no 615 trreporter

8/16/2019 No 615 TrReporter

1/23

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | 2 - 8 iunie 2016 • Nr. 615 • 2 lei • 24 pagini www.transilvaniareporter.ro

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

CULTURĂ pag. 10

COMUNITATE pag. 14

REPORTAJ pag. 12 - 13

SPORT pag. 21

Motorul cinefil-turisticTIFF, în mișcare

Petrecerile pentrucopii, un nou trendpe piaa clujeană

Alex

Clujul fără fotbal

Campanie pentru transportul pe două roți spre serviciu la Cluj

O echipă de tineri entuziaști lansează o invi tație eco pentru toți clujenii: aceea de a merge spre serviciu cubicicleta, măcar o zi pe săptămână. Primul apel este lansat pentru joi, 2 iunie, când bicicliștii su nt așteptați laprima întâlnire din cadrul proiectului Bike2Work.

Pentru mai multe detalii intrați pe transilvaniareporter.ro sau scanează codul QR alăturat

1 € 4.5146 lei1 $ 4.0450 lei

DOSAR | CÂŞTIGĂTOR ÎN CAMPANIA INVIZIBILĂ. EMIL BOC JOACĂ ÎN PRODUCŢIA LOCALĂ: ACTUALITATE pag. 2

Dascălii în stradă,nemulţumiţi de salarii

Pe Emil Boc l-au văzut clujenii în-tr-o lună de campanie mai multdecât în întreg mandatul de patruani. De luni, îl vor vedea din noudoar la ocazii. Primarul îşi reia ser-viciul invizibil în slujba şi pe baniicetăţenilor.

De la bun început, primăria n-afost o miză în alegerile din Cluj. Echiar surprinzător faptul că EmilBoc a depus ceva efort în campanie.A fost prezent în aceste alegeri curezultat prestabilit mai mult decât în campania precedentă când totulse juca la limită. Posibil să fi urmăritun dublu scop. Unul de partid: săajute lista pentru consiliul judeţean,unde PNL câştigă doar dacă iese lavot electoratul urban. Un al doilea,de oportunitate. Motivaţia arătată în campanie (s-a deplasat inclusivla piaţa de vechituri) ar putea fi unsemn că edilul, plictisit de funcţia

pe care tocmai ce o va redobândi,urmăreşte să obţină un procentaj la

vot care să-l readucă în politica maredupă previzibilul eşec al PNL la lo-

cale.Contracandidaţii domnului Boc

care au mimat confruntarea pentruprimărie priveau şi ei în altă parte.Octavian Buzoianu vrea o a doua in-trare în politică. Liviu Alexa îşi faceloc în consiliul local. Alţii vor un sporde notorietate pentru proiecte vii-toare.

Votul într-un singur tur şi limi-tarea cheltuielilor în campanie auanulat competiţia electorală. Nudoar la Cluj deţinătorii funcţiilor dinadministraţia locală sunt favoriţi săle păstreze; România nu e o ţară pen-tru noii veniţi în politică. Dar e deurmărit la Cluj, unde candidează celemai multe partide nou înfiinţate, opt,câte dintre ele vor avea reprezentanţialeşi. Mai mult decât în alte judeţe,aici se testează temeinicia dorinţei

declarate de reîmprospătare a claseipolitice. (C.C)

Singur la primărie (4)

Nu cred că or fi surprize. Nici în judeţ nu cred că or fi

surprize majore... N-o să vedem formaţiuni nou înfiinţate să

spargă bariera, pentru că n-aucum să facă lucrul acesta şi

ultimele reglementări privind alegerile asta asigură... Dacă vezicâştigătorul înaintea campaniei,

n-o să mai vedem mobilizare şi interes. Un meci la care ştiicâştigătorii e aproape un blat”,

Ioan Hosu, sociolog

OPINIE | VIOREL CACOVEANUFraţii noştri marişi bărcuţa democraţiei pag. 8

OPINIE | VALENTIN NAUMESCUUE în faţa unei noi decizii dilematice: continuareasau relaxarea sancţiunilor împotriva Rusiei? pag. 9

F o t o : F a c e b o o k


2/23

| 2 - 8 iunie 2016 Nr. 615

2 | ACTUALITATE

A D V E R T O R I A L

ARTmania – un proiect eTwinning ineditdesfășurat la Școala Gimnazială„Nicolae Titulescu” Cluj-Napoca

Elevii clasei a III-a A de la ȘcoalaGimnazială „Nicolae Titulescu” Cluj-Napoca, coordonați de învățătoareaRodica Gavriș-Pascu, au fost implicați în proiecte eTwinning încă din clasapregătitoare. În urmă cu trei ani au stu-diat viața animalelor, jucând un „Șotron”provocator împreună cu alte școli parte-nere din România, Portugalia și Bulgaria.Acest proiect („Hopscotch with Animals”– „Șotron cu animale”) s-a calicat în 2014la faza națională a competiției Made 4 Eu-rope, unde a fost apreciat cu premiul I. Înclasa a II-a, elevii au învățat să-și exprimeemoțiile prin muzică, desfășurândactivități deosebit de interesante în cadrulcelui de-al doilea proiect european,e(Twinn)live – SOUNDMania.

Clasa a III-a a debutat cu o provocareinedită. Proiectul eTwinning ARTmania,și-a propus să le ofere elevilor oportu-

nitatea de a-și exprima emoțiile, stările,gândurile, trăirile cotidiene prin interme-diul creațiilor plastice, alături de elevi dinalte școli partenere din România, Polonia,Turcia. Strategiile utilizate pentru a trans-mite noile cunoștințe au fost de asemeneainedite. Flipped classroom (predareainversată) este o strategie de instruirede tip blended learning, care inverseazăordinea existentă în învățământultradițional prin furnizarea de conținutinstrucțional, de multe ori online, înafara sălii de clasă. Profesorul de desenAdrian Bîlcu de la Școala Gimnazială

„Avram Iancu”, Turda - școală parteneră în acest proiect – a prezentat în cadrulunor tutoriale (audio-video) specicul șitehnicile utilizate de reprezentanții a treimari curente artistice din pictură: impre-sionismul, cubismul și expresionismul.Elevii au avut ocazia să vizioneze acestetutoriale acasă, de câte ori au dorit, pânăle-au înțeles. La orele de arte, având dejalecția învățată de acasă, s-au mai făcutcâteva claricări, după care ecare eleva realizat lucrări și studii, îndrumat indla nevoie, de către profesorul de la clasă.Proiectat într-o manieră integrată , acestproiect a reunit competențe, cunoștințe,atitudini și valori specice și altor disci-pline: Matematică și explorarea mediu-lui, Dezvoltare personală, Comunicareîn limba română. Proiectul și-a stabilitca scop îmbunătățirea performanțelorelevilor de vârstă școlară mică în ceea ce

privește comunicarea prin creații plastice,exprimarea sentimentelor prin interme-diul culorilor si formelor, colaborareași sporirea motivației învățării. Elevilorle-a plăcut foarte mult să se exprime princuloare. Mai mult decât atât, în luna mar-tie și-au surprins mămicile cu portreterealizate de ei în manieră impresionistăși cubistă. Aceste portrete, precum și altedesene deosebite, fac obiectul ExpozițieiARTmania, găzduită de Galeriile Diverta-Hubertus, în perioada 2 – 5 iunie 2016.Vernisajul expoziției va avea loc joi, 2 iu-nie, la orele 18.

INVESTITOR

Parcul industrial Aries din Tur-da a fost selectat ca o potențialălocație pentru mutarea facilităților deproducție ale unei companii mari dinStatele Unite, cu activitate în industriacomponentelor auto.

În ultimele șase luni, companiaamericană a prospectat mai multe

locații, deoarece intenționează în 2016să-și relocheze o parte dintre facilitățilede producție existente în actuala locațiedin America de Nord. Odată mutatăproducția, din discuțiile purtate în ul-timele luni cu rma americană, vor create cel puțin 100 de locuri demuncă, de la începutul operațiunilor înRomânia, urmând a angajate până la600 de persoane până în 2021.

„Suntem foarte bucuroși că parcul in-dustrial Aries a fost pus pe lista scurtăde potențiale locații ale companiei ameri-cane, deoarece reiterează decizia noastrăde la începutul anului 2015 de a oferi pre-misele moderne pentru producția și asam-blarea industrială în România. Companiaamericană a subliniat beneciile orașuluiTurda ca destinație de producție, în con-texul unei rate ridicate a șomajului la nivellocal, dar și a unei forțe de muncă pregătite, persoane cu mare experiență, foști angajațiai societăților industriale ce au fost închiseîn ultimii ani. Vom continua să colaborămcu primăria Turda pentru a ne asiguracă această companie americană, dar și

alți potențiali investitori, vor alege par-cul industrial Aries ca locația perfectă dinRomânia pentru noi operațiuni de business.Ne concentrăm pe generarea de investițiiimportante la Turda, dar și pe facilitareamijloacelor necesare pentru generarea deoportunități de muncă pentru locuitorii dinTurda”, spune Erik Gustafson, Head ofAsset Management for Europa CapitalEmerging Europe.

Prima fază din Parcul Industrial Ar-ies a fost nalizată la începutul anului2016, în urma unei investiții de patrumilioane de euro, ce include investițiisemnicative în ceea ce priveșteutilitățile și infrastructura terestră a par-cului.

Parcul Industrial Aries se întinde peo suprafață de 54 de hectare de teren,ceea ce permite, în momentul nalizăriitotale a proiectului, construcția a peste225.000 de metri pătrați de facilități in-dustriale și logistice. Aries se aă înproximitatea autostrăzii A3. La un gradde ocupare complet, din estimările Eu-ropa Capital, Parcul Industrial Ariespoate genera peste 5.000 de noi locuride muncă în Turda.

Parcul industrial din Turda estedezvoltat de Europa Capital care esteun fond de investiţii imobiliare axat pe

piețele europene. Fondul este prezent pepiaţa imobiliară românească din 2007,unde a investit peste 50 de milioane deeuro în sectorul industrial și rezidențial.

Maria Man

Parcul industrial Aries din Turda,pe lista scurtă a unui producătorde componente auto din SUA

PROTESTE

Peste 15.000 de sindicaliști din toatățara, alături de elevi și părinți, au por-nit în jurul prânzului din Piața Victorieiîntr-un marș către Palatul Cotroceni, pro-testul ind generat de eșuarea negocier-

ilor cu Guvernul României referitoare lasalarizarea din învățământ.Protestatarii au așat pancarte cu me-

saje: „Vrem să m tratați corect, cu cinste și curespect!”, „ Afară, afară cu politica din școală",„Fără educație moare orice nație", „ Muncădecentă, salarii indecente", „Guvernul a decis:învățământul va ucis". De asemenea, pro-testatarii au scandat: „Trădătorii", „Vrem oțară ca afară", „Demisia", „ Jos cu trădătorii",„Vrem respect", „ Jos Guvernul".

Președintele Federației Sindicale dinÎnvățământul Superior Alma Mater, AntonHadăr, a armat miercuri, pentru Agerpres,că grilele de salarizare publicate marți deMinisterul Muncii „sunt nemulțumitoare”.

