no 603 trreporter

8/19/2019 NO 603 TrReporter

1/23

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL |10 - 16 martie 2016 • Nr. 603 • 2 lei • 24 pagini www.transilvaniareporter.ro

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL |Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

REPORTAJ pag. 12-13

EROII TIMPULUI NOSTRU pag. 14

DOCUMENTAR pag. 18-19

Dansând cu... uliii

Studen ii de azi,eroii de mâine

Femeile care au îndrăznitsă schimbe lumea (II)

COMUNITATE pag. 11

Medicina și administrația digitală, dezbătute la Cluj Innovation Days 2016

Medicina digitală și administrația digitală sunt cele două teme majore care vor fi dezbătute în cadrul Cluj InnovationDays 2016, eveniment ce se va desfășura în perioada 31 martie – 1 aprilie la Cluj-Napoca. Sunt aşteptaţi peste 400de manageri din IT, medici, universitari, reprezentanți ai administrației publice și ai mediului de afaceri.Pentru mai multe detalii intrați pe transilvaniareporter.ro sau scanați codul QR alăturat

RELIGIE | PĂRINTELE DAVIDTrebuie să căutăm numairugăciunea, nu profeţiile pag. 15

OPINIE | VALENTIN NAUMESCUTrump-Clinton, bătălia celor două jumătăţiale naţiunii americane pag. 9

1 € 4.4629 lei1 $ 4.0733 lei

DOSAR | CLUJUL, UN ORAŞ ÎN MIŞCARE: ACTUALITATE pag. 2

Emil Boc: Nu am cumpărat Muzeul Farmaciei,continuăm negocierile

Lady Cat, o cafeneaînchinată Măriei Sale, pisica

Am sim it la Cluj oemula ie care unește

locuitorii, am sim it o anumită mândrie locală, am sim it rela ii strânseîntre membrii comunită i

create în decursul timpului, prin prisma diferitelor

evenimente. Clujul e mișto și fain și a depășit demultTimișoara, care a stagnatîn ultimii ani”, Graţian

Mihăilescu,bloger şi publicistdin Timişoara

„Tigrul transilvan”

O raşele trec ca şi oamenii prinîntâmplări de viaţă şi chiar dacăe exagerată admiraţia de sine a edi-lilor clujeni exprimată în polemiciîntreţinute cu inteligenţe îndoielnicedin capitală, e neîndoielnic faptulcă municipiul de pe Someş e în pasăbună. Termenul vine din sport la fel,ca ultimele evenimente legate de Clujcare au generat comentarii îndelungateîn presa naţională şi regională. Vor-bele de la Bucureşti, cele mai multe, aufost încărcate de resentimente şi de unaer de superioritate tâmp în condiţiiledate, cele din alte zone ale ţării auexprimat în schimb admiraţie pen-tru progresele clujenilor. Lăsându-lepe toate la o parte, rămâne faptul căpână când bucureştenii vor reuşi săse pună de acord dacă aprind sau nuacoperişul stadionului, cele mai marievenimente sportive internaţionale sevor desfăşura la Cluj.

Lucrul acesta îi umple de mândriepe clujeni. Capacitatea întreagă a ClujArena, 30.000 de bilete la meciul amical

al României cu Spania, s-au vândut on-line în doar două ore. Sala Polivalentă a

gemut de lume cu toată neîncrederea în jocul Simonei Halep. Două construcţiicare au fost criticate pentru că suntnetrebuincioase sportului clujean sedovedesc utile echipelor naţionale şifederaţiilor care organizează competiţiieuropene, în beneciul de imagine aloraşului. Dacă adăugăm şi fenomenulUntold de pe Cluj Arena putem vorbidespre Cluj ca un exportator net deadmiraţie.

În cele din urmă, Bucureştiul îşi vareveni din pumni cu potenţialul generatde masivitatea sa socială şi economică.Pentru Cluj, perioada de efervescenţă pecare o traversează are însă o consecinţănu de neglijat. Municipiul de pe Someşşi-a consolidat, din punct de vedereal prosperităţii şi al notorietăţii, loculsecund în faţa Timişoarei. Această ie-rarhizare ar putea inuenţa opţiunea ju-riului în desemnarea Capitalei CulturaleEuropene 2021, competiţie în care suntantrenate cu şanse apropiate aceleaşidouă oraşe. Despre cum a ajuns Clujulfruncea provinciei şi din ce elemente

e formată coroana pe care fruntea lui opoartă, citiţi în paginile 3-8, 21.(C.C.)

F o

t o :

D a n

B o

d e a

© T

r a n s i l v a n i a R e p o r t e r


2/23

2 | ACTUALITATE

| 10 - 16 martie 2016 Nr. 603

„CAMPANIE”

Primarul Emil Boc ţine„facebook-audienţe”

Din această săptămână, primarul Clu- jului a inaugurat o nouă metodă de a ţineaudienţe cu cetăţenii, on line, pe facebook.Timp de o oră, edilul a răspuns mesaje-lor şi întrebărilor adresate de clujeni. Deşiaudienţa live a fost anunţată cu puţin timp înainte, totuşi au fost peste 600 de mesajeşi 17.000 de vizualizări. Primarul a vorbitşi despre cererile pe care i le-a adresat pre-mierului Cioloş cu ocazia vizitei acestuia laCluj, săptămâna trecută. „ Am discutat despreo nouă centură de ocolire a Clujului, pentru căaceste centuri pot realizate doar de către Gu-vern. Ruta Floreşti-Cluj este cea mai aglomerată,zilnic pe aici intră şi ies 60.000 de maşini, iardacă nu facem o nouă centură Clujul se va bloca. Am cerut ca în master planul general al Minis-terului Transporturilor să e inclusă şi aceastăcentură de 38 de kilometri, care începe la nodulde autostradă A3 de la Gilău, vine pe malulSomeşului 8,4 kilometri până la sensul girato-riu de la Cora, înainte de acel sens giratoriu se face un pasaj suprateran care merge şi intră încentura de sud a Clujului de la Bucium, nodul

N Mănăştur, traversează Calea Turzii prinFăget, prin spate pe la Selgros şi iese la nodul decentură Vâlcele - Apahida”, a spus Boc. Prima-rul a răspuns mai multor întrebări care vi-zau proiectul de amenajare a laturii vesticea Pieţei Unirii, precizând că acolo circulaţiase va închide şi vor amenajate terase, darşi că actualul stand de taxi se va muta pecealaltă parte în apropierea Muzeului deArtă. Răspunzând la o altă întrebare, Boc aprecizat şi că va continua într-o altă variantăprogramul privind refaţadizarea clădirilordin centru. „La şedinţa de Consiliu Local devineri se va discuta un proiect actualizat în acestsens. La primul program deşi le ofeream un aju-tor de 20% din partea primăriei niciun proprie-tar nu s-a înscris în termenul legal. În etapa adoua toţi proprietarii trebuie să ştie că suntobligaţi să îşi repare clădirile sub sancţiuneaamenzii, iar de anul viitor cei care nu o fac voravea impozit mărit cu 500%”, a spus primarul.Următoarea sesiune de audienţe live pe fa-cebook va avea loc luni 14 martie de la ora18.00.(C.R.)

