no 611 trreporter

8/17/2019 NO 611 TrReporter

1/23

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | 5 - 11 mai 2016 • Nr. 611 • 2 lei • 24 pagini www.transilvaniareporter.ro

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

ACTUALITATE pag. 3

CĂLĂTORII pag. 17

RELIGIE pag. 15

SPORT pag. 21

Salariul minim de „pază”crește sau rămâne același?

Cetatea Devei 2.0

Săptămâna Luminată

Cupa sus Cluj!

Ziua Europei, sărbătorită la Cluj printr-un concert extraordinar

Clujenii sunt invitați să sărbătorească Ziua Europei, în 9 mai, printr-un concert susținut de violonistul Ilian Gârneț, dirijorulVlad Agachi și Young Famous Orchestra. Concertul „Eu sunt Europa” aduce în fața publicului o mică enciclopedie aprincipalilor compozitori europeni din Estul și Vestul continentului.

Pentru mai multe detalii intrați pe transilvaniareporter.ro sau scanați codul QR alăturat.

1 € 4.4919 lei

1 $ 3.9101 lei

DOSAR | ÎNCEPE CAMPANIA, DISPAR CANDIDAŢII

CULTURĂ pag. 10

Despre Cluj, în alb și negru

O campanie pentru

liniştea lui Emil BocDecizia Curţii Constituţionale de a nuamenda procedura legală de alegerea primarilor într-un singur tur pune înlumină deznodământul campaniei electo-rale din Cluj cu două zile înainte ca ea săînceapă: Emil Boc nu va pierde la vot .

Paradoxal, pentru actualul edil, favoritdetaşat în sondajele de opinie, campaniaelectorală se arată a fi un parcurs mai co-mod decât ce a trăit anterior campaniei. Oanumită nelinişte privind o posibilă înce-pere a urmării penale într-un caz ce ţine defapte din guvernarea sa persistă, în schimbcondiţiile de finanţare a campaniei electorale îi împiedică pe contracandidaţii săi să fie lafel de vizibili ca până acum. Dacă până la în-ceperea campaniei, un candidat putea chel-tui cât dorea pentru promovare, în timpulcampaniei el trebuie să se încadreze într-un buget de publicitate care să nu depăşească50.000 de lei în ce-i priveşte pe pretendenţiila Primăria Clujului. Aceştia, zece la număr,sunt în majoritate necunoscuţi clujenilor şila fel vor rămâne şi la finalul unei campaniisăracă în cheltuieli electorale.

Dacă Emil Boc e scutit de efortul de a seface cunoscut, câţiva din contracandidaţiisăi au investit mult înainte de a se instauraausteritatea din campanie. În disperareade a obţine notorietate, unul dintre ei a împânzit oraşul cu bannere în care păreacăzut în cap. Ei bine, de vineri, toate ba-nnerele din oraş vor trebui retrase subefectul Legii electorale şi dezavantajat este

chiar principalul contracandidat al pri-marului. Octavian Buzoianu este susţinutde o listă incredibilă de partide, în care seamestecă PSD, PNŢCD şi PRM, dar, fiindnou în politică, este sub Emil Boc ca no-torietate. Echipa sa de campanie a confir-mat că se va conforma legii şi va retrage bannerele.

Primarii în funcţie au intrat mai întot-deauna cu avantaj în campanie, iar acum, cunoul sistem de desfăşurare a alegerilor, suntfavorizaţi mai mult decât oricând. Cu o lună înainte ca ei să fie cel mai probabil realeşi,câţiva edili eterni din localităţile judeţului văsunt prezentaţi în interiorul ziarului. E bine însă de ştiut că, din acest an, mita electoralăcu ulei şi făină este interzisă complet. Par-tidele sau candidaţii care continuă să comer-cializeze astfel voturi o vor face ilegal, şi,chiar dacă se expun doar unor amenzi, vorda indicii privind comportamentul lor din

momentul în care vor fi aleşi. (C.C.) pag. 4-7

OPINIE | EMILIAN ISAILĂApusul gimnasticii, un semn că sportulromânesc e în criză profundă pag. 8

OPINIE | VALENTIN NAUMESCUTrupele americane în Basarabia:prea devreme sau prea târziu? pag. 9

F o t o : D a n B o d e a ©

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

Din păcate, anul trecut, Parlamentul a ratat o ocaziebună de a produce legi electorale mai bune, incluzând

aici și Legea finanării, și Legea partidelor... Spun asta pentru că noul cadru legislativ nu contribuie cu nimic la

îmbunătăirea ofertei electorale. Am avea o campanie maibună dacă am avea candidai mai buni, dar asta nu se

întâmplă”, George Jiglău, politolog

F o t o ©

N i c u C h e r c i u


2/23

2 | ACTUALITATE

| 5 - 11 mai 2016 Nr. 611

2.000 de tineri maghiari au mărşăluit prin Cluj

în construcţie

AutostradaTransilvania continuă

către Târgu-MureşOrdinul de începere a lucrărilor pe cele

trei loturi de proiectare şi execuţie aferenteAutostrăzii Ogra - Câmpia Turzii, parteautostrada Câmpia Turzii - Târgu-Mureşa fost emis miercuri de către Compania deAutostrăzi. Autorităţile amintesc că emit-erea ordinului de începere a lucrărilorpe cei circa 40 de kilometri a fost posibilădoar cu ajutorul Ordonanţei de Urgenţăadoptată în lună martie de către Guvernşi care a dus accelerarea implementăriiproiectelor de infrastructură, în special pepartea de obţinere a avizelor.

„Odată cu aplicarea prevederilor Ordonanţeinr. 7/2016 privind unele măsuri pentru acceler-area implementării proiectelor de infrastructurătranseuropeană de transport, precum şi pentrumodicarea şi completarea unor acte norma-tive, Ministerul Transporturilor şi CNADNR

au reuşit să creeze premisele începerii lucrărilorîn cadrul acestor contracte, prin reglementa-rea acordării avansului şi obţinerea avizelornecesare autorizării lucrărilor într-un termenscurt" , arata CNADNR.

Astfel, de miercuri, CNADNR a emis„Ordinul de începere a lucrărilor pentru celetrei contracte de proiectare şi execuţie (FIDICGalben) aferente Autostrăzii Ogra - CâmpiaTurzii", contracte cu durata de execuţie de16 luni de la data de începere a lucrărilor,perioada de proiectare ind de patru luni,iar cea de execuţie de 12 luni.

Tronsonul A3 Ogra - Câmpia Turzii vaasigura conexiunea cu tronsonul Târgu-Mureş - Ogra, respectiv tronsonul CâmpiaTurzii - Gilău, dat în prezent în exploatare.

Contractele în discuţie:

Lotul 1 Ogra - Iernut (3,6 km) - Asocierea

Geiger Transilvania SRL - Wilhelm GeigerGmbH & Co.KG - 55.782.941,89 Lei fără TVA;

Lotul 2 Iernut - Cheţani (17,9 km) - Aso-cierea Astaldi SPAn Max Boegl România

SRLn Astalrom SAn Consitrans SRL -437.630.890,05 Lei fără TVA;

Lotul 3 Cheţani - Câmpia Turzii (15,691km) - Asocierea S.C. Straco Grup S.R.L.

- S.C. Specialist Consulting S.R.L. - S.C.Total Road S.R.L. - contract în valoare de279.744.271,56 Lei fără TVA

zilele studenţilor maghiari

Aproximativ 2.000 de tineri aumărşăluit, miercuri, prin mai multe

zone ale municipiului Cluj-Napoca, îndeschiderea manifestărilor prilejuitede Zilele Studenţilor Maghiari, care sedesfăşoară în perioada 4-8 mai.

Preşedintele Uniunii StudenţeştiMaghiare din Cluj-Napoca, Res KonradGergely, a spus că, prin acţiunea lor, ti-nerii maghiari vor să arate modul paşnic în care petrec .

„Peste 2.000 de studenţi maghiari dinCluj-Napoca participă la Zilele Studenţeşti Maghiare şi am pornit într-un marş festivdin Piaţa Unirii până în Pădurea Hoia, peo distanţă de patru kilometri, unde va avealoc prezentarea celor 58 de echipe a câte 35

de studenţi. Prin acţiunea noastră vremsă arătăm în ce mod paşnic pot petrecestudenţii maghiari din oraş şi să se vadăşi câţi studenţi maghiari învaţă aici.

Pe parcursul celor cinci zile ale ZilelorStudenţeşti Maghiare din Cluj-Napoca,echipele se vor înfrunta în diverse probe, dela cele sportive, la cele de cultură generalăsau concursuri de dans. Este cel mai mareeveniment organizat de studenţii maghiariîn anul 2016 în România” , a menţionatRes Konrad Gergely.

El a mai spus că în cadrulmanifestărilor va avea loc şi OlimpiadaStudenţilor Maghiari de Pretutindeni,la care participă studenţi maghiari dinmai multe ţări, şi vor susţinute o seriede concerte.

descoperire

Trei cercetători români, dintre care doiclujeni de la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi unul de la Universitatea

Bucureşti, sunt semnatarii articolului„Istoria genetică a Europei din Europaglaciară”, publicat în prestigioasa revistăNature.

Articolul românilor arată că omulmodern, care ocupă astăzi Europa, pro-vine dintr-o populaţie din nord-vestulrespectivului continent şi din OrientulApropiat.

Pentru acest studiu, care a fost rea-lizat cu susţinerea mai multor centreuniversitare din lume, au fost analizatedatele genomului provenind de la 51de indivizi care au trăit într-o perioadăcuprinsă între în urmă cu 45.000 de anişi acum 7.000 de ani. Doi dintre indiviziianalizaţi au trăit pe teritoriul de astăzi alRomâniei, iar rămăşiţele lor provin dinPeştera cu Oase şi din Peştera Muierilor.Fosila din Peştera cu Oase este cea maiveche fosilă de om modern, datată di-

rect, din Europa.„Sunt şi alte fosile care au fost găsite şi

se pretind mai vechi, dar vârsta lor nu estesigură, ori acesta este datat direct, vârstaeste sigură" , a explicat cercetătorul OanaMoldovan, de la Institutul de Speolo-gie „Emil Racoviţă" din Cluj. Potrivitacesteia, studiul a urmărit să analizeze

variaţia genetică a celor 51 de oamenimoderni.

„Pentru că aparţin unor perioade diferites-a vrut să se vadă dacă există o legătură întreaceste populaţii de vârstă diferită sau dacă au

origini diferite, deci cum au evoluat oameniimoderni în Europa. Asta a fost ideea. Nou-tatea constă în faptul că este prima dată cândse pune în evidenţă că nu această probă dinPeştera cu Oase este strămoşul omului mo-dern, că aparţine unei populaţii care nu se ştiece evoluţie a avut. Omul modern de astăzi, deciomul care ocupă astăzi Europa, are alte origini,deci provine din altă populaţie, o populaţie dinnord-vestul Europei şi din Orientul Apropiat.Dar omul de la Peştera cu Oase este altceva,se pierde undeva în istoria evoluţiei umane înEuropa" , a spus Oana Moldovan.

Cercetătorul a menţionat că fosila dinPeştera cu Oase este cea mai „deosebită”fosilă de om modern, deoarece are genede neanderthalian într-o proporţie maimare decât alte fosile de om modern careau fost analizate.