„Grilele publicate sunt nemulțumitoareavând în vedere că am ieșit în stradă. Nu e ceeace ne-am dorit. Sunt 5% corecții salariale înmedie. La superior sunt 2,6% aplicabil de la1 august timp de un an și jumătate. Peste un

an și jumătate nu știm cine va mai la putere.Din păcate, doamna de la Finanțe (ministrulFinanțelor, Anca Dragu n.r.) nu a găsit ban-ii necesari și nu a venit la discuții. Niciodatănu a venit la discuții. Este primul ministru deFinanțe din istoria României care nu vine ladiscuții cu sindicatele din Educație, mai ales căsituația o cerea. Aici la marș au venit doar ceicare nu au avut activități didactice concrete. Ede apreciat efortul pe o căldură așa de urâtă” , adeclarat Anton Hadăr.

Conform grilei privind salarizareaangajaților din sistemul public, publicatăde Ministerul Muncii, cea mai mare creșteresalarială este de 26% și se aplică pentrufuncția de asistent II în învățământul preu-niversitar didactic, cuantumul salariului de bază brut urmând să ajungă la 1.687 de lei,de la 1.339 lei (+348 lei). Pe de altă parte, gri-la de salarizare prevede și o scădere salarială

în învățământul preuniversitar și univer-

sitar didactic auxiliar, pentru antrenorasistent (categoria a V-a și debutant), dela 1.368 lei la 1.350 lei (-1,3%).

Potrivit Federației SindicatelorLibere din Învățământ, protestatariiau solicitat respectarea Legii EducațieiNaționale, în sensul alocării anualedin bugetul de stat și din bugeteleautorităților publice locale a minimum6% din produsul intern brut al anuluirespectiv pentru educație.

„Aceasta ar permite creșterea costuluistandard per antepreșcolar, preșcolar sauelev, a costului mediu per student echivalent,creșterea burselor elevilor și studenților, de-contarea integrală a cheltuielilor de navetă pentru elevii care studiază în altă localitatedecât cea de domiciliu, precum și decon-tarea navetei personalului didactic, dotareacorespunzătoare a unităților de învățământ

precum și asigurarea fondurilor necesare

pentru formarea profesională continuăa salariaților din învățământ” , se arată într-un comunicat al Federației Sindi-catelor Libere din Învățământ.

Sindicaliștii cer, de asemenea, apli-carea prevederilor Ordonanței deurgență pentru modicarea și comple-tarea Ordonanței de urgență a Guver-nului nr. 57/2015 privind salarizareapersonalului plătit din fonduri publice în anul 2016, de la aceeași dată pentrutoate categoriile vizate. Reprezentanțiisindicaliștilor cer elaborarea, până lanalul mandatului actualului Guvern,a unei legi de salarizare echitabilă,pornind de la principii corecte, care săabroge toate actele normative de sala-rizare existente în prezent, astfel încâtecare categorie socio-profesională săe poziționată în grila de salarizare în

funcție de rolul pe care îl are în dezvol-

tarea societății.Săptămâna trecută, sindicaliștii dinEducație au solicitat Guvernului caOrdonanța privind salarizarea în secto-rul public să se aplice nediscriminatoriude la 1 august 2016, cel târziu 1 ianu-arie 2017, la fel ca la Sănătate. Anterior,aceștia au refuzat propunerea premieru-lui Dacian Cioloș de creștere a salariilor, în medie, cu 10% de la 1 august 2017.

La acțiunea de protest au participatreprezentanții Federației SindicatelorLibere din Învățământ, ai Federației Sin-dicatelor din Educație „Spiru Haret”, aiFederației Naționale Sindicale „AlmaMater”, ai Consiliului Național al El-evilor și ai Federației Naționale aAsociațiilor de Părinți din ÎnvățământulPreuniversitar.

Dascălii în stradă


3/23

ALEGERI | 3

2 - 8 iunie 2016 Nr. 615 |

INTERVIU

O campanie electorală care se încheieşi care va da, peste vreo trei zile,

câştigătorii, pe cei care ne vor con-duce pimăriile şi consiliile judeţeneîn următorii patru ani. Deşi au apărut

prevederi legislative noi în privinţaalegerilor şi a derulării campaniei elec-torale, aşteptându-se, astfel, să existeo campanie electorală şi alegeri maispectaculoase, cel puţin la Cluj lucru-rile au părut că sunt terne, incolore şiinsipide. Din acest punct de vedere,nici nu se aşteaptă schimbări spectacu-loase în privinţa rezultatului votuluide duminică.

Cei în funcţieau avantaj competitiv

Reporter: Domnule Ioan Hosu, cum a fost, cum aţi perceput această campanie

electorală pentru locale la Cluj? Ioan Hosu: Ar trebui să plecăm

de la schimbarea cadrului legislativprivind procesele electorale, elemen-

tul care a generat cele mai spectacu -loase schimbări în actuala campanieelectorală la nivel local. Faptul că auexistat limitările privind expunerea,numărul de locuri, amenzile pentru ner-espectarea regulilor, nanţarea din sis-temul public al campaniei… Au existatnişte restricţii celor care erau dispuşisă investească foarte mult, să-şi creascăvizibilitatea în astea patru săptămâni.Legea a vrut să creeze drepturi şi şanseegale, încă nu e chiar aşa. Şanse egalenu poţi crea, indcă cei care sunt înfuncţie au un avantaj competitiv pe careceilalţi e greu să-l depăşească în patrusăptămâni.

- Aceste prevederi legale în premieră pent-ru o campanie electorală, aceste restricţii, i-au

favorizat pe candidaţii în funcţii?- Cam asta spun observatorii, cam

asta spune toată lumea. Rămâne devăzut dacă lucrurile acestea se conrmăşi în rezultatul votului. Dar cred că lu-crurile aşa stau. Primarii şi echipele caresunt în conducerea administraţiilor lo-cale au un avantaj competitiv serios şiasta spune că nu vor mai sucientepatru săptămâni de campanie pentrualte alegeri, dacă se păstrează cadrulacesta legal. Deci, trebuie să începi maidevreme, trebuie să ai o interacţiuneconstantă cu electoratul, pentru că înaceste condiţii, când ai limitări la bugetşi limitări la expunere, patru săptămâninu mai sunt suciente. Atunci, trebuiesă vii cu un candidat sau cu o echipă decandidaţi cu notorietate mare. Aici maiapare un efect: nu ajunge o locomotivăcare să tragă listele de consilieri; e nevoiede multe nume şi guri cunoscute şi demuncă din partea tuturor. Am văzut că

unii şi-au adunat echipa pe drum, pedrumul spre alegeri au mai adunat pecâte unul. Cei care au avut deja echipeau un avantaj.

Apoi, legea acesta îi împinge pecandidaţi spre faţă în faţă, spre o abor-dare door to door, ceea ce unii dintrecandidaţi au înţeles de mai multă vreme,că trebuie să sporească interacţiunea înperioada aceasta.

- În general, la Cluj, au făcut faţă par-tidele, candidaţii, modificărilor legislativeelectorale? S-au adaptat?

- Cred că unii au înţeles că potexploata resursele pe care le oferă on-

Sociologul Ioan Hosu:

Campania i-a prins pe unii penepregătite, ca ninsorile administraţia

line-ul. Unii au fost foarte prezenţi în online şi asta o să se vadă şi în numărulde voturi. Şi unii au mai înţeles cătrebuie să se mute în zona de întâlnirefaţă în faţă în care să aibă ocazia să-şiprezinte proiectele. Unii s-au epuizat în a-şi critica contracandidaţii, în detri-mentul prezentării propriilor atuuri sauproiecte.

Un meci la careştii câştigătoriie aproape un blat

- Ca o percepţie generală pentru Cluj: au

fost creativi candidaţii, partidele, au ieşit înevidenţă proiecte mai deosebite? - Nu. Ideile şi dezbaterile au fost extrem

de sărăcăcioase. Sau trase de păr. Deci,n-am văzut idei, n-am văzut dezbateri şi nuam văzut participare, n-am văzut să avemun Cluj civic, care să se implice, nu amvăzut platforme civice care să-i evaluezepe unul sau pe altul. Probabil că şi zonacivică a fost surprinsă, ca zona politică, afost luată pe nepregătite.

- S-au adaptat unii la alţii….- Da, s-au adaptat unii la alţii. Sau

poate că unii dintre liderii societăţii civi-le s-ar putea să e foarte aproape de uniisau de alţii dintre candidaţi. Revenind lacandidaţi: se constată în multe cazuri lip-sa de competenţă pe zona administrativă.Mai mult, lipsa de experienţă în zonapoliticului. Vin personaje care prin pla-

sarea lor în competiţia electorală, din start îl dezavantajează, prolul nu-l ajută. N-auexpertiză pe administraţie, n-au expertiză în zona politicului, în mediere, negociere,discurs etc. N-au o viziune sau o experienţăde politician. Sau, de cealaltă parte, vinnişte dinozauri. Unii vin cu reţelele şi cureţetele gata pregătite de acasă şi numai lerulează, în vreme ce alţii încearcă în câtevasăptămâni să înveţe cum stă treaba cu pre-sa, cu electoratul, cu sta-ul de campanieetc. Cred că partea aceasta de pregătire, deprofesionalizare lipseşte. Pur şi simplu, ve-detele din orice alt domeniu nu ţin de cald în administraţie.

- S-ar putea să fie surprize la Cluj-Napoca,în judeţ, în privinţa rezultatului alegerilor?

- Nu cred că vor surprize. Nici în judeţnu cred că vor surprize majore. Cadrullegal recent adoptat de parlament a avutgrijă să calmeze lucrurile şi să păstreze întâietatea primelor două forţe politice dinRomânia, chiar dacă există legea din 2015cu îninţarea partidelor politice cu minimtrei membri. N-o să vedem formaţiuni nou îninţate că să spargă bariera, pentru căn-au cum să facă lucrul acesta şi ultimelereglementări privind alegerile asta asigură.Primele două formaţiuni politice, PSD şiPNL, rămân jucătorii cheie, ceilalţi trebuiesă mai aştepte. Dacă se vor maturiza, o săschimbe acest cadru legislativ, pentru că osă vadă unii că nu-i tocmai un cadru care săstimuleze dezbaterea, competiţia şi, even-tual, rotaţia, să urce unii, să coboare alţii,să vezi o dinamică. Dacă vezi câştigătorul înaintea campaniei, n-o să mai vedemmobilizare şi interes. Un meci la care ştiicâştigătorii e aproape un blat.

O campanie de nota… 7

- În privinţa Clujului, campania aceasta va avea vreun efect asupra campaniei pen-tru parlamentare şi asupra rezultatului

alegerilor parlamentare? - În ceea ce înseamnă Clujul, nu cred

că se schimbă mare lucru. Probabil în altezone. Nu cred că se schimbă tendinţa înCluj.

- O notă pentru campania electorală de laCluj?

- Pe o scală de la 1 la 10, cred că e o cam-panie de 7.

Marius Avram

În ceea ce înseamnăClujul, nu cred că se

schimbă mare lucru. Probabil în alte zone. Nu cred că se schimbă

tendinţa în Cluj.

- E păgubos, deci, un astfel de demers pentru cei care îl practică? - Sigur. Cred că oamenii vor să ae

ce vrei tu să faci, nu neapărat să-i de-molezi pe ceilalţi.