S u r s a

f o t o :

F a c e

b o o

k

premieră

Untold Festival aduce o nouă premierăîn România, de data aceasta pe celmai tânăr superstar al muzicii electronice,Martin Garrix. Acesta va urca pe scenăalături de Armin Van Buuren, Afrojack,Hardwell și de cel care l-a inspirat sădevină DJ, legendarul Tiesto. Organiza-torii Untold răspund astfel dorinței unuinumăr foarte mare de fani ai festivaluluicare și-au exprimat dorința de a-l vedeape tânărul DJ la Cluj.

La ediția a doua a Festivalului Untoldvor mai prezenți alți 150 de artiști, dintrecare: Faithless, Parov Stelar, Clean Bandit,Scooter, Dub re, Rudimental Dj, Chaseand Status Dj.

Martin Garrix „tânărul savant” almuzicii electronice, pe numele lui real,Martjin Garritsen, a fost votat în 2015 defanii din întreaga lume pe locul al III-lea în clasamentul DJ MAG TOP 100. La doar19 ani, pasiunea pentru muzică i-a aduslui Martin Garrix premii internaționale și

distincții precum cea din 2013 de la DanceMusic Awards unde a fost ales DJ–ulanului și în 2015 la MTV Europe MusicAwards, unde a luat premiul pentru ceamai bună muzică electronică.

Artistul olandez l-a văzut pentru primadată pe Tiesto în 2004, când avea opt ani,la Jocurile Olimpice de la Atena, moment în care și-a propus să-i calce pe urme. Vi-sul lui s-a împlinit 11 ani mai târziu cândMartin Garrix a produs prima melodiecu legendarul DJ, „The Only Way Is Up”,iar în vară la festivalul Untold, elevul șiprofesorul se vor întâlni pe Ursus UntoldArena. Deși a debutat în muzica electro-dance doar de patru ani, Martin Garrix aredeja colaborări cu artiști importanți pre-cum: Ed Sheeran, Usher, Avicii, Hardwell,Afrojack, Dimitri Vegas&Like Mike și maiales cu cel care l-a făcut să își dorească săajungă un artist desăvârșit, Tiesto. În mai2015, Garrix coproduce și piesa lui Aviciicare a făcut furori anul trecut, „Waiting forLove”, se precizează în comunicatul trans-mis presei de organizatorii festivalului.

Untold a fost desemnat Best Major Fes-tival în cadrul European Festival Awards2015, eveniment ce a avut loc în Gronin-gen, Olanda. O altă recunoaștere a venitdin partea celui mai de seamă reprezen-tant național al industriei de marketingși comunicare, International AdvertisingAssociation Romania (IAA) care a oferitfestivalului titlul de Brandul Anului 2015.

Untold 2016 va avea loc în perioada4-7 august, iar pe scena vor urca peste150 de artiști internaționali de renume,dintre care: Afrojack, Armin van Buuren,Hardwell, Martin Garrix, Tiesto, Faith-less, Parov Stelar, Chase and Status DJSet, Clean Bandit, Dannic, Dub re Live:Hybrid, Dub Fx, Ella Eyre, James Arthur, Jamie Jones, Jeru the Damaja, Kwabs, LostFrequencies, Mazde, Nahko and Medi-cine for the People, Netsky DJ Set, Pendu-lum & Verse DJ Set, Route 94, RudimentalDJ, Sasha, Scooter, Sharam, The AsteroidsGalaxy Tour, Y’akoto.

Cristina Beligăr

Martin Garrix, la Cluj:Untold Festival îl aduce pe cel mai tânăr superstar al muzicii elect

NEGOCIERI

Î n ciuda faptului că premierul Da-cian Cioloș și vicepremierul VasileDîncu au declarat în 5 martie, cu oca-zia vizitei la Cluj, că primarul EmilBoc le-a dat asigurări că muncipali-tatea a găsit banii pentru a cumpăraimobilul în care funcționează Muzeulde Istorie a Farmaciei, situația este de-parte de a clară. Primarul Emil Boc adeclarat,marți, pentru Transilvania Re-porter că imobilul nu a fost cumpărat șică, în principiu, situația este aceeași deacum o săptămână: primăria are banidoar pentru a cumpăra parterul clădiriiîn care funcționează Muzeul, proprie-tarul nu vrea să vândă decât întregulimobil, iar cele două părți nu ajung laun acord, în timp ce instanța va decideîn 14 martie dacă muzeul părăsește saunu Casa Mauksch-Hin .

Muzeul Farmaciei pare a încă de-parte de salvare. În urma unei întâlniri între premierul Dacian Cioloș și vice-premierul Vasile Dîncu, pe de-o parte,și primarul Emil Boc pe de altă parte,prim ministrul declara săptămânatrecută că există bani și că Primăria vacumpăra întreaga clădire, astfel încâtmuzeul va rămâne în imobilul situat în zona centrală a orașului. „Pentru Muzeul Farmaciei am avut o discuţie înaceastă dimineaţă, când s-a pus şi problema fondurilor pentru reabilitare, şi dl primar

Boc mi-a spus că are bani, trebuie doar, dincâte am înţeles, o adaptare a legislaţiei pen-tru a permite autorităţilor locale ca pentruanumite muzee care aparţin statului şi caresunt în subordinea guvernului să poată să e nanţate şi din fondurile locale”, anunțaDacian Cioloş, vinerea trecută, la Cluj.„Prima ofertă a domnului primar a fost că poate să dea o parte din sumă, acum a spus:Consiliul Local a găsit chiar toată suma casă poată cumpăra acest obiectiv”, explicaatunci şi vicepremierul Vasile Dîncu.

La câteva zile de la întâlnirea celordouă părți, Emil Boc a declarat însăpentru Transilvania Reporter că platanu a fost făcută și că, de fapt, negocie-rile continuă. În plus, spune Emil Boc,Primăria are în continuare bani doarpentru a cumpăra parterul, varianta cucare proprietarii nu sunt de acord.

„Noi suntem în procedură de negociere pentru exercitarea dreptului de preempțiunecu proprietarul clădirii. Săptămâna viitoarevom avea o nouă discuție și vom anunțace am stabilit. Încă nu sunt nalizate negocierile. Dorim să cumpărăm Muzeul deFarmacie. Proprietarul vrea însă să vândătoată clădirea, noi vrem să cumpărăm doar parterul, el cere o sumă care nu corespundebugetului nostru pe anul acesta și trebuie săavem o discuție. Banii strict pentru muzeuexistă. Problema este clădirea, dar negociemși pot spune sigur că Muzeul de Farmacie vaavea viitor”, a declarat Emil Boc pentruTransilvania Reporter .

Prima ofertă a proprietarilor pentruvânzarea imobilului a fost anul trecut de1 milion de euro, însă între timp prețula crescut la 1,3 milioane de euro. În ca-zul acestui imobil, care este monumentistoric, statul are drept de preempțiune.