Oamenii moderni au sosit în Europa în urmă cu aproximativ 45.000 de ani, dar

se ştiu puţine date despre genetica lor.Studiul a fost coordonat de cercetătorul

american David Reich, iar din echipa saau făcut parte şi cercetătorii români Sil-viu Constantin, Oana Teodora Moldo-van (ambii de la Institutului de Speologie„Emil Racoviţă") şi Dan Grigorescu (Uni-versitatea Bucureşti).

Doi clujeni semnează un articolîn prestigioasa revistă Nature

Noutatea constă în faptulcă este prima dată când

se pune în evidenţă că nu această probă din Peştera

cu Oase este strămoşulomului modern, că

aparţine unei populaţiicare nu se ştie ce evoluţie a avut. Omul modern

de astăzi, deci omul careocupă astăzi Europa,

are alte origini, deci pro-

vine din altă populaţie, o populaţie din nord-vestul Europei şi din Orientul

Apropiat”, Oana Moldovan, cercetător


T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r


3/23

ACTUALITATE | 3

5 - 11 mai 2016 Nr. 611 |

MAJORARE

Î nceputul lunii mai aduce cu sine,pe lângă minivacanța de care ne-ambucurat cu toții, o schimbare fel deîmbucurătoare, pe piața muncii. Potri-vit unei Hotărâri de Guvern adoptatela sfârșitul anului trecut, salariul debază minim brut a crescut de la 1 mai,de la 1.050 la 1.250 de lei pentru un pro-gram complet de lucru de opt ore pe zi.Astfel, salariul minim net al unui sala-riat care nu are persoane în întreținereva crește de la 777 de lei la 917 lei.

Nu toată lumea se bucură însă denoua reglementare, întrucât aceastaaduce cu sine costuri pentru angajatori:pentru un salariu minim brut pe econo-mie de 1.250 de lei, angajatorul trebuiesă cheltuiască de fapt 1.538 de lei,

diferență care include contribuțiile so-ciale pe partea angajatorului, din Codulfiscal. Acum, un angajatortrebuie să plătească cu 250de lei mai mult pentru unangajat care câștigă salariulminim.

Unu mai ieftin

Problemele au apărut însă, înainte ca noua regle-mentare să intre în vigoare.Știind că, de la 1 mai, sala-riul minim brut va crește, ofirmă de pază care opereazăpe zona Turda - CâmpiaTurzii și-a anunțat din timpclienții de faptul că tari-ful pe oră va crește de laaceastă dată. Firma a calcu-lat tariful minim ce trebuie

ofertat pe piață conformprevederilor legale. Astfel,pentru a lucra legal, o firmăde pază și protecție trebuiesă își plătească angajații(pază umană) cu 10.88 lei pe oră, aceas-ta sumă fiind minimul ce poate fi oferit, în conformitate cu prevederile HG-uluiintrat în vigoare. Ce s-a întâmplat? Maimulți clienți au decis să sisteze contract-ele cu firma respectivă, pe motiv că altefirme oferă servicii mai ieftine, chiar șidupă data respectivă.

„Tariful orar minim calculat doar la sa-lariul minim brut pe țară este de 10,88 lei.

Statistic vorbind, o societate de pază trebuiesă aloce un minim de 1.200 de lei anual pen-tru uniformele și dotările agenților de pazăal unui post permanent. În aceste condiții, prețul calculat este de 11.9 lei/ oră +TVA.Orice preț pentru serviciile de pază cu agent practicat de o societete de pază din Româniace este sub valoarea de 11.9 lei oră +TVAnu are cum să respecte prevederile Coduluimuncii” , susțin reprezentanții firmei depază.

Am cerut mai multor firme cu acelașidomeniu de activitate o ofertă de pazăumană pentru un edificiu din zona Tur-da, care urma să își înceapă activitateadupă data de 1 mai.

Oferte

În momentul în care am cerut ofer-

tele tarifare, o singură firmă ne-a spus căde la 1 mai va exista o majorare de preț,

conform prevederilor legale: „Tariful pro- pus de S.C. Tiger Protector Company S.R.L. pentru serviciul de pază, supraveghere şicontrol cu factor uman, tarif care cuprindeși indexarea salariului minim pe economie pe care Guvernul României o va efectua ladata de 01.05.2016 este: pentru agent de paza neînarmat, plecând de la motivarea sa-lariului minim pe economie, tariful poate fi

cuprins între 10,80 lei/oră/agent (fără TVA)în funcție de cerințele dumneavoastră” ,au transmis reprezentanții firmei.Reprezentanții companiei au omis săprecizeze și prețul maxim.

În cadrul S.C. Gecko Protect SRLtariful pentru serviciul solicitat (activi-tate de pază, supraveghere obiectiv şide păstrare a ordinii, pe ture cu agenţiide pază, în incinta obiectivelor benefi-ciarului, cu program stabilit de către pr-estator) tariful pentru serviciul solicitateste de 8.50 lei/oră/agent plus TVA.

„Vă supunem atenției oferta noastră privind paza și protecția umană la obiecti-vul dumneavoastră din localitatea Turda.Siguranţa şi încrederea sunt garantate prinseriozitatea şi profesionalismul persona-lului instruit, calificat şi atestat legal, dotatşi echipat conform legilor în vigoare (spray

lacrimogen, lanternă, stații radio de emisie-recepție), oferind o colaborarecorectă, punând accentul peliniştea şi confortul clientului.Oferta de preț pentru agentde pază și securitate este de9,5 lei/ora/agent+TVA” , tras-mit reprezentanții S.C. VIPGuard SRL.

Ce se întâmplă efectivdacă prețurile practicatesunt mai mici? Există posibilitatea ca salariaților să nuli se plătească salariul co-rect sau toate contribuțiilela stat.

Majorarea salariuluiminim brut cu 19% trebuie înregistrată, de către an-gajatori, în sistemul elec-tronic REVISAL. „Încheiereaunui contract individual demuncă cu stabilirea unui sala-riu de bază mai mic decât cel prevăzut în actul normativadoptat de Guvern constituie

contravenție și se sancționează cu amendăcontravențională de la 1.000 de lei la 2.000de lei. Această amendă este distinctă de cea prevăzută de Codul muncii. Constatareacontravențiilor și aplicarea amenzilor serealizează de către inspectorii de muncă”, sepreciza în comunicatul Executivului din30 decembrie 2015.

Maria Man

Salariul minim de „pază”crește sau rămâne același?

ÎNVESTIRE

Corina Șuteu este noulministru al Culturii

Corin Şuteu a depus, miercuri, jurământul de învestire în funcţia de min-istru al culturii, în cadrul unei ceremoniiorganizate la Palatul Cotroceni, în prezenţapreşedintelui Klaus Iohannis şi a premieru-lui Dacian Cioloş, informează Mediafax.

Corina Şuteu a ocupat până acumfuncţia de secretar de stat în MinisterulCutlurii. Ea a fost director al InstitutuluiCultural Român din New York în perioada2006 - 2012, în perioada în care la condu-cerea Institutului Cultural Român era Ho-ria Roman Patapievici. A părăsit ICR pefondul controversei legate de o expoziţieorganizată de filiala New York a instituţiei,celebrul scandal al „poneiului roz cuzvastică”.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnatmiercuri decretele privind revocarea luiVlad Alexandrescu de la conducerea Mi-nisterului Culturii şi numirea în locul său

a Corinei Şuteu. Premierul Dacian Cioloşa trimis marţi preşedintelui Klaus Iohan-nis revocarea din funcţie a ministruluiCulturii, Vlad Alexandrescu, şi nominaliza-rea Corinei Şuteu pentru acest portofoliu, în urma scandalului de la Opera Naţională.Vlad Alexandrescu este al treilea ministrucare a părăsit Cabinetul Cioloş în mai puţinde o lună.

EVALUARE

Suciu: Vineri, premierulCioloş va face public unpunct de vedere asupraactivităţii miniştrilor

Premierul Dacian Cioloş a început eva-luarea miniştrilor Cabinetului şi, aşa cum aanunţat purtătorul de cuvânt al Executivu-lui, Dan Suciu ( foto), „probabil vineri” şefulGuvernului va prezenta public rezultateleevaluării, potrivit Mediafax.

La finalul şedinţei săptămânale a Ex-ecutivului, jurnaliştii prezenţi la PalatulVictoria l-au întrebat pe purtătorul decuvânt al Guvernului dacă premierul a început analiza activităţii miniştrilor aşacum a anunţat anterior, iar Dan Suciu arăspuns pozitiv. „Da. Astăzi (miercuri-n.r.) a fost o discuţie şi pe acest subiect cu unii dintreminiştri. Vor continua şi în zilele următoare,nu am acum detalii de dat. Aşteptăm finaliza-rea acestor discuţii, dar cu siguranţă în aceastăsăptămână veţi mai avea câteva detalii legate deaceste discuţii pe care premierul le are, probabilvineri" , a spus Suciu.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului aprecizat că nu are o listă cu miniştri evaluaţi,dar a subliniat faptul că discuţiile vor con-tinua joi. „N-am o listă. A fost o discuţie cu toţi

membrii Guvernului în acest moment. Mâineva fi una (o discuţie-n.r.) mai puţin largă, dardiscuţiile acestea continuă şi vineri sigur o săaveţi un punct de vedere mai detaliat pe acestsubiect", a arătat Dan Suciu.

El a amintit că premierul analizeazăactivitatea fiecărui ministru în parte,priorităţile acestuia, îndeplinirea obiec-tivelor pe care şi le-a asumat la începutulanului, etapa actuală, precum şi obiectivelepropuse pentru semestru al doilea. Întrebatde jurnalişti dacă în urma evaluării pre-mierul va decide remanierea Guvernului,Dan Suciu a replicat că nu poate comentasubiectul.


4/23

4 | DOSAR

| 5 - 11 mai 2016 Nr. 611

INTERVIU

Politologul George Jiglău (foto primuldin stânga) a luat pulsul precampaniei

electorale de la Cluj și ne explică, în celece urmează, ce va aduce nou campania, cecandidați au șanse reale la funcția de pri-

mar și mai ales de ce, ce tip de „electorat”găsim la Cluj, dar și de ce anumite partideîși trimit în luptă candidați, deși știu dinstart că nu au nici o șansă.

Reporter: Anul acesta există câtevareglementări noi în ceea ce priveștedesfășurarea campaniei electorale pentru

alegerile locale: bugetul campaniei trebuie să se supună unui anumit plafon, urmândca cei care depășesc bugetul stabilit prin lege

să fie amendați; odată cu începerea oficială a campaniei nu va mai fi permis afișajuloutdoor decât pe panourile electorale, om

avea un singur tur de alegeri. Cum crezică or influența aceste aspecte campania

propriu-zisă?George Jiglău: Nu cred că vom avea

o campanie diferită față de anii trecuți, iarasta se vede deja în felul în care se comportă

partidele și candidații. Din păcate, anultrecut, Parlamentul a ratat o ocazie bunăde a produce legi electorale mai bune (in-cluzând aici și Legea nanțării și Legeapartidelor). Modicările amintite sunt mini-male, mai degrabă de formă, nu au cum să îmbunătățească substanțial campania. Spunasta pentru că noul cadru legislativ nu con-tribuie cu nimic la îmbunătățirea ofertei elec-torale. Am avea o campanie mai bună dacăam avea candidați mai buni, dar asta nu se întâmplă.