Aş mai spune ceva aici, despre lip-sa de pregătire şi improvizaţii. Cam-pania aceasta a venit pentru unii pe

nepregătite, ca ninsorile de iarnă. Deşise ştia de ea, i-a prins nepregătiţi; n-aveau echipă, n-aveau nici numele -nal al candidatului, nu ştiau dacă merg într-o formulă sau alta etc. Asta arată oriamatorism, ori o lipsă de interes. Nu e omiză şi, în lipsa unei mize, au zis că vormerge ei cumva. Am văzut acest lucrunu numai la Cluj. Fie e vorba de lead-ership neperformant, e de competiţieinternă exagerată, care duc la imposibil-itatea de a stabili un proiect şi o strategiesigură.

F o t o : D a n B o d e a ©

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r


4/23

4 | DOSAR

| 2 - 8 iunie 2016 Nr. 615

VOX POPULI

Dacă la începutul campaniei electorale,clujenii nu puteau enumera mai multde patru nume de candidați, la sfârșitulcampaniei, lucrurile stau aproape la fel.În mod cert se vede un progres, pentrucă aproape toate persoanele chestionateau știut în ce perioadă se desfășoară cam-pania electorală, în ce zi vom vota, dar înprivința candidaților lucrurile au rămas lafel. După cum spune Alin Rus, în vârstăde 34 de ani, campania pentru fotoliulde primar a fost „cam amorțită”. „Știucă acum practic ar trebui să se desfășoarecampania electorală. Sincer, nu m-a impre-sionat nimeni cu nimic. Știu că se votează pe 5 iunie. Cred că voi vota, dar nu știu cucine. Nu prea are rost să votăm, pentru căoricum e clar cine iese!” „Și cine iese?” „Totăla!” „E rău sau e bine?” „Habar nu am”,spune acesta.

Doamna Angela, în vârstă de 73 deani știe că suntem în campanie electorală:a primit în postă mai multe pliante, cuun domn pe care nu îl cunoaște, dar care

prezintă „pe multe pagini, ceva programelectoral”. „Știu că e campanie, dar sunt camscârbită de toate promisiunile lor. Ce să maivotezi?” „Știți când se votează?” „Da, pe 5 iu-nie. O să văd dacă merg să votez. Fiica mea îmitot spune că trebuie să votăm. Am tot votat și ces-a întâmplat? Să meargă tinerii! Noi am votatdestul. Toți mint” , spune aceasta.

O campanie „amorțită”

Răzvan Andrei este ceva mai opti-mist. Știe că suntem în plină campanieelectorală și e încântat că orașul nu maieste împânzit cu așe electorale ca aniitrecuți: „Mă bucur enorm că acum toțicandidații sunt obligați să își facă reclamăsau cum să zic, să își lipească așe doarîn locurile special amenajate. Acesta e unlucru bun” , spune tânărul. „Vei merge lavot? Apropo, știi când se votează?” „Da,voi merge. Pe 5 iunie. Sunt informat. Totce știu e de pe net, de pe Facebook. Acolo șidacă vrei, și dacă nu vrei tot ai chestii de-spre alegeri, candidați și tot felul de chesti-uni electorale. Mă bucur măcar că în oinenu ne mai invadează atâta cu așe, mitin- guri si alte tâmpenii. Știi ce îmi place celmai mult? Că nu se mai dă mită electorală pe față. Poți tr ece pe lângă co rturile aceleainstalate pe Eroilor și nu ți-e mai așa descârbă. Nu mai vezi oameni care înnebu -nesc după ce primesc o găleată sau stau lacoadă pentru o umbrelă. Ador acest lucru.Sper să se mai curețe și politica după campania electoral ă!” , spune Răzvan. „Poțisă îmi numești patru candidați?” „Hmm.

Vrei să mă blochezi? Hai că știu. Emil Boc,evident, Octavian Gurzău și… Alexa”.„Și al patrulea?” „Îl știu și pe al patru-lea… Știu că sunt zece în total. Se pune?Chiar nu îmi vine în minte încă un numeacum”, spune acesta.

Steliana Matei are 28 de ani. Nu estedeloc interesată de campania electorală.

„Știi când începe campania electorală?”„Când începe? Sau când se termină, că ime-diat e gata”. „Cum ți s-a părut campania?” „Sincer, nu m-a interesat deloc. Știu doicandidați: pe Boc și pe Alexa, că a tot vuitinternetul cu ei. În rest, habar nu am. Amvăzut ceva fețe total necunoscute pe așeleacelea”. „Știi câți candidați avem la Cluj?” „Nu știu, dar cred că sunt mai mulți: șapte,opt. Nu i-am numărat sincer. Am văzut cănu îi cunosc și am mers mai departe. Nu amstat să îmi bat capul. Oricum va ieși Boc”, spune aceasta. „Vei vota?” „Nu, ce rostare? Am lucruri mai bune de făcut”. „Știicând se votează?” „Știu. Pe 5 iunie. S-acreat un event și pe Facebook. De acolo știu,sincer. La televizor nu mă uit, mai ascultradio-ul, dar programe muzicale, mai mult.Ce știu, știu de pe net” , spune aceasta.

Ioan Pop, în vârstă de 53 de aninumește această campanie: „apă de ploaie”. „Cam așa e. Nici nu ne ajută,nici nu te încurcă. Știi că este, dar cu cete ajută? La fel e și cu politicienii. Suntacolo. Și ce? Cu ce te ajută când ai nevoie?

Suntem sătui de promisiuni electorale, de proiecte științico-fantastice, de metrou șiSomeș navigabil. Tracul se sufocă, dacă plouă puțin, parcă ne-a lovit potopul și noine gândim la avioane. Mă mir că nu s-a gândit nimeni să facă pistă în Piața Unirii,sincer. Aberații, peste aberații”. „Ați ci-tit toate programele candidaților? Apropo,

câți candidați sunt?” „Nu știu. Nu măinteresează. Să le citesc? Da, ce, nu am ce face? Am prins din zbor câteva idei, de la prieteni, de la copii și am auzit destul”.„Veți vota? În ce zi se votează?” „Voi vota.Pe 5 iunie. Nu știu cu cine, dar voi vota”.„Puteți numi câțiva candidați?” „Boc, Bu-zoianu și… acea doamnă cu țigările. Nu maiștiu cum îi cheamă” , spune acesta.

Ioana Pascu nu știe când are loccampania electorală, dar nici când sevotează. „Sincer nu m-a interesat deloc.Deși am împlinit de curând 18 ani și aș putea vota, chiar nu m-a interesat. Deloc!Habar nu am cine candidează” , spuneaceasta.

O altă clujeancă prinsă în „ofsaid”este Andreea Toma. „Habar nu am cândîncepe campania, dacă a început sau cândse termină. Nu știu, nu mă interesează.Nu îmi place politica deloc”. „Veți vota pe5 iunie?” „Nu! Iese Boc și fără votul meu” ,spune aceasta.

Mai sunt trei zile până când clujenii își vor alege primarul, timp sucientpentru a se hotărî pe ce nume vor punestampila: „Când se votează? Pe 5 iunie? Am vreme să mă gândesc până atunci dacămerg și cu cine votez” , spune Călin Pintea,student.

Maria Man


T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r


5/23

2 - 8 iunie 2016 Nr. 615 |

ELECTORALE | 5

ONLINE

Când legea electorală s-a schimbatși a luat din mâinile candidațilorgălețile, sticlele de ulei, brichetele sauașele lipite pe ecare tomberon dinlocalitate, pețitorii funcțiilor de pri-mari sau consilieri au mai rămas cu osingură armă. Într-o lume normală am putut spune că armele rămase în luptă,în lipsa micilor atenții, sunt dezbatereaelectorală și proiectele îndrăznețe, darrealizabile, din care să ne dăm seamacine o mai bun. Dar pentru că nu estecazul să ne hazardăm în speranțe lanormalitate și pentru că poate ar unșoc prea mare pentru noi, cei obișnuițiîncă să auzim programe electorale prinmegafoane și de pe scene învăluite înfum de grătare, candidați au lăsat de-oparte lumea materială a campanieielectorale și au trecut în online, acolounde Facebook, cu ale lui reguli laxe,a permis manifestări dintre cele maidiverse.

Actuala campanie a mai însemnat în lumea reală doar câteva ieșiri alecandidaților pe străzile orașului. Fiecarea mers prin parcuri, a împărțit pliante,a vorbit cu cetățenii chestiuni banaleși, indiferent de rezultate, a imortalizatmomentele în poze urcate cu heirupul în online și în principal pe Facebook. S-amers pe fotograi „din popor”, realizatecu telefonul mobil în care important erasă se distingă gura candidatului și, ob-

ligatoriu, faptul că acesta a coborât întreoameni și a vorbit cu ei. O performanță,e drept, greu accesibilă muritorilor derând.

Emil Boc, la pas, princampania electoralăCampania primarului în exercițiu,

Emil Boc, s-a desfășurat pe trei paliere,unul mai simplu decât celălalt: câtevaașe postate prin vitrinele magazinelordin centru, prin oraș la câteva discuțiicu locuitorii din cartierele clujene și, evi-dent, pe Facebook, prin poze și postări.Abia în a treia săptămână de campanie,Emil Boc a ajuns și la o televiziunelocală, la o dezbatere electorală cu candi-datul independent Octavian Buzoianu.

O dezbatere din care nu s-a ales nimic,dar care a fost urmată la câteva zile deprezentarea unui plan care a reușit sămai aducă zâmbete într-o campanie alt-fel teribil de anostă a candidatului PNL.

„Vrem să facem Cluj Shopping City. Mulţi mi-au spus că merg la Parndorf lacumpărături, pentru că acolo găsesc produsede calitate la preţuri mai mici” , a spus EmilBoc. Designer Outlet Parndorf din Vienaeste unul dintre cele mai mari și mai cu-noscute centre comerciale din Europa,cu o suprafață totală de peste 42.000de metri pătrați și 160 de magazine aleunor designeri celebri de pe mapamond.Adică exact genul de promisiune care arputea onorată într-un oraș în care încă

nu funcționează automatele de bilete aleCompaniei de Transport Public.

Altfel, Emil Boc s-a întreținut cu elec-toratul pe Facebook în ample și repeti-tive discuții derulate pe structura „Suntx, locuiesc pe strada y și vreau să știu cândo să avem asfalt”, din partea cetățeanului,și un clasic „Mi-am notat, avem în ve-dere această problemă și ne vom ocupa încel mai scurt timp” , din partea primaru-lui. Dincolo de online, Emil Boc nu și-aumat prea tare mușchii cultivați încele patru mandate, în contextul în carenici concurenții electorali nu i-au prea întrebuințat în vreun fel.

Candidatul unui milionde postări pe Facebook

Octavian Buzoianu este candidatulindependent susținut de alianța politicăformată din PSD, ALDE, PNȚCD șiUNPR. Încă de la începutul campaniei,când a prezentat un proiect cu orizontde realizare de 40 de ani, Octavian Bu-zoianu a lăsat impresia că nu se prea înțelege cu presa. A fost protagonistulunui scandal în care a fost acuzat dedouă clujence, prin intermediul unuivideo uploadat pe internet, că „a în-gropat” fabricile Ursus și Feleacul, darcum miza era atât de mică, aproapenimeni nu a mai observat că, la un mo-ment dat, cele două protagoniste aleclipului au apărut alături de Buzoianuși au prezentat scuze publice pentru

Să v-amintiți cu drag decampania care nu a existat

ceea ce ele au catalogat ca ind un mesaj înțeles greșit. În rest, Octavian Buzoianu aexplicat aproape zilnic în stradă că este uncandidat independent, avându-i aproapede ecare dată alături pe unul sau chiar peambii președinți ai lialelor locale ale PSDși ALDE.

