln titrufoarte mare sau Lntr"un titru care creBte semnificativ Ln cursul a 2"7 sAptAmni.

!entru a depista aceste cazuri rare este nevoie de o colaborare stransA Lntre medicul ginecolog"obstretician,parazitolog Bi medicul de laborator. (acA att Ig ct Bi Ig# sunt negative pacienta nu prezintA imunitatefaHA de To%oplasma Bi trebuie monitorizatA atent pe perioada sarcinii, recomandndu"se evitarea strictA acontactului cu animale Bi respectarea mAsurilor de igienA referitoare la prepararea alimentelor.

InfecHia cu virusul citomegaliceste mai puHin investigatA comparativ cu celelalte infecHii congenitale. TotuBitrebuie menHionat faptul cA virusul citomegalic poate determina malformaHii la fAt la fel ca Bi virusul rubeolic.InfecHia cu virusul citomegalic este foarte rAspnditA Ln populaHie dar s"a demonstrat cA numai infecHiaprimarA, survenita Ln cursul sarcinii Bi nu reactivarile unei infecHii de/a e%istente, prezintA risc asupra fAtului.(e aceea, dacA pre"concepHional pacienta prezintA anticorpi de tip Ig Ln absenHa anticorpilor de tip Ig#+situaHia cea mai frecvent LntlnitA nu e%istA nici un risc la viitoarea sarcinA.

$erologia pentru sifilis+>(R si T! trebuie efectuatA obligatoriu pre"concepHie la ambii parteneri. $untfoarte frecvente cazurile de sifilis secundar depistate LntmplAtor cu ocazia efectuArii serologiei la anga/aresau prenupHial. Treponema pallidum " agentul etiologic al sifilisului, poate traversa placenta Bi afecta fAtuldupA sAptAmna 20 de sarcinA.

(e asemenea, serologia pentru IVar trebui efectuatA la ambii parteneri, bineLnHeles cu acordul acestora.InfecHiile genitale cu C1lam4dia trac1omatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere se%ualA. !rintrecomplicaHiile ce se pot instala Ln lipsa tratamentului adecvat se numArA Bi avortul spontan. (in acest motivdiagnosticul precoce, Lnainte de concepHie Bi tratarea corectA a ambilor parteneri previne apariHia acestorcomplicaHii.

3neori, o infecHie cronicA cu C'lamBdia trac'omatisconstituie cauza infertilitAHii pentru care un cuplusolicitA consult medical. !entru diagnosticarea infecHiilor cu C1lam4dia se poate recurge la teste serologicesau la detectarea directA a antigenului Ln secreHiile genitale. !rezenHa anticorpilor de tip Ig se asociazA

Lntotdeauna cu o infecHie activA.

!rintre alte analize curente recomandate a fi efectuate pre"concepHie se numArA Bi 'emograma, utilA Lnspecial pentru diagnosticarea anemiilor +cel mai frecvent a anemiei feriprive, a betatalasemiei minor sau aaltor 1emoglobinopatii.Efectuarea grupului sanguinBi a factorului +'la ambii parteneri este foarte importantA pentru a evaluariscurile de incompatibilitate.

Concluzie si recomandare


10/52

ceste analize de laborator efectuate Lnainte de a avea o sarcinA nu au rolul de a crea panicA viitoarelormame, ci au rolul de a le informa pentru a preveni Bi trata posibile afecHiuni cu repercursiuni asupra stArii desAnAtate a cuplului, dar mai ales, asupra sAnAtAHii unui >iitor copil.

autor Dr.Cristina Mambet,medic specialist laboratorLaboratorul Synevo Bucureti

!oate drepturile rezervate

Important:

Synevo ofera peste 250 de analize medicalein domeniile alergologie, biochimie,biologie moleculara, hematologie, imunologie si microbiologie in laboratoarele si centrelede recoltaredin Bucurestisi judetele Cluj,Constanta, Satu MaresiSuceava.

Pentru suport, sfaturi si prietenie, va asteptam

=ormula 8 cu 8455 de calorii

" #icul de/un Ceai sau cafea fara za1ar sau cu indulcitor J : pa1ar mare cu lapte degresat J :'; bag1eta Jo nuca de unt degresat, cu ?: 9 grasimeJ fructe variate, in functie de sezon si de gusturile dv." !ranz Cruditati cu sos vinegreta +cu o lingurita de ulei, la discretieJ o portie de carne, peste sau ouaJlegume verzi la discretieJ o aluna de unt degresat, cu ?: 9 garsimeJ fructe variate, in functie de sezon si degusturile dvs." Cina $upa de legume la discretie, cu o lingura de smantana proaspataJ o portie de peste, oua saucarneJ legume verzi la discretieJ o aluna de unt degresat, cu ?: 9 grasimeJ :'& bag1etaJ :00 g de branzaJfructe variate, in functie de sezon si de gusturile dvs.

=ormula 4 cu 855 de calorii

" #icul de/un Ceai sau cafea fara za1ar sau cu indulcitor J : pa1ar mare cu lapte degresat J :'& bag1eta Jo nuca de unt degresatJ fructe variate, in functie de sezon si de gusturile dv." !ranz Cruditati cu sos vinegreta +cu o lingurita de ulei, la discretieJ o portie de carne, peste sau ouaJlegume verzi la discretieJ ? cartofi mici sau &"; linguri de paste, orez, porumb, gris sau legume uscateJ onuca de unt degresatJ trei linguri de branza proaspata cu 0 sau :0 9 grasime J fructe variate, in functie desezon si de gusturile dvs." Cina $upa de legume la discretie, cu o lingura de smantana proaspataJ o portie de peste, oua saucarneJ legume verzi la discretieJ o aluna de unt degresatJ :'& bag1etaJ :00 g de branzaJ fructe variate, infunctie de sezon si de gusturile dvs.

=ormula ! cu 4555 de calorii " #icul de/un Ceai sau cafea fara za1ar sau cu indulcitor J : pa1ar mare cu lapte degresat J :'7 bag1eta Jo nuca de unt degresatJ 2 lingurite de dulceata J fructe variate, in functie de sezon si de gusturile dv." !ranz Cruditati cu sos vinegreta +cu 2 lingurite de ulei, la discretieJ o portie de carne, peste sau ouaJlegume verzi la discretieJ ? cartofi mici sau &"; linguri de paste, orez, porumb, gris sau legume uscate J oaluna de unt degresatJ 7 linguri de branza proaspata cu 0 sau :0 9 grasime J fructe variate, in functie desezon si de gusturile dvs." Cina $upa de legume la discretie, cu o lingura de smantana proaspataJ o portie de peste, oua saucarneJ legume verzi la discretieJ 2 cartofi mici sau 7"? linguri de paste, orez, porumb, gris sau legume
http://www.synevo.ro/ro/index.asphttp://www.synevo.ro/ro/index.asphttp://www.synevo.ro/ro/organe.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/lista.asphttp://www.synevo.ro/ro/laboratoare.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/laboratoare.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/laboratoare.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/index.asphttp://www.synevo.ro/ro/index.asphttp://www.synevo.ro/ro/index.asphttp://www.synevo.ro/ro/organe.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/lista.asphttp://www.synevo.ro/ro/laboratoare.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/laboratoare.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/laboratoare.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.htmlhttp://www.synevo.ro/ro/contact.html


11/52

uscateJ o aluna de unt degresatJ :'? bag1etaJ :00 g de branzaJ fructe variate, in functie de sezon si degusturile dvs.=ormula D cu 4D55 de calorii

" #icul de/un Ceai sau cafea fara za1ar sau cu indulcitor J : pa1ar mare cu lapte degresat J :'7 bag1eta J

o nuca de unt degresatJ 2 lingurite de dulceata J fructe variate, in functie de sezon si de gusturile dv." !ranz Cruditati cu sos vinegreta +cu 2 lingurite de ulei, la discretieJ o portie de carne, peste sau ouaJlegume verzi la discretieJ ? cartofi mici sau &"; linguri de paste, orez, porumb, gris sau legume uscate J onuca de unt degresatJ :'7 bag1eta J 7 linguri de branza proaspata cu 0 sau :0 9 grasime J fructe variate, infunctie de sezon si de gusturile dvs." Cina $upa de legume la discretie, cu o lingura de smantana proaspataJ o portie de peste, oua saucarneJ legume verzi la discretieJ 2 cartofi mici sau 7"? linguri de paste, orez, porumb, gris sau legumeuscateJ o aluna de unt degresatJ :'7 bag1etaJ :00 g de branzaJ fructe variate, in functie de sezon si degusturile dvs.Sfatul specialistului

cest regim eficient si ec1ilibrat tine seama de nevoile si caracteristicile fiecarui individ. !oate fi urmat o

perioada lunga. Face parte dintr"o miscare globala de slabire, ale carei puncte forte sunt, pe langa regim,activitatea fizica si respectarea regulilor de igiena a vietii.