Legea partidelor, care permite acum înințarea mai ușoară a partidelor poli-tice, este anulată de acel prag foarte marede semnături necesare pentru intrarea încompetiție, de 1% din totalul alegătorilordin circumscripția respectivă. Pragul eacelași și pentru partidele noi, și pen-tru independenți, și pentru cele mari.Multe partide nou formate nu au reușit

să adune semnăturile necesare în orașelemari, în timp ce asupra celor care au reușitplanează suspiciuni cu privire la veridici-tatea semnăturilor. În plus, sunt alte douăelemente care descurajează noile forțepolitice: pragul electoral de 5% pentru con-siliile locale și județene, respectiv alegereaprimarilor într-un singur tur, care evidentavantajează partidele mari. Una peste alta,vom avea din nou o campanie dominatăcam de aceleași partide, de aceiași po-liticieni locali. Deci nu ar trebui să neașteptăm la o campanie diferită.

- În anii trecuți, candidații puneau mult p reț pe afișele electorale outdoor. Pe 5 mai, odatăcu începerea campaniei, acestea ar trebui sădispară din locurile nepermise. Anii trecuți

acestea rămâneau „în picioare” în ziua o-tului sau mult timp după, ceea ce era ilegal.Cum crezi că va fi acum?

- Nu cred că publicitatea outdoor joacăun rol atât de important. Alegătorii nuhotărăsc cu cine să voteze pe baza așelorelectorale sau pe baza dimensiunii unormeshuri amplasate pe stâlpi sau pe blo-curile înalte. Am fost obișnuiți cu astfel demateriale din vremuri în care accesul laalte mijloace de comunicare era mult mairedus. Poate că acum candidații vor trebuisă gândească în afara cutiei și să găsească

George Jiglău, politolog:

„Nu trebuie să ne așteptămla o campanie diferită”

mijloace noi de a se face cunoscuțialegătorilor. De fapt, cred că și aceastămăsură afectează, în primul rând par-tidele mai mici, pentru că acestea pierdun mijloc prin care se pot face cunoscuteelectoratului.

- Ce alte resurse or folosi cu precăderecandidații? Va câștiga mai mult terenonline-ul? Unii primari în funcție (atâtdin Timișoara, cât și Cluj) folosesc deceva timp rețelele de socializare pentru

a comunica mai eficient cu cetățenii. E o strategie electorală pregătită din timp? - Cred că orice primar în funcție se

gândește la realegere, câtă vreme nuare probleme cu justiția sau nu are unculoar foarte favorabil pentru ascen-siune politică. Și atunci o bună comu -nicare cu cetățenii în timpul mandatuluidevine o șansă în plus pentru viitoareacompetiție electorală. Exemplul de laTimișoara nu cred că e cel mai fericitdin perspectiva ecienței comunicării,primarul de acolo are un stil destul de

rudimentar de a comunica online. Și îngeneral, capacitatea primarilor de a co-munica ecient online este redusă. ÎnRomânia avem puține exemple de po-liticieni care știu să folosească ecientonline-ul. Avem contraexemplul cam-paniei câștigătoare a lui Iohannis din2014, dar aceasta a fost o excepție. De al-tfel, primarii în funcție oricum au puținemotive să se expună în campanie, având în vedere că sunt clar avantajați de vo-tul într-un singur tur. Atât publicitateaoutdoor, cât și cea online au rolul de aaduce în primul rând notorietate. Pri-marii în funcție au deja notorietate, nue în interesul lor să apară în public mai

mult decât e nevoie.- La Cluj avem zece candidați, unii maicunoscuți, alții mai puțin. Sunt p reamulți zece candidați pentru fotoliul de

primar? - Eu îi felicit pe cei zece că au reușit

să adune semnăturile necesare, sper cătoți au făcut-o corect. Aș spune că suntneașteptat de mulți doar din perspectivaalegerilor într-un singur tur, coroboratcu popularitatea ridicată a primarului în funcție, care pleacă evident cu primașansă. Iar cu cât mai fragmentată e con-traoferta electorală, cu atât mai bine pent-ru cel aat în frunte. Pe de altă parte, toatepartidele, inclusiv cele noi, doresc să searme în aceste alegeri, doresc „să își arate fața”, pentru ca lumea să se obișnuiască cuele. Ar dicil de făcut asta doar prin in-termediul listelor electorale de la consiliile

locale și județene. E aproape o chestiunede prestigiu să depui candidați, deși eclar pentru cei mai mulți dintre ei că nuau șanse. Altfel, pentru alegători e de bunaugur că au de unde alege. Sper să existeși interes în a aa mai multe despre ecarecandidat, astfel încât cât mai multă lumesă dea un vot informat, în cunoștință decauză.

- Ce părere ai despre modul în care s-adesfășuat campania „neoficială” pânăîn acest moment? Unii candidați și-au

făcut campanie, alții nu. Unii deja și-au schimbat afișele outdoor, iar doar doi

candidați au până în acest moment un program electoral.- Spre deosebire de București, de ex-

emplu, competiția de la Cluj e atipicăprin faptul că primarul în funcție areprima șansă și se aă la distanță marede ceilalți candidați. Unii candidați nuse vor implica prea tare, pentru că suntconștienți că nu are rost. Cel mult vor încerca să își conserve electoratul. Alții,mai ales independenții, vor încerca săiasă în evidență cât mai tare pentru căe singura lor șansă. Pentru alții acestealegeri sunt o rampă de lansare, vor dorisă obțină cât mai multe voturi și cât maimultă notorietate.

- În cadrul acestei precampanii am avut pe plan local și național o serie de afișemai altfel cu imagini sau cu mesajeciudate: „Încearcă și cu o femeie!”, „Haiîn PLM!”, „Cheamă-l pe Cristi!”, „Nu-s

picat din cer, cu văd Clujul altfel”, „Mioveni, numele tău e Argentina”, „Da,e tati!”. Cum comentezi aceste mesaje?

Reușesc acestea să își atingă scopul saudin contră? - Clar au reușit să genereze notorie-

tate. Iată, noi vorbim acum despre ele.Pe de altă parte, vorbim despre mesajesau slogane, nu despre candidați. Înesență, astfel de mesaje nu fac decâtsă arate că politicienii noștri mai au delucru până la a atinge un grad de pro-fesionalism care să aducă încredere dinpartea electoratului. Trebuie remarcat șică astfel de mesaje vin mai degrabă dincomunități mai mici, unde și resurselecandidaților sau ale partidelor s-arputea să e mai reduse și atunci credcă sunt puțini care își stabilesc mesajelede campanie după cercetări sociologicesau lucrând cu experți de PR, așa cumse întâmplă în campaniile mai serioase.

- Care ar fi ingredientele unui afiș elec-toral reușit? - Având în minte și exemplele an-

terioare, aș spune că un aș electoraltrebuie să e „cuminte”, aproape plictis-itor. O imagine sobră, dar pozitivă, un F o

t o : D a n B o d e a ©





5/23

ALEGERI 2016 | 5

5 - 11 mai 2016 Nr. 611 |

slogan rezonabil, ușor de ținut minte,dar fără derapaje. Și cam atât. Din nou,rolul acestor materiale este de a aducenotorietate, de a face cunoscută electo-ratului o anumită candidatură. Lumeanu votează pe cel care are zâmbetul mailarg sau sloganul mai îndrăzneț. Dars-ar putea să nu mai voteze cu cinevacare întrece măsura încă de pe afiș.

- La nivelul municipiului Cluj, uncandidat are la dispoziie, conform legii,13.800 de euro pentru campanie. Esteo sumă rezonabilă? Care ar fi bugetulideal pentru o campanie? E benefică o

astfel de reglementare? - E greu de estimat un buget ideal.

Oricum, acea sumă se referă doar lacheltuielile din campania propriu-zisă.Vedem deja că o mare parte din cam-pania clasică s-a mutat în precampanie,iar banii cheltuiți până acum nu intră lasocoteală. Reglementarea e benefică nuatât prin limitarea sumei, ci mai multprin faptul că se interzic explicit chel-tuieli pe tradiționalele cadouri, pe carecandidații le făceau oamenilor. Odatăeliminate acelea, nici cheltuielile nu artrebui să mai fie așa mari.

- Dacă în urmă cu ceva timp, o parte dinelectorat putea fi convins cu o sticlă deulei, o pungă de făină, o găleată sau oumbrelă, acum aceste practici sunt inter-zise. Cum poate fi „cumpărat” electoratulîn zilele noastre? Mai poate fi cumpărat? - Acestea erau tactici de influențare

a alegătorilor. Politicienii acționeazărațional. Fac orice e necesar și legalpentru a-și maximiza câștigul. Dacă eralegal să ofere astfel de pomeni electo-rale și identificau o masă suficient demare de alegători, astfel încât să meriteinvestiția, o făceau. Acum, probabil sevor adapta și vor găsi alte mijloace sauvor încerca să mascheze aceleași prac-tici, pentru a nu fi prinși. Din păcate,o mare parte a electoratului român e încă ușor de influențat prin astfel demetode. De ce se întâmplă asta... e odiscuție lungă. Oricum, noi tindem săfolosim acest substantiv colectiv – „elec-toratul” – ca și cum toți alegătorii ar fila fel. Oamenii sunt foarte diferiți. Toțialegătorii votează rațional, dar fiecareare un tip diferit de raționalitate. Fie-care are alte criterii atunci când alege cucine să voteze. Și din păcate da, pentrumulți, un câștig pe termen foarte scurt– ceva de mâncare sau o zi de petrecerela un gătar – s-ar putea să reprezinte un beneficiu mai mare decât niște eventu-ale beneficii, pe care niște idei bune le-arputea avea pe termen lung. Deci cred căacest fenomen zice mai multe despre oparte a societății românești decât despreelectorat.

- Societetea civilă de la Cluj este una dintrecele mai active din ară, ieșind în stradămereu pentru diverse motive: naionale,

mai ales, dar și locale. Cum s-a schimbatelectoratul clujean în ultimii ani? E mai bineinformat? E mai pretenios?- Cu tot respectul pentru clujeni,

nu cred că electoratul de aici e mult di-ferit față de cel din alte zone ale țării.Într-adevăr, e foarte multă energiepozitivă la Cluj și avem cu siguranță osocietate civilă care, în bună măsură,este cea care a stat la baza dezvoltăriiorașului din ultimul deceniu. Dar aceas-ta este o minoritate. Vocală, dar totuși ominoritate. Altfel, și la Cluj vedem anu-mite caracteristici pe care le vedem și înalte zone ale țării. De exemplu, faptulcă lumea arată o inerție puternică fațăde elitele locale. După 1990, avem dejadoi primari care fiecare a primit câtetrei mandate. Elitele politice la Cluj suntaceleași de acum 15 ani (cu excepția ce-

lor care au avut probleme cu justiția) șipentru că nu există cerere pentru o nouăofertă politică. Și la Cluj, deși orașul semândrește cu caracterul său multicultu-ral, este ușor de jucat cartea naționalistăatunci când e nevoie. Îmi amintesc doarde scandalul plăcuțelor bilingve dinuniversitate sau de la intrarea în oraș.Sunt astfel de episoade care brusc scotla iveală aceleași schimburi de repliciinteretnice pe care le auzim din 1990 încoace, poate doar cu o frecvență mairedusă. Dar, din nou, să nu judecăm elec-toratul ca fiind ceva omogen.

Maria Man

SCHIMBĂRI

Alegerile locale din 5 iunie şi cam-pania electorală care le precedă sedesfăşoară după câteva reguli noi adusede Legea Nr. 115 din 19 mai 2015, pen-tru alegerea autorităţilor administraţieipublice locale, care modifică Le-gea administraţiei publice locale nr.215/2001, precum şi Legea nr. 393/2004privind Statutul aleşilor locali.