În online, cu greu se poate găsi un can-didat mai activ pe rețelele sociale. Alăturide ul său și de soție, Octavian Buzoianu aavut grijă să e prezent în orice colțișor al Fa-cebook. Ba chiar a pătruns și pe Instagram,

promovând imaginea cartierului Mănășturprintr-o serie de poze editate amatoricește încare candidatul independent se recomandă a „Straight oua Mănăștur”, o sintagmă ceparafrazează titlul albumului și al lmuluirealizat de către artistul hip-hop Dr. Dre. Înlinii mari „Straight oua Compton”, prezintădrumul spre Hall of Fame-ul industriei mu-zicale americane al unor staruri ca Easy-E,Ice Cube sau Dr. Dre, pornind de pe străzilerău famate ale cartierului Compton din L.A,California. Multe felicitări celor care reușescsă găsească măcar o legătură între viața luiDr. Dre în Compton și viața candidatului Oc-tavian Buzoianu la Cluj-Napoca.

Ce nu duce strada,duce internetulÎn lupta dintre presa ziarelor print și

presa online, cea de-a doua entitate are de

câștigat prin faptul că „duce orice și oricât”.Internetul nu are limitări de spațiu, astfelcă aici poate loc pentru oricine, în oricefel de cantitate. Ideea este funcțională șipentru campania electorală, care odatămutată în online, oferă un cadru ideal pen-tru orice remarcă, de orice fel. CandidatulMișcării Liberale, Liviu Alexa, cu siguranțăa protat de toate binefacerile online-ului,mitraliind zilnic candidații adverși cu ar-ticole în care erau prezentate „adevăruriascunse”. Folosindu-se de propriul ziar,Alexa a publicat o serie de articole în careerau prezentate realizări ale lui Emil Boc,precum telegondola, metroul pe ruta Cluj-Napoca - Florești sau Someșul navigabil.Multe ironii, fotograi editate în felurice s-au dorit a amuzante și chiar scurtepoezioare au constituit în nal campaniaelectorală așa cum Liviu Alexa a înțeles-o.

Ceilalți candidați? Activitatea lor va

rămâne cel mai probabil un mister to-tal. Adrian Gurzău s-a remarcat doar înprimele zile de campanie, când alături deactivul de partid a ieșit la alergare prinoraș folosind pista de biciclete, în timp cerestul și-au împărțit anonimitatea frățește.Cu toții au așteptat parcă un deznodământanticipat după o lună de non-combat elec-toral, în care candidații au arătat că, pede-o parte nu au motive să iasă în față cuproiecte, ind siguri de victorie, cazulEmil Boc, și pe de altă parte, că nu au avutresursele necesare pentru a părăsi zona griși atât de insipidă a campaniei.

Radu Hângănuț

F o t o : F a c e b o o k


6/23

6 | DOSAR

| 2 - 8 iunie 2016 Nr. 615

PROGRAME ELECTORALE

Candidaţii la funcţia de primar al mu-nicipiului Cluj-Napoca şi-au prezen-

tat punctele de vedere şi planurile lorpentru principalele probleme cu care seconfruntă în prezent oraşul: 1. problematracului rutier, mai ales în zona centralăa oraşului, 2. problema locurilor de par-

care insuciente, inclusiv în cartiere, 3.problema rampei de gunoi şi a Centruluide Management Integrat al Deşeurilor.

Liviu Alexa,Partidul Mişcarea Liberală Tracul, infrastructura, transportul în

comun şi parcările sunt probleme care vinla pachet. Tracul este chestia aia cândoamenii se duc la serviciu şi la cumpărături,la rude şi la prieteni, la mare sau la muntesau la şcoală. Infrastructura e dată de ben-zile acelea pe unde circulă maşinile şi lacare ai de ales, pe de o parte între trac deautoturisme plus transport în comun pe bulevarde şi străzi largi, pe de altă partesă prezervi case cochete pe marginea unorstrăzi cu parfum interbelic, pe care circulăla comun autoturisme şi autobuze; iarparcările sunt locurile acelea unde oamenii

îşi lasă maşinile preferabil fără să meargăpe jos între 6 şi 8 km.Şi pentru a le armoniza pe toate, ne vom

lovi tot timpul de cei care vor vrea maimult spaţiu verde şi mai multă conservarea vechii arhitecturi. Aşa că, din punctulmeu de vedere, întrebarea nu este cum re -zolv tracul, infrastructura, transportul încomun şi parcările (inclusiv problema ram-pei de gunoi şi a CMID - care nu este treabamunicipalităţii, ci a Consiliului judeţeancare este asociat cu toate UAT-urile din judeţ, inclusiv Cluj-Napoca), ci pe banii cuiefectuăm rezolvările? Şi corespund acesteanevoilor şi viziunii tuturor contribuabililor?

Din păcate, clujenii nu sunt pensionaricu pensii de lux, plini de bani şi de timp liber şi nici oengişti care trăiesc din salvat caseşi parcuri. Sunt oameni cu familii şi serviciu,cu nevoi de locuit, de mers la serviciu într-un timp rezonabil, de dus copilul la şcoală,

de făcut cumpărături, cu nevoi de mici şi bere, cu nevoi de serviciu, de angajatori,cu nevoi de plătit chirie, gaze, curent şi apărece sau caldă, toate după remuneraţie.Doar pentru rmele de casă care fac afacericu statul banul este, încă, innit. În realitateşi banii, ca şi spaţiul pe care ni se cere sărezolvăm aceste probleme sunt chestii nite,pe care trebuie făcute nişte alegeri, stabilitenişte priorităţi, făcute nişte sacricii, gândităo întreagă strategie, o întreagă losoe dela care să pornească dezvoltarea (sau con-servarea) municipiului. Pot să înşir proiecteşi programe, dar mai important este săvorbesc despre onestitatea şi coerenţa aces-tora. Un program mincinos este unul careporneşte de la premisa că Clujul are 300.000kmp şi buget de un miliard de euro pe zi.

Aşa că trebuie să avem onestitatea şicurajul de a spune adevărul: rezolvarea vineprin sacricarea comodităţii personale şirutinei. Va trebui să închidem Centrul tra-cului cu maşini personale şi să-l regândimpentru transport în comun ecient, biciclete,pietonal şi taximetre. Asta înseamnă parcări în zona perimetrului care deneşte acestCentru. În ceea ce priveşte parcările de carti-er, am prezentat un proiect modular, caredesinţează vechile garaje comuniste şi dăşi posibilitatea recuperării spaţiului verde şial locurilor de joacă dintre blocuri.

Emil Boc,Partidul Naţional Liberal Problemele de trac rutier în municipi-

ul Cluj-Napoca pot rezolvate în următorii

Candidaţii sunt de acord:principala problemă în Cluj e

ani prin construcţia centurii metropoli-tane, de 38 de km, în vederea eliminăriicomplete a tracului de tranzit din oraş,de la nodul de autostradă A3 până lanodul de centura Apahida - Vâlcele. Oaltă soluţie este prioritizarea transpor-tului în comun prin crearea unor benzidedicate în trac, acest lucru încurajândtransportul în comun. Această măsurăva corelată cu cea privind cumpărareaa încă 50 de autobuze, 20 de troleibuze,30 de autobuze electrice şi 17 tramvaie.

În paralel vom continua construcţiaunor parkinguri în zona centrală: sunt începute demersurile pentru construcţiaunui parking pe strada Avram Iancu, decirca 300 locuri şi a unuia în Haşdeu, deaproximativ 300 de locuri. De aseme-nea, sunt în pregătire alte 3 locaţii deparkinguri. O altă soluţie va veni dinregândirea politicii de parcare în zona

centrală şi de asemenea din extindereasistemului de bike-sharing.Problema parcărilor in cartiere se va

rezolva prin construcţia de parkingurisupraetajate în toate cartierele oraşului.Parkingul de pe str. Primăverii nr. 20-22, pentru care Consiliul local urmeazăsă aprobe Planul de urbanism Zonal)şi parkingul de pe calea Dorobanţilor,aat în faza de dezbatere publică suntcele mai avansate proiecte. Pe lângă ace-stea, Primăria va identica noi locuripentru construirea de parkinguri, inclu-siv la intrările în oraş şi va amenaja noilocuri de parcare prin recongurareaunor spaţii existente.

În problema gestiunii deşeurilor dinmunicipiu, Cluj-Napoca are asiguratăsoluţia temporară până la nalizareade către Consiliul Judeţean a Centruluide Deşeuri. De asemenea, vor mo-

dernizate toate punctele gospodăreştidupă modelul existent în UniuneaEuropeană, respectiv prin creareade puncte gospodăreşti îngropate şiacţionate hidraulic.

Octavian Buzoianu,independent Una dintre cele mai mari presiuni ale

oraşului Cluj-Napoca asupra cetăţeniloreste tracul, de aceea am şi prevăzutsoluţii în programul meu de guvernarelocală numit Clujul unui milion deoameni. Aceste soluţii sunt gândite

atât pe termen scurt, cât şi pe termenmediu şi lung. Una dintre priorităţileimediate este realizarea obligatorie cusprijin guvernamental a centurii de Sudşi pregătirea centurii de Nord pentru închiderea inelului de circulaţie exte-rior oraşului şi conectarea lui la Auto-strada Transilvania. Revenind la zonacentrală, îmi doresc un Cluj în care săredăm centrul pietonilor, un Cluj în caresă poţi merge cu bicicleta la serviciu.Trebuie regândit proiectul de piste pen-tru biciclişti, corelat cu zona pietonală,pentru a se elimina inadvertenţele ac-tuale, care nemulţumesc comunitateade biciclişti. Îmi propun să extind zonapietonală în principal între cele trei Ca-tedrale ale oraşului - ortodoxă, romano-catolică şi greco-catolică. Trebuie createunul-două inele de circulaţie concen-trice cu trac direcţionat, sens unic

şi lumină verde funcţională, pe in-frastructura existentă, intersectate destrăzi cu sens unic. Aceasta este o altămăsură imediată pentru uidizarea tra-cului. De asemenea, în punctele criticeale oraşului se impune construirea unorpasaje subterane.

Pe inelele de circulaţie cu tracdirecţionat de care v-am spus am identi-cat câteva zeci de locuri pe care se potface parcări pe suprafeţe foarte mici lacosturi de aproximativ 1 milion de do-lari pentru circa 120 de locuri de parcarepe suprafeţe de câte 300 de metri pătraţi.Am identicat doar pe zona centralăcam 30 - 40 de asemenea locuri pe carese pot ridica astfel de parcări. Sunt foarteeciente, se folosesc şi în alte oraşe dinlume, iar scoaterea unei maşini dintr-unastfel de loc de parcare durează cam 60de secunde. În cartiere se pot construi

acelaşi tip de reţele de parcări inteli-gente supraterane, pe structuri uşoare şipe suprafeţe mici de teren, chiar şi pe lo-curile unde acum se aă garaje de tablăinestetice. Acestea pot demolate, iarparcările redate oamenilor, după ce va tratat ecare caz în parte cu proprietariide garaje.