Clădirea istorică care găzduieştecolecţia muzeului a funcţionat ca farma-cie încă din secolul XVI, din anul 1573.Spaţiul util total este de 863 de metripătraţi. Colecția include cel mai bogatlot de vase farmaceutice din întreagaregiune, numărul lor depăşind 1.500,aparatură de laborator, manuscriseși tipărituri, între care ediții rare dinsecolele XVI-XVIII, ingrediente celebreca praful de mumie și un important lotde aparate medicale, precum primulelectrocardiograf din România. Patri-moniul include în total 3.000 de obiecte.Pe de altă parte, Casa Mauksch-Hineste monument istoric si architectural.Casa şi farmacia au intrat în posesiafamiliei Hin în a doua jumătate a sec-olului al XIX-lea, şi a fost folosită demembrii familiei până în 1948, cânda fost naţionalizată. Apoi din 1954clădirea a adăpostit Colecţia de Istoriea Farmaciei a Muzeului National de Is-torie a Transilvaniei. În 2012 clădirea afost retrocedată moştenitorilor familieiHin . Muzeul Farmaciei este vizitatanual, în medie, de 10.000 de turiști, majoritatea străini. Radu Hângănuţ

Soarta Muzeului Farmaciei

este în continuare incertă Emil Boc: „Nu am cumpărat. Continuăm negocierile cu proprietarii”

F o

t o : D a

n B o

d e a

© T



3/23

DOSAR | 3

10 - 16 martie 2016 Nr. 603 |

F o t o :

D a n

B o

d e a

© T


ANALIZĂ

D acă cineva ar spune că dezvoltareaaccelerată care a dus Clujul pe lo-cul doi în ţară îşi are începuturile şi afost favorizată de izolarea din perioadanaţionalistă a primarului GherogheFunar, aceasta ar o armaţie greude acceptat. Şi totuşi, asta susţine unreprezentant român al unei prestigioa-se rme de audit multinaţionale. Să oluăm de la începuturi.

La mijlocul anilor '90, Timişoara eracel mai occidentalizat oraş din România.Cauzele invocate puteau multe, geo-grace, istorice, de prol social, un lu-cru era de netăgăduit: timişorenii uraucomunismul, voiau o ţară ca afară,pe care o şi aveau în mult mai maremăsură decât ceilalţi români. Am vizitatTimişoara ca adolescent în ecare varăşi, chiar dacă nu mă simţeam în largulmeu între oameni orientaţi spre speculăşi câştig, oraşul avea destule atracţii. Deacolo au provenit primii mei jeanşi (şiurmătorii), primii panto O er, acoloam urmărit la televiziunea iugoslavăprima scenă erotică, primele concerteale unor trupe vestice, primul concert pestadion al unui star, celebra Lepa Brena.În timp ce Clujul ămânzea şi sufereade frig sub conducerea unor prim-sec-retari lipsiţi de iniţiativă şi curaj, direc-torul combinatului de porci Comtimdiscuta direct cu Ceauşescu şi hrănea în-treg oraşul. Diferenţa dintre Timişoaraşi Cluj era cea dintre Cluj şi (hai să nuspunem cine) în prezent.

După Revoluţie, prăpastia s-a mărit.Având deja deprinderi utile în economiade piaţă, timişorenii au îmbrăţişat capi-talismul cu entuziasm. Sute de investi-tori europeni, în principal din Italia, audescins în oraşul cel mai deschis pen-tru afaceri cu vestul. Pe când Timişoaraprospera cu bani din afară, Clujul aluat-o în sens opus, alegându-l primarpe Gheorghe Funar, un naţionalist careşi-a făcut rapid un renume în mediulde afaceri refuzând o investiţie a Co-ca-Cola. Capitalul străin găsea închisăpoarta oraşului drapat în tricolor. Pri-marul îi primea cu glume stânjenitoareşi îi descuraja pe investitorii occidentali(au existat şi excepţii, un olandez pen-tru care Funar a desinţat o linie de tro-

De ce e astăzi Clujul„fruncea“ provinciei

leibuz ca să construiască o benzinăriela intrarea în oraş). Ostilitatea prima-rului şi presa internaţională proastă auizolat oraşul, însă paradoxal, au avut şiun efect benec pe termen lung. Fără săe sufocaţi de capitalul străin, în Clujau prosperat întreprinzători autohtoni,ceea ce a făcut din oraş un pol al capital-ului românesc. Prima bancă româneascădin provincie a fost deschisă la Cluj şi,până la închiderea şi condamnareaşelor ei la închisoare, Banca Dacia Fe-lix a contribuit la formarea unei grupde oameni înstăriţi care ulterior au con-tinuat să investească în zonă. Oraşul aprimit în exces fonduri de la guvern,obţinute prin şantajarea PDSR, part-enerul de la guvernare al lui Funar (ex-cela în această practică vicepreşedintelePUNR, Ioan Gavra). Banii românilorau inundat apoi Clujul, scoşi din bu-zunarele depunătorilor la Caritas. Clu- jul a devenit mai prosper şi mai bineadministrat decât alte oraşe şi, cu renu-mele de bun gospodar obţinut pe baniialtora, Funar a fost votat de opt la sutădintre români la prezidenţialele din1996 şi a mai stat încă opt ani în scaunulde la Primărie.

petitor al Clujului cu o serie de avantajestructurale pentru municipiul din Ardeal între care capacitatea superioară de a gene-ra venituri locale şi calitatea superioară avieţii. Pentru a înţelege acest ultim aspect şiamploarea afacerii cu timp liber în Cluj e denotat că pe locul trei între motoarele econo-miei locale clujene sunt restaurantele. Poatepărea o ocupaţie frivolă să ţii un restaurant,şi trebuie menţionat că majoritatea suntiniţiative ale întreprinzătorilor locali, care auprosperat în perioada când Clujul a fost oraş închis, însă nu este aşa. Pe lângă contribuţialor la economia locală, restaurantele sunt unmediu conector, unde ciocnirile de idei daunaştere la inovaţii, mai ales într-un oraş undeconvieţuiesc mulţi oameni angrenaţi în do-

menii de vârf. Este una din tezele sociologu-lui Ray Oldenburg care susţine importanţacafenelei ca un al „treilea spaţiu”, un mediudiferit de lumea mai izolată de acasă sau dela serviciu care fertilizează inovaţia.

Tot un spaţiu în care proximitatea zică,de această dată a unor artişti, a generatun curent neeegalat în alte zone ale ţării şi

lăudat pe plan mondial esteFabrica de Pensule din Cluj.

„ Al doilea oraş al Românieia produs o fabrică de superstaruri în pictură în frunte cu Adrian Gh-enie”, se arată pe site-ul prestigioasei casede licitaţii Christie's.