Cele mai importante modificăriprivesc modul cum se desfăşoară cam-pania electorală, dar şi cum este finanţatăaceasta, fiind vorba despre prima cam-panie electorală finanţată de stat, cucheltuieli care vor putea fi decontate lafinal de către competitori, dacă respectăanumite cerinţe. De altfel, la dispoziţiapartidelor, a alianţelor politice şi acandidaţilor independenţi a fost pus înacest sens şi un ghid al finanţării cam-paniei.

Cât costă campaniaPotrivit prevederilor noii legi, par-

tidele nu mai pot cheltui în campaniaelectorală oricât și oricum, trebuie să se încadreze în anumite limite și să respectetipurile de cheltuieli permise de lege și încuantumul prevăzut de lege. Competi-

torii trebuie să aibă, în primul rând, unmandatar financiar şi să deschidă un cont bancar de campanie care va fi declaratla Autoritatea Electorală Permanentă,pentru ca astfel să existe o cât mai maretransparenţă privind cheltuielile dincampanie. Potrivit dispozițiilor legale învigoare, cheltuielile aferente campanieielectorale pot fi efectuate numai prin in-termediul conturilor de campanie, caresunt declarate la AEP.

Regula de bază este că cheltuielile nupot fi mai mari decât contribuțiile electo-rale depuse. Legea stabilește şi limitelemaxime admise ale cheltuielilor efectu-ate în campania electorală pentru fiecaretip de candidatură, unitatea de măsurăfiind salariul de bază minim brut pețară. Astfel cei care candidează pentrufuncția de primar de comună pot cheltui

maximum cinci salarii de bază minime brute pe țară, în timp ce, pentru funcțiade primar de municipiu de județ, limitamaximă este de 50 de salarii de bază mi-nime brute pe țară. Pentru fiecare listă decandidați la un consiliu local de comună,limita maximă de cheltuieli este de celmult un salariu de bază minim brut pețară, la consilier într-un oraş este o limităde trei salarii brute, pentru un loc de con-silier în reşedinţa de judeţ limita ajunge

la 30 de salarii minime brute. Pentru ceicare candidează la funcţia de consilier judeţean limita este fixată la 100 de sala-rii minime. Cea mai mare contribuţie încampanie este permisă pentru fiecarelistă de candidați la Consiliul General alMunicipiului București limita fiind de500 de salarii de bază minime brute pețară. De exemplu, la Cluj-Napoca, fiecaredin cei 10 candidaţi la fotoliul de primarpot avea cheltuieli maxime în campaniaelectorală de 52.500 de lei.

Cum se ramburseazăbanii de campanieNerespectarea prevederilor legale

privind finanțarea activității partide-lor politice și a campaniilor electoralese sancționează cu amendă de la 10.000de lei la 200.000 de lei. Dar cea mai

importantă consecinţă a încălcării legiiprivind finanțarea campaniei electoraleeste nerambursarea cheltuielilor elec-torale. Rambursarea urmează câţivapaşi procedurali: în termen de 30 dezile de la data alegerilor, mandatarii fi-nanciari depun la AEP cererea de rambursare a cheltuielilor de campanie şidocumentele justificative. Pot solicitarambursarea cheltuielilor de campaniedoar cei care au obținut minimum 3%din voturile valabil exprimate la nivelnațional, iar dacă au atins acest pragdoar într-o circumscripție electorală, lise vor rambursa doar cheltuielile efectu-ate în respectiva circumscripție. Cea careverifică legalitatea încasărilor şi plăţilordin campanie este AEP, care şi emite de-cizia de rambursare. AEP nu va returna însă cheltuielile de campanie dacă au

O campanie cu reguli noi

fost depășite plafoanele maxime ale cheltuie-lilor stabilite de lege, dacă nu au fost respec-tate destinațiile cheltuielilor electorale, dacă aufost utilizate alte surse de finanțare decât celepermise de lege sau au fost depuse documenteincomplete sau care conțin erori.

Campanie fără outdoorLegea prevede câteva reguli noi şi în

privinţa modului cum se face campanie

electorală, principala modificare este că nueste permis afişajul outdoor. Astfel, în cam-pania electorală pentru alegerile locale din2016 sunt interzise următoarele forme de pub-licitate electorală: bannere, mesh-uri, panouripublicitare mobile, steaguri publicitare, ecranepublicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehi-cule, vehiculele inscripționate cu sloganuri decampanie, vehiculele care difuzează materialeaudio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.

Singurele materiale de propagandăelectorală permise sunt afișele, care trebuie sărespecte anumite dimensiuni (500 de mm olatură, 350 de mm cealaltă latură), materialelede propagandă electorală difuzate la televi-ziuni, radiouri și publicate în presa scrisă și înmediul online, broșurile, pliantele și alte mate-riale tipărite din aceeași categorie (calendare,fluturaşi, flyere etc.).

Claudia Romitan


T r a n s i l v a n i a

R e p o r t e r

Limitele maxime ale cheltuielilor care pot fi făcute în campania electorală la nivel de judeţ şi sector al municipiului Bucureşti


6/23

6 | DOSAR

| 5 - 11 mai 2016 Nr. 611

VOX

Cluj-Napoca are zece candidați înscrișiîn cursa pentru ocuparea funcţiei de

primar la alegerile din 5 iunie 2016. În to-tal au fost depuse 13 candidaturi, dar treidintre ele au fost respinse, deoarece au fost

constatate nereguli la listele de semnăturide susţinere. Cei care vor apărea pe bu-letinele de vot sunt: Emil Boc (PNL), Octavi-an Buzoianu (independent dar susţinut dePSD, ALDE, PNŢCD, PND şi PRM), AnnaHorvath (UDMR), Liviu Alexa (MişcareaLiberală), Adrian Gurzău (PMP), MirceaGiurgiu (PSRO), Fancsali Ernő (PPMT),Bruno Roschnafsky (PPU), Irina Pop ( M10)şi David Ile (UCDR).

Deși campania electorală ocială începepe 6 mai, unii candidati au fost activi în„precampanie”, pe când alții nu au schițatniciun gest. Când îi întrebi despre campa-nia electorală, despre candidați, programe,așe, clujenii strâmbă tacticos din nas. „ Mailăsați-mă cu astea!”, „Iar politică?”, „Nu măinteresează!”, „Întrebați pe altcineva”, „Nuvreau să comentez” , ind doar câteva dintreexpresiile verbale care însoțesc expresiilefaciale pline de dezgust. Greu poți obține o

părere asumată, e ea favorabilă sau nu.Daniel Pop, împreună cu soția îșiașteaptă o rudă pe Bulevardul Eroilor, timp în care domnul dorește să achiziționeze câte-va ziare. Printre câteva titluri, ne răspundesec: „Nici măcar nu îi știu pe candidați. Habarnu am, nu mă interesează”, spune acesta. „Euîl votez pe Boc! Doar pe el îl știu. Spune, mă șitu, dacă te întreabă!”, spune soția, mult maicomunicativă.

Un alt pensionar este extrem de supăratpe parlamentari, dar candidaților clujenipare să le mai acorde o șansă. „Politicieniinoștri nu sunt buni de nimic! Sunt oameni su- perciali, nepregătiți pentru activitatea pe caretrebuie să o facă. Sigur că sunt și excepții. Mărefer mai ales la parlamentari. În Parlament intrătot felul de oameni fără nicio chemare. Nu aunicio competență. Acolo se iau hotărâri. La Clujavem zece candidați. Trebuie curățați toți, trebuieoameni tineri, cu simțul răspunderii, să aibă forța

necesară pentru a face politică în numele poporu-lui român. Voi vota. Nu am un candidat preferat.Nu știu exact cui se datorează faptul că Clujul înultimii trei, patru, cinci ani s-a dezvoltat foarte frumos. Mă uit cu cea mai mare plăcere acolounde văd că lucrurile sunt în ordine și evolueazăîntr-un sens bun. În ceea ce privește Clujul, nu pot să u atât de critic. La nivel național e mairău. Mi-e greu să spun cu cine votez. Trebuie săurmăresc campania electorală pentru a vedea cuise datorează lucrurile care au fost realizate pânăacum”, spune un alt pensionar.

PROMISIUNI

Când se pune problema atragerii vo-

turilor clujenilor, candidaţii la funcţiade primar al municipiului Cluj-Napocan-au ezitat să-şi dea frâu liber imaginaţieişi să promită proiecte dintre cele mai fan-

tasmagorice. Cele mai mari grozăvii aufost stoarse din imaginaţia celor care aucâştigat până acum câte trei mandate deprimar la Cluj-Napoca şi care au condusoraşul în ultimii 24 de ani: Gheorghe Fu-nar şi Emil Boc.

Proiecte ba în aer,ba la pământŞirul promisiunulor de proiecte mega-

lomanice a fost deschis de Gheorghe Fu-nar, cu un tunel care să străpungă DealulFeleacului şi care să e destinat în specialtracului rutier. Proiectul s-a născut mort,dar el mai dăinuie încă în amintirea cluje-nilor, măcar ca subiect de glumă. Tot fostulprimar promitea un sistem de telegondolăpe un alt deal al Clujului, Cetăţuia, dar şiacela a rămas în aer până în zilele noastre.

A venit rândul următorului primar al

Clujului, Emil Boc, care n-a fost nici el zgâr-cit în promisiuni de proiecte grandioase,dar prea puţin fezabile. Proiectul metrouluicare să strabătă subteranul oraşului sau celal Someşului navigabil s-au numărat prin-tre ideile care acum mai fac doar obiectulironiilor şi al bancurilor.

Au mai fost şi alte proiecte care au încins imaginaţia clujenilor şi le amintimaici doar pe cele ale candidatului MariusNicoară, care, printre altele, promitea untren rapid suspendat, monorail, care săstrăbată Clujul şi să facă legătura până laGilău, precum şi un parc de joacă dupămodelul Disneyland.

Zece pentru Cluj. Degeaba?

Clujenii nu au auzitde candidații locali

Alin Vaida are 35 de ani. „Da, știu deja.Îl votez pe Boc!”, spune acesta. Mai știți alt

candidat? „Nu, după ce? Dacă m-am hotărâtdeja!”. „Eu votez cu PNL-ul, indiferent decandidat. Sunt liberal și voi vota mereu cuacest partid. Eu votez cu sigla, cu principiul.Liberal până la moarte! Asta e părerea mea.Nu mă interesează restul candidaților”spuneȘtefan Giambașu, în vârstă de 80 de ani.

Ioan Mărginean este foarte pesimist.„Îi cunosc pe candidați, dar nu am niciun preferat. Nu cred că mă poate convinge niciuncandidat să îl votez, orice ar face. Am pretențiimari și nu mai cred în ei. Poate că Buzoianu,

care e independent ar mai bun. Să zicem căe un manager bun. Aici, la fruntea primăriei

trebuie un om gospodar. Da, Buzoianu poate o soluție, dar încă nu m-a convins. Nici nucred că merg la vot. O să văd”, spune acesta.

Bogdan Suciu are 27 de ani. „Sincer,nu m-a prea interesat campania electoralăsau precampania, mai bine zis. Mi-e scârbă de politică. O să merg la vot, dar mă voi hotărîcu cine votez atunci, în ziua votului”, spuneacesta.