La Cluj-Napoca avem în prezent ogroapă de gunoi autorizată temporarde primărie, care cel mai probabil îşiva atinge capacitatea maximă de sto-care la sfârşitul anului viitor. Licitaţiapentru rampa de gunoi din fonduri eu-ropene este a treia oară amânată, astfel

că proiectului pentru Centrul de Man-agement Integrat al Deşeurilor este blo-cat. Sigur că acest proiect trebuie dus lacapăt, însă chiar şi aşa soluţia tehnicăpropusă este depăşită. O provocarepentru următoarea administraţie localăeste identicarea surselor de nanţarepentru implementarea unei tehnologiide ultimă oră conform cu directiveleUniunii Europene privind managemen-tul deşeurilor.

Fancsali Erno,Partidul Popular Maghiardin Transilvania Clujul trebuie eliberat de tracul

care sufocă oraşul. Datorită întinderiisale de-a lungul văii relativ îngustea Someşului, urbea absoarbe doar cupreţul unor mari dicultăţi tracul in-

tens cu care se confruntă. În Cluj, suntpeste 200.000 de autovehicule. Trebuiesă găsim o soluţie pentru acest numărimens de maşini şi tracul care străbatezilnic oraşul. Terminarea centurii de oco-lire a municipiului ar contribui într-omăsură semnicativă la diminuareaintensităţii tracului. În plus, continuareamodernizării transportului public urban,inclusiv crearea de noi linii de legătură,ar putea convinge multe persoane săaleagă transportul în comun în locul folo-sirii autoturismelor personale. Mai mult,augmentarea pistelor pentru biciclişti arputea determina încă un grup-ţintă să nuse deplaseze cu maşinile.

Chestiunea posibilităţilor de parcareeste strâns legată de cea a tracului. Tra-cul şi parcarea sunt îngreunate în maremăsură de autovehiculele staţionateneregulamentar. Au fost elaborate ante-

rior mai multe proiecte de soluţionareviabile, însă problema a fost punerea înaplicare a acestora. De exemplu, parcar-ea supraetajată de pe strada Mehedinţinu a fost nalizată nici după trei ani. Ma - joritatea oamenilor preferă să parcheze în zona centrală a oraşului, iar aceastăsituaţie conduce la ambuteiaje zilniceimense. La originea fenomenului sunt,de fapt, tarifele de parcare nediferenţiate.Ar dezirabil ca numai acele persoane,care au neapărată nevoie să parchezeaproape de centru, să procedeze ast-fel - plătind în consecinţă şi un preţ mairidicat. În plus, ar trebui construite mai




7/23

2 - 8 iunie 2016 Nr. 615 |

PROMISIUNI ELECTORALE | 7

traficul noutăţi

La alegerile locale din 2016, cetăţeniiromâni cu domiciliul sau rezidenţa

în ţară sunt chemaţi să îşi aleagă pri-marii, consilierii locali şi consilieriijudeţeni.

Votarea va începe la ora 7.00 şi seva încheia la ora 21.00, odată cu închi-derea urnelor. Alegătorii vor primi trei buletine de vot pentru consilieri locali,consilieri judeţeni şi primari, acestea -ind cele trei categorii de reprezentanţi

care vor aleşi direct la scrutinul localdin 2016. Astfel, consilierii locali şi cei judeţeni sunt aleşi în baza scrutinului delistă, potrivit principiului reprezentăriiproporţionale, în timp ce primarii suntaleşi în urma scrutinului uninominal.

Pentru că buletinul de vot să nu edeclarat nul, ştampila cu menţiunea„Votat” se aplică în interiorul patru-laterului care cuprinde lista decandidaţi sau numele candidatuluicare se doreşte a ales. După aplicareastampilei, cetăţenii îndoaie buletinul devot şi îl introduc în urne. Introducerea buletinului de vot în altă urnă decât ceadestinată candidaturii nu atrage dupăsine nulitatea votului.

După introducerea buletinului devot în urnă, alegătorii trebuie să predeastampila membrilor secţiei de votare,care au obligaţia să stampileze actul

de identitate, cu data scrutinului şimenţiunea „Votat”.Accesând Registrul electoral de pe

site-ul registrulelectoral.ro şi intro-ducând CNP-ul şi numele, alegătoriipot aa secţia de votare la care suntarondaţi şi deci la care pot vota, cu toatedatele de localizare a acesteia.

Scrutin într-un singur turLa fel ca în 2012, şi în 2016 primarii

sunt aleşi într-un singur tur de scrutin,ind declarat ales acel candidat care aobţinut majoritatea simplă a voturilordin circumscripţia electorală locală,fără să mai e nevoie de un al doilea turde scrutin.

Spre deosebire de alegerile parla-mentare, prezidenţiale sau europarla-mentare, la care românii din străinătatepot vota şi în ţara în care au domiciliul

sau reşedinţa, la alegerile locale, şi decişi la scrutinul din iunie 2016, nu vorputea vota cetăţenii romani care aureşedinţă sau domiciliul în străinătate.

În schimb, în funcţie de legislaţiaţării în care cetăţenii români au domi-ciliul sau reşedinţa, aceştia pot saunu vota la alegerile locale din aceleţări. La nivelul Uniunii Europene

(UE), functionează, în ceea ce priveştealegerile locale şi cele europarlamen-tare, principiul reciprocităţii, potrivitcăruia ecare stat membru permite tu-turor cetăţenilor europeni să voteze lacele două tipuri de scrutin, cu condiţiasă aibă domiciliul sau reşedinţa în sta-tul respectiv. Astfel, cetăţenii românistabiliţi în străinătate (cu domiciliul saureşedinţa), pot vota la alegerile locale şicele europarlamentare în oricare dintrecele 28 de state ale UE.

În ceea ce îi priveşte pe cetăţenii

români din ţară, restricţiile privind lo-

cul în care votează sunt mai mari decât în cazul celorlalte tipuri de alegeri,la care se poate vota pe liste specialesau suplimentare. Astfel, la alegerilelocale se poate vota doar în comuna,oraşul, municipiul sau subdiviziu-

nea administrativ-teritorială în carealegătorul îşi are domiciliul şi numaila secţia de votare la care este arondatăstrada sau localitatea de domiciliu.

În situaţia în care anumiţi alegătoricu drept de vot au fost omişi dinlista electorală permanentă a uneisecţii de votare, dar care fac dovadacă domiciliază în raza secţiei respec-tive, pot vota ind însă înscrişi în listaelectorală suplimentară întocmită depreşedintele biroului electoral al secţiei.

De menţionat că Legea 288 din 2015privind votul prin corespondenţă nuse aplică la alegerile locale din 2016,primul scrutin la care cetăţenii romanidin străinătate putând vota prin aceastămodalitate, ind cel parlamentar, dindecembrie 2016.

multe parcări supraetajate şi subterane,concomitent cu crearea unor parcări demare capacitate la marginile oraşului, în vecinătatea centurii de ocolire. Acesteparcări ar legate de oraş prin interme-diul unor linii de autobuze, iar preţul bi-letului sau abonamentului de parcare arinclude şi preţul biletului sau abonamen-tului de transport urban.

O altă chestiune critică în munici-piul Cluj este managementul deşeurilor(menajere). Soluţionarea problemei afost amânată ani de-a rândul şi, prinurmare, în ultimul an am fost nevoiţisă transportăm gunoiul colectat înoraş în afara judeţului. Transportareaşi depozitarea deşeurilor menajere vatrebui să reprezinte o prioritate politico-administrativă în anii care vin, urmândsă atingem într-un timp cât mai scurtobiectivul reciclării unei cantităţi consi-

derabile a deşeurilor.

Mircia Giurgiu,Partidul Social Românesc Rezolvarea problemelor tracu-

lui rutier, mai ales în zona centrală aoraşului o vedem realizată în mai multeetape. Prima, realizarea unor centuriocolitoare a zonelor de trac intens ex-istente în Cluj Napoca prin care circulaţiade tranzitare a oraşului să se desfăşoare într-un ritm cu mult mai alert. Apoi,realizarea unui studiu de fezabilitateprivind construirea unui pasaj subter-an pentru o parte a circulaţiei dinspreMănăştur spre Mărăşti cu ieşiri şi intrăridin Calea Moţilor, zona Primăriei, PiaţaAvram Iancu, Piaţa Mărăşti. O altăetapă, reţeaua de piste de biciclete vaavea o continuitate de zeci de kilometri

care să ajute utilizatorii acestui mijloc delocomoţie la o deplasare facilă. Concom-itent cu etapele menţionate, vom demarainiţierea conştientizării de către cetăţeana supraaglomerării tracului clujean decătre autoturisme şi să realizăm că doarprin o redistribuire a tracului spre mi- jloacele de transport în comun, spre oinfrastructură de piste de biciclete şi fo-losirea acestui mijloc de transport urbansănătos şi chiar spre o campanie de re-sponsabilizare a cetăţeanului de folosirecumpătată a autoturismelor proprietatepersonală, putem decongestiona şi u-idiza actualul trac din Cluj Napoca.

Problema locurilor de parcare sepoate rezolva prin amplasarea inclusiv în zona centrală a Catedralei Greco-Catolice şi a Bisericii Sf Mihail, a unorparcări supraetajate din structurămetalică, cu etaje cu lift, parcare sistem japonez, care parchează maşina la nive-

lul 6-7, şoferul lăsând-o la parter. Astfel,chiar în zone centrale, este o soluţie. Oaltă soluţie este identicarea unor noiterenuri sau clădiri existente care se potutiliza pentru construirea de parcări cla-sice. Aşadar soluţii există, dar trebuieimplementate într-un ritm mai rapid,iar şoferii să nu ocupe abuziv spaţiulpietonilor, adică pe trotuar.

Prin Programele de Protecţie a Me-diului şi Directivele Europene, trebuienalizată cât mai repede rampa de gu-noi. O primă etapă va transportareagunoaielor în zona comunei Călăraşi, şinu în alte oraşe, pentru a încărca facturi-le contribuabililor. A doua etapă esteevaluarea situaţiei celei în construcţie,a Consiliului Judeţean Cluj, ce s-a întâmplat cu acele fonduri europene,la ce nivel a ajuns construirea etc. Apoi,Primăria doreşte să îşi dea întregul con-

curs ca acest proiect să se termine câtmai repede, în cele mai bune condiţii.Prin atragerea de fonduri guvernamen-tale, prin fonduri locale, orice tip decredite se pot accesa, dar pentru a seputea termina foarte repede.

Adrian Gurzău,Partidul MişcareaPopulară În medie este nevoie cam de 60 de

minute pentru ca un şofer din Cluj-Napoca să-şi găsească un loc de parcarela o oră de vârf în centrul oraşului. La oraactuală sunt 4.000 de locuri de parcare în zonă şi este clar că acestea sunt insu-ciente. Este clar că avem decit de locuride parcare, atât pentru zona centrală,cât şi pentru cartierele municipiului - osimplă plimbare prin cartiere ne arată

trotuarele ocupate de maşini, o situaţieinadmisibilă mai ales pentru mamelecare sunt nevoite să-şi pună copiii înpericol intrând cu cărucioarele pe par-tea carosabilă. Un studiu recent aratăun decit de cel puţin 2.500 de parcări în cartiere şi unul de 112% pentru zonacentrală. Rezolvarea problemelor deparcare merge mână în mână cu cea aproblemelor de trac - maşinile parcateaiurea duc la congestionarea tracului în anumite ore.