Clujul este astăziadmirat de locuitorii al-

tor oraşe, însă propria as-censiune conţine şi un avertis-

ment. Geograa economică nu e un tabloustatic, ierarhiile oraşelor sunt permanent în mişcare. Timişoara înaintează cevamai încet, însă păstrează câteva atuuri.Oraşul de pe Bega este deja conectat peautostradă cu vestul şi, cu excepţia câtorvatronsoane, cu Bucureştiul pe când Clujulmai are de aşteptat să se încheie constru-irea Autostrăzii Transilvania. De aseme-nea, Timişoara are o concentrare ceva maimare de persoane care ajung cu automobi-lul în centrul oraşului în mai puţin de 60de minute. Clujul are mai mulţi locuitori,dar Timişoara are o comunitate extinsă mailargă, ceea ce poate reprezenta un avantajcompetitiv. Sociologii americani constată cădiversitatea sporeşte creativitatea oraşelormari. „Cu cât un oraş este mai mare, cu atâtcreşte varietatea produselor manufacturate şi,de asemenea, cu atât sporesc atât numărul, câtşi dimensiunile micilor întreprinzători ”, Jane

Jacobs, în „ Moartea şi viaţa marilor oraşeamericane”.Un eveniment care are loc în acest an

poate decisiv în stabilirea unei ierarhiicare să dăinuie. Clujul şi Timişoara nuconcurează doar în competiţia naţională,sunt şi principalii competitori pentru ti-tlul de Capitală Culturală Europeană în2021, cu toate beneciile economice presu-puse de o asemenea desemnare. În funcţiede cine va ales, vom şti dacă Timişoaraeste xată pentru mult timp într-o poziţieinferioară sau va redobândi motivaţie săconteste întâietatea Clujului. Caius Chiorean

Au fost opt ani în care Clujul la începuta decăzut şi apoi a crescut în urma medieinaţionale. Funar a devenit o paria pen-tru administraţiile de la Bucureşti, careau stopat uxul de bani spre oraş. Cândl-a îndepărtat pe Funar, în 2004, Clujulera ca o plantă care aştepta ploaia să otransforme în junglă. În timp record, s-audeschis două mall-uri, egalând numărulcelor din Timişoara. Venirea Nokia laCluj a fost o bombă mediatică punând re-giunea extinsă a Clujului pe harta marilorinvestiţii internaţionale. După opt ani încare banii guvernului au ocolit oraşul,aceştia au revenit doldora, deoarece noulprimar Emil Boc era preşedintele celui maimare partid de guvernământ. Boc a cres-cut apoi devenind chiar prim-ministru,plecarea lui lăsând Clujul pe mâna unuiedil întreprinzător şi ecient (şi pentrupropriul buzunar, Sorin Apostu ispăşind în prezent ultimele luni dintr-o condam-nare la închisoare de ...). Universităţileclujene au răspuns nevoii investitorilorde mână de lucru instruită şi astfel Clujula început o poveste de succes în domeni-ul IT. Guvernul şi autorităţile locale au in-vestit constant în aeroport până acesta s-aridicat pe locul doi în ţară. Cu gândul lacâştigarea alegerilor din 2012, edilii PDLau iniţiat cu susţinere guvernamentală,ridicarea unui stadion modern (plătit cuani de închisoare de un vicepreşedintede consiliu judeţean) şi o sală a sporturi-lor. Ambele obiective au un impact de-rizoriu pentru sportul clujean şi au fostcriticate pentru că nu-şi acoperă costurile, în schimb au facilitat desfăşurarea unorcompetiţii sportive internaţionale şi spec-tacole de divertisment relevante, multpeste ce se întâmplă în alte locuri din ţarăcu excepţia Bucureştiului. Evenimen-tele sportive şi de entertaiment le întrecacum chiar şi pe cele din capitală, unde încă nu s-a construit o sală polivalentăcomparabilă cu cea din Cluj şi unde ceamai mare arenă din ţară, Naţional Arena,e închisă în lipsa avizului pompierilor.

În tot aceşti ani, Timişoara a înaintatmai încet decât Clujul şi pare că a rămasuşor în spatele oraşului de pe Someş. Oanaliză comparativă a celor două oraşe bazată pe studiul „Heroiu et al, Roma-nia- competitive cities: reshaping theeconomic geography of Romania, 2013”că Timişoara rămâne principalul com-

Tot un spaţiu în care proximitatea zică,

de această dată a unor artişti, a generat un curent

neeegalat în alte zone ale ţării şi lăudat pe planmondial este Fabrica de Pensule din Cluj. „Aldoilea oraş al României a produs o fabrică de

superstaruri în pictură în unte cu Adrian

Ghenie”, se arată pe site-ul prestigioasei case

de licitaţii Christie's


4/23

4 | DOSAR

| 10 - 16 martie 2016 Nr. 603

plusuri şi...

Î n competiţia internă pentru plasarea pea doua poziţie după Bucureşti (poateinclusiv pentru obţinerea titlului deCapitală Culturală Europeană 2021), Clu -jul pare să e uşor superior principaluluisău contracandidat, Timişoara, potrivitdatelor din strategia de dezvoltare a Clu -jului, dată publicităţii în 2014. Analiza sereferă la şase mari oraşe - Cluj, Braşov,Constanţa, Iaşi, Sibiu şi Timişoara-, darse pare că lupta se dă doar între primul şiultimul din enumerare.

În privinţa populaţiei, Cluj-Napoca avea în 2011 un uşor avantaj faţă de Timişoara(324.000 faţă de 319.000 de persoane), dar ocreştere procentuală semni cativ mai marefaţă de 2002 (2,08% faţă de 0,51%). Cam lafel stau lucrurile şi în privinţa educaţiei,unde Clujul are aproape 32% din populaţiecu studii superioare, faţă de mai puţin de30% Timişoara. Tot în privinţa educaţiei, înce priveşte populaţia neşcolită, Clujul estesuperior Timişoarei: 1,01% faţă de 1,07%.Un uşor avantaj are în schimb Timişoarala categoria populaţiei de 20-39 de ani, darClujul este în faţă la categoria sub 19 ani.

Potrivit unei analize a Băncii Mondi-ale, Clujul este superior Timişoarei şi înce priveşte indicele de dezvoltare umană,care cuprinde Capitalul uman (stoculeducațional de la nivel local), Capitalulde sănătate (speranța de viață la naștere),Capitalul vital (vârsta medie a populațieide 18 ani sau peste) şi Capitalul material(care include suprafața locuibilă, consumulde gaze și numărul de automobile).

„În primul rând, față de 2002, ierarhiadezvoltării umane s-a modi cat considerabil,remarcânduse un avans deosebit al comunelordin jurul capitalei și a marilor orașe. De ase-menea, dintre cele mai mari orașe din România,inclusiv București, Cluj-Napoca obține celmai mare punctaj. Complementar, comunaFlorești, limitrofă municipiului Cluj-Napoca,

MINUSURI

Oraşul Cluj bene ciazăîn prezent de o

efervescenţă culturală şieconomică invidiată dealte oraşe. Dar problemacare se pune, priveşte vii -torul şi cât din aceastăefervescenţă reprezintăsursă de investiţii pentruviitor. Analistul economicRadu Nechita, conferenţiarla Universitatea „Babeş-Bolyai” consideră că celmai important lucru care-ilipseşte oraşului Cluj, darşi României în general este

autonomia. „În Românianu există autonomie locală pedrept cuvânt, pentru că majoritatea surselor de venituri lo-cale merge la Bucureşti. Mariicontribuabili sunt obligaţi să plătescă impozitele în Capitală,iar acest lucru nu ajută dez-voltarea locală. Dimpotrivă, oîmpiedică. Apoi, de la Bucureşti, prin lege, bugetul se redis-tribuie, dar acest lucru se face prin voinţă politică centralizatănu neapărat în funcţie de priorităţile locale. Politicieniisunt interesaţi să ţină sistemulcentralizat pentru că astfel semenţine dependenţa faţă de ei,

de favorurile şi simpatiile poli-tice. Dar administraţiile localesunt împiedicate să evoluezecum şi-ar dori, sau cel puţin,le este îngreunată evoluţia,acolo unde ea ar posibilă pen-tru că există resurse. Nu existăconcurenţă scală, pentru cănu există autonomie legislativă.De exemplu, dacă un mare oraşdin România şi-ar dori să aplicesistemul legislativ din HongKong, n-ar putea. Nu are voie.Dar poate că modelul HongKong I s-ar potrivi, l-ar avan-taja şi-n felul acesta ar evoluade sine stătător. N-ar rău nici pentru ţară, de ce n-ar bine să

avem oraşe foarte dezvoltate? Alt exemplu: de ce nu s-ar puteaca un oraş universitar cum eClujul să aibă propriul set delegi şi reguli în învăţământ,iar sistemul să e coordonat deuniversităţi? Poate că lucrurilear merge mai bine şi ar model pentru alte judeţe. Ne e teamăde libertate, de autonomie, darele generează concurenţă şi progres. Clujul ar putea decideîn privinţa drumurilor rapidesau aeroportului sau altornevoi de dezvoltare, altele decâtale Galaţiului sau Iaşului”,consideră conferenţiarulRadu Nechita.(R.H.)