BICARBONATUL DE SODIU

Cunosc gustul bicarbonatului de sodiu, dizolat in la!te, din co!ilarie" Si azi Trata#entulacesta este $oarte e$icace contra tusei% La un !a&ar de la!te se !une ' lingurita de bicarbonat

de sodiu% La!tele se bea $ierbinte inainte de culcare%

(ersoanele care nu su!orta la!tele $olosesc solutie de bicarbonat de sodiu in a!a )' lingura

de bicarbonat de sodiu la ' litru de a!a%

) Ni#ic nu a*uta #ai bine la tratarea durerilor de gat decat clatirea cu solutie de bicarbonat de

sodiu +gargara - lingurite la ' !a&ar de a!a calda% Bicarbonatul de sodiu u#ezeste

#ucoasa gatului% Clatirile se e$ectueaza de .)/ ori !e zi%

) Contra guturaiului, solutia de bicarbonat de sodiu se $oloseste sub $or#a de !icaturi !entru

nas% Daca a curge nasul abundent, e$ectuati s!alaturi nazale !icurati in nas catea !i!ete

de solutie si !este un niinut curatati nasul% (rocedura se re!eta de -)0 ori !e zi%

Contra con*unctiitei se s!ala oc&ii cu solutie de bicarbonat de sodiu% Dar sa tineti #inte ca

nu se !oate sa $olositi acelasi ta#!on de ata de - ori% Care bolna de ulcer nu a a!elat la bicarbonatul de sodiu ca sa sca!e de dureri1 Bicarbonatul

neutralizeaza sur!lusul de acid din sto#ac% Iata de ce bicarbonatul a serit dre!t leac contra

ulcerului #ulti ani% Dar $olosirea lui !rea des da un e$ect iners2 se #areste cantitatea acidului

secretat in sto#ac% 3ai #ult decat atat, la interactiunea bicarbonatului cu acidul se dega*a

bio4id de carbon, care bo#bardeaza !eretii subtiati ai sto#acului, ducand la alte ulceratii% Este

de dorit sa utilizati bicarbonat de sodiu cat #ai rar, doar cand nu aeti alte #edica#ente la

dis!ozitie% Bicarbonatul de sodiu se $oloseste in #edicina ca substanta antiarit#ica% Un atac

de cord se !oate o!ri ad#inistrand '5- lingurita de bicarbonat%


12/52

Bicarbonatul a*uta la &i!ertonie datorita $a!tului ca actieaza eli#inarea intensia a lic&idului

si sarurilor din organis# si scade tensiunea arteriala% '5- lingurita de bicarbonat consu#ata

i#!reuna cu #edica#entele da !osibilitatea #icsorarii dozei acestora%

Bicarbonatul de sodiu este un #i*loc e$icace contra raului de auto#obil% Este i#!ortant sa nu

uitati sa luati la dru# !ra$ul de bicarbonat%

Bicarbonatul de sodiu este #i*locul de !ri# a*utor in caz de trau#atis#e grae, cu !ierdere

#are de sange, la into4icatii care sunt insotite de o#a si diaree, la $ebra indelungata cu

trans!iratie abundenta% (entru restabilirea !ierderii lic&idului din organis# se !re!ara solutie

de bicarbonat de sodiu si sare% Reteta este si#!la 2 '5- lingurita de bicarbonat si ' lingurita de

sare la ' litru de a!a $oarte calda% Se bea cate ' lingura la $iecare . #inute%

Au neoie de bicarbonat de sodiu si bolnaii cu !anaritiu )in$la#area cu !uroi a degetului%

ince!eti Trata#entul i#ediat ce si#titi durere !ulsanta% (regatiti o solutie de - linguri de

bicarbonat la '5- litru de a!a $ierbinte, in care tineti degetul ti#! de -6 #inute% Re!etati

!rocedura de 0 ori !e zi si in$ectia a dis!area re!ede%

Clatirea caitatii bucale cu bicarbonat de sodiu a*uta contra durerilor de dinti% Este deosebit

de e$icace contra in$la#arii !eriostului% Clatiti gura de .)/ ori !e zi, ast$el !uteti eita

interentia c&irurgicala%

Bicarbonatul de sodiu este si substanta cos#etica% Dati sa!unul !rin razatoare si a#estecati)

' cu bicarbonat% S!alati $ata cu un ta#!on de ata #uiat in a#estec, de - ori !e sa!ta#ana%

Curata !ielea de acnee si de celulele #oarte, desc&izand !orii%

Bicarbonatul !oate inlocui !asta de dinti, !entru inalbire% 3uiati un ta#!on de ata in

bicarbonat de sodiu si stergeti dintii !ana ce !etele galbene or dis!area% Rezultatul se ede

c&iar si du!a o singura s!alare%

Bicarbonatul de sodiu nu o!reste eli#inarea trans!iratiei, dar neutralizeaza acizii ei% Du!a

cu# se stie, in unii acizi din sudoare se dezolta bacterii care dau trans!iratiei un #iros

ne!lacut 7ara, sau

inainte de antrena#entele s!ortie e bine sa stergeti regiunea a4ilara cu un ta#!on de ata,

#uiat in solutie de bicarbonat de sodiu, si #irosul ne!lacut nu a #ai a!area toata ziua%

Solutia de bicarbonat de sodiu !re!arata dintr)o '5- lingurita la ' !a&ar de a!a, ne a a*uta

sa ne trata# de inte!aturile insectelor% Daca unge# locul inte!at de catea ori !e zi,

in$la#atia dis!are% 3ai #ult, bicarbonatul nu da oie #icrobilor sa !atrunda in rana%

Du!a o zi de lucru !ute# trata !icioarele obosite si u#$late cu o solutie din '6 litri de a!a si

. linguri de bicarbonat de sodiu% Du!a '. #inute de odi&na !lacuta, cu !icioarele in solutia

calda, eti !utea dansa toata noa!tea%

869 din bacterii si !esticide ra#an !e legu#ele si $ructele s!alate cu a!a de la robinet%

Daca in a!a se adauga bicarbonat de sodiu sau suc de la#aie, legu#ele si $ructele se s!ala

#ult #ai bine%

Daca aeti negi, trebuie sa)i ungeti cu !asta din bicarbonat cu ulei de ricin de -)0 ori !e zi si

sa a!licati un !ansa#ent%

(entru gusa adeno#atoasa e bine sa #estecati !aine de secara ast$el ca ea sa $ie bine

in#uiata cu salia% Se $ace din ea o turtita, se !resara cu bicarbonat de sodiu, se !une !e gat

si se !anseaza% Se bea in$uzie din boabe de boz tu$ar )' lingurita de boabe la un !a&ar de a!a

$ierbinte% Se bea cate '50 !a&ar de 0 ori !e zi% Se ur#eaza Trata#entul !ana cand se obtine

rezultatul dorit% Din boabe de boz se !oate $ierbe dulceata si se !oate $olosi la Trata#ent%

(entru !inten osos2 la 0 litri de a!a calduta se !un .66 g de bicarbonat de sodiu% Se

:o!aresc; !icioarele, turnand a!a $ierbinte de catea ori, ti#! de 06 #inute% A!oi se !un

!icioarele !e un rolator de le#n cu s!ini si se rotesc rolele acestuia cu !iciorul, sc&i#band

!icioarele din ti#! in ti#!% Se re!eta la -)0 zile%

Contra radiculitei si bolilor articulatiilor2 intr)o cana de a!a $ierbinte se dizola o lingurita de

bicarbonat de sodiu% Se in#oaie in aceasta solutie un seretel de bu#bac de #ari#ea locului


13/52

bolna si se scurge !utin% O !arte a seretelului se sa!uneste cu sa!un de ru$e si se stro!este

cu !etrol la#!ant +gaz% Locul bolna se unge cu grasi#e si se aco!era cu seretelul% Se

!anseaza cu o bas#a de lana, si se ineleste cald% Se sta asa cat se !oate de #ult% Se re!eta

de catea ori, $unctie de starea bolnaului%

Eu a# su$erit / ani de o candidoza care nu trecea cu ni#ic si care nu ras!undea lanici un trata#ent, a# $ost a!roa!e la toti #edicii !articulari care erau in Bucuresti si

la toate centrele #edicale care se desc&ideau%Ideea este ca sunt si doa#ne ca #ine care nu ras!und la trata#ente% Nu#arul

acestora este cu #ult #ai #ic decat a doa#nelor care reusesc du!a !ri#ul

trata#ent sa sca!e de !roble#a% De aceea doctorii ne s!un < asa a !are oua;, < nuaeti ni#ic;, < nu a #ai ganditi;, < eniti sa a ad; se uita ciudat si bat*ocoritor siin $inal aceleasi #edica#ente doar in alta co#binatie si o alta !erioada de ti#!%

Doa#nele care nu reusesc sa sca!e de candidoza sau alte in$ectii #inore darsacaitoare sunt !ersoane cu o ca!acitate scazuta de indecare si a!arare

!er#anenta i#!otria #icrobilor de orice $el% Eu $ac !arte din aceasta categorie siintr)un $inal #ultu#ita lui Du#nezeu a# gasit leacul cu a*utorul unui doctor care nu

este ginecolog% Este orba de 2 s!alaturi aginale cu sa!un lic&id $oarte $in + (=neutru de !re$erat sa $ie der#atocos#etic si nu !roduse ie$tine sau la inde#an

oricui !t% igiena inti#a care nici #acar nu sunt sigilate si de buna calitate du!a carese clateste bine de cel !utin . ori + cu irigatorul introdus adanc in agin !ana la

ca!at% Aceasta !rocedura se $ace de - ori !e zi ti#! de o sa!ta#ana a!oi o data !e

zi ti#! de - sa!ta#ani du!a aceea obligatoriu du!a $iecare act se4ual sa $aceti la $elsi eti sca!a + atentie, in ziua in car eti $ace dragoste sa a s!alati du!a ce $aceti

dragoste si nu inainte !t% ca aginul du!a s!alare nu este lubri$iat #ult ti#! % Ideeaeste sa curatati aginul de #icrobi caci la analize nu a iese ni#ic gra niste #icrobi

care sunt in orice col uterin sanatos ti! !ra$ ) dar care nu !ot $i curatati de un colul

uterin #ai s!ecial + datorita $a!tului ca li!seste cea in structura lic&idului care estesecretat si care nu !oate $i re#ediat cu un trata#ent local ci cu unul general dar

#ai intai $etelor #acar sa !uteti sa a si#titi bine in $iecare zi si atunci cand $acetidragoste caci cu ti#!ul se #odi$ica #ulte in organiz# si sca!ati de$initi si care


14/52

i#ediat ce $aceti dragoste intra si !rooaca tot $elul de senzatii a doua zi si scurgeri$acind sensibil colul uterin #ai ales la ur#atorul act se4ual + du!a care un alt

trata#ent ceea ce insea#an !auza de #icrobi du!a care dragoste, dragoste,dragoste du!a care iarasi izite la #edic % In ti#!ul acestui > trata#ent> !uteti $ace

dragoste dar sa s!alati aginul bine cu sa!un in interior du!a care sa clatiti du!a$iecare contact% Si eti sca!a """""""""" Doctorii #i)au s!us ca nu este bine sa te s!eli

in agin% Dintre toti #edicii !e care i)a# izitat nu#ai unul care era un strain deculoare #i)a s!us < nu a s!alati bine in interior, nu aeti o igiena adecata; si sotul#eu s)a uitat la #ine ciudat, du!a care i)a# ras in $ata doctorului si a# !lecat

considerandu)#a $oarte *ignita cu aceasta a$ir#atie% Acu# i#i a#intesc de el% Daca

se s!une ca nu este bine sa introduci a!a de la robinet, cel #ai bine $ierbeti inaintesa aeti actul se4ual 0 !ana la ? litri de a!a care !ana ter#inati se $ace e4at buna