„Nu îi știu pe toți candidații. Îl știu peBoc, pe doamna viceprimar și încă pe unul,dar am uitat cum îl cheamă. E cel cu capul

în jos, pe care oricum nu îl voi vota. Da, voimerge la vot, pentru că mă interesează viitorul

nepotului meu și pentru că îmi doresc un Cluj frumos, curat. Nu mă impresionează promisi-unile. Am auzit destule. Încă nu m-am hotărâtcu cine votez”, spune Ana Mărginean.

„Nu cunosc toți candidații. Nici num-am interesat. Poate când începe campa-nia să e ceva mai vizibili. Cred însă că marischimbări nu vor nici în urma alegerilor”,este convinsă Irina Rebrean, studentă, învârsta de 26 de ani.

Maria Man

Proiecte cu care clujenilor

le-a plăcut să fie minţiţi frumos

Emil Boc | Foto: Dan Bodea ©

Transilvania Reporter Gheorghe Funar | Foto: Dan Bodea ©

Transilvania Reporter

ComplicitateaelectoratuluiSociologul Ioan Hosu consideră

că acest tip de promisiuni de proiectefantasmagorice s-au făcut oarecum cuacordul tacit al electoratului: „Nu prom-isiunile în sine au dus oamenii la vot, nu promisiunile bombas tice. Nu cred că putemvorbi de naivitate în cazul electoratului, cide o complicitate. Electoratul ştie, de ex-emplu, că n-o să facă metrou, dar îi placeideea. Proiectele fantasmagorice arată şidin partea celui care oferă, şi din parteacelor care acceptă tacit aceste propuneri ooarecare complicitate. În ultima perioadă

n-am mai văzut asemenea propuneri, ceicare candidează sunt mai reţinuţi. Acum, cumici excepţii, proiectele lor sunt fezabile, deşicâteodată ele nu ţin de latura administraţiei publice locale. Există acum o doză de aşezareşi de revenire cu picioarele pe pământ”.

Totuşi, există proiecte care, într-unfel sau altul, revin în discuţia publică.Proiectul metroului este unul dintre ele.

„Povestea cu metroul mai revine şiacum, ca bumerangul. E şi un banc: unaustralian şi-a cumpărat un bumerangnou, dar nu putea să scape de cel vechi. Aşae şi cu metroul şi cu proiectele acestea fan-tasmagorice. Adică, nu putem scăpa de ob-

sesiile unor proiecte de acest fel, gen CasaPoporului, proiecte faraonice, prin carecineva încearcă să rămână în istorie şi-nmemoria generaţiilor viitoare. Asemenea proiecte nu ţi n neapărat de utilitatea, sus-

tenabilitatea lor, cât de amprenta pe careedilul vrea să o lase asupra comunităţii”,spune Ioan Hosu.

Marius Avram




7/23

SIGURANŢĂ DE CAMPANIE | 7

5 - 11 mai 2016 Nr. 611 |

LONGEVITATE

Cu mandate neîntrerupte, în unelecazuri, chiar din anii 2000, judeţulCluj are câţiva primari-veterani careîși doresc şi la alegerile din acest an săcâştige din nou majoritatea voturilor încomunitățile lor. Cu şanse reale, de alt-fel. Chinteniul și Gilăul sunt două din-

tre comunele conduse de aceiaşi pri-mari de mai bine de 16 ani, iar cei aflațiîn funcție nu dau semne că ar ceda lo-cul altcuiva. Nici nu au de ce, spun ei,pentru că oamenii îi vor în continuare,iar proiectele realizate în ultimii anireprezintă garanția că au fost oamenide cuvânt. Lucia Suciu, din Chinteni,și Dumitru Sfârlea, din Gilău, sunt pri-mari cu vechime, cu care TransilvaniaReporter a vorbit pentru a vedea cumarată o campanie electorală când toatălume te cunoaște, dar și ce se mai poateface după 16 ani de mandat.

„Și dacă ar fi fost două tururi de scrutin,tot eu câștigam”, spune Lucia Suciu, pri-marul din Chinteni, întrebată fiind dacăo îngrijora posibilitatea ca alegerile lo-cale din 5 iunie să se desfășoare în douătururi. La fel ca primarul din Gilău, Lu-cia Suciu intră în lupta pentru un nou

mandat bazându-se pe realizările dinultimii ani. Majoritatea sunt făcute ac-cesând fonduri europene, care de ani buni sunt colacul de salvare de care seagață administrațiile din comunele încare fondurile guvernamentale nu maiajung. Chiar dacă sunt în funcție de mai bine de 16 ani, atât Lucia Suciu cât șiDumitru Sfârlea vor să continue, în ciu-da faptului că nu îi prea încântă modul în care regulile jocului se schimbă atâtde neașteptat în politica românească.

Lucia Suciu,supărată pe CJ ClujPrimul mandat la Primăria Comunei

Chinteni a fost câștigat de Lucia Suciu în anul 2000. De atunci a defilat în cam-paniile electorale ce au urmat, iar acumeste sigură că electoratul îi va răsplătiefortul cu încă un mandat.

„Sunt proiecte frumoase pe care le-amimplementat aici, sunt proiecte cu o valoare foarte mare și am realizat în proporție de80% tot ce și-a dorit comunitatea. Dacă faco analiză a primului meu mandat, a fost o perioadă cu multe probleme. Atunci amcrezut că acela a fost un mandat greu, darastăzi, din cauza situației neclare din punctde vedere politic, pot spune că acesta a fostcel mai greu mandat. Incertitudinea, lipsa forurilor decizionale la consiliul județean,unde mi se pare că s-au jucat de-a v-ați as-cunselea cu noi... toate acestea ne-au făcutmunca mai grea, nouă, primarilor din teri-toriu. Toți primarii au implementat măcarun proiect pe fonduri europene, doar la Con-siliul Județean nu s-a putut face nimic șimai mult ne-au bulversat. Așa că vă spuncu certitudine că acesta a fost cel mai greumandat. Dar acum sunt imună și îmi voiduce la îndeplinire planurile”, explică Lu-cia Suciu.

Ce o recomandă? Dorința de a ajutaoamenii, spune ea, și disponibilitateapermanentă pe care a arătat-o în ultimii16 ani.

„Tot timpul am fost preocupată decetățeni. Primarul nu lucrează la program, până la ora 16.00. Primarul trebuie să fie ladispoziția cetățeanului. Nu vreau să fiu un primar care «Semnează ca primarul» și deaceea sunt mereu cu oamenii atunci cândau nevoie de mine. Chiar dacă avem proiecteimportante, problemele aparent nesemnifi-cative ale oamenilor sunt tot timpul cele maiimportante”, mai spune primărița.

Primarii veterani ai Clujuluise pregătesc de noi mandateelectorale și se bucură că, în următoarealună, în Gilău, va fi mai multă liniște și, celpuțin teoretic, mai puțin circ.

„Campania o fac cum scrie legea. Sunt lo-curi unde se pot afișa pliante și atât. E bine așa.Se fac și economii și scăpăm de circ. Bannere peste tot, partidele își furau afișele între elenoaptea și era o țigănie de nedescris. Acum osă fie mai liniște, nu o să fie nici mașinile din

care se strigă numele candidaților... era chiar cala circ. Se făcea campanie după modelul «cinestrigă mai tare». Și așa nu era normal”, credeDumitru Sfârlea.

Nici problema numărului de turu-ri din viitoarele alegeri, lămurită întretimp de CCR care a decis că scrutinulsă se desfășoare într-un singur tur, nu îi îngrijorează pe cei doi aleși.

„Este o decizie înțeleaptă. Nu se pot schim-ba regulile jocului în timpul jocului. Nici pe vii-tor nu ar avea sens să avem două tururi pentrucă electoratul poate alege din primul tur și poatealege ce vrea din primul tur. Pentru încă un turse cheltuie bani în plus. Dacă acești bani ar fi fost folosiți pentru drumuri, România ar arătaaltfel. În plus, parlamentarii au decis asta șitrebuie să fie responsabili, nu să se răzgândeascăla câteva luni”, spune Lucia Suciu, primarulcomunei Chinteni.

„Cu un singur tur se poate face economie

la buget. Pe de altă parte, între tururi se facalianțele și afacerile. Dar să fie și zece tururi,mi-e tot una. Primarii în exercițiu sigur că auun avantaj, dar asta numai dacă au făcut ceva”,este de părere Dumitru Sfârlea.

Radu Hângănuț

Tot timpul am fost

preocupată de cetăeni. Primarul nu lucrează la

program, până la ora 16.00. Primarul trebuie să fie ladispoziia cetăeanului. Nuvreau să fiu un primar care«Semnează ca primarul» și de aceea sunt mereu cuoamenii atunci când au

nevoie de mine. Chiar dacă avem proiecte importante,

problemele aparentnesemnificative ale oamenilor

sunt tot timpul cele maiimportante”, Lucia Suciu

Campania o fac cum scrie legea. Sunt locuri unde se pot afișa pliante și atât. E

bine așa. Se fac și economii și scăpăm de circ. Bannere peste tot, partidele își furau

afișele între ele noaptea și erao igănie de nedescris. Acumo să fie mai liniște, nu o să

fie nici mașinile din care se strigă numele candidailor...

era chiar ca la circ. Se făceacampanie după modelul

«cine strigă mai tare». Și așa nu era normal”,

Dumitru Sfârlea

Canalizarea, reabilitarea și amenajarea de drumuri care fac ruta Chin-teni - Cluj-Napoca mai scurtă, introdu-cerea apei potabile în anumite localități,construcția unei capele în Chinteni,realizarea unui plan urbanistic zonal,amenajarea lacului din Chinteni șiconstrucția unei școli cu sală de sportsunt doar câteva dintre obiectivele Lu-ciei Suciu pentru următorul mandat.

Fondurile europene,salvarea Gilăului

Dumitru Sfârlea este și el primar dinanul 2000, după o „stagiatură” în perio-ada 1996-2000, în care a fost viceprimar.Recunoaște că, în lipsa banilor de la UE,nu ar fi reușit prea multe, așa că are dejapregătite alte proiecte pentru următorulexercițiu bugetar.

„ Mă motivează problemele. Am fost dedouă ori numit cel mai bun primar din re- giune și încă mai am am în birou dosare cu proiecte pe finanțare europeană, proiecte pecare vreau să le duc la bun sfârșit. Trebuiesă facem creșe, școli, drumuri, canalizare,apă... Așteptăm celelalte sesiuni cu bani eu-ropeni, dar e greu și aici pentru că trebuie să

ai totul pregătit din timp”, spune prima-rul din Gilău.

Despre experiența ultimilor 16 ani,Dumitru Sfârlea spune că e tot mai greusă ai această funcție. Chiar dacă în anii

’90 nu erau bani, în 2016, presiuneaeste mai mare, iar proiectele europenenecesită experiență și multe cunoștințede legislație, pe care mulți primari nu ledobândesc înainte de a ajunge în funcție.