Ce-i lipseşte Clujuluipentru a evolua pe termen lung

se plasează superior celorlalte mari orașe,cu excepția Clujului, consolidând avantajulcompetitiv în termeni de dezvoltare locală azonei Cluj-Napoca”, se arată în analiză.

„Campion”la calitatea vieţiiTotuşi, „ceea ce remarcă autorii studiu-

lui este că, deși județul Timiș are un grad dedezvoltare economică superior Brașovuluiși Clujului, ierarhia dezvoltării umane esteinversată”, dar „acest lucru ar putea su gerao capacitate mai scăzută de a transformacapitalul economic în bunăstare comunitarăși ar putea reprezenta un atu comunitar la-tent pentru cele două județe”.

„ Același raport mai include o referință privind distribuția spațiilor verzi în cele maimari șapte orașe (…) care indică un trendușor crescător în toate orașele, cu excepțiaa două extreme: Constanța și Cluj-Napoca.Primul dintre acestea a avut oscilații speci- ce între 2002 și 2011, în timp ce Cluj-Napoca cunoscut o explozie a spațiilorverzi pe cap de locuitor începând cu 2006, potrivit autorilor datorită raportării pădurilor limitrofe municipiului ca spațiiverzi. Arti cial a adus Clujul în vârful ie-rarhiei la nivelul anului 2011. (…) Cifrelearată o competitivitate superioară a muni-cipiului Cluj-Napoca în privința capacitățiide a furniza o calitate a vieții superioarăcelorlalte municipii din România, inclusivBucurești. Avantajul devine și mai relevantîn condițiile în care o calitate crescută a

vieții este indispensabilă pentru a atrage forță de muncă competitivă, care va aduceindirect mai multe venituri scale pentrucomunitatea gazdă, consum pentru mediulde afaceri local și un mediu social favorabil”,se mai arată în analiză.

Potrivit aceleiaşi analize, comparațiaindicatorului „venituri totale”, pen-tru perioada 2009-2012 a conturilor deexecuție bugetară plasează Cluj-Napocape primul loc în ceea ce privește veni-turile bugetului local în perioada 2009-2011, dar Timişoara are cele mai marivenituri în 2012. În ceea ce privește veni-turile proprii pe cap de locuitor, Sibiulși Brașovul au cele mai ridicate valori,urmate de Cluj-Napoca, Constanța şiTimișoara.

„Coroborate, datele privind veniturile generale, veniturile proprii și veniturile proprii per capita indică o poziție avantajoasă pentru municipiul Cluj-Napoca. Pe de-o parte, în cifre absolute, dispune, cu excepțiaanului 2012, de cele mai mari venituri bugetare, cu excepția municipiului București,ceea ce permite implementarea unor proiectemai ample și cu impact mai ridicat. Pe dealtă parte, proporția veniturilor proprii și ponderea acestora per capita indică prezențaunor factori structurali favorabili, care per-mit municipiului o valori care superioară a potențialului de venituri de la nivel local. Petermen lung, aceștia vor putea asigura o con-tinuitate a resurselor locale și o dependențăredusă față de transferurile de la bugetul destat”, mai spune analiza.

Cluj-Napoca şi Timişoara sunt lacote apropiate la mai multe capitole, cuun uşor avantaj matematic pentru clujeni, fapt care recon rmă faptul că pen-tru secondarea Bucureştiului, lupta ceamai aprigă e între cele două municipii.

„Datele de mai sus recon rmă Timișoaraca principal competitor al municipiuluiCluj-Napoca. Avantajul geogra c – pro-ximitatea față de granița de vest – structura pieţei muncii și concentrarea economicăreprezintă principalele avantaje competitiveale Timișoarei. Pe de altă parte, Cluj-Napoca prezintă o serie de avantaje structurale, indi-cate pe de-o parte de capacitatea superioarăde a genera venituri locale (venituri proprii per capita) iar pe de altă parte de calitateavieții superioare în Cluj-Napoca (indicele dedezvoltare umană). De asemenea, economialocală a Clujului este mai diversă, cu domeniihigh end (ex: IT) semni cative. Totuși, Cluj-Napoca trebuie să depună eforturi să recuper-eze ecartul în termeni de salariați în domeniicu venituri ridicate, unde Timișoara are unavantaj important față de Cluj. Capacitateaacestora de a genera venituri locale, dar și dea atrage locuri de munci similare îi fac unindicator cheie pentru dezvoltarea locală. Deasemenea, economia județeană pare a multmai dependentă de anumite sectoare eco-

nomice decât cea a Timișului, ceea ce poatereprezenta, în condiții favorabile, un avantaj,dar poate genera și vulnerabilități semni ca-tive în condiții de incertitudine economică”,concluzionează analiza. Marius Avram

Clujul ia faţa Timişoar F o t o :

D a n

B o

d e a

© T



5/23

ADEVĂRUL CIFRELOR | 5

10 - 16 martie 2016 Nr. 603 |

SINTEZĂ

Peisajul economic, social şi cultural aljudeţului Cluj poate crea imagineaunui germen regional de dezvoltare.Există numeroase indicii empirice carene pot reliefa acest argument: aspectulgeneral al oraşului, emulaţia culturalăşi ştiinţică, migraţia populaţiei spreacest centru universitar şi economic,parcul auto şi aglomerarea de la oreleamiezii. Cifrele economiei relevă o re-alitate mai puţin entuziasmantă, dartotodată se întrezăresc oportunităţi şidomenii care bine exploatate vor puteacrea pe viitor o nouă imagine oraşuluişi judeţului.

Din acest punct de vedere, econo-mia județului Cluj, și în particular acelei care se circumscrie centrului eco-nomic, social și cultural al municipiuluiCluj-Napoca, este mai degrabă aliniatăunui pluton de județe cu performanțerelativ bune, cum ar : Timiș, Constanțasau Brașov. După cum arată rezultate-le unui studiu efectuat de specialiștiiBNR în luna ianuarie 2016, municipiulBucurești a rămas singurul pol de pu-tere economică, concentrând o ponderesemnicativă din activitatea economică(în termeni de valoare adăugată brută,număr de salariați, active totale etc.).