!t% s!alarea delicata a aginului%Du!a ce a# sca!at a# obserat ca $ac ast$el de in$ectii + dar $oarte rar de la

#ancare + in s!ecial de la dulciuri si atunci - zile #a s!al du#ineata si seara sisca!%

De 0 ani nu #ai a# ni#ic si nici nu a# #ai izitat nici un ginecolog% Abia acu# #i)a# $acut toate analizele !osibile ca sa ra#an insarcinata si totul este o@%

Citeaza
http://www.topsanatate.ro/forum/newreply.php?do=newreply&p=7818http://www.topsanatate.ro/forum/newreply.php?do=newreply&p=7818http://www.topsanatate.ro/forum/newreply.php?do=newreply&p=7818


15/52

Unul dintre cele mai bune remedii contra candidozei este ACIDOPHILLUS ,segaseste in orice farmacie naturista

Pe langa acest produs eficient este si dieta pe baza de iaurt,varzamurata,!efir

"rebuie sa luati acest supliment probiotic cel putin # luni$aceti atat spalaturi vaginale, cat si bai de sezut cu petale de crin alb sau

cu pelin, in combinatie cu trifoi rosu si o lingurita de bicarbonat"ratamentul dureaza zece zile, dupa care faceti o pauza de %& zile si


16/52

Slabeste natural si eficient

Daca tii acest regim asa cum e scris aici ' si nu te costa nimic informatia care urmeaza ' AI SA SLA()S"I*

Ur#eaza un articol lung ) a# o!tat !entru acest regi# de slabit, dieta, !entru ca nu vreau sa te zapacesc cu retetepeste retete de eficienta indoielnica

Daca vrei sa'ti mentii greutatea) #asa cor!orala ) sau vrei sa slabesti in continuare, ei continua sa teali#entezi intr)un #od ase#anator% (ri#esti toata in$or#atia in aceasta !agina%

Daca iti este greu, pentru ca orice sc+imbare c+iar spre bine streseaza organismul, te pot autacu cateasedinte de bioenergie ) #ind control ) ET, ca sa te obisnuiesti cu noul regi# sisa facem modificarile metabolicenecesare!entru o #entinere $acila si de durata a noii tale $or#e%

"e rog ia in cosiderare ca-

Urmezi un .egim de Slabit, testat,!e care il reco#and de ani de zile !ersoanelor care #a solicita, oDieta

cu adevarat eficientacare trebuie ur#ata cu relatia strictete ti#! de - sa!ta#ani%

Un Progam de Alimentatie care ur#eaza in continuarea dietei si !e care l)a# nu#it/0ananca si

pastreaza'ti supletea/% Acest !rogra# este ast$el conce!ut incat sa continue in #od natural ceea ce aiince!ut cu regi#ul de slabit >Scarsdale>% 3ulte !ersoane du!a ce ter#ina un regi# de slabit, cu succes, suntdezorientate2 ce $ac in continuare1 3ai tin regi#ul o data, #ai reduc din !aine, din carne, dar ce sa #ananc1In !artea a doua iti reco#and un nou #od de ali#entatie, care este #ai !er#isi decat regi#ul de douasa!ta#ani !rezentat in !ri#a !arte%

)ste important de retinut ca nici un regim de slabit sau dieta, nu poate fi un regim de

infometareIn$o#etand organis#ul ii o# slabi si resursele energetice, italitatea% Un regi# trebuie sa $ieast$el conce!ut incat sa te !astreze in $or#a si sa)ti !er#ita sa #ananci, c&iar daca nu orice ai dori% Cu ti#!ulse or sc&i#ba si gusturile !entru un #od de ali#entatie #ai sanatos si #ai e$icient in #entinerea siluetei,italitatii si a as!ectului tanar%

%

Regulile de Baza ale Regi#ului Ali#entar Dietetic >SCARSDALE>2

Acestea sunt si#!le% Consulta)le ori de cate ori esti in dubiu%

3ananca e4act ceea ce !reede regi#ul% Nu inlocui nici unui ali#ent%

Abtine)te de la orice bautura alcoolica%

Intre #ese, daca iti este $oa#e, #ananca doar #orcoi sau telina, !e saturate daca rei%

Singurele bauturi !er#ise sunt ca$eaua obisnuita sau deca$einizata $ara za&ar, $risca sau la!te ceaiul a!a gazoasa+cu la#aie, daca doresti si bauturile acidulate dietetice cu orice aro#a% (oti bea lic&ide oricat de des rei%

(re!ara)ti toate salatele $ara ulei, #aioneza sau alte sosuri bogate in grasi#i% Nu $olosi decat la#aie si otet, inegreta


17/52
http://www.best-top.ro/bclick.php?reg=17239


18/52

tina te ferete de viroze18 Dec 2009Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin

EmailTiparestealun,anemie, antiinflamator, borcan, borcane, cancer,catina, fierul, kiw

i,leac, licopen, regenerarea celulelor, tonic,in!ecare,iroza, itamina c, itamine

Alatura-te comunitatii EcoSapiensCtina este un remediu cu o valoare terapeutic remarcabil.Fructele, a cror culoarevariaz de la galben pn la rou, se folosesc n tratamentul bolilor cauzate mai ales decarenele de vitamine.Cea alb i cea roie au proprieti similare"mbele soiuri !e c#tin#, $i cea alb#, $i cea ro$ie, sunt tonice generale, combat !iferite forme!e anemie$i contribuie, prin con%inutul lor !e itamina C, la !eto&ifierea organismului'Datorit# bog#%iei !e itamine !in comple&ul (, c#tina alb# $i cea ro$ie interin )n proceselemetabolice'"#tractele sunt antiviraleE&tractele !in ml#!i%e !e c#tin# ro$ie, cunoscut# $i sub numele !e tamari&, se folosesc )ntratarea bolilor m#!uei osoase, cele ale splinei $i ale ficatului' "ceste e&tracte sea!ministreaz# sub form# !e pic#turi, )n func%ie !e *rst# $i !e afec%iune' +emo!eriateleac%ioneaz# )mpotria microbilor sau irusurilor care au afinitate pentru ficat, splin# sau pentrum#!ua osoas#'n anumite boli, e&tractele !in muguri !e c#tin# se folosesc )mpreun# cu alte e&tracte' ncombina%ie cu e&tractul !ealun$i !e bra!, este in!icat )n forme seere !e anemie, )n amesteccu porumbarul, )n anore&ie, cu bra!ul, )n problemele stomatologice, iar cu coac#zul, )n !ierseinfec%ii irale'Combate avitaminozele-nfuzia !e c#tin# ro$ie a.ut# )n combaterea aitaminozelor grae, este un bun !eto&ifiant,!iuretic, su!orific, anti!iareic, /emostatic $i antifebril' "ceasta se prepar# !in !ou# linguri !efructe z!robite, care se pun )n 00 ml !e ap# clocotit#' e las# asul acoperit timp !e 0 !eminute $i infuzia se bea frac%ionat, )n !ecursul unei zile'Tratamentul !ureaz# cel pu%in 20 !ezile, )n func%ie !e recoman!area specialistului'$e utilizeaz i n terapia bolilor cronice

3ropriet#%ile !e antianemic, antigripal, antisclerotic, antiinflamator $i !e tonic al sistemuluiimunitar recoman!# c#tin# alb# )n tratamentul unor afec%iuni grae, !e tipul cirozei,!izenteriei, ulcerului gastric, aterosclerozei, eczemelor infec%ioase $i asteniei' 3rin con%inutulmare !e caroten, a.ut# la termoreglarea organismului'n astfel !e afec%iuni, se folose$te ceaiul preparat !in !ou# linguri !e fructe z!robite la 00 ml!e ap# clocotit#' "ceast# cantitate se consum# zilnic, timp !e 40 !e zile'$iropul ntrete imunitatea"nemicii $i persoanele cu afec%iuni ale ficatului pot consuma $i siropul !e c#tin#, un e&celenttonifiant al sistemului imunitar, benefic mai ales )n sezonul rece'3entru prepararea acestui sirop, ai neoie !e urm#toarele ingre!iente5 00 g !e fructe $i unborcan cu 800 g !e miere' 3reparare5 se spal# boabele, se pun )n borcane !e 600 g, care seumplu !oar o treime' Deasupra se toarn# miere, se umple borcanul $i se amestec# binecon%inutul, cu o lingur# !e lemn' "poi, se pune capacul $i se p#streaz# siropul la frigi!er' Dup#

10 zile, po%i s#7l folose$ti' n fiecare !iminea%#, pe stomacul gol, ia c*te o lingur# !in acesttonic !elicios' Tratamentul !ureaz# 0760 !e zile'Ceaiurile !e orice fel se pot )n!ulci cu c*te o linguri%# !e sirop !e c#tin#, care asigur#organismului nutrien%ii !e care are neoie )n anotimpul rece'%re mai mult vitamina C dect citriceleC#tina este bogat# )n itamina C con%ine )ntre 600 $i 1'00 mg, cantitate superioar# celeie&istente )n c#p$uni, kiwi $i )n portocale' "lte elemente nutritie aloroase !in con%inutulfructului sunt itaminele E 180 mg, (1, (2, 33, F $i proitamina D, !ar $i minerale, precum
http://ecosapiens.ro/forum/http://ecosapiens.ro/forum/http://www.ecomagazin.ro/catina-te-fereste-de-viroze/emailpopup/http://www.ecomagazin.ro/catina-te-fereste-de-viroze/emailpopup/http://www.ecomagazin.ro/catina-te-fereste-de-viroze/print/http://www.ecomagazin.ro/info/alun/http://www.ecomagazin.ro/info/anemie/http://www.ecomagazin.ro/info/anemie/http://www.ecomagazin.ro/info/antiinflamator/http://www.ecomagazin.ro/info/borcan/http://www.ecomagazin.ro/info/borcane/http://www.ecomagazin.ro/info/cancer/http://www.ecomagazin.ro/info/catina/http://www.ecomagazin.ro/info/catina/http://www.ecomagazin.ro/info/fierul/http://www.ecomagazin.ro/info/kiwi/http://www.ecomagazin.ro/info/kiwi/http://www.ecomagazin.ro/info/leac/http://www.ecomagazin.ro/info/leac/http://www.ecomagazin.ro/info/licopen/http://www.ecomagazin.ro/info/regenerarea-celulelor/http://www.ecomagazin.ro/info/tonic/http://www.ecomagazin.ro/info/vindecare/http://www.ecomagazin.ro/info/viroza/http://www.ecomagazin.ro/info/viroza/http://www.ecomagazin.ro/info/vitamina-c/http://www.ecomagazin.ro/info/vitamine/http://ecosapiens.ro/wp-signup.phphttp://www.ecomagazin.ro/info/anemie/http://www.ecomagazin.ro/info/alun/http://www.ecomagazin.ro/info/alun/http://www.ecomagazin.ro/info/anemie/http://ecosapiens.ro/forum/http://www.ecomagazin.ro/catina-te-fereste-de-viroze/emailpopup/http://www.ecomagazin.ro/catina-te-fereste-de-viroze/emailpopup/http://www.ecomagazin.ro/catina-te-fereste-de-viroze/print/http://www.ecomagazin.ro/info/alun/http://www.ecomagazin.ro/info/anemie/http://www.ecomagazin.ro/info/antiinflamator/http://www.ecomagazin.ro/info/borcan/http://www.ecomagazin.ro/info/borcane/http://www.ecomagazin.ro/info/cancer/http://www.ecomagazin.ro/info/catina/http://www.ecomagazin.ro/info/fierul/http://www.ecomagazin.ro/info/kiwi/http://www.ecomagazin.ro/info/kiwi/http://www.ecomagazin.ro/info/leac/http://www.ecomagazin.ro/info/licopen/http://www.ecomagazin.ro/info/regenerarea-celulelor/http://www.ecomagazin.ro/info/tonic/http://www.ecomagazin.ro/info/vindecare/http://www.ecomagazin.ro/info/viroza/http://www.ecomagazin.ro/info/vitamina-c/http://www.ecomagazin.ro/info/vitamine/http://ecosapiens.ro/wp-signup.phphttp://www.ecomagazin.ro/info/anemie/http://www.ecomagazin.ro/info/alun/http://www.ecomagazin.ro/info/anemie/