Aşa că soluţiile merg mână în mână:parcări etajate în cartiere, parcări la in-trarea în zona centrală unde oamenii sălase maşinile şi să continue spre centrucu transportul în comun şi supra-taxar-ea parcării în zona Centrală. Un mod dea cointeresa şoferii să-şi lase maşinile înparcările de intrare în zona centrală ar gratuitatea pe transportul în comun în

zona centrală, acces la sistemul de b ike-sharing.Odată decongestionat Centrul de

maşinile parcate aiurea şi de cele carevor lăsate în parcările menţionate,se poate retrasa circula?ia cu benzi demare viteză dedicate transportului încomun, transportului cu taxi şi celui deurgenţă. De asemenea s-ar putea dez-volta reţeaua de benzi pentru biciclete:lărgi, îmbunătăţi, diversica şi, mai ales,să i se dea o coerenţă şi o continuitate,nu bătaia de joc care este acum.

În ceea ce priveşte problemadeşeurilor, aceasta ţine, din păcate, de judeţ. Municipiul Cluj-Napoca este oUnitate Teritorială Administrativă careface parte dintr-o asociere de UAT din judeţ care, împreună cu CJ Cluj, ar trebuisă benecieze de acel neterminat Centrude Management Integrat al Deşeurilor.

Neterminat din cauza hoţiilor de la CJCluj, dar asta-i altă poveste, ţine de or-ganele abilitate ale statului. Ca UAT beneciar al acestui CMID nu putemdecât să facem presiuni în cadrul aso-cierii ADI Metropolitan pentru a seurgenta lucrările şi cere ca cei vinovaţisă plătească pentru vinovăţia lor. Darasta nu ne scoate gunoiul din faţa case-lor dacă lucrarea nu se termină la timp.Aşa că rămânem cu soluţiile temporarecare se aplică acum, cheltuind milionulde euro şi anul pentru rampe tempora-re de deşeuri. Plătim asocierile politicepăguboase dintre PSD şi PNL.

Alegeri locale 2016

Votul pe cinci iunie.Procedura de vot

În Cluj-Napoca, au fost amenajate

181 de secţii de otare. Arondarea străzilorla aceste secţii poate

fi consultată pe siteul primăriei, www.

primariaclujnapoca.ro sau folosind aplicaţia

web de la linkul http://e- primariaclujnapoca.ro/

alegeri2016/




8/23


9/23

2 - 8 iunie 2016 Nr. 615 |

| 9

OPINIE

Valentin Naumescu,diplomat

Care va fi poziţia României, dacăGermania va propune relaxarea?

Pe 28-29 iunie, Consiliul Euro-pean va trebui să decidă dacămenţine sau ridică (ori celpuţin relaxează) sancţiunileîmpotriva Federaţiei Ruse,impuse în 2014 şi prelungite

periodic, ca urmare a anexării Crimeei şiapoi a agresiunii militare evidente asupraUcrainei, stat asociat al Uniunii Europene.Rezultatul dezbaterii ar putea avea darulde a se constitui într-un semnal sever, fărăcompromisuri, al exigenţelor europenefaţă de un stat agresor sau, dimpotrivă, alunei victorii a regimului de la Moscova,care legitimează definitiv politica de in-timidare a lui Putin în Estul Europei.

Teoretic, criteriul unic al acestei difi-cile decizii, care pare deja să dividă statelemembre, este respectarea sau nu a Acordu-lui Minsk II, prin care Germania şi Franţaau încercat în februarie anul trecut să nego-cieze cu Moscova, Kievul şi separatiştii pro-ruşi din Donbas (înarmaţi şi coordonaţi detrupele speciale ruse) încetarea războiuluidin estul Ucrainei şi, pe cât posibil, o regle-mentare fie şi provizorie a situaţiei politiceşi administrative a regiunii.

Singurul consens care există în acest mo-ment printre liderii politici şi specialiştii eu-ropeni este că Acordul de la Minsk nu a fostrespectat în totalitate, iar situaţia regiuniinu este nici pe departe clarificată, existândriscul (dacă nu certitudinea) trecerii treptatea confruntării spre forma cronicizată a unuiconflict îngheţat. Aş crede mai degrabăcă decizia nu va fi una tehnică, bazată peanaliza strictă a prevederilor Acorduluide la Minsk, a responsabilităţilor specificeşi a evoluţiilor concrete de pe teren, ci unade sinteză politică, bazată pe reflectarea balanţei intereselor politice şi economiceale statelor membre, în special ale marilor

puteri care au capacitatea de a coagula omasă critică la Bruxelles, într-un sens saualtul. Iar lucrurile se văd astăzi foarte di-ferit, la Berlin sau la Vilnius, la Paris sau laVarşovia, la Bucureşti sau la Atena ori Bu-dapesta.

Ceea ce divide în mod esenţial, cel puţin în momentul de faţă, cu aproape patrusăptămâni înaintea Summitului, UniuneaEuropeană, este atribuirea exclusivă a vineiacestui semieşec de o parte sau de cealaltăa conflictului ruso-ucrainean, dar mai alesopţiunea strategică privind conduita vii-toare a Uniunii în relaţia cu Rusia. Existăargumentul conform căruia Rusia nu şi-a

retras trupele din regiune şi continuă să in-filtreze abuziv frontiera estică a Ucrainei,necontrolată de guvernul de la Kiev, cu ar-mament şi muniţie pentru separatişti, dupăcum există şi opinia că partea ucraineană nuşi-a îndeplinit obligaţiile asumate la Minskşi nu a realizat revizuirea constituţionalăcare să garanteze autonomia administrativăa regiunilor estice.

Semnalele sunt destul de confuze.Preşedintele Comisiei Europene sepregăteşte să facă lunaaceasta o vizită în Rusia,la forumul economic dela Sankt Petersburg. Prinvocea ministrului de Ex-terne, Berlinul începe săsugereze că sancţiunileşi-au atins limitele de efi-cacitate şi nu sunt, de fapt,un scop în sine. Nici Pari-sul, dornic să-şi reia câtmai repede afacerile sus-pendate cu Rusia, nu estedeparte de acest punct devedere „conciliant”. Aflat în vizită la Atena zileletrecute, Putin a obţinutdin partea premieru-lui grec Alexis Tsipras odeclaraţie indirectă desprijin, reflectată într-ocritică a lui Tsipras laadresa „cercului vicios almilitarismului Vestului, al retoricii RăzboiuluiRece şi al sancţiunilor”. Într-adevăr, pare in-credibil că premierul unei ţări falite, aflatăde ani buni la mila creditorilor occiden-tali, păsuită şi repăsuită de vreo patru ori,acum pe punctul de a obţine o restructuraremasivă a datoriei (adică ştergerea unei maripărţi a datoriei neplătite a statului grec) îşi

acuză Clubul din care face parte şi care l-aajutat să supravieţuiască, solidarizându-secu o Rusie zâmbitoare, dispusă să îipromită un ipotetic ajutor financiar dacăAtena îi susţine cauza la Bruxelles. Polo-nia, în schimb, pledează pentru menţinereapoliticii de pedepsire economică a Rusiei,atâta timp cât în Ucraina impasul nu s-arezolvat iar Rusia nu a dat înapoi niciunmetru, Varşovia argumentând că relaxareasancţiunilor ar slăbi şi mai mult autoritateaUniunii Europene ca actor pe scena globală.

„Pas cu pas”, spune Frank Walter Stein-meier, în stilul caracteristic, „sancţiunilear putea fi ridicate”, fiindcă nu au adus un

progres substanţial în reglementarea con-flictului din Ucraina. Morala? Agresoru-lui nu ai ce să-i faci, decât să cazi la pacecu el. Dreptul forţei e mai puternic decâtforţa dreptului, asta ar spune în esenţă,contrar principiilor declarate ale UniuniiEuropene, ridicarea sancţiunilor la adresaRusiei fără restabilirea situaţiei de dinaintede 2014. Ce ar trebui aşadar să înţeleagă deaici ţările postsovietice din Estul Europei?Simplu: că Germania şi Franţa nu sunt dis-

puse să suporte la nesfârşitcosturile sancţionării eco-nomice a Rusiei, pentru ada implicit garanţii de secu-ritate statelor mici din regi-une. Gata, ajunge! Ce a fosta fost, Ucraina trebuie să sedescurce, să-şi normalizezerelaţia cu Rusia, RepublicaMoldova la rândul ei să aibăgrijă ce face, polonezii, bal-ticii şi românii s-o lase maimoale cu intransigenţa pe banii altora, căci echilibruleuropean de putere trebuiesă meargă mai departe, mi-zele colaborării cu Moscovafiind incomparabil mai maridecât suveranitatea şi in-tegritatea teritorială a unuistat vulnerabil, care oricuma dezamăgit ca prestaţie înceea ce priveşte reformele şi

combaterea corupţiei. Dacă aşa va fi, pastila înghiţită în zona noastră, va fi amară, iartrimiterile, fie şi doar speculative, la pactulgermano-rus care a precedat cel mai mareabuz din istoria Europei vor (re)deveni in-evitabile.

Dar Bucureştiul? Ce va spune Româniala summitul de la sfârşitul lunii? Va rămâneoare politica noastră externă consecventă cupropriile poziţii de anul trecut, susţinândmenţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei(în fond, Moscova nu a dat semne că a ce-dat ceva din agresiunea asupra Ucrainei)sau se va plia pragmatic pe poziţiile concili-ante ale Berlinului, probabil şi ale altor statemembre, acceptând relaxarea sancţiunilor,cu toate consecinţele economice, strategiceşi simbolice care decurg de aici? Nu trebuiepierdut din vedere că viitorul Consiliu Eu-ropean va avea loc la doar câteva zile dupăBrexitul din 23 iunie, iar în cazul unui re-zultat favorabil ieşirii Marii Britanii dinUniune, întreaga reuniune a liderilor euro-

peni va fi dominată de acest subiect, oricealtceva trecând în mod evident pe plansecundar sau fiind chiar amânat de la dezbatere.

Răspunsul la întrebările de mai sus,atunci când îl vom afla, ne va sugera con-duita României pe termen mai lung şi,foarte probabil, în mai multe dosare com-plicate de pe masa Bruxelles-ului. De obi-cei, deciziile sensibile de acest tip includconsiderente integrate, preluate din maimulte perspective şi dosare, respectiv cuevaluarea unor consecinţe şi interese caredecurg dintr-o agendă mai largă. Apro-pierea consistentă de Berlin, dacă este luată în considerare ca opţiune strategică pe ter-men lung în politica României la nivel eu-ropean, necesită alinieri şi convergenţe pediverse teme, care pot funcţiona ca marker,inclusiv pe soluţia la criza imigranţilor. Pe

de altă parte, avem toate motivele să cre-dem că Statele Unite nu vor privi cu ochi buni o relaxare a sancţiunilor europene împotriva Rusiei, o astfel de decizie fiindpercepută ca o abandonare ruşinoasă aUcrainei, a principiilor şi valorilor occiden-tale şi a strategiei de încurajare a perspec-tivei europene şi euroatlantice a fostelorrepublici sovietice din Estul Europei. Einutil să spunem că regimul Putin ar ieşiconsolidat dintr-o astfel de victorie la Brux-elles iar posibilităţile Uniunii Europene dea descuraja asertivitatea Rusiei în regiunear deveni aproape nule.