Nu s-a putut constata detașarea în in-tervalul 1994 - 2014 a unui pol secundde putere economică în plan teritorial,conform studiului BNR „După 20 de ani:schimbări structurale în economia Românieiîn primele decenii postdecembriste”, efec-tuat de Florian Neagu, Florin Dragu șiAdrian Costeiu.

Este edicator faptul că, la neleanului 2014, valoarea investițiilorstrăine directe din întreaga regiunenord-vest reprezenta 9,5 la sută dinvaloarea investițiilor străine atrase decapitala țării și județul Ilfov. Valoareatotală a activelor companiilor județuluiCluj reprezenta numai 7,1 la sută dincea cumulată la nivelul capitalei, iarvaloarea creditelor acordate societățilornenanciare din județul Cluj reprezen-tau 10,4 la sută din cele acordate rme-lor bucureștene.

Economia judeţuluiCluj: câteva repere

Cu toate acestea sunt câteva elementesocial-economice care detașează județulCluj în contextul economic național. Ast-fel, sunt de amintit doi indicatori carene particularizează în contextul naționalși anume rata de ocupare a forței demuncă și rata de activitate e resurseide muncă. Comparativ cu anul 2000, lanivel național s-a înregistrat o ușoară re-vigorare a ratei de ocupare de la 64,6 lasută la 66,9 la sută, în timp ce, la nivelul județului Cluj, evoluția ultimilor 14 anirelevă o creștere de la 66,3 la sută la 73,6la sută. Diferenţele în evoluţie pot ex-plicate de deteriorarea ratei de activitatea resursei de muncă la nivel național dela 72,1 la sută la 70,7 la sută, în timp ce în județul Cluj am asistat la o îmbunătățirea acestui indicator de la 74,8 la sută la75,7 la sută. Una dintre explicaţii o con-stituie migrarea forței muncă dinspre județele limitrofe spre județul Cluj, înprincipal prin captarea absolvenților dela instituțiile de învățământ superior decătre economia clujeană. Judeţul Cluj esteunul dintre judeţele ţării în care raportulsalariaţi – pensionari este unul suprau-nitar (1,25), comparativ cu raportul exis-tent la nivel naţional care este subunitar(0,94). Salariul mediu a fost unul dintrestimulii de angajare, ind ușor mai marecomparativ cu salariul pe țară (+8,8 lasută) și în creștere în termeni nominalicomparativ cu 2008 cu 43,1 la sută, într-

un ritm mai mare decât cel național (+32,2la sută) și chiar peste cel înregistrat încapitală (+33,1 la sută). Ceea ce a stimulatcel mai mult piața muncii din județulCluj a fost posibilitatea personalului binecalicat de a lucra în domeniile tehnolo-giei de vârf și al comunicațiilor, domeniicare au contribuit cel mai mult la crearede locuri de muncă în ultimii ani. Com-parativ cu anul 2008, numărul locuri-lor de muncă în sectorul informații șicomunicații a crescut cu peste 144 la sută.Un alt sector cu o dinamică pozitivă estecel al transporturilor (+20,8 la sută), celde hoteluri și restaurante (34,1 la sută) și

cel de activități administrative și serviciisuport (89 la sută).

Un rol important în creşterea gradu-lui de ocupare şi captarea forței cătreaceste sectoare l-au constituit și creștereasoldului investițiilor străine directe.Este semnicativ să amintim că în regi-unea de dezvoltare nord-vest, valoareasoldului investițiilor străine directe aucunoscut o creștere, conform datelorBNR, în anul 2014 comparativ cu 2008,de aproape 10 ori (cu 93 de milioane deeuro) în domeniul IT, de aproape cinciori în domeniul transporturilor (cu 68de milioane de euro) și o dublare în do-meniul hotelurilor și restaurantelor (cu5 milioane de euro).

Este de menționat că principaleleservicii exportate de către economia județului Cluj şi care au înregistrat odinamică semnicativă în ultimii anisunt în principal cele de transport șiserviciile informatice. Dacă din punctde vedere al comerţului internaţionalcu bunuri, judeţul Cluj este un importa-tor net, înregistrând o valoare a expor-turilor de 1,03 miliarde de euro la neleanului 2014 şi o valoare a importurilor cu901 milioane de euro mai mare, situaţiacomerţului internaţional cu serviciireectă o situaţie inversă, judeţul nostruind un exportator net de servicii.

Economia județului Cluj esteformată din cca. 27 de mii de companii,

în marea lor majoritate ind companiimici cu până la 49 salariați, companiicare realizează aproape 54 la sută din ci-fra de afaceri a județului Cluj, în timp cenumai 22 la sută sunt realizate de com-paniile mari de peste 250 de salariați.Tot companiile cu până la 49 de salariaţidețin puțin peste 50 la sută din salariații județului, în timp ce numai 26,7 la sutădin salariați sunt angajați de companiimari. Acestea sunt argumentele conformcărora, indicele Herndahl-Hirschman(calculat pe baza cifrei de afaceri) nurelevă o concentrare semnicativăeconomică în sectoarele economice

ale județului Cluj, cu excepția sectoruluiutilităților, unde se identică o concentraremoderată. Rezultă că judeţul Cluj oferă unpeisaj economic puternic concurenţial, carecreează un potenţial de creştere semni-cativ, dar şi un risc de nanţare diminuat.Existenţa unei concurenţe semnicative îneconomia judeţului este totodată o posibilăexplicaţie pentru şomajul extrem de scăzutla nivel judeţean, de numai 2,3 la sută com-parativ cu procentul de 4,9 înregistrat lanivel naţional.

Din punct de vedere a cifrei de afa-ceri, cel mai mare sector din județ este celal comerțului cu ridicata și amănuntul(38 la sută), industria (22 la sută), secto-rul construcțiilor (10 la sută), transport(8 la sută), intermedierea nanciară șiinformatică și comunicații (cu câte 7 la sută).

Credite și depozitePotrivit datelor publicate de Banca

Națională a Românei, la nele anului 2015,valoarea totală a creditelor a fost de 10,9miliarde lei, în timp ce valoarea totală adepozitelor 12,9 miliarde de lei. Existândpremise economice mai favorabile com-parativ cu alte judeţe, nivelul creditelorrestante a fost la aceeaşi dată unul redus,respectiv 6,35 la sută comparativ cu nive-lul de 9,25 la sută înregistrat la aceeaşi datăla nivel naţional. Cele mai multe credite în judeţul Cluj au fost acordate populaţiei,respectiv 5,7 miliarde de lei, companiile beneciind de 4,8 miliarde de lei. Sursaprincipală a depozitelor o constituie totpopulaţia, cu 7,5 miliarde de lei faţă de nu-mai 3,5 miliarde de lei cât este aportul com-paniilor nenanciare. În condiţiile în carepopulaţia judeţului Cluj reprezintă cca. 3,2la sută din populaţia ţării, creditele acor-date populaţiei judeţului reprezintă 5,27 lasută din total, iar depozitele populaţiei 5,09la sută. Zona Bucureşti Ilfov concentrează34,71 la sută din creditele populaţiei şi 35la sută din depozite în condiţiile în carepopulaţia zonei capitalei depăşeşte cupuţin 11,1 la sută din total.Cluj City Center

F o t o :

D a n

B o

d e a

© T



6/23

6 | DOSAR

| 10 - 16 martie 2016 Nr. 603

analiză

E ste evident că, deja de câțiva ani, Clujula devenit un punct de atracție importantpentru tinerii ieșeni. Fără ca observația săaibă vreo pretenție sociologică, am consta -tat că tot mai mulți cunoscuți sunt din ce înce mai optimiști în privința viitorului lordacă urmează studiile universitare sau dacăîși găsesc un loc de muncă în Vestul țării.Cei care au plecat spre Cluj nu au făcut-o cuinimă ușoară, dar atunci când revin vorbescde parcă ar reveni acasă dintr-o altă țară.Nu e nimic de neînțeles – la această vârstăperspectivele de carieră sunt mai impor -

tante decât iubirea de „glia natală”. Suntînsă sigur că, dacă ar începe să audă vești totmai bune din Iași, s-ar gândi foarte seriossă se și întoarcă. Or, tocmai veștile astea,deocamdată, nu vin.