19/52

magneziul, fosforul, potasiul, fierul $i so!iul' De asemenea, c#tina este o surs# important# !ebetacaroten, !e licopen$i !e acizi gra$i nesatura%i'&til' Fructele se pot recolta ncepnd cu luna august i pn la primul ng(e.$pecialistul nostru)r. *u#andra Constantinamedic de familiecompeten n apifitoterapie

Fructele !e c#tin# con%in !e !ou# ori mai mult# itamina C !ec*t fructele !e m#ce$ $i !e 10 orimai mult# !ec*t citricele' C#tina alb# are ac%iune nutriti#, reitalizant# $i !e refacere pentrupiele' "re componente nutritie esen%iale pentru s#n#tatea pielii $i are ca efect )ncetinireaprocesului !e )mb#tr*nire' timuleaz#regenerarea celulelorepi!ermei $i este foarte eficient#)n tratamentul arsurilor, r#nilor cu in!ecare lent# $i ulcera%iilor':leiul !e c#tin# alb# ac%ioneaz# benefic pentru in!ecarea unor boli ale pielii precumeritemele, usc#ciunea, m*nc#rimile, eczemele, a.ut*n! la combaterea unor boli precumpsoriazis $i ;ona ;oster' De asemenea, acest leac trateaz# ulcerul gastric $i !uo!enal,afec%iunile circulatorii, alcoolismul, stresul, amelioreaz# efectele nocie ale c/imioterapiei )ncazul bolnailor !ecancer$i %ine sub control nielul colesterolului'$ursa'%devarul

traditia populara radacina si scoarta se folosea la tabacit, iar ramurile pentru vopsit, uneori sefolosea si scoarta la vopsit.Radacina se intrebuinta ca si scoarta ca diuretic, sudorific, astringent, aperitiv. Coa/a ramurilorse folosea ca astringent, 1emostaticJ fiarta in otet ere intrebuintata ca insecticid. Frunzele siramurile se foloseau contra reumatismului, in bolile splinei.E%tern se mai folosea la dureri de dinti si rani. Intern se mai intrebuinta in bolile ficatului, splineirinic1ilor si basicii. Cu tulpinile plantei se faceau bai copiilor slabiti, ra1itici.$coarta.Compozitia c1imica $coarta 1idro%itriptamine, acid oleic, acid palmitic, serotonina, tanin siacizi tanici, vitaminele -:, -2, C, !!.

ctiune farmaceutica aport important de vitamine, antidiarei, este o polivitamina naturala.ntiinflamator, astringent, tonifiant. E%tern imiteaza procesul inflamator, strange tesuturile sia/uta la cicatrizare. $coarta are efect antibiotic, antiinflamator, astringent si cicatrizant, atatintern cat si e%tern.$e poate folosi la urmatoarele afectiuni afectiuni cardiace +curata arterele, afectiuni bucalediverse, avitaminoza, cancer, colesterol in e%ces, colite, dermatoze, diaree, diverse durerie%tern, dizenterie, faringite, gastrite, 1emoroizi, 1erpes, icter, inflamatii, into%icatii, par*inson,rani zemuinde, reumatism, ulcere cutanate +e%tern, urticarie.

.reparare

:.Scoarta."$coarta uscata se va maruntii, dupa care se va transforma in praf cu a/utorul rasnitei de cafea.$e va folosia (ecoct din 2 lingurite de scoarta la 280 ml apa. $e va fierbe timp de :0 minute, apoi se

strecoara. $e pot consuma intern 2"7 cani pe zi. E%tern se va face cu cantitate dubla de planta.b !raf de scoarta se va lua intern intre un varf de cutit si o lingurita. cesta se va pune sublimba pentru :0 minute, dupa care se ing1ite. E%tern praful se pune pe rana apoi se panseaza."Tinctura 80 g de praf de coa/a se va pune intr"o sticla cu 280 ml alcool alimentar de


20/52

:0 picaturi de 7 ori pe zi in dilutie cu apa. $e mai poate folosi de asemenea de catre copii lacrestere.Tinctura de muguri se face din 80 g de muguri proaspeti culesi. $e vor zdrobi si se vor puneapoi in 280 ml alcool alimentar de


21/52

" in primul rand se pot consuma fructe proaspete sau congelate. $e vor lua minimum ?"8lingurite de 7 ori pe zi. Cu cat se vor consuma insa mai multe cu atat va fi mai vizibila intratament.$uc din fructeJ se ia minimum 20 ml de 7 ori pe zi.Fructe uscate 2 lingurite de fructe zdrobite sau macinate se vor pune la 280 ml apa si se vorfierbe timp de :8 minute. $e strecoara apoi. $e pot consuma 7 cani pe zi.

!raf de fructe rasnite, apoi cernut praful prin sita se va pune sub limba pentru :0 minute, dupacare se ing1ite cu putina apa de 7 ori pe zi. $e ia cu 70 minute inainte de mese.3nguent praf de fructe amestecat cu untura de porc :Q: si omogenizat prin amestecareainsistenta a celor doua componente da un unguent e%celent pentru afectiuni dermatologice,deoarece contine toate vitaminele necesare refacerii pielii. $e unge local in strat subtire de 2 oripe zi.

Tinctura din suc" se iau fructele si se zdrobesc, apoi se pun in storcatorul de fructe +daca avetidaca nu intr"o panda tare si se strang pentru a stoarce sucul. $ucul din fructe se pune intr"osticla in care se va pune aceiasi cantitate de alcool alimentar de inul se trage apoi cu un furtun intr"un vas mai mic si se umple pana la gura, sa nu mai ramanaaer. $e pune un dop care se pune ceara sau se parafineaza. $e tine timp de 70 de zile cand semai filtreaza o data luandu"se de pe depunerile care s"au asezat la fundul sticlei. $e pune in

sticle si se parafineaza sau ceara. Este un vin foarte bun la tratamente si totusi un vin gustos.!este fructele din vas se mai poate pune za1ar si apa si se mai face o data vin, insa numedicinal ci pentru un vin de masa.

$e poate consuma ca tratament vinul obtinut prima data cate 80 ml de 7 ori pe zi. a acest vinse pot pune si plante aromate cand se pun fructele in functie de afectiuni cimbru, salvie,busuioc, mag1iran, etc.$e mai poate face un alt preparat foarte util in cazul in care aveti la indemana fructe proaspete.$e vor spala foarte bine fructele cu multa apa dupa ce le"ati desprins de pe ramuri. $e punaceste fructe de preferinta intr"un vas de sticla si apoi se vor zdrobi cu mana sau cu o lingurade lemn. $e pun apoi intr"o panza mai rezistenta daca nu aveti storcator de fructe si prinstoarcerea puternica se va e%trage sucul. (upa ce nu mai iasa suc din aceste fructe se va punepeste aceste fructe tot in vas de sticla apa fiarta dupa racire, cat sa le acopere si se lasa timp

de :2 ore. $e strecoara apoi din nou. $e mesteca apoi cu sucul obtinut de prima data si se valasa pentru :2 ore la decantare. a suprafata se va forma o pelicula de ulei fina. ceasta se valua cu gri/a si se pune in recipiente mici. $e va folosi la intern 7"? picaturi de 7 ori pe zi saue%tern se pot face cu acest ulei o serie de preparate cosmetice sau dermatologice foarteeficiente.

Fructele ramase +din care s"a stors sucul se vor pune la uscat. $e poate apoi sa se transformein praf care se poate lua intern cate o lingurita de 7 ori pe zi, sau se poate folosi e%tern ladiferite preparate +creme, unguente in amestec cu ulei, unsoare, seu, vaselina, etc. $e preferainsa cu ulei vegetal caz in care se va pune peste praf ulei cat sa"l acopere. $e lasa ?


22/52

saptamani. $e strecoara si se poate folosi la orice afectiuni atat intern cat si e%tern.$e poate folosi la orice afectiune, pentru ca nu e%ista afectiune care sa nu fie influentata in binein urma tratamentului cu aceste fructe sau cu preparatele din ele. vand toate vitaminele sepoate lua deci la orice afectiune, pentru ca spre deosebire de vitaminele sintetice acestevitamine nu se stoc1eaza in organism ca cele sintetice.

$e foloseste la afectiuni capilare, anemie, anore%ie, arsuri, arterite, astenie, astm,ateroscleroza, avitaminoza, bronsite, cancer, calcul biliar, ciroza, cistita, constipatie,convalescenta, degeraturi, depresie, diabet, diaree, dermatoze, 1erpes, 1epatita, 1ipertensiune,1ipoaciditate, impotenta, infectii oculare, infectii respiratorii, infectii virale, insuficienta ovariana,leucemie, leucoree, micsorarea flu%ului menstrual, par*inson, rani, radiatii. Reumatism, boli derinic1i, sida, afectiunile splinei, sterilitate feminina si masculina, tbc de orice natura, tumori,urticarie, etc.