„Eu am acumulat experiență și sunt pregătit pentru orice, chiar dacă acum se totschimbă regulile jocului. Mi s-a albit părulcu proiectele astea. E tot mai greu să fii pri-mar. Acum 20 de ani nu erau atâtea proiecte,dar tot mai greu e acum. Fără experiență, ainevoie de un mandat în care doar să învețilegislație și să îți dai seama ce ai de făcut. Euam avut șansa să fiu viceprimar între 1996și 2000 și altfel nici nu aș fi candidat. Num-aș fi băgat în așa ceva. Atunci am cunos-cut oameni, am învățat din greșelile mele șiale șefului, mi-am făcut o strategie ca să potaccesa fonduri și apoi m-am bazat pe asta.Sunt mulți care ajung la primărie și nu știuce să facă. Ai nevoie de o perioadă de ucenicie

și în meseria asta, așa cum ai nevoie și cândvrei să fii sudor. Sigur, dacă vrei să faci ceva.Dacă nu vrei, poți sta așteptând banii, dar e păcat să nu faci nimic și să nu lași nimic înurma ta. E o perioadă în care cu bani europeni se pot face multe. După 2020 s-ar puteaschimba asta și trebuie bătut fierul acum, câte cald”, spune Dumitru Sfârlea.

Bun-venit lipsei de circDupă 16 ani de mandat, un primar

cu greu ar mai putea spune că are nevoiede campania electorală cu bannere, pli-ante, pungi și sărbători câmpenești. Șidacă ar avea, astfel de practici sunt, în-cepând cu aceste alegeri, interzise. Unlucru excelent, spun cei doi primari dinChinteni, respectiv Gilău.

„Comuna Chinteni are peste 1.000 delocuitori noi cu care am interacționat maimult sau mai puțin. Sunt oameni care auvenit la noi și la care va trebui să merg și săle explic ce proiecte am și ce trebuie să facemîmpreună, pentru că trebuie să funcționăm cao comunitate și să avem activități împreună.Sunt încântată de ce ne așteaptă în viitoareacampanie electorală și mă bucur că scăpăm decirc. Nu am fost adepta bannerelor, dar cândcontracandidați fac asta, a trebuit să fac și eu.Se poate elegant, cu pliante și afișe așezate pe panou. Era o competiție veșnică și era plin deafișe peste tot, iar azi încă se mai văd pe stâlpiurme ale afișelor din campaniile trecute”,spune Lucia Suciu.

Nici primarul din Gilău nu este în-grijorat de noile rigori ale campaniei


8/23

OPINII

Î mi amintesc că, într-o oarecare împre-jurare, în vremea veşnicelor pertractăridacă România să intre ori ba în NATO, săintre ori ba în Uniunea Europeană, la ob-sedanta întrebare de ce nu suntem băgaţiîn seamă de Occident, d-l Andrei Pleşu

spunea că asta se va întâmpla până când vesticiivor da de greu cu islamul. După care, previzionadânsul, la o emisiune televizată, vom deveni unfel de consultanţi mondiali, deoarece nimeni nuare expertiza pe care o avem noi în relaţia cu Im-periul Otoman, relaţie din care, cu toată imensadiferenţă de putere, am ieşit, până la urmă, fărămoschei, am rămas creştini ortodocşi, avem ne-veste fără burka şi suntem cât se poate de vii capopor.

Până la urmă am intrat în cele două orga-nisme, dar nu ca experţi în relaţiile cu islamiştii,ci în calitate de negustori care ne-am vândut ţarape nimic. Au venit apoi multe peste lume: Al-Qaeda, Irakul, Afganistanul, acum ISIS – şi iatăcă nu ne-a valoricat nimeni experienţa în relaţiacu otomanii. Nu ne-a întrebat nimeni nimic şi nicinu le-a tunat prin cap să ne întrebe. Drept estecă, închipuindu-şi că le ştiu pe toate, atât ameri-canii, cât şi occidentalii au făcut-o lată de tot, bane-au târât şi pe noi în balamuc odată cu deciziaprezidenţială a înţeleptului Emiluţ cel răpus desistem, dar consultanţi mondiali tot n-am de-venit. Suntem mereu pe funcţie de „solidari”.Solidari cu NATO. Solidari cu UE. Solidari cu ceispulberaţi de bombele jihadiştilor. Solidari pur şisimplu. Cam ăsta-i rolul nostru rezervat în politi-ca mondială, până acum.

Parascovenia cu refugiaţii e ultima prostie aOccidentului, aia cu multiculturalitatea ind cevamai veche. Intelectualii din Vest, neexperimentaţicu otomanii, credeau, până mai ieri că e minunatsă ai cartiere de arabi, care-şi cultivă acolo cultu-ra şi religia lor, prinşi într-o mare horă a frăţiei

şi respectului reciproc cu megieşii chinezi, turci,thailandezi, magrebieni. Iar în vreme ce gazdelese ocupă de artă şi cultură, imigranţii rezolvăproblema demogracă şi prestează muncile pecare ei nu le vor. O, dulce reverie… S-au trezit nunumai că n-au rezolvat nimic, dar că pot daţiafară din propriile localităţi şi, după cum spununii, cândva, chiar din propriile ţări. Iar de lucratvor lucra mult şi bine până la 70-75 de ani, pentrucă imigranţii recenţi n-au de gând să munceascădeloc.

Dacă occidentalii cei vechi ne-au permis in-trarea în UE fără a avea de gând să ne întrebe cevavreodată, măcar pentru a avea o imagine asuprapropriei lor probleme ar putea să-i întrebe câte

ceva pe tătari. Da, ştiu, în imaginarul nostru au unprol prin excelenţă negativ, pentru că, în timpulnăvălirilor, problema noastră era tocmai tătarii şiadeseori aliaţii lor, otomanii. Privind global însăşi prin prisma contemporaneităţii, e de constatatcă tătarii sunt un popor islamic care nu posedăo ţară şi e risipit în toată lumea, dar intelectualiitătari, în mare parte de provenienţă crimeeană,au încă din secolele XVIII-XIX proiecte de refor-mare a religiei, educaţiei şi mentalului, dupămodel occidental. Egalitatea femeii cu bărbatular una din ideile de neconceput nici astăzi înislamul tradiţional, dar tătarii au avut patru femeideputat în primul lor Parlament Naţional, ales în1917. De menţionat că Republica Tătarilor Cri-meeni (lichidată de bolşevici) se înscrie în istorialumii ca ind prima republică din arealul turcicşi islamic.

Tătarii au fost singurii care au dorit să practiceun islam naţional, reformat după model luther-an, dar din păcate reforma tătară a fost blocatăde autorităţile ţariste, aşa cum în zilele de aziteritoriul lor natal, Crimeea, a fost adjudecat deţarul Putin. În tradiţia republicilor sovietice dinAsia Centrală – şi acum în statele succesoare –tătăroaicele sunt cunoscute drept cele mai eman-cipate femei musulmane.

Au cu surprindere, dintr-un relevant text dinrevista Sinteza, aparţinând istoricului şi profesor-ului universitar Tasin Gemil, că după 1991 acestevechi idei reformatoare au fost actualizate deelita tătară contemporană, sub forma conceptu-lui de Euroislam. Aceste preocupări modernistese datorează şi faptului că, neavând un stat caresă-i protejeze, tătarii au fost nevoiţi să-şi creezeabilităţi de supravieţuitori asemănătoare evreilorşi palestinienilor.

Profesorul Gemil vede integrarea în valor-ile occidentale ca ind (şi) calea pentru salvarea

identităţii istorico-culturale a tătarilor dobrogeni.Toţi tătarii din România sunt din Crimeea şi auvenit aici după primul val de agresiune a Rusieide la 1783, când are loc prima anexare a Crimeii.Ei sunt puternic ataşaţi de religia islamică, fără a habotnici sau extremişti. Turcizarea lor (fenom-en în curs) este considerat un proces nefast, iarromânizarea imposibilă, cazurile de creştinareind rare şi numai în urma căsătoriei. Ca atare,spune profesorul Gemil, integrarea europeanăeste singura cale dezirabilă pentru viitor, ţinândcont de tentativele istorice şi disponibilitateaactuală a acestui popor fără patrie de a se mod-erniza şi occidentaliza.

(Articol preluat din Informaţia Harghitei)

8 |

Echipa României de gimnastică a ratat calicarea la Olim-piada de la Rio. A fost un şoc pentru ocialii sportului dinţară, dar şi pentru opinia publică.

Cea mai galonată echipă de gimnastică feminină dintoate timpurile va sta acasă. Dacă vreţi, e ca şi cum Brazilianu ar reuşi calicarea la un campionat mondial de fotbal.

E uşor în astfel de momente să spui că e vina unuia sau a altuia,vinovaţii se ştiu foarte bine, iar liderii politici au jucat şi aici un rol,corupţia afectând în mare măsură şi sportul. Dar, iată-ne ajunşi şi înacest punct, unul în care nu mai avem performeri în sport.

E momentul să nu ne mai facem iluzii şi să o luăm de la zero. Nupoţi face performanţă fără o motivare superioară, nu se mai poatecâştiga mânat de la spate, iar sportul nu mai e politică de stat.

Şi iată un paradox, în momentul în care am ajuns ca performanţa săse plătească foarte bine, un medaliat olimpic primeşte un salariu con-sistent de la plătitorii de taxe pentru tot restul vieţii, acela e momentul în care nu mai avem campioni.

Cred că performanţa va ţine mai mult de antrenori talentaţi, conectaţila ceea ce se întâmplă în lume, de sportivi care nu sunt distruşi în tim-pul copilăriei şi al junioratului şi care, prin educaţie şi voinţă, reuşescsă găsească drumul spre o motivaţie autentică.

Sportul românesc a ajuns în iad, iar acolo nu mai există propagandă,ci doar înţelepciune şi muncă. Fiecare antrenor şi ecare sportiv suntpe cont propriu.

Apusul gimnasticii,un semn că sportulromânesc e în criză

profundă

Emilian Isailă,jurnalist

Dacă pe noinu ne-a întrebat

nimeni nimic,

Groza Mihail,jurnalist

| 5 - 11 mai 2016 Nr. 611

măcar să-i întrebe pe tătari


9/23

| 9

OPINIE

Valentin Naumescu,diplomat

Trupele americane în Basarabia:prea devreme sau prea târziu?

Militarii americani autrecut frontiera dinspreRomânia în RepublicaMoldova. Vor face unexerciţiu militar comuncu trupele moldovene,

în perioada 3-20 mai. Foarte bine. Apar-ent, chestiuni banale, să nu „facă infarct”agitaţii pro-ruşi ai lui Igor Dodon, aaţi încampanie electorală pentru prezidenţialeledin toamnă şi deveniţi mari apărători ai„neutralităţii constituţionale” a micii re-publici postsovietice, dar uitând de trupelede ocupaţie ruse din Transnistria. Le-areamintit prompt Anatol Şalaru, ministrulApărării, că unii au venit şi au uitat să maiplece, spre deosebire de trupele americane,care au un calendar foarte precis.

„Nimic combatant, numai lucruri paşnice,nu se va trage niciun cartuş” le răspundliniştitor ocialii de la Chişinău protesta-tarilor socialişti: deminări, aplicaţii de ge-niu, salvarea răniţilor, o expoziţie de tehnică

militară, tarabe cu preparate culinare înpiaţa centrală („vom face terciul ostăşesc şivom servi pe toţi”) pe 9 mai, să se bucure totmoldoveanul, că doar un pic de diplomaţiepublică americană pe pământ fost sovieticde Ziua Victoriei nu strică, nu?