Deși se recomandă adeseori drept al doi-lea centru urban al României prin prismanumărului de locuitori, Iașiul nu a ținutpasul în privința dezvoltării economice și avieții urbane și e normal ca o generație carenu a apucat încă să se lege de credite ipote-care pe 30 de ani să e mult mai mobilă. Și nuse îndreaptă doar spre alte centre dezvoltateale țării, dar pleacă masiv și în străinătate. Cuo excepție – a celor care lucrează în industriaIT.

La nivel local, politicienii își explică lipsade viziune prin faptul că Iașiul (ca și Mol-dova în ansamblul său) nu a bene ciat de

aceleași alocări bugetare pentru investiții în infrastructură precum orașele din Ar-deal. Orice comparație cu Clujul se izbeștede marota banilor pe care i-a „cărat” spreorașul său Emil Boc în vremea în care afost prim-ministru. De la mare distanță(ea pare uriașă în lipsa unor curse aerienedirecte Iași - Cluj sau a unei autostrăzicare să treacă munții), se vede o mai maresolidaritate la nivelul elitelor din Cluj,inclusiv a celor politice. Întotdeauna amavut impresia că politicienii care au ajuns în funcții la București s-au consideratmai întâi clujeni, iar mai apoi guvernanți.Isprăvile ieșenilor la vârful administrațieicentrale au ajuns uneori pe prima paginăa gazetelor, dar probabil niciodată într-ocheie pozitivă, ci mai degrabă în cea a can-canului. Mai mult, foarte puțini au avutcapacitatea de a pune pe agenda centralăteme care să privească Iaşiul. În modparadoxal, deși se autoproclamă oraș cul-tural, Iașiul a avut o prea lungă istorie adărâmării evenimentelor culturale. De laBienala de Artă „Periferic”, la Festivalulde Teatru „Avram Goldfaden”, Festivalul„EuroDans” – toate au fost povești desucces cu o viață foarte scurtă. Orașul apornit de la o efervescență importantă înplan cultural la nele anilor ’90 şi a ajuns înapoi la Festivalul Berii în zilele noastre.

Circulă pe Facebook o campanie cua șele marilor festivaluri de la Cluj şi me-sajul„ar putut avea loc la Iași, dar tu ai vo-

ÎN AVANTAJ

D in Timișoara, orașul care dădeaîn ’89 tonul Revoluției, Clujuleste privit cu admirație și ușoarăinvidie. O invidie constructivăcare împinge spre o concurență

pozitivă din care ambele orașe artrebuie să aibă de câștigat, crederegizorul timișorean Florin Iepan.Acesta este de părere că orașul de lapoalele Feleacului a prins viteză înultimii cinci ani, când conjuncturapolitică pozitivă, dar și mediul uni -versitar efervescent au pus umărulla propulsarea orașului în calitateade lider al provinciei.

În opinia regizorului timișorean,Clujul a depăști cu bine o perioadămai puțin fastă, consemnată în tim-pul mandatelor lui Gheorghe Funar.Tranziția spre normalitate, spuneIepan, s-a făcut însă în viteză.„Clu- jul, pentru mine, este un oraș paradox-al. În anii ‘90 eram șocat cum clujenii îlvotau pe Funar, un individ cu viziuninaționalist-extremiste. Mărturia epociiFunar mă șochează de ecare dată prinacea imbecilă statuie a lui Avram Ian-cu, care e de un prost-gust izbitor. Laacest capitol însă, multe municipalitățiîși ratează misiunea. Clujul a recu- perat mult în ultimii cinci ani. Este pe punctul de a se impune ca al doilea orașal țării, în care comunitatea este foarte puternică. Mediul universitar a datnaștere unor grupuri și unor intelectu-ali care ajută la dezvoltarea orașului” ,crede Florin Iepan.

Regizorul timișorean subliniazăcă un punct forte al Clujului estereprezentat de societatea civilă,mult mai activă decât cea dinTimișoară, lucru oarecum paradox-al în condițiile în care primii pașispre democrație s-au făcut tocmaidin Vest, din orașul de pe Bega. „Îmi place Clujul pentru că este o zonăimportantă pentru dezbatere și nu esteun oraș amorf. O diferență esențialăîntre cele două orașe ține de faptul căClujul este un oraș mai participativ.Populația este mai implicată și nu nu-mai în demonstrații. Este un oraș maiviu, în timp ce timișorenii sunt maiconservatori, chiar dacă în ‘89 aici ex-ista inițiativă. Clujul își pierde carac-teristica de oraș de provincie. Existăo coexistență pașnică între maghiari șiromâni și cred că e un oraș important,care poate să evolueze pentru a echili-bra raportul de forțe dintre Capitalăși periferie. Clujul poate contribui cusiguranță” , este convins Florin Ie-pan.

La dezvoltarea rapidă a orașuluia contribuit și conjunctura politică.Clujul a dat constant oameni îndiverse guverne și inclusiv un pre-

AVEM CU CE

Cluj-Napoca este oraşul care dispunela această oră de cea mai modernăinfrastructură sportivă. Stadionul de catego -rie Elite, „Cluj-Arena” şi Sala Polivalentă,sunt „casa” echipelor naţionale ale Românieidin orice disciplină sportivă. La fel ca şi în ca -zul Bucureştiului şi la Cluj lucrurile au fostdestul de complicate, de la faza de proiecţie,până la nalizarea celor două edi cii spor -tive. Ideea construirii unei arene modernedatează încă din 2005, când preşedinteleConsiliului Judeţean la acea vreme, MariusNicoară, a promis clujenilor un stadion nou,modern. La cinci ani distanţă de la demara -rea acestui proiect, în imediata vecinătate anoii arene avea să înceapă construcţia celeimai mari şi mai moderne săli polivalente dinţară.