O bautura placuta si racoritoare se obtine din


23/52

c%% este generat in s!ecial de blocarea siste#ului li#$atic +a ganglionilor cu grasi#i neutilizate de

organis# +colesterol% (reenirea cancerului se !oate $ace !rin eli#inarea totala a grasi#ilor

ani#ale, ti#! de trei luni, cand se consu#a nu#ai $ructe +di#ineata, !e sto#acul gol, legu#e

+salate si sucuri acrite cu la#aie si cereale $ierte $oarte !utin +grau integral, tarate, orez, &risca,

#alai la care se adauga legu#e crude sau #uraturi +desarate !utin%

Un c%% inci!ient !oate sa dis!ara daca se tine doua zile !e sa!ta#ana !ost negru +nu se #ananca

si nu se bea ni#ic si se $ac #ulte rugaciuni% Di#ineata, actiitatea !oate $i nor#ala, dar du!a)

a#iaza se sta intins !e !at +$icatul cere odi&na !entru a neutraliza !uternicele to4ine din organis#,iar rinic&ii !entru a le eli#ina% Regi#ul de #ai sus se tine !ana la indecare%

(lantele !entru ceaiuri antitu#orale se consu#a in cure scurte de -)0 sa!ta#ani, cu !auza de o

luna%

FLORICA - Deva, jud. Hunedoara

refam

)oul regim de slAbit la modA adoptat de tot mai multe doamne Bi domniBoare este programul (u*an. Cel

care a inventat aceastA dietA, !ierre (u*an, este unul dintre cei mai cunoscuHi nutriHioniBti francezi, cu o

activitate Ln domeniu de peste 70 de ani. cest program se deosebeBte de altele prin faptul cA, deBi asigurA

o pierdere rapidA Ln greutate, presupune Bi o perioadA de menHinere, pe care o putem respecta ct mai mult

timp posibil. (octor nutriHionist #arlena !ascu +foto ne"a e%plicat de ce aceastA dietA dA rezultate Bi cum

trebuie HinutA corect.


24/52

Se consum1 t1rF@e de ov1z Gn vederea regl1rii tranzituluiH

E o dietA la modA, dar este Bi eficientA. )u are aceleaBi rezultate pentru toatA lumea, LnsA poate fi urmatA cu

Lncredere de persoanele sAnAtoase. Regimul este 1iperproteic. Nn prima fazA se consumA numai proteine,

pnA ce persoana Ln cauzA a/unge la o anumitA greutate. Este indicat ca aceste detalii sA fie stabilite de un

nutriHionist, Ln funcHie de nevoile fiecAruia. Nn cea de"a doua fazA se introduc legumele, ceea ce este un lucru

foarte bun. treia etapA constA Ln adAugarea alimentelor interzise +cartoful, orezul zilnic, puHin cte puHin,timp de trei"patru sAptAmni, mergnd c1iar pnA la 80 de zile. Nn ultima etapA se consumA toate alimentele

din primele trei faze proteine, legume Bi puHin din alimentele interzise, LnsA nu Bi dulciuri. Indicat este ca, o

datA pe sAptAmnA, sA includem Ln dietA tArHe de ovAz, acestea conHinnd fibre solubile, care sunt utile Ln

reglarea tranzituluiS, ne"a spus doamna doctor.

Nu se recomand1 'ipertensivilorH

(ieta (u*an ar trebui HinutA toatA viaHa, pentru cA este vorba despre o sc1imbare totalA a regimului

alimentar. )u este LnsA indicatA persoanelor cu insuficienHA renalA, copiilor, 1ipertensivilor Bi femeilor

LnsArcinate. )utriHionista completeazA Eu o recomand persoanelor sAnAtoase, nu gravidelor sau

1ipertensivilor. dicA, o femeie sAnAtoasA, Ln plinA forHA, care vrea sA slAbeascA, poate sA urmeze aceastA

dietA. NnsA este nevoie sA meargA la nutriHionist, pentru cA regimul se Hine pe o anumitA perioadA Bi nu se

mAnncA orice Bi oricum. Nn general, programele de reducere a greutAHii trebuie sA fie personalizate, LnfuncHie de obiceiurile alimentare ale fiecAruia, stil de viaHA, greutate, conformaHie fizicA Bi se%. !utem slAbi cu

orice dietA, dar, atunci cnd revenim la vec1ile obiceiuri alimentare sau Lncepem sA mncAm normal,

depunem mult mai multe *ilograme dect aveam iniHial. cest lucru se LntmplA deoarece programul nu a

fost conceput pentru nevoile noastre Bi pentru stilul nostru de viaHA. Recomandarea mea este ca oamenii sA

nu HinA regim dupA urec1e, ci sA cearA sfatul unui nutriHionist Bi sA adopte o dietA Ln conformitate cu nevoile

lor personaleS.

Etapele regimului

Faa !: "tapa proteinelor pure #$$%

Este o fazA de atac, ce provoacA un demara/ rapid, cu o pierdere semnificativA Ln greutate. Timp de trei,

cinci, Bapte sau zece zile se consumA carne +vitA Bi pui fArA piele, /ambon +de curcan Bi de pui, ouA, tofu,peBte +toate tipurile, c1iar Bi somon afumat, fructe de mare, produse lactate cu 09 grAsime, lapte

semidegresat +ma%imum 280 de mililitri pe zi Bi gumA de mestecat fArA za1Ar. Este absolut necesar sA se

bea un litru Bi /umAtate de lic1ide +apA, ceai, cafea zilnic, pentru a evita apariHia unor probleme la nivel

renal.

Faa 2: $roteine &i legume #$'%

Nn aceastA etapA se mAnncA aceleaBi proteine ca Bi Ln prima, dar se adaugA legume +e%cepHie fac orezul,

cartofii, porumbul Bi mazArea. Cele douA faze se alterneazA pnA la obHinerea greutAHii dorite.

Faele ( &i ): Consolidarea &i men*inerea

3ltimele douA etape sunt foarte importante, deoarece reprezintA esenHa regimului. Consolidarea dureazA

zece zile pentru fiecare *ilogram pierdut Bi se pot reintroduce toate alimentele, c1iar Bi cele interzise +pine,brnzeturi Bi fructe, LnsA o zi pe sAptAmnA se mAnncA numai alimentele indicate Ln prima etapA. !entru

menHinere, Ln fiecare /oi se consumA doar proteine.

+$utem slbi cu orice diet, dar, atunci c-nd reenim la echile obiceiuri alimentare sau /ncepem s

m-ncm normal, depunem mult mai multe ilograme dec-t aeam ini*ial. 1cest lucru se /nt-mpl

deoarece dieta respecti nu a fost conceput pentru neoile noastre &i pentru stilul nostru de

ia*


25/52

Eemplu de meniu pentru o zi din prima etap1

Mic3dejun:cafea sau ceai, un iaurt, 200 de grame de brnzA, o felie de /ambon fArA grAsime sau un ou

tare.

4ustare:un iaurt sau :00 de grame de brnzA cu 09 grAsime.

$r-n:un aperitiv proteic +surimi, crab, pate de pasAre, somon, ouA tari, la felul Lnti carne, peBte saucrustacee, iar la desert un iaurt.

Cin: alimentele consumate la mic"de/un.

1ten*ie "6ist riscul deoltrii unor caren*e nutritie. De aceea, cei care *in dieta este bine s ia

suplimente. 7ule &i carnea, consumate /n cantit*i prea mari, pot duce la cre&terea colesterolului.

8ecomandabil ar fi s consuma*i oul fr glbenu& &i carnea de pe&te s predomine.

ttp"33sdgabttp"33444.greco$catolic.ro3rugaciuni.aspautorcalea6idriel.info3&00'3053&13am$inceput$postul$sfantului$anton$de$padova3

3ai a# si rugaciunea asta la S$antul Anton, rugaciune !e care

eu o s!un in $iecare seara2

S$inte Antoane cel #are de (adoa, s$ant al #inunilor, ocrotitorul !linde iubire al su$letelor noastre% Cu ini#a co!lesita de a#araciuni, la

cine as !utea sa alerg sa redobandesc !acea !ierduta daca nu la tine1

Cata incredere ar trebui sa a# in tine !e care toti il nu#esc s$ant al#inunilor1

In a$ara ta cereasca in care Du#nezeu te)a asezat ca sa)ti

ras!lateasca irtutile tainice, ei !utea oare sa ierti $acand #inuni1LU#ea isi uita !rietenii cazuti in nenorocire, tu esti insa statornic si in

ti#! de rastriste, #ai tare i#!artasesti bucuriile tale celor deotati$acand #inuni% Te rog Doa#ne, si aici s!ui !entru ce te rogi, iar daca

a# !acatuit cu cea, te rog Doa#ne sa #a ierti% Te i#!lor scoate)#adin aceasta stra#toare, ezi cu# sunt obosit sub !oara necazurilor ce

#a a!asa si a is!itelor ce #a incearca, nu ad in *urul #eu decatintuneric si deznade*de% O raza de s!eranta gasesc in !uternica ta

!rotectie si ne#arginita bunatate%

Tatal nostru%%%

#onturiJ se ia o foaie de varzA albA crudA, i se strivesc nervurile cu o sticlA Bi se pune pemont, dimineaHa Bi seara, timp de cteva luni. (urerile dispar dupA :8 " 70 min., dar cutimpul monturile se micBoreazA.$e tamponeazA montul cu tincturA de iod, se taie o mAslinA Ln douA se scoate smburele Bise aplicA mAslina pe mont, se fi%eazA cu un banda/, se lasA toatA noaptea, tratamentuldureazA o lunA.