Vor fi probabil voci care vor argumen-ta că Uniunea Europeană e una, şi NATOe alta, iar statele membre au libertatea să„joace” tactic şi strategic diferit în cele douăorganizaţii, relaxând sancţiunile economice împotriva Rusiei la nivelul Uniunii, dar întărind prezenţa militară a NATO pe Flan-

cul Estic. Germania e în fond un bun exem-plu pentru acest dualism, fiind înclinatăsă-şi îmbunătăţească rapid şi substanţialrelaţiile economice cu Rusia, deci să renunţela sancţiuni, dar în acelaşi timp să-şi creascăparticiparea militară (cu trupe rotaţionaleşi echipamente) pe Flancul Estic al AlianţeiNord-Atlantice. Chiar şi aşa, discursulRomâniei la viitorul Consiliu Europeanva trebui să rezolve dileme de poziţionaredeloc simple, legate de articularea noastrăprincipială, dar inteligentă, pragmatică,dar totuşi şi coerentă în sistemul relaţiilorinternaţionale actuale, în care Marile Puteripar că îşi redefinesc raporturile.

Agresorului nu ai ce să-i faci, decât să cazi la pace

cu el. Dreptul forţei emai puternic decât forţa

dreptului, asta ar spune înesenţă, contrar principiilor

declarate ale Uniunii Europene, ridicarea

sancţiunilor la adresa Rusiei fără restabilirea situaţiei de dinainte de

2014.

UE în faţa unei noi decizii dilematice: continuarea sau relaxarea sancţiunilor împotriva Rusiei?


10/23

10 | cultură

| 2 - 8 iunie 2016 Nr. 615

TIFF.15

Zeci de lme, muzică live, discuții post-vizionare cu cei mai importanți reali-

zatori de lm din competiție, sesiuni deîntrebări și răspunsuri cu invitați specialidin festival, aceasta a fost oferta ultimelorșapte zile ale Festivalului Internaționalde Film Transilvania (TIFF). Departede a încheiată, povestea continuă înurmătoarele zile cu prezența la Cluj auneia dintre cele mai cunoscute actrițe dintoate timpurile, o divă și un sex-simbol alcinematograei mondiale, Sophia Loren.Premiul pentru întreaga carieră îi va în-mânat sâmbătă, 4 iunie, de top modelulMădălina Ghenea.

Premiere mondiale românești sau lmepremiate în alte festivaluri de renume dinlume, comedii savuroase sau horror-uricare îți provoacă insomnii, toate pot văzute în aceste zile la TIFF, în cinemato-grafe sau în aer liber. Pe durata TIFF-ului,Clujul a devenit un uriaș multiplex în carelmul este rege.

Festivalul Internațional de Film Tran-silvania (TIFF), ajuns în acest an la a 15-aediție, a debutat vineri, 27 mai, cu o galăspectaculoasă în care vedete au fost acrobații

Motorul cinefil-turisticTIFF s-a pus în mișcare

și dansatorii trupei franceze Transe Ex-press. Aceștia au oferit publicului dinPiața Unirii un spectacol extraordinarde acrobație la 45 de metri înălțime.Începând cu ora 20.00, pe covorul roșuau început să pășească și primii invitați,printre aceștia primul cosmonautromân care a zburat vreodată în spațiulcosmic, Dumitru Prunariu, realizatoa-rea și prezentatoarea TV, Andreea Escasau regizorul Nae Caranl al cărui lm,6,9 pe scara Richter”, a fost proiectat îndeschiderea acestei ediții de festival.„Cred că este singura seară din cei 15 anide TIFF când avem aproape 3.000 de spec-tatori”, declara pe scena din Piața Uniriipreședintele Festivalului Internaționalde Film Transilvania (TIFF), Tudor Gi-urgiu, la puțin timp după începereagalei de deschidere. „În acest an avem șiun număr record de invitați, vor veni pes-te 1.200 de invitați din toată lumea, avem presă străină, radioul public din Spania,ziariști englezi, francezi. Ne-am dorit săaducem o premieră mondială la TIFF și măbucur că Nae Caranl a avut generozitateade a prezenta acest lm la Cluj. Nae Caranleste omul de la care am învățat foarte mult, prima mea experiență în cinematograe am

avut-o în 1993 la lmul regizat de el, «E pericoloso sporgersi»” , a declarat TudorGiurgiu, președinte TIFF.

Și în acest an, la fel ca anul trecut,președintele TIFF a insistat asupra fap-tului că festivalul este unul al publicu-lui, nu al invitațiilor oferite gratuit și a îndemnat spectatorii să își achiziționezedin timp bilete la lmele și evenimen-tele propuse de organizatori.

„Vom avea premiere mondiale mai multeca la edițiile anterioare, avem aproape 250de lme, producții de referință din istoriacinematografului, retrospectivele unor au-tori pe care eu consider că cinelii trebuiesă îi descopere, cum este japonezul SionSono, retrospective dedicate lmului li-banez, lmului croat, încercăm să m un felde agenție cinelo-turistică și să îi facem pecei din Cluj să călătorească rămânând acasă prin lmele pe care le aducem. Mai avemsecțiunea tradițională la TIFF, Zilele Fil-mului Românesc și ne vom bucura cu toțiică la Cluj se vor putea vedea pentru primadată în România lme românești prezentatela Festivalul de Film de la Cannes, respectiv,«SieraNevada», a lui Cristi Puiu și «Câini»de Bogdan Mirică” , a declarat în seara ga-lei Mihai Chirilov, directorul artistic al

TIFF, adăugând că de neratat în cadrulTIFF-ului sunt petrecerile, evenimentelede la Bonțida și proiecțiile de lme or-ganizate în cartiere.

De exemplu, Cinema Dacia dinMănăștur a devenit luni după-amiazăuna dintre cele mai „erbinți” locații ale

festivalului o dată cu proiecția lmului„Dragoste și sex în stil musulman”.Cele trei povești intersectate, în caremusulmani devotați din Beirut încearcăsă-și trăiască iubirile fără să încalce reg-ulile religiei au prezentat motive su-ciente pentru spectatori să recomandeaceastă simpatică farsă pentru Premiulpublicului. Un deosebit succes la pub-lic l-a avut și premiera comediei „Douălozuri”, în regia lui Paul Negoescu,proiectată marți în Arkhai SculpturePark din localitatea clujeană Vlaha. CuDorian Boguță, Dragoș Bucur și Alexan-dru Papadopol în roluri principale, l-mul a avut un buget redus, ind realizat,potrivit regizorului, cu „deal-uri bune”,fără ca actorii să e plătiți. Cei peste1.500 de spectatori din A rkhai SculpturePark au fost primii care au văzut acestlm, realizatorii ind optimiști în ceeace privește viitorul lui.

În ceea ce privește cele 12 lme aate în competiția pentru Trofeul Transil-vania, predicția Transilvania Reporter,până în acest moment, pentru câștigareatrofeului este lmul „Vrăbii”, în regia luiRúnar Rúnarsson. Regizorul a mai fostpremiat în cadrul TIFF, pentru cea mai bună regie în 2011, atunci ind prezentcu lmul „Eldall”. Actuala producțieaată în competiție, „Vrăbii”, spunepovestea lui Ari, un tânăr de 16 ani carese mută din Reykjavik în izolatul West-ords pentru a sta cu tatăl său, Gunnar.Acolo trebuie să înfrunte provocărilerelației dicile cu un tată alcoolic și îșidescoperă prietenii din copilărie, multschimbați.

Festivalul Internațional de FilmTransilvania continuă până duminică,5 iunie.

Cristina Beligăr

Vom avea premieremondiale mai multe ca laedițiile anterioare, avem aproape 250 de filme,

producții de referință dinistoria cinematografului,

retrospectivele unor autori pecare eu consider că cinefiliitrebuie să îi descopere, cumeste japonezul Sion Sono,

retrospective dedicate filmului libanez, filmului

croat, încercăm să fim un fel de agenție cinefilo-turistică

și să îi facem pe cei din Cluj să călătorească rămânând acasă prin filmele pe care

le aducem”, Mihai Chirilov,

directorul artistic al TIFF



F o t o : V l a d

C u p ş a

F o t o : V l a d

C u p ş a




11/23


12/23

ALEX² | 1312 | REPORTAJ

2 -8 iunie2016 Nr.615 || 2 - 8 iunie2016Nr.615

§ Internet fixprin fibră optică la vitezedepână la 1Gbps şi routerWi-Fi inclus

§ Televiziuneprin cablu cu peste160 de canaleTV,inclusiv opțiunileHBOsi Maxpack

§ 20% reducerepentru abonamenteledeinternet fix și televiziuneprin cablu pentru clienţii cu abonament de mobil Orange

§ Bonus pentru fiecarean petrecut în reţea

Orangelansează serviciiledeinternet prin fibră optică,vocefixă șiteleviziuneprin cablu digital și devineastfel operatorconvergent fix-mobil.Începând din luna iunie,clienții din orașeleCluj-Napoca,Iași șiTimișoara sevorbucura decalitatea Orangeși pentru soluțiilepentruacasă,deo ofertă avantajoasă și demai mult confort și timp libercâștigat,având un singurfurnizorpentru toateserviciilede telecom.

Cu Orange Mobil, clienții au la dispoziţieservicii devoceși internetprin cea mai extinsă rețea 4G. Orange Home leaduceclienților inter-net prin fibră optică cu vitezedepână la 1 Gbps,televiziuneprin cabludigital sau prin satelit,vocefixă,precumși soluții de monitorizareşicontrol al locuinţei dela distanţă.

În plus,clienții care sunt alături de Orange de mult timp șicare aleg Orange Mobil și Orange Home primesc beneficiisuplimentare: 20% reducerepentru abonamenteledeinternet fix șiteleviziuneprin cablu,nelimitat minutenaționaleși mai mult internet

pemobil în pacheteledeservicii mobiledin oferteleOrangeFamilyșiOrangeShareși,suplimentar,bonus 5euro pentru fiecarean în rețea,pentru a cumpăra tablete,smartphone-uri sau accesorii,o singurăfactură pentru toateserviciileși un singurnumărde contact pentruServiciul Clienți,499.

„De12 ani,OrangeRomânia esteprima alegerea clienţilorpentruserviciiledetelefoniemobilă,ceea cese datorează,înaintedetoate,calității pecarele-o oferim.Ambiția noastră estesă aducemaceeașiexperiență și în utilizarea serviciilorconvergente- calitate,simplitate,oferteavantajoaseși relevante- astfel încât Orangesă devină primaloralegerepentru întreaga gamă de servicii telecom.”a declaratLiudmila Climoc,CEOal OrangeRomânia.