Şi, dacă tot a venit vorba de 8/9 mai şide Ziua Victoriei, să ne amintim. Occiden-tul democratic a trădat şi a abandonat Eu-ropa Centrală şi de Est de cel puţin douăori în secolul XX. Nu includem aici PactulRibbentrop-Molotov din august 1939, Ger-mania nazistă nemaiind atunci parte aVestului liberal-democratic. Dar trădarea decare vorbim s-a făcut o dată prin Acordulde la München, în 1938, în faţa lui Hitler, şia doua oară prin „Acordul procentajelor”de la Moscova, în octombrie 1944, când luiChurchill i-a fost clar că Anglia nu va puteaapăra singură regiunea de ambiţiile lui Sta-lin, iar americanii nu vor veni să lupte în Est,

preferând, şi unii şi alţii, împărţirea Europei.Fără a istoric, fac parte din catego-ria autorilor care leagă (până la un punctşi, desigur, fără pretenţia absolutizării)evoluţiile din politica internaţională actuală,de explicaţii şi fundamentări istorice. Aşa afost mereu, a fost şi este valabil în toate epo-cile. Procesele politice globale şi regionaleau fără îndoială un caracter istoric şi trebuievăzute în conexiune cu lucruri petrecute întrecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat,dincolo de tehnicizarea lor birocratică şide voinţa liderilor momentului de a leprezenta publicului întotdeauna în luminaunei lumi noi, complet detaşate de eveni-

mentele din trecut. Dar lumea nu a începutastăzi, cu noi, cu gândirea şi cu acţiunilenoastre. Preluăm parţial din moştenireageneraţiilor trecute şi transmitem câte cevacătre cele care urmează, e drept nu totul şinu în aceleaşi forme. Oricât de puternică şide înţeles ar pretenţia legitimării doar prinraţiunile prezentului, desfăşurările strate-gice ale zilelor noastre au în vedere (uneoridoar într-o logică nerostită, subînţeleasă,discretă), şi considerente istorice, experienţepozitive dar mai ales negative ale naţiunilorimplicate, greşeli politice mai vechi sau mairecente sau culpabilităţi morale, proceseneîncheiate, frustrări nerezolvate, presiuniacumulate, sentimentul unor generaţii cădeciziile de altădată au fost incorecte şitrebuie neapărat îndreptate etc.

Spus foarte simplu, orice război şi oricepace poartă în spate un alt război sau o altăpace (înţelegere), dreaptă sau strâmbă, carele explică. Doar interpretările, de o parteşi de cealaltă, diferă, în funcţie de inter-

esele specice. Mecanismul gândirii polit-ice şi strategice a liderilor este însă acelaşi(„revanşa istorică”, dorinţa de a face drep-tate în sensul pe care i-l atribuie actorul poli-tic respectiv, nevoia de a repara ce s-a făcutgreşit), să nu m ipocriţi şi nici să nu vindemtinerilor iluzii constructiviste.

Privită strict tehnic, chestiunea se vrea banală, rutinieră. 198 de militari americani şitehnica militară aferentă au trecut frontierade stat dinspre România spre RepublicaMoldova (ministrul Apărării de la Chişinău îi asigură pe agitaţii lui Dodon că asta se întâmplă în ecare an, după un calendarcu date de intrare şi de plecare precise, nuca sovieticii în 1944), pentru a participala un exerciţiu militar comun cu trupelemoldovene, în perioada 3-20 mai. Trupede geniu, antrenamente pentru deminare,operaţiuni de salvare, nimic spectaculos.Plus o expoziţie de tehnică militară şi tarabe

cu bucătărie de campanie, luna mai ind în general foarte bună pentru diplomaţiapublică, iar aniversările şi celebrările cuvaloare simbolică în Europa dând une-ori evenimentelor mărunte o dimensiunesuplimentară, încărcată de semnicaţii ros-tite şi nerostite.

Pentru a reduce mânia socialiştilorpro-ruşi, „mari apărători ai neutralităţiiconstituţionale” a Republicii Moldova(deşi exerciţiul nu înseamnă intrarea într-oalianţă politică şi militară a ţării), se arată încomunicate şi luări de poziţie că trupele nusunt combatante, că doar transferă know-how american militarilor moldoveni în

probleme de deminare şi salvare, în cadrulunui exerciţiu intitulat cum nu se poatemai stupid „Dragon Pioneer 2016” (fantezianaşilor strategi sau ce poate ieşi din întâl-nirea oţerilor americani cu cei moldoveni),ori poate, cine ştie?, ascunde ceva extrem deinteligent în ridicolul acestei denumiri, carealtminteri nu spune nimic opiniei publice cidoar sugerează ceva din a treia cale a cul-turii chineze, numai bună de derutat strate-gii vigilenţi de la Kremlin.

Pot să admit, însă doar dintr-o perspectivăstrict electorală, că momentul politic nu esteneapărat cel mai bine ales (este uşor provoca-tor iar reacţia pro-ruşilor era previzibilă, ne-ind benecă pe termen scurt atmosfereipolitice din Moldova, unde domneşte con-fuzia, iritarea şi dezamăgirea), de unde şidorinţa vădită a autorităţilor de minimalizarea importanţei simbolice a prezenţei trupeloramericane peste Prut. E limpede însă că deci-zia s-a luat anul trecut, planicarea era făcutăde câteva luni bune, înainte de decizia (ex-

trem de discutabilă din punct de vedere jurid-ic) a Curţii Constituţionale de la Chişinău dea impune, fără vot în Parlament şi fără refe-rendum, scrutin universal pentru alegereapreşedintelui Republicii Moldova, practicprin schimbarea abuzivă a Constituţiei şi alegii electorale a unei republici parlamentare,iar desfăşurarea unor asemenea exerciţii mili-tare necesită costuri şi planicări care nu pot contramandate de pe o zi pe alta.

Pe termen mediu şi lung, semnalul este însă bun şi arată că Republica Moldova nueste în afara spaţiului de interese strategiceale Statelor Unite. Că „linia roşie” de întâl-nire a Occidentului cu lumea rusă nu este pePrut, aşa cum şi-a dorit Rusia dintotdeauna.Mai arată în subtext că, la limită, Basarabiapoate şi apărată, dacă va nevoie. PentruMoscova, care tocmai a protestat prin voceapurtătoarei de cuvânt a Ministerului de Ex-terne împotriva dorinţei şi acţiunii constante

a României de a obţine creşterea prezenţeimilitare a NATO pe Flancul Estic al Alianţei(cu referire inclusiv la proiectul otei militarea NATO la Marea Neagră), intrarea trupeloramericane în Republica Moldova se va puteadovedi o pastilă amară în plus, tot mai greude înghiţit. Dar o vor înghiţi şi pe aceasta,probabil nu fără o nouă reacţie diplomatică,pentru că întregul produs este corect şi atentambalat şi mai ales greu de combătut cu ar-gumente războinice clasice sau chiar cu celelegate de echilibrul de forţe din proximitateafrontierelor vestice ale Rusiei. Este voinţa gu-vernelor celor două ţări suverane de a faceacest exerciţiu militar comun şi asta e tot, nu e

nimic agresiv aici şi nimic de comentat din altecapitale. Chiar dacă trimiterile, speculaţiile şisugestiile pot multe. În plus, cu cât face IgorDodon scandal mai mult, cu atât valoareasimbolică a prezenţei militarilor americani înBasarabia creşte. Nu e exclus să se mizat şipe portavocea gratuită a pro-ruşilor pentru aamplica succesul şi impactul acestui proiect, în sine mărunt.

Pentru unii, intrarea trupelor ameri-cane în Basarabia s-a făcut prea devreme, într-un context electoral agitat, de ascensi-une a curentului pro-rus provocat de crizaeconomică acută, de contra-performanţeleşi corupţia guvernărilor pro-europene (nucă cele pro-ruse de până în 2009 n-ar fostla fel de proaste pentru oameni, dar tocmailipsa diferenţelor între ele e catastrofală pen-tru opinia publică), într-un moment în careanaliştii precauţi spun că apele nu ar trebuitulburate, echilibrele societăţii moldoveneştiind oricum foarte fragile iar agenţii provo-catori pro-ruşi pândind orice greşeală tactică

pentru a aprinde scânteia conictului intern.Pentru alţii, venirea americanilor e prea târ-zie (cum s-ar spune, în engleză, „too lile, toolate”), într-o etapă a istoriei în care s-au epui-zat deja resursele culturale pro-occidentaleale Basarabiei, iar războiul identităţilor afost pierdut, gestul nefăcând decât să toarnepuţin gaz pe focul mocnit al unei societăţi îmbătrânite şi dezamăgite, jefuite de bogăţiişi de speranţe, trădate şi abandonate de maimulte ori în istoria ei modernă.

Să spunem în încheiere, cu riscul de a ape-la la un clişeu destul de tocit, că niciodată nue prea târziu pentru a începe să faci un lucru bun, cu condiţia să ai convingerea, putereaşi perseverenţa de a consolida în timp nouaopţiune pe care ai asumat-o. Nu ştim acumdacă „Dragon Pioneer 2016” este un sim-plu antrenament al geniştilor sau un semnalpolitic de tatonare a climatului din zonă, ungest izolat de colaborare militară între Statele

Unite şi Republica Moldova sau un proiectde diplomaţie publică pe o dimensiune cevamai curajoasă, dacă încearcă să testeze opiniapublică locală prin forţa unor imagini şi sim- boluri puternice (convoaie, uniforme, vehi-cule militare etc.) sau chiar să vadă reacţiaMoscovei la intrarea trupelor americane ne-combatante într-un teritoriu pe care Rusia îlconsideră, din perspectivă istorică, parte aintereselor ei specice. Rămâne să urmărimcum se va comporta Republica Moldova înperioada grea, aproape explozivă (oare deaceea să venit tocmai geniştii americani,pentru deminare la propriu şi la gurat?) depână la alegerile prezidenţiale din toamnă.

5 - 11 mai 2016 Nr. 611 |


10/23

10 | CULTURĂ

| 5 - 11 mai 2016 Nr. 611

INSTANTANEE

De câte ori am vrut să mă întorc în Italiasau să aleg un alt oraș în care să trăiesc,Clujul m-a chemat întotdeauna înapoi”.Această mărturisire sinceră îi aparține luiAlessandro Galantucci, un fotograf italian,originar din Bari, îndrăgostit de Cluj și descena artistică locală. Rezident permanental Fabricii de Pensule, Alessandro a venitpentru prima dată în România, la Cluj, în2006, prin programul Erasmus și, de atunci,orașul l-a primit și nu l-a mai lăsat să plece.În ultimii doi ani s-a lăsat cucerit de foto-grafia stradală, în așa măsură încât astăziimaginile sale exprimă într-o perspectivăextrem de onestă realitatea vieții clujenilordoborâți de griji sau încercați de soartă șimai puțin a celor trecuți prin experiențe co-tidiene fericite. Fotografiile alb-negru reali-zate de Alessandro în stațiile de autobuz, pestrăzi sau în gară surprind oameni plictisiți,dezamăgiți, resemnați, dar determinați să oia de la capăt a doua zi. Îi place să ia la passtațiile și gările, strada Horea și Piața Unirii,pentru că doar așa are ocazia să vadă oamenidin toate straturile sociale.