Nntr"un sAculeH de pnzA se pune 1rean ras, amestecat cu fAinA Bi puHinA apA caldA, pnA seobHine o pastA, se pune pe mont, timp de :0 " :8 min., tratamentul dureazA cteva zile.
http://sdgabriel.info/2009/05/27/am-inceput-postul-sfantului-anton-de-padova/http://www.greco-catolic.ro/rugaciuni.asp?autor=calea&id=4http://www.greco-catolic.ro/rugaciuni.asp?autor=calea&id=4http://sdgabriel.info/2009/05/27/am-inceput-postul-sfantului-anton-de-padova/http://www.greco-catolic.ro/rugaciuni.asp?autor=calea&id=4http://www.greco-catolic.ro/rugaciuni.asp?autor=calea&id=4


26/52

!IEE

luniHeJ frunzA proaspAtA de aloe sau tulpinA, se unge locul de 2 " 7 ori'zi, usturA puHin dar Lntimp dispar

>erucAJ Ln fiecare searA se aplicA propolis brut fi%at cu un plasture. >indecarea seobHine dupA o lunA. $e mai poate folosi albuBde ou, umectd verucile ziua Bi noaptea, le v"asufoca Bi dispar.ttp"33sfaturi$naturiste.blogspot.com3&0*030#3leacuri$naturiste$partea$i.tml

Reteta pentru scaderea colesterolului

Retete

Terapii Naturiste

De cel pu in 2 ori pe zi se va lua cte 1 linguri de boabe de mu tar [cele ce se pun la mur turi] se vor nghi i eventual cu ap . Dup 3 s pt mni, colesterolul n limita normal , iar dup 3-4 luni se normalizeaz

i lipidele. Dac dup 1 lun colesterolul nu revine la normal, se va ntrerupe tratamentul cu boabe de mu tar i se va nlocui cu t r e de gru. Ambele remedii combat i constipa ia. Semin ele de mu tar luate cu circa 30minute naintea mesei sunt un tratament foarte bun i n ulcer gastric. Recomandarea este de 3 linguri e pe zi.Uleiul de floarea soarelui scade colesterolul din snge doza fiind de 70-90gr, n mncare.

=ortificarea sistemului imunitar

Fortificarea sistemului imunitar$e pune intr"o ceasca dro/die de bere alimentara cat o nuca si o cantitate egala de miere,

deasupra. $e lasa sa stea :0 minute, apoi se amesteca bine.$e mananca dimineata si seara inainte de mese ? zile'luna.
http://sfaturi-naturiste.blogspot.com/2010/03/leacuri-naturiste-partea-i.htmlhttp://cartiere.ro/generalitati/terapii_naturiste/retetehttp://cartiere.ro/generalitati/terapii_naturistehttp://www.vindecare.go.ro/reteta/gl_endocrine.htm#tophttp://sfaturi-naturiste.blogspot.com/2010/03/leacuri-naturiste-partea-i.htmlhttp://cartiere.ro/generalitati/terapii_naturiste/retetehttp://cartiere.ro/generalitati/terapii_naturiste


27/52

+ani pe colul uterin

O lingura de marul"lupului +pulbere o lingura radacina de tataneasa +pulbere o linguramusetel se lasa la inmuiat in :'2 litru de apa rece de seara pana dimineata, cand se filtreaza.!lantele ramase se fierb in :'2 litru de apa pana cand lic1idul scade la /umatate. (upa racire, sestrecoara si se amesteca cele doua e%tracte. Cu acest concentrat se face spalatura vaginala cua/utorul irigatorului. a 2"7 zile se fac si bai de sezut cu acelasi ceai. Tratamentul se face pana lavindecare.

aze in stomac

" O lingurita de seminte de anason si o lingurita de miere se fierb in 200 ml apa, timp de :0minute. $e racesc si se strecoara. $e iau 2 linguri'zi.

" O lingurita de pelin si o lingurita de miere se fierb in 200 ml apa timp de :0 minute. $e racesc sise strecoara. $e iau 2 linguri'zi.

" $e pun seara in apa seminte de patlagina. !este noapte se formeaza o masa gelatinoasa. $eia dimineata o lingura inainte de micul de/un." O lingurita de seminte de marar fierte :8 minute cu o cana de apa.$e strecoara si se bea lic1idul fierbinte.

&tt!255%indecare%go%ro5

egimul este urmatorulU Timp de :0 zile se consuma numai cereale Vang +grau, orez, mei si 1risca. In afara de apa si sare nu se mai accep

sau mai multe mese'zi si in nici un caz nu se va rabda de foame in timpul curei.U In cazul unor afectiuni cronice, este indicat sa se urmeze mai multe cure succesive de cate :0 zile, cu pauza de 7"?

? luni dupa insanatosire se va tine o dieta lacto"vegetariana pura.U $e beau 2 litri de apa plata'zi.U (aca apare tendinta de constipatie, se fac clisme.U (upa urmarea acestui regim creste vitalitatea, capacitatea de munca, se imbunatatesc memoria si capacitatea de c
http://www.vindecare.go.ro/http://www.vindecare.go.ro/reteta/ap_genital.htm#tophttp://www.vindecare.go.ro/


28/52

amplifica magnetismul curativ. re loc o reantinerire, revitalizare si regenerare.U Este un regim de purificare indicat in toate afectiunile.

930, 07.08.2010 - 13.08.2010

9vule cu propolis si candidoza dispare

sita putina indemanare dar efectele sunt garantate se ac1izitioneaza unt de cacao de la farmacie +:00 g si se amesteca cu cinci lingurite dpropolis liofilizat si laptisor de matca +un flacon de la picola. $e toarna amestecul incalzit in capacele de plastic si se introduc in frigider

2? de ore se scoate o tableta care se imparte in doua /umatate se introduce in vagin iar cealalta /umatete in rect +acest tratament este foaentru 1emoroizii din e%terior. a acest tratament se recomanda si spalaturile vaginale cu ceai de galbenele +doua linguri de planta la : l de

clocotita.

+i eu ma cinui de ceva vreme cu candida care s$a cronicizat. 78 9 :;79 +< )< =9; +?


29/52

9u am facut un tratament natural pt H?) de care ulterior am scapa si am reapelat la acel medic care mi$a

zis in felul urmator. >andida in timp devine rezistenta la tot felul de tratamente si prezinta mutatii la cateva

zile, de asta cine se confrunta cu candida recidivanta trebuie s$o ia in serios. %easemenea am citit cum ca ar

fi si cauza aparitite cancerului. ocmai ca o avem toti in corp si atunci cand scapa de sub control reuseste sa

se adapteze rapid si sa devina rezistenta. @a ultimul test de secretie facut de o doamna cercetator stiintific

mi$a iesit ca nu am candida filamente insa am spori, asta insemnand ca s$a cronicizat.


30/52

!reparatul pentru clisma se obtine dintr"o lingura rasa de pulbere de marul"lupului, o lingura deradacina de tataneasa si o lingura de flori de musetel, care se lasa la inmuiat in /umatate de litrude apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. #aceratul se pune deoparte, iar plantaramasa dupa filtrare se fierbe in /umatate de litru de apa pana cand scade la /umatate. $e lasa laracit decoctul, dupa care se combina cu maceratul. Cu preparatul astfel obtinut se fac clisme cua/utorul irigatorului. ic1idul se tine in intestin vreme de :0 minute inainte de a fi eliminat.

TincturaIntr"un borcan cu filet se pun frunze de marul"lupului bine pisate ori macinate cu rasnita de cafea,pana se umple borcanul. poi se adauga alcool alimentar de minimum


31/52

#ancare si in greutate%Co#!rese cu aburi de coada)calului, !e tu#oare, ti#! de - &, di#ineata% Knei!! s!une ca aceasta

!lanta stagneaza orice tu#oare%De alt$el, in toate cazurile de cancer, !entru cal#area durerii se a!lica co#!rese cu aburi de coada)

calului si co#!rese cu bitter suedez, du!a ce in !realabil s)a uns locul res!ecti cu ali$ie degalbenele%La !ranz, co#!resa cu ierburi suedeze, !e locul uns cu ali$ie de galbenele% Du!a scoaterea

co#!resei, se !udreaza daca a!ar #ancari#i% Daca sunt tu#ori e4terne, !e !iele, se !une terci de!atlagina% Se unge locul cu suc de #acrisul)ie!urelui%Di#ineata si seara, se bea ceai de coada)calului, iar ziua ' '5-)-' ceai cald, $acut din2 066 ggalbenele G '66 g coada)soricelului G '66 g urzici% Se adauga de / ori5zi intr)o cana 0). !icaturisuc de #acrisul)ie!urelui%

Di#ineata2 '5- ceasca ceai !entru rinic&i +coada)calului '. g, urzica '6 g, troscot H g, sunatoare /g, ti#! de 0 sa!ta#ani% Se $ace in$uzie cu o !riza cat se ia intre - degete5 ' cana a!a clocotita% Sestrecoara du!a '6 #in% (este !lantele o!arite se #ai !un - cani a!a clocotita care se $ierb '6 #in%,a!oi ceaiul ast$el obtinut se toarna !este !ri#ul% in $elul acesta se dega*a acid salicilic +$ierbere '6

#in% du!a 06)/6 #in%, se beau ')- cesti ceai cald din salie, sunatoare, #enta si #elisa +roinita%Salia se $ierbe 0 #in% Salia contine ulei eteric bun !entru gargara, dar care nu trebuie ing&itit side aceea salia se $ierbe% Du!a 0 #in%, uleiul dis!are si se dega*a un $er#ent ital e$icient !entrutoate glandele, #adua s!inarii si liga#ente du!a 06)/6 #in%, se ia o ing&ititura suc de legu#e2

05. s$ecla rosie, '5. #orcoi, '5. radacina de telina, catea ridic&i, ' carto$ #ic +cat ' ou +e4%2066 g s$ecla, '66 g #orcoi, '66 g telina, 06 g ridic&e% Carto$ul este i#!ortant la cancerul de $icat%

Du!a '.)06 #in%, se #ai bea o ing&ititura de suc% Sucul se bea ti#! de ?- zile% intre re!rizele desuc, se bea ceai de salie% Ceaiurile nu se indulcesc la !ranz se bea '5- ceasca ceai !entru rinic&i%

La $el seara, inainte de culcare% Ceaiul !entru rinic&i se bea doar in !ri#ele 0 sa!ta#ani% Du!a)#asa, iar se bea suc +'5- '%