Noile pachete personalizate de soluții integratepentru mobil și acasă lansate de Orange sunt:

Orange Home Net: oferă viteze de download de până la 1 Gbps,viteze crescute de upload și o stabilitate crescută a conexiunii.Estedisponibil în 3 pachete: viteze maxime de download de 100 Mbps,500 Mbps sau 1 Gbps, toate cu router Wi-Fi inclus.Pentru clienții Or-ange cu abonamente pentru serviciile mobile prețurile sunt cuprinse

între 7 și 11 euro (cu TVA)[1].Orange Home TV - oferă cliențilorpeste 160 de canale TVla o calitate excelentă a imaginii,cu ajutorulcelei mai noi tehnologii de acces prin fibră optică.Serviciile sunt

disponibile pe maxim 5 televizoare,într-o locuință,dintre care 4 potavea televiziune digitală şi unul televiziune analogică.Utilizatorii potalege din 3 pachete de bază – Analog, Explore și Global - și 5 opțiunisuplimentare,precum HBO sau Maxpack,ce oferă canale precumHBO și Cinemax.Pachetele de bază includ de la 51 la 121 canale TV șiau prețuri standard între 6 şi 9 euro pentru clienții Orange abonați laserviciile mobile.[2]Clienții pot urmări emisiunile,filmeleși serialelepreferateşi înmișcare,petelefon,tabletă sau laptop,prin OrangeTVGo.Orange Home Fix - serviciul devocefixoferit cliențilorpentrua păstra legătura cu cei dragi.Aceştia îl pot alege oricând și fărăperioadă contractuală,beneficiind de100 de minutenaționaleși 100deminuteîn rețea pe lună,cu 1,25euro/lună (cu TVA) cu avantajepentru pacheteleintegratefix-mobil,prețuri reduse,echipamentegratuitepentru serviciilepentru acasă și mai multereduceri deprețla smartphone-uri și tableteîn funcțiede vechimea abonamentuluiOrange.Orange Smart Home - serviciul inovatorcarepermite clienţilorsămonitorizezeși să controlezelocuința,prin intermediul senzorilor,săprimească alerteprin SMSsau e-mail,dar și să sedeclanșezeînre-gistrarea video,cu ajutorul camerei Wi-Fi.Notificărilepot fi vizualizatepetelefonul mobil,tabletă sau calculatorîn cazdeefracție,incendiu,inundațieși altele.Pentru mai multe detalii despreoferta Orangepentru mobil și acasă,vă invitămsă accesațiwww.orange.ro.

Orange lansează servicii de internet fix prin fibră optică, televiziune prin cablu și telefonie fixă

A D V E R T O R I A L

MICROBIŞTI DIN NĂSCARE

Dragostea pentru sport este unul din-tre cele mai frumoase cadouri pe

care părinții îl pot oferi copiilor lor, fiecă discutăm de 1 iunie sau de orice altăzi. Fie că vorbim despre performanță saunu. Transilvania Reporter vă prezintă douăfamilii care au în comun nu doar pasiu-nea nemărginită pentru sport și pentrusimbolul „U”, ci și modul în care își cresccopiii. Băieții, Alex și Alex Radu sunt cusiguranță cei mai tineri, dar și cei maiprezenți și implicați suporteri ai sportuluiclujean, fie că e vorba de fotbal, handbal,baschet, volei sau alte sporturi, asta pentrucă părinții lor consideră că este extrem deimportant ca puştii guste puțin din fiecare

Cei mai mici și cei mai mari susinători ai sportului clujeansport, pentru ca, la momentul potrivitsă își aleagă singuri, dar în cunoștințăde cauză, sportul pe care îl vor practica.În prezent copiii, se joacă „de-a fotbal-ul”, având ambii calități deosebite.

I-am întâlnit pe cei mici la finalulmeciului „U” Cluj – Olimpia Satu Mare,uimiți de reacția fanilor, care au intratfurioși pe teren. Pentru a uita de inci-dent, Alex mare l-a luat de mână peAlex mic și au intrat ca doi campioni pesuprafața de joc, unde s-a încins un mecipe cinste.

Mămicile îi încurajează de pe mar-gine. Ambele sunt sportive. DianaRadu, mama lui Alex mare, este instruc-tor de fitness, iar Oana Chirilă, mamacelui mic, este fără îndoială una dintre

cele mai titrate handbaliste clujence dintoate timpurile.

A câștigat trei medalii de aur, unade argint și una de bronz, cu echipelenaţionale ale României la CampionateleEuropene şi Campionatele Mondiale latoate categoriile de vârstă: cadete, juni-oare, tineret, universitare şi senioare,este de patru ori campioană a Spaniei, odată a României și are nouă participări în cupele europene.

Ambele au făcut sport de mici. Di-ana a jucat baschet în perioada junio-ratului, în timp ce prima pasiune a Oa-nei a fost atletismul, nu handbalul, cums-ar putea crede. Oana început să joacehandbal la 13 ani, la CSS „Viitorul” Cluj,la îndemnul părinților, câștigând după

numai un an primul său trofeu: titlulde vicecampioană a României la cadete(1995). A urmat apoi alte z eci de trofee.

„Părinții sunt cel mai bun exemplu pen-tru copii. Eu am început să fac handbal pen-tru că m-au obligat mai mult părinții. Abiaapoi, după primul turneu, a început să îmi placă. Pentru Alex, noi suntem exemplulnumărul unu. Ne vede pe noi făcând sportși imediat ne imită și el. Casa noastră estetoată un teren de fotbal. Alex lasă jocurilede pe tabletă pentru fotbal. Încă de când erabebe, a fost atras de mingea de fotbal. Aveao minge în pătuț și tare îi plăcea să dea cu piciorul, așa cum putea”, povestește Oana.Tatăl lui Alex mic, Călin Țiplea, a fost larândul său jucător de fotbal, atât la Uni-versitatea Cluj, cât și la alte echipe din

țară și din străinătate. Și-a încheiat ca-riera sportivă în Italia, la vârsta de 28 deani, când a decis să se dedice antepreno-riatului. Călin a fost coleg cu tatăl ce-luilalt Alex, în timpul junioratului. DanRadu a fost și el fotbalist la rândul său,debutând în cadrul Universității Cluj.

La vârsta la care sportivii deperformanță au deja un palmares con-sistent, sportul i-a oferit Dianei Radusansa de a-și schimba modul de viață.A dat fără niciun regret munca de bi-rou pe cea din cadrul sălii de sport.„ Am făcut baschet până la nivel juniora-tului, apoi am pus bascheții în cui pentrucă nu eram la nivel. În paralel am făcutdans și două facultăți: Drept și Comu-nicare. Obișnuită să fac sport zilnic, nuaveam cum să mă opresc. Am început sămerg la sală și la sală veneau tot felul deinstructori internaționali și îmi spuneaucă am aptitudini deosebite față de alte co-lege. Mi-au zis să fac un curs. Am rămasînsărcinată, dar mi-am promis că voi faceun astfel de curs. Când am considerat că Alex este suficient de mare, am făcut uncurs de formare de instructor de fitness șiefectiv mi-am schimbat viața. Am lucrat11 ani și jumătate la birou, dar nu existătermen de comparație, deși lucram cu multentuziasm și acolo și eram apreciată. Nuexistă zi în care să nu am satisfacție la fi-nalul claselor, satisfacția că le pot da în-credere unor fete care vin să facă sport. Înopinia mea, sportul nu are decât beneficii, fie că e de performanță sau la nivel de ama-tori”, consideră Diana.

Diana și Alex sunt două prezențe

nelipsite la meciurile Universității Cluj.„Noi mergem la toate sporturile.Vreau ca Alex să își aleagă singur sportul potrivit șie datoria mea să i le arăt pe toate. Am fostchiar și la balet și i-a plăcut mult. Peste

tot pe unde mergem, Alex are anumiți preferați. Sportivii sunt foarte drăguți șiîl bagă în seamă, se fotografiează cu el, îidau autografe, iar pentru un copil aceastăinteracțiune contează mult”, spune Diana.„ Acasă avem o cameră pe care am transfor-

mat-o în sală de sport. Acolo ne jucăm fărăsă existe riscul să spargem ceva. Până acum, Alex s-a îndreptat mai mult spre fotbal. Măuit la el și îl văd pe tatăl lui. E incredibilcât de mult seamănă. La fel lovesc mingea, la fel alergă. Cred că va alege fotbalul”, spuneDiana.

Prima repriză s-a încheiat. Cei doicopii se relaxează pe bancă. Călin afost arbitru, urmărindu-le evoluțiade pe teren. „Eu îmi doresc de la copil-ul meu să devină un om bun, să știe ceînseamnă respectul față de oameni, să fieun om educat. Nu e destul să practici unsport ajutându-te doar de forța fizică saude voință, ci trebuie și minte. Copiii văd

oameni din sport care înjură, sportivi carenu înjură, oameni care se comportă civi-lizat și oameni care se comportă agresiv.Prin sport, poți să îi transmiți copiluluitău și o latură, și cealaltă. E important ca

el acasă să aibă liniște și să îi explici că sportuleste o competiție în care te întreci cu un alt partener, urmând să câștige cel mai bun. Astaîmi doresc de la Alex. Apoi, competiția la nivelînalt, de la o anumită vârstă, o va simți el pe propria piele. Vreau ca Alex să înțeleagă c eînseamnă respectul, educația față de părinți, față de colegii de la grădiniță, față de colegiide echipă. Cred că, dacă va avea toate acestea,va putea deveni un lider”, spune Călin. Cutoate că își dorește ca fiul său să devinăfotbalist, acesta îl va susține și dacă o vamoșteni pe mama sau dacă va alege altsport: „Eu îl susțin orice alege să facă. Credcă are mari șanse să devină handbalist. Îmidoresc să fie un om de bază într-o echipă, dacă face sport de perfomanță. Dar până va facesport de performanță, va alerga, se va distra,se va juca și va gusta puțin din fiecare sport ”,spune Călin Țiplea, care este sigur că fiulsău va fi „U”-ist.

„ Aș fi și mai mândru să fie numărul zece alUniversității Cluj. Mi-ar plăcea să fie coleg deechipă cu Alex. Și eu cu tata lui Alex am fostcolegi, ne-am întâlnit când eram juniori pe ter-enurile din «Babeș». Mi-aș dori foarte mult șicopiii să fie la rândul lor coechipieri și la 35 deani să își amintească că am fost aici, pe această pistă, să vorbim despre ei când aveau doi, re-spectiv cinci ani. Eu mi-aș dori foarte mult să fie fotbalist. Îi văd deja talentul, sper să și-l dez-volte în viitor”, spune clujeanul.

Cele două familii îi încurajează pe toțipărinții să le insufle copiilor lor dragosteapentru sport sau să le creeze cadrul idealpentru ca aceasta să se dezvolte, chit că vorface sau nu performanță. „Noi mergem la

meciuri încă de când Alex a început să umbe”,spune Diana, fiind completată de Oana:„Noi l-am dus pe Alex la primul meci când aveatrei săptămâni”, spune handbalista.

Maria Man

Noi mergem la toate sporturile. Vreau ca Alex

să își aleagă singur sportul potrivit și e datoria mea să i le arăt pe toate. Am

fost chiar și la balet și i-a plăcut mult”,

Diana Radu




13/23

14 | COMUNITATE

| 2 - 8 iunie 2016 Nr. 615

distracţie

Moda este schimbătoare. Știm cu toțiiacest lucru. Petrecerile pentru copii

nu mai sunt ce erau odată. Nici acestea nuau fost „menajate” de tendințele vremii,la fel de schimbătoare. Dacă până nu de-

mult, sărbătoritul avea câțiva invitați,petrecerile ind organizate de părințisau de bunici, acasă sau în grădină, acums-a creat o adevărată industrie în acestdomeniu.

Găzduite de cele mai multe ori în lo-curile de joacă private, petrecerile sunt din

Petrecerile pentru copii,

un nou trend pe piața clujeană Minicity – orășelulpetrecerilorMinicity este un loc de joacă inedit, un

orăşel în care copiii între 3 şi 12 ani se joacă în spaţii personalizate, experimentează şipractică diverse meserii. Spaţiile dedicateeducaţiei şi bunei-dispoziţii sunt: supermar-ketul, banca, închisoarea, cabinetul stomato-logului, coafor

no 615 trreporter

Documents