„ Am fost acuzat că fotografiile mele arată la fel și că nu exprim în ele frumusețea Clujului.Ideea mea este însă de a așeza piesă cu piesă aceste fotografii și de a crea un puzzle. Sunt destui fo-tografi care pozează frumusețea Clujului. De ceam face asta cu toții? Intenția mea este să scotorașul în evidență, în așa fel, încât prin aceste fotografii, să primească o rezonanță pe care nu oavea în Europa. Clujul îmi place foarte mult șiiubesc să trăiesc aici, iar dacă văd ceva diferit înel simt nevoia să arăt acel ceva prin fotografie. Decâte ori am vrut să mă întorc în Italia sau să alegun alt oraș unde să trăiesc, Clujul m-a chematîntotdeauna înapoi. Nu-mi plac orașele foartemari pentru că încep să semene unele cu altele șidoar îți consumi energia în ele. Oamenii din estulEuropei nu se tem să râdă sau să plângă atuncicând simt asta. Sinceritatea lor nu o găsești înalte locuri din Europa. Îmi place să fiu eu însumi,să trăiesc în Cluj, să mă întâlnesc cu artiști la Fa-brica de Pensule, să îmi beau cafeaua dimineațacu ei, să vorbim despre societate și artă în gen-eral”, precizează Alessandro Galantucci.

Când era foarte tânăr, povestește Ales-sandro, nu avea idee ce își dorea să facă înviață. În liceu studiase economia pentru cătoată lumea făcea asta. La un moment dat,a realizat că nu acesta era domeniul în careși-ar fi dorit să se exprime ani mai târziu.Alături de un bun prieten de-al său a începuttot mai mult să își dezvolte pasiunea pentrucinematografie și fotografie, să meargă înlocuri abandonate, să fotografieze oameniși să manifeste tot mai mare interes pen-tru expresia feței lor. „Nu cunoșteam nimic

Despre Cluj, în alb și negru, cu fotografulitalian Alessandro Galantucci

„

despre fotografia stradală și nici nu o studi-asem. Începusem să fotografiez din instinctcu un aparat foto pe film, model Yashica,secondhand, foarte ieftin. Am început să iestot mai des la fotografiat și singur, făceam plimbări foarte lungi și îmi plăcea să observlumea din jur. Îmi plăcea și ideea de a mergeîn locuri mai puțin frecventate. De exemplucând aveam cinci ani, am deschis ușa casei șiam fugit. Făceam asta foarte des și familia mă găsea la kilometri distanță. Încă de atunci stu-diam oamenii și îmi plăcea să găsesc o relațieîntre oameni și locuri. În acest fel încercam sădevin, la rândul meu, liber și să caut ceea ce înitaliană numim Libertà, la fel cum se numea șicartierul în care locuiam în Bari”, povesteșteAlessandro.

Neavând bani să urmeze o școală bună de fotografie sau cinematografie

în Milano sau Roma și refuzând să punăpresiune asupra părinților săi, Alessandroa decis să meargă la Universitatea de Artădin orașul său și să studieze sculptura. Aajuns în scurt timp la concluziacă poate nu avea nevoie defoarte multă teorie pen-tru a face fotografii, ciera mai important săaibă cunoștințe de-spre artă la modulgeneral. A obser-vat că oamenii se îndepărtează tot maimult de materialeleconcrete, palpabile,reale și nu mai au oconexiune cu ele. Aceastăidee l-a determinat să stud-ieze sculptura și să se raportezealtfel la ceea ce îl înconjoară. „ Am urmăritîn continuare această idee, de a ieși în stradă,de a mă mișca după bunul plac, de a traversanu doar pe trecerea de pietoni, de a sta la unmetru distanță de o persoană și de a-i face o fotografie fără să-mi fie teamă de reacția ei. Mulți fotografi se tem de reacția oamenilor,dar ideea este de a-ți comunica intenția, de a face schimb de opinie, de a zâmbi. Uneori în-cep să deduc povestea de viață a unei persoanedupă aspectul fizic și cu atât sunt mai intere-sat să o fotografiez în acel moment”, explicăAlessandro.

Artistul a venit la Cluj în 2006, prinprogramul Erasmus, pe o durată de șaseluni. Tot atunci a început să facă primelefotografii în acest oraș dar încă nu luala modul serios fotografia. Totuși, și-acumpărat o cameră foto digitală Sony șia început să realizeze fotografii mai multca un jurnal personal. Era doar la început.Timp de un an a locuit și la București,dar de fiecare dată când era plecat din

Cluj, era ceva anume care îl determinasă se întoarcă. Acum locuiește la Fabricade Pensule, unde a mers pentru primadată în urmă cu cinci ani pe când fabricaera doar la început. A avut și o pensiunepentru animale pe care a vândut-o și înultimii doi ani a început să ia fotografiamult mai în serios. „ Acum am ajuns să iesaproape zilnic, mai ales noaptea în oraș pentrua face fotografii. Este destul de dificil, pentrucă trebuie să stau foarte aproape de subiecțiimei, dacă vreau să fac un portret, de exemplu.Nu folosesc auto focus, ci trebuie să calculezdistanța manual. A trebuit mult exercițiu până să ajung să fotografiez direct din mână, fără a duce aparatul la ochi și să știu cumsă-mi poziționez degetele pe aparat. Așami-am creat propriul meu manual tehnic”,precizează fotograful italian.

De obicei, în cazul lui, există douămodalități de a face o poză, explică Ales-sandro. Prima variantă o preferă întot-deauna pentru că îi permite să vadă în

sufletul omului, fără ca acesta să îipozeze. „Dacă îi opresc pe oameni

și le cer voie să îi fotografiez, seschimbă totul, inclusiv mușchii feței. Nu sunt interesat de astfel de fotografii, la fel cum nusunt interesat de sectorul denunți sau cel comercial dincare aș putea câștiga bani.Pentru mulți poate păreaabsurd și riscant să facă fo-

tografie stradală pentru că teobligă să lucrezi singur. Dar

fotografia mea plasează în centruomul obișnuit și în sufletul lui și asta

iubesc cel mai mult în munca pe care o fac”, declară artistul fotograf.

În ceea ce privește mediul artistic dinCluj, Alessandro a legat multe prieteniicu artiștii asociați Fabricii de Pensule șinumai. Cel mai mult îi place atmosferaprimitoare din acest oraș și faptul că existăartiști care își iau foarte în serios statutul.Asta îl face să nu se simtă singur. „Existămultă dorință de afirmare a artiștilor din Cluj.Cred că mai mult decât în Italia sunt artiști foarte buni în România. În Italia, de exemplu,dar și în Spania sau Franța există artiști ti-neri care sunt întreținuți de părinți și care iauarta modernă ca un fel de scuză de a nu facenimic. Pentru a te exprima ca artist, trebuie săintri în contact cu materialul pentru a puteareacționa și schimba lumea din jur. Nu este deajuns să faci compoziție, trebuie să atingi ma-teriale, trebuie să le modifici forma, să ajungisă le cunoști”, precizează Alessandro.

Fotografia are o relație foarteapropiată cu memoria, spune Alessan-dro, explicând că ideea fotografiilor alb-

negru este de a reduce imaginea la ceeace este esențial. „Ceea ce vezi în fotografiinu este realitate, este ceva simbolic. Nu vreausă ofer un surplus de informație, ci să re-duc informația la esențial. Să pun în umbrăce nu am nevoie și să las în lumină ce am. Aceasta este ideea: de a ajunge cât mai ușor înconștiința celui care vede fotografia”, declarăartistul.

Fotografiile sale pot fi văzute majori-tatea pe internet pentru că, spune Ales-sandro, nu este foarte interesat să-și vadămunca printată. Îi place ideea ca pixelii și

energia fotografiilor să se împrăștie princabluri și unde. „E mult mai interesantașa”, consideră fotograful. Se gândeștetotuși ca, la un moment dat, să publice ocarte cu experiențele care se nasc din fo-tografiile pe care le face. Până atunci însă,va continua să caute diversitatea așa cuma făcut-o în ultimii doi ani pe străzile dinCluj. „ Mi-aș dori să fac fotografie stradalăși în Bulgaria, Albania, Ucraina, fără să măconcentrez doar asupra unor subiecți. Îmi place să nu fac diferența între oameni, ci să găsesc diversitatea. Oamenii de pe stradăsunt cei mai sinceri. Cu siguranță voi mai stacel puțin un an în Cluj. Am avut de gând sămă întorc în Italia, însă am primit semne sărămân aici și cum eu cred în semne, la fel cumcred în munca mea, sunt convins că lucrurilese întâmplă cu un anumit motiv”, afirmăAlessandro Galantucci.

Cristina Beligăr

Foto © Dan Bodea și arhivă personală artist

Îmi place să am timp să măuit la fotografiile pe care le

fac precum m-aș uita pe o fereastră deschisă. Încep să

lucrez cu lumina și cu umbrele și la un moment dat primesc șiinspiraia pentru titlu. Este unîntreg proces. E ca atunci când

aduci acasă o scoică de pe plajă și după câteva săptămâni sau

luni asculi sunetul mării în ea. La fel și fotografia, procesul nu

se încheie în stradă ci continuămulte zile după aceea”,

Alessandro Galantucci


11/23

CULTURĂ | 11

5 - 11 mai 2016 Nr. 611 |

PASIUNE

Până astăzi Andrei Crecan a încer-cat de mai multe ori să se lase de

muzică, dar niciodată muzica nu l-alăsat să se îndepărteze mai mult decâteva zile de microfon. Cânta cândera mic în fața televizorului, cânta înliceu la balurile bobocilor, iar astăzicântă pe scenă sau în cluburi alături decolegii săi din trupa Natif. În data de10 mai, de la ora 21.00, vor cânta pen-tru prima dată pe o scenă de teatru, laReactor de creație și experiment. Cuunele schimbări în componență suntîmpreună din 2011, au scos două al-bume și trec printr-o perioadă extremde productivă din punct de vederemuzical.

La prima vedere, toată viața lui An-drei pare să se fi centrat pe muzică, deșiniciodată această pasiune nu a depășitpentru el statutul de hobby. Absolvental Facultății de Studii Europene tânărullucrează la compania Bombardier șiface muzică doar din plăcere. „Amîncercat să mă las de muzică, dar mi-amdat seama că este un element definitoriudin viața mea, care mă face să fiu cine sunt.Deși părinții nu au tangență cu mediulmuzical, cele mai vechi amintiri pe care leam din copilărie sunt de când cântam piesede la televizor. Cred că o înnebuneam pemama cântând prin casă. Crescând într-un oraș mic, cu acces limitat la muzică, fugeam de acasă până în Baia Mare să îmicumpăr casete. Plecam cu trenul de 12.00și mă întorceam cu trenul de 14. Apucamsă fug până la magazin, îmi cumpăram ocasetă și veneam înapoi la gară. Așa amreușit să-mi fac propria colecție de CD-uriși casete” , precizează Andrei Crecan.

Formarea trupei Natif a pornit de lao idee pe care Andrei a avut-o în urmăcu cinci ani, după mai multe proiectemuzicale începute în liceu și facultate.„Cu prima mea trupă cântam la baluri șiabia în ultimul an de liceu am ajuns să

cânt pentru prima dată la nivel cât de cât profesionist. Formația era din Satu Mare șise numea Prima pe dreapta și au apelat lamine pentru că aveau nevoie, pe moment,de un solist. Totul s-a desfășurat în mai puțin de o săptămână, inclusiv repetițiileși am reușit să avem un concert foarte bun.După această experiență am venit la Cluj,la Facultatea de Studii Europene. Nu amluat niciodată muzica în considerare cameserie, întotdeauna s-a situat undeva pe planul doi, ca hobby, cu toate că, cu timpul, s-a dovedit un hobby consumator de foarte multe resurse în materie de timp șibani. Ajuns la facultate, un prieten de-al

meu din Jibou își dorea foarte mult să avemo trupă de rock a

no 611 trreporter

Documents