Rudol$ Breuss, naturist ger#an +n% 'H88, reco#anda zilnic sa se bea o ceasca de ceai de !riboirosu +in$uzie% (riboiul rosu contine !utin radiu% Se alterneaza #ereu ceaiul cu sucul% (entruconsti!atie, se $ace clis#a cu ceai de #usetel% Se a#esteca $agure de #iere cu tuica si !elin !isat% Se unge cu a#estecul res!ecti locul

bolna% (entru tu#oare la ca!, se a!lica banda* in#uiat in rac&iu cu !elin !isat% Reco#anda# !rudenta% A*utator !oate $i trata#entul cu ) !rodus de Laboratoarele 3edica dinRo#ania% Este reco#andat in artroze, retino!atie diabetica, ad*uant in tera!ia cu citostatice,

osteo!oroza, i#unode!resii% Cartila*ul rec&inilor contine /) ti!uri de !roteine care in&ibadezoltarea retelei asculare, actionand ca substante antiangiogenetice% 3uco!o)liza&aridele dincartila*ul de rec&in au rol i#uno#odulator si un $oarte bun e$ect anti)in$ia#ator% Este $oarte e$icient

in !ro$ila4ia cancerului si in tera!ia unor boli cronice, reu#atice, !soriazis, retino!atie diabetica,!reine osteo!oroza, este ad*uant in trata#entul cu citostatice% Nu este to4ic% Este contraindicat incaz de sarcina si la !ersoane care au su$erit in$arct #iocardic sau $racturi osoase% La trata#entul cu cel #ai rece!ti este cancerul genital, dar se indeca si cancerul!ul#onar cu #etastaze, cancerul #a#ar, cancerul de !rostata, la intestin si cancerul gastric%

Regi#ul ali#entar trebuie sa $ie seer, cu cruditati% Na!raznicul, usturoiul si ciu!ercile contin #ultger#aniu, un oligoele#ent cu e$ect de sti#ulare a o4igenarii celulare care a*uta la indecarea

tu#orilor #aligne si benigne% Si tera!eutii A#is& +A#erica reco#anda #ult usturoi in tratareacancerului, a$ir#and ca a*uta indecarea in !ro!ortie de .9% A*uta si la cancerul de !iele, boli de

!iele din cauza e4!unerii e4cesie la soare si in general a tuturor $or#atiunilor tu#orale% Nica 3icu din co#% Iesti, *ud% alati +str% Bla*erii de Sus, nr% .- $oloseste !re!arate realizate

din !este '66 de !lante 2 bitter +din ''. !lante, siro! +din .6 !lante, unguente% A reusit saindece tot $elul de boli, !rintre care si cancer% Are H6 de ani, dar arata ca de .6 de ani% Trata#entul cu a dat rezultate in #ulte cazuri% S!anzul este un sti#ulent i#unitar de!ri# ordin in tu#ori benigne sau #aligne% Trata#entul cu radacina de s!anz dureaza -6 zile% Se

intreru!e trata#entul daca organis#ul #ani$esta reactii de res!ingere2 !ete rosii !e cor!, #igreneetc% Este contraindicat in cazul bolnailor cardiaci deoarece s!anzul #areste iteza sangelui% inti#!ul trata#entului nu se !ot $olosi barbiturice, antibiotice si asodilatatoare% Se tine regi#ali#entar e4cluzand ca$eaua, tigarile, alcoolul, grasi#ile% Se #aseaza zona a$ectata% iind o !lanta

cu un #are grad de to4icitate, se cere #ulta !rudenta in $olosirea ei si sa se $aca sub strictasu!raeg&ere a unui tera!eut s!ecializat in S!anz, ca, de e4e#!lu, dl Calina Du#itru, cabinet Iasi sau dr% 3% ili#on si ing% I% roza la cabinetul din Arad% Trata#entul estee$icient #ai ales in cazuri inci!iente cu tu#orete de #a4i#u# 0 c#, #ai ales cerebrale, genitale si

#a#are% Se a $olosi autosugestia si izualizarea in sens de indecare%


32/52

In lu!ta cu cancerul, de #are a*utor !ot $i sucurile de legu#e, in s!ecial #orco care contineita#ina A +i#!iedica trans$or#area celulelor nor#ale, #areste i#unitatea suc de s$ecla rosie

care contine ita#ina A, co#!le4 B, C, saruri de K si rubidiu care sunt slab radioactie dar uneorisu$iciente !entru a actiona asu!ra celulei canceroase, e, 3n, Cr, strontiu% Castraetele si s!anacul

curata organis#ul de to4ine% Iata catea co#binatii de sucuri bene$ice2) #orco +066 g G s$ecla +'66 g G castraete +.6 g) #orco +-.6 g G telina +'66 g G !atrun*el +.6 g

) #orco +066 g G s$ecla +'66 g G s!anac +'.6 g% 7ita#ina E se !oate lua din grau incoltit +-.6g5zi%Sa se consu#e cruditati, care nu lasa cancerul sa se dezolte, cu# ar $i2 arza, care stagneaza #aiales cancerul intestinal !rodusele lactate, in s!ecial iaurtul, #orcoii +caroten cea!a +sul$itilegu#inoasele +#ai ales soia care are &or#onul genisteina cerealele usturoiul +alicin rosiile

ang&inarea !estele de #are +o#ega 0 $ructele2 #ere, caise, citrice +!ectine, betacaroten,ita#ine, ter!ene, ananas% 7ita#inele si substantele #inerale din cruditati, in s!ecial ita#inele C,E, beta)carotenul, seleniul si $ibrele, i#!reuna cu !ectinele neutralizeaza radicalii liberi, izoleazato4inele si le eli#ina #ai re!ede%

er#entii luati din iaurt si dro*die de bere uscata +0)? linguri5 sa!ta#ana%Iaurtul sa $ie cat #ai !roas!at, !re$erabil sa $ie !re!arat in casa% Tera!eutul Ene 7% anica din 7alenii de 3unte obtine indecari de cancer, !unand accentul intrata#ente !e $olosirea !lantelor #edicinale care contin alcaloizi, deci care au in co#!ozitia lor

azot2 #uguras, tintaura, trei)$rati)!atati, tal!a)gastei, rosto!asca, dracila, sasc&iu #ic, urzica)#oarta, !edicuta, drobita, !oc&inic, #arul)lu!ului% E4!licatia consta in legatura stransa e4istenta

intre azotul din !lante si organis#ul u#an% Cancerul consta in degenerarea structurii celuleloralcatuita in !rinci!al din a#inoacizi, a caror co#!onenta de baza este azotul%

Trata#entul !e care il a!lica E% anica dureaza -)0 luni $iecare, cu !auze intre ele !entru caorganis#ul sa nu se obisnuiasca cu re#ediile $olosite% iecare cura ince!e cu un trata#ent de

e!urare de -)/ zile in care se consu#a nu#ai ceaiuri si sucuri de legu#e si $ructe% A!oi ur#eaza unregi# ali#entar in care !redo#ina ali#ente ne!relucrate ter#ic2 legu#e si $ructe, cerealeger#inate, $ulgi de oaz, orz, tarate de grau, soia, alune si nuci, iaurt, branza !roas!ata, !esteoceanic gras, ulei de soia etc% Se eli#ina din ali#entatie grasi#ile ani#ale +ingreuneaza

#etabolis#ul, carnea de #a#i$ere +nocia #ai ales !rin acidul uric, uree, alte to4ine, za&arul+agreseaza c&i#ic tesuturile, tot ce contine aro#a)tizanti, conseranti si coloranti sintetici +cuacestea creste nu#arul de radicali liberi din organis# ) !rinci!alii res!onsabili ai !roducerii bolilordegeneratie, alcoolul, ca$eaua, !ra*elile, condi#entele iuti%

"erapeutul contraindica unele plante medicinale2 tataneasa, $loarea de !odbal +$runza este

buna si li#ba)#ielului argu#entand ca ele contin alcaloizi !irolizidinici ) cu e$ect clar cancerigendatorita azaronei, care se gaseste in radacina !lantei% Si totusi, cu# se e4!lica de !ildanu#eroasele indecari cu tataneasa1 Ra#ane sa analizati si sa a alegeti calea de insanatosire cu

#ulta !rudenta% Se $ac clis#e cu .66).6 #l decoct de urzica, o data !e zi, ti#! de -' de zile%(entru clis#a, decoctul a $i tinut in colon '. #in% si a $i $olosit la 06)0. JC% (rodusul naturist

c&inezesc , anticancerigen, &i!oli!e#iant si antiacid de e4ce!tie% Neutralizeaza radicaliiliberi de ',. ori #ai #ult decat ita#ina E, de -,. ori $ata de ita#ina C si de . ori $ata de ita#inaA% Se ia intre #ese #a4% cate - ca!sule de0 ori5zi, cu a!a calda% Conco#itent se !ot $olosi si !rodusele si % C&itosanul

+c&itino)za&ar este obtinut din creeti si cara!ace de crabi% C&itina are e$ect ase#anator cu $ibreleali#entare +i#bunatateste digestia, scade absorbtia li!idelor din sange, eli#ina to4inele !rin$ecale, deenind ast$el un bun de!urati% Se iau - ca!sule de - ori5zi cu a!a$ierbinte% Cordice!ul este realizat din e4tracte dintr)o ietuitoare burnitara, care este si !lanta si

insecta% Intensi$ica i#unitatea si c&iar !oate sa reduca !rocesele auto i#une% Este antiin$la#ator!uternic, a*uta in in$ectii irale +&e!atita, este antibiotic, bacteriostatic +contra catora zeci de

bacterii contra !neu#ococului, stre!tococului, sta$ilococului auriu% Are e$ect #oderat deasodilatator al ini#ii, a*utand In bolile coronariene +!reine $or#area c&eagurilor de sange% A*uta

rinic&iul in eli#inarea uroto4inelor, re$ace tuburile renale si glo#erulele, !reine in$ectarearinic&ilor% Ridica nielul de actiitate al leucocitelor, inabusa $ocarul bolii #aligne, reducetransa#inaza, bilirubina, nor#alizeaza electro$oreza !roteinelor% A*uta in trata#entul !roceselorin$la#atorii ale rinic&ilor, a!aratului res!irator, reu#atis#ului, cardio!atiei isc&e#ice% Continutul de

adenozina sustine #etabolis#ul energetic al celulelor, dand un e$ect tonic general% Se iau ')-ca!sule de ')- ori5zi% (roducator este $ir#a Tian*in Tians&i Biological Deelo!#ent Co% Ltd%, $iind

distribuit de Tians&i ru! Co% SRL Bucuresti%C&itosanul este !rodus si de Laboratoarele 3edica din Ro#ania% Este ad*uant in tera!ia cu

citostatice, diabet, a$ectiuni &e!atice, digestie, &i!ercolesterole#ie, obezitate% Holicanul se e4trage


33/52

din se#inte si lastari de ita)de)ie% O ca!sula de =olican contine substanta Reseratrol, ca# totatat cat contine '' in rosu% Reseratrol este un antio4idant !uternic ce distruge radicalii liberi%

Radicalii liberi sunt substante nestabile care se $or#eaza in organis# in ti#!ul e$ectuarii#etabolis#ului% Ataca #e#branele celulare, au actiune distructia asu!ra ADN)ului si constituie

cauza !rinci!ala a i#batranirii, a bolilor cronice si #aligne% Neutralizarea acestor radicali se !oaterealiza cu a*utorul anti)o4idantilor% Boala, i#batranirea sau li!sa de nutritie nu !er#it organis#uluisa !roduca antio4idanti su$icienti !entru neutralizarea e$ectelor distructie ale radicalilor liberi%

Ad#inistrarea de antio4idanti re!rezinta un a*utor bine enit !entru organis#%C"ito!anul ani&ileazato4inele si actieaza celulele li#$atice% i#!iedica #igrarea celulelor de cancer !e asele de sange,regleaza nielul colesterolului, reduce tensiunea, !reine diabetul, a*uta la cicatrizarea ranilor,re$ace !ielea arsa% Seleniul are e$ect de !rotectie i#!otria radicalilor liberi% (rodusul contine

antio4idanti cu# ar $i ita#inele A, B/, C si E, !recu# si #ineralele seleniu si zinc% Acest a#estecare un !uternic e$ect de !rotectie i#!otria cancerului% , cu un continut redus de deuteriu +izoto! stabil al =-care se gaseste innatura, se a$la in cercetarea unui colecti de oa#eni de stiinta din Ro#ania in ceea ce !rieste

tratarea cancerului si a altor boli #etabolice cu# ar $i diabetul, scazand neoia de insulina, sauarterioscleroza, reducand colesterolul% De ase#enea, aceasta creste ca!acitatea de #e#orare sia*uta in !soriazis, deter#ina resorbtia #ioa#elor, c&isturilor si adenoa#elor de !rostata% A!a ie,tera!eutica, rezulta din inlocuirea unui ato# de &idrogen cu un ato# de deuteriu, s!re deosebire de

a!a grea +$olosita la te&nologii nucleare, la care se inlocuiesc doi ato#i de &idrogen cu doi ato#i dedeuteriu% Des!re trata#entul cu aceasta a!a ie, #iraculoasa, se !ot obtine in$or#atii de la !ro$%

uni% dr% Ioan Nedelcu, #edic der#atolog la S!italul 3ilitar Central din Bucuresti% Trata#entul se$ace nu#ai sub su!raeg&ere #edicala%

S!irulina si tinctura de Ec&inaceea o!resc dezoltarea celulelor canceroase% a*uta in tratarea tu#orilor benigne +$ibroa#e,

adeno$ibroa#e, c&isturi, iar o lingurita de !ulbere de #uguri de !lo! luata de ? ori5zi !e sto#aculgol, sublingual, nu !oate $i decat bene$ica in caz de tu#oare #aligna% Cura indelungata cu suc de orz erde in&iba $or#atiunile tu#orale% Se !ot bea cate .6 #l sucdi#ineata si seara, cu 06 #in% inainte de #asa, sau se !ot consu#a - linguri de ger#eni de orz5zi%

De ase#enea, se !oate $olosi #aceratul ti#! de - & de !udra de orz erde +' lingurita !udra5'!a&ar a!a rece% Sa nu se consu#e ca$ea #ulta deoarece boabele !ra*ite de ca$ea $aorizeaza a!aritia canceruluila ezica si !ancreas% (rodusele !ra*ite !e gratar duc la instalarea cancerului de intestin si !la#ani%

Ali#entele sarate si a$u#ate !rooaca cancerul sto#acal Acizii grasi saturati din grasi#ile ani#aleduc la cancer de san sau intestin, iar la barbati la cel de !rostata% Bauturile alcoolice $aorizeazacancerul de eso$ag, sto#ac si $icat% Ali#entele #ucegaite duc la a!aritia cancerului de $icat%

3ancarea $ierbinte irita organele !e unde trece, !utandu)se $or#a tu#ori #aligne% Obezitatea$aorizeaza cancerul de san, uter si intestin gros% Se !ot $olosi !lante cu e$ect anticancerigen si anu#e2 anason, busuioc, c&i#en, leantica,#enta, nuci, aleriana% Argu#ent2 aceste !lante nu !ot $i atinse de cancer% Trata#entul alternaticu aceste !lante +#a4% - ' ceai neindulcit5zi se $ace ti#! de /6 zile, cu !auza '. zile, a!oi se reia%

In caz de consti!atie, ceaiul de iz#a se !oate indulci cu #iere% Sa se $aca bai generale cu e4tract co#!let de $lori de $an% Baia are e$ect deto4i$iant si

anticancerigen datorita !lantelor !uri$icatoare ca drobita, sanzienele, soar$ul, c&i#enul sianticancerigene2 branca)ursului, iarba)sar!elui, ci#brisor, tri$oi rosu etc% Baile se $ac o

data5sa!ta#ana ti#! de 06 #in% (rodusul realizat de co#!ania consta in ca!sule cu substante

nutritionale care contin /6 ti!uri de carotenoide, necesare organis#ului !entru a actia siste#uli#unitar, ast$el atacand celulele canceroase% Trata#entul este realizat de dr% Art&ur urst,to4icologul care a inentat citostaticele% Du!a ani de cercetari, si)a dat sea#a ca indecareacancerului de!inde de $orta naturii, care ne o$era substante ce intaresc i#unitatea si neutralizeaza

to4inele ce duc la i#bolnaire% (rodusul se obtine !rin co#anda tele$onica% (rodusul de la $ir#a Cali$ornia itness este un sti#ulator al e4istent in circulatia sangina% Celula canceroasa este $oarte laco#a, ceea ce!oate sa duca la autodistrugerea ei !rin consu#area unei #i4turi $acute intr)o anu#ita !ro!ortie de

a#inoacizi si ita#ine% Aceasta #i4tura din !rodusul Culeit !reine cancerul, creste ca!acitateai#unitara si este ad*uant in trata#entul tu#orilor% Contine2 ita#inele C, B/, B-, BH, arginina,$enilalanina, &istidina, #etionina, tri!to$an, tirozina, acid #alic, adenine, in anu#ite !ro!ortii% Sa se adauge - linguri a!a de #are5l ' a!a distilata% in general, reco#anda consu#area de

tarate in#uiate in zer G #iere% In ali#entatie, H69 sa $ie &rana cruda%Reteta entru leuce#ie !i tu#ori #ali$ne2 ora ) suc din2


34/52

) '66 #l suc de #orcoi din -.6 g) ?6 #l suc de s$ecla rosie din .6 g

) -.6 #l suc de ardei grasi din ?66 g) '66 #l suc de arza alba din -66 g

) .6 #l suc de !a!adie din ?6 g) . #l suc de usturoi din 0 catei ora '02) '-. g grau incoltit

) -. g #iez de nuca) .66 g !ere) -. g #iere de albine ora '82) '-. g grau incoltit) -. g #iez de nuca

) .66 g #ere) -. g #iere de albineEste bine ca acest regi# sa se $aca sub indru#are%

Veruc1JLn fiecare searA se aplicA propolis brut fi%at cu un plasture. >indecarea se obHine dupA o lunA. $emai poate folosi albuBde ou, umectd verucile ziua Bi noaptea, le v"a sufoca Bi dispar

.itiriazisJ rABinA proaspAtA de brad sau pin se aplicA direct pe zona afectatA..

.itiriazis versicolorJ netratatA aceastA ciupercA se Lntinde pe tot spatele, devenind inesteticA. >ara petele

nu se bronzau. $e poate folosi Clotrimazol unguent.Noduli provoca@i de in7ec@iiJcompresii cu felii subHiri de lAmie, dupA ? ore se sc1imbA cu altele

pnA dispar definitiv.

Aluni@eJfrunzA proaspAtA de aloe sau tulpinA, se unge locul de 2 W 7 ori'zi, usturApuHin dar Ln timp dispar

ome Taifasuri $AnAtate >opseaua de pAr vA distruge ficatul

9opseaua de pr distruge ficatulde "aria Petrac#e

)u este deloc de glumit cu vopseaua de pAr, cel puHin aBa le avertizeazA cercetAtorii pe femei, dar totodatA

Bi pe bArbaHii care recurg la aceastA soluHie.

Conform unui studiu realizat cu puHin timp Ln urmA, acest produs de LnfrumuseHare are efecte dezastruoaseasupra stArii de sAnAtate a femeilor care recurg la el. Nn timp, se pare cA vopseaua nu doar arde firul de pAr,

dar afecteazA Bi ficatul. >inovat de aceastA situaHie este acidul oct4noic, un produs care intrA Ln componenHa

vopselei, Bi care ar fi responsabil pentru apariHia cirozei biliare primare +C-!. Nn plus, acidul Ln cauzA este

Lntlnit Bi Ln compoziHia o/ei. (in acest motiv, specialiBtii le avertizeazA pe femei sA nu abuzeze de acest

produs. !otrivit medicilor, 809 dintre femeile care suferA de C-! obiBnuiesc sA LBi vopseascA pArul Bi sA

utilizeze frecvent produse de LnfrumuseHare.
http://www.taifasuri.ro/http://www.taifasuri.ro/http://www.taifasuri.ro/home.htmlhttp://www.taifasuri.ro/home.htmlhttp://www.taifasuri.ro/home/sanatate.htmlhttp://www.taifasuri.ro/home/sanatate/3462-vopseaua-de-par-va-distruge-ficatul-nr274-sapt10-16-mai-2010.htmlhttp://www.taifasuri.ro/http://www.taifasuri.ro/home.htmlhttp://www.taifasuri.ro/home/sanatate.htmlhttp://www.taifasuri.ro/home/sanatate/3462-vopseaua-de-par-va-distruge-ficatul-nr274-sapt10-16-mai-2010.html


35/52

Infuia de brusture reol problemeleprului

de $abriela %iculescu

Toate femeile LBi doresc un pAr sAnAtos Bi plin de vitalitate Bi, de cele mai multe ori, secretul stA Ln plantele

pe care le putem gAsi la tot pasul. Cum sA ne folosim de el

noul regim de slăbit la modă adoptat de

Documents