Gândit de Nicoară,fnalizat de TişePovestea stadionului Cluj Arena a în-

ceput în luna aprilie 2005, atunci cândconsilierii judeţeni din Cluj au votat în fa-voarea construirii unui nou stadion care săpreia rolul bătrânului „Ion Moina”. Astfel,visul preşedintelui Consiliului Judeţean în

acel moment, Marius Nicoară, prindeacontur. Noul stadion era conceput săcorespundă standardelor UEFA şi FIFA.Au fost propuse două proiecte pentrunoul stadion. Primul, un stadion clasic,de forma dreptunghiulară, după modelenglezesc, a fost proiectat de Universi-tatea Tehnica din Cluj-Napoca, iar cel de-al doilea, de formă ovală, a fost proiectatde o companie spaniolă. În luna august2009 au început lucrările de construcțiea noii arene și au fost executate de unconsorțiu de opt rme care a câștigat

licitația organizată de Consiliul JudețeanCluj. Inițial, data limită de nalizarea lucrărilor a fost 15 iulie 2011. Însă, înurma schimbării proiectului tehnic peparcursul lucrărilor, data nalizării a fostschimbată, iar stadionul a fost inauguratla 1 octombrie 2011 de primarul EmilBoc și președintele Consiliului JudețeanAlin Tișe. Costurile „Cluj Arena” s-auridicat la aproximativ 35 de milioane deeuro, fără TVA, fondurile provenind atâtde la Consiliul Județean Cluj, cât și dela Guvernul României, acesta din urmă

alocând suma de 14 milioane de europentru construcție.

Polivalenta,o bijuterie a sportuluiO faţadă transparentă, o alimentare

ecologică cu panouri solare şi unul dintrecele mai moderne panouri de a şaj dinEuropa fac din Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, cea mai modernă construcţiede acest gen din România. Amplasată învecinătatea Stadionului „Cluj Arena” și

Complex sportiv unic în România

Cum se vede Clujul de la Iași

E-o cale-atât de lungă...

tat altceva”. Nu știu dacă e o forță politică în spatele acestor mesaje în logica de pre-campanie electorală pentru locale, însăsunt destui aceia care reclamă faptul căorașul nu a avut măcar „alternanță” la gu-vernarea locală, opoziția ind adeseori unade fațadă, complice a „epocii Nichita”. Darpoate cel mai dureros lucru pentru Iași estecă centrul universitar începe să piardă se-rios teren în fața Clujului. Județele din Mol-dova, un bazin „natural” de studenți pen-tru marile universități din Iași, au începutexporturi masive spre Cluj și București.Și tot în mod paradoxal, facultățile care artrebui să asigure absolvenți pentru marile

rme de IT care își deschid puncte de lu-cru la Iași sunt incapabile să se adaptezeunei realități care ar putea oferi orașului o bază solidă de dezvoltare: nu există su-ciente cadre universitare pentru a măritnumărul de studenți.

Din păcate, în interiorul acelorașigranițe, știm destul de puține unii desprealții. Părinții a ă despre Cluj de la copiiilor care revin acasă pentru vizite scurte.În schimb, presa locală găzduiește destulde des comparații din care Iașiul nu ieseniciodată bine. Pare că în fața unei bătălii între marile centre urbane ale României,orașul străbătut de Bahlui a depus dejaarmele, prea ocupat să rezolve chestiunice țin de banalitatea urbanistică.

George Onofrei, realizator la RadioHit, Iași

F o t o :

D a n

B o

d e a ©

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

F o

t o :

D a n

B o

d e a

© T



7/23

cluj, timişoara, iaşi? | 7

10 - 16 martie 2016 Nr. 603 |

Clujul e mişto şi fain

„Am fost la Cluj și mi-a plăcut. Mi-aplăcut aerul european pe carelumea cosmopolită de acolo reușește să îl

transmită, mi-a plăcut că am văzut oamenipe stradă care râd și transmit energiepozitivă, mi-a plăcut în Piața Muzeului, pen-tru că m-am simțit ca într-un oraș ca Buda-pesta sau Praga, mi-au plăcut evenimenteleculturale desfășurate acolo în weekend, dezilele orașului, mi-a plăcut numărul marede artiști de stradă asemănător cu ce amvăzut în Viena, am fost la Festivalul Luminii într-unul din parcurile din Cluj și mi-a plăcutenergia care emană din acel loc, plin detinerețe, prospețime și positivism. Am simțitla Cluj o emulație care unește locuitoriidar și pe studenții străini și migrantii (esteal doilea oraș din țară după București canumăr de migranți primiți), am simțit oanumită mândrie locală, am simțit relațiistrânse între membrii comunității, tocmaidin cauza acestei emulații special create îndecursul timpului, prin prisma diferitelorevenimente.

Clujul e mișto și fain și a depășit demultTimișoara, care a stagnat în ultimii ani,nereușind să realizeze evenimenteleinternaționale pe care Clujul le-a realizat.Clujul are TIFF (festival internațional de

lm), are Electric Castle care este cel maimare festival de muzical din România, laCastelul Ban y de la Bonțida. E superbacolo. La Cluj au venit David Guetta și Aviciila Untold Festival.Timișoara în schimb, are Festivalul cuPlay și a reușit să realizeze un Festival deJazz Internațional, care însă nu este la felde notoriu ca Festivalul de la Gârâna. Alteevenimente de impact și vizibilitate mare,care să atragă lumea și presa eu nu amvăzut/auzit”.

Graţian Mihăilescu, bloger şi publicist d in Timişoara

la circa 500 de metri de Sala Sporturilor„Horia Demian”, Sala Polivalentă „închidecercul” unui complex sportiv unic înRomânia, care poate găzdui turnee nalede Campionate Europene sau Mondialepentru diferite sporturi. Lucrările la SalaPolivalentă au început în 2010, însă au foststopate la începutul anului 2012, în faza deexecuţie a circa 65 la sută, printr-o deciziea instanţei. Ulterior, ele au fost reluate, înurma organizării unei noi licitații, carea fost câştigată de aceeaşi rmă. În ciudaimpedimentelor, lucrările au fost realizate în doar 19 luni, față de 36 de luni, cât seestimase în termenul de execuție inițial.Investiţia s-a ridicat la 70 de milioane delei și a fost inaugurată în octombrie 2014.Sala Polivalentă Cluj-Napoca are o capaci-tate de 7.200 de locuri, dar se poate extindepână la 10.000 de locuri și este omologatăpentru baschet, volei şi handbal, dar poategăzdui competiţii internaţionale de box,arte marţiale, gimnastică, scrimă, tenis demasă, tenis de câmp sau badminton. Saladispune şi de un cub video cu LED-uri, decinci pe trei metri, similar cu cele folosite în campionatul american de baschet, NBA,care permite redarea transmisiilor în di-rect a competiţiilor sportive. Practic, toatesporturile de echipe în sală, dar şi multealte sporturi individuale îşi vor puteadesfăşura activitatea în „OZN-ul” de lângă„Cluj Arena”. Patrice Podină

Vedere din Timișoara, de la regizorul Florin Iepan:

„Clujul este un oraș participzonă importantă pentru dezb

mier, în persoana actualului primarEmil Boc„Clujul a bene ciat și de pe urma

conjuncturii politice. Spre deosebire de ceidin Timiș, politicienii din Cluj au fructi- cat atunci când au ajuns la București.Cei din Timiș, fără excepție, au trădat. Auajuns la putere, au avut funcții importante,dar au uitat total de unde a plecat și nu au făcut nimic pentru oraș. Nota bene pentru politicul din Cluj că, indiferent de culoarea politică, a luptat pentru oraș, așa cum s-aîntâmplat și cu Aradul” , este de părereregizorul timișorean.

Clujul și Timișoara se a ă în lup-ta pentru titlul de Capitală CulturalăEuropeană alături de Baia Mare șiBucurești, însă în ciuda evenimen-telor cu notorietate pe care Clujul legăzduiește, Florin Iepan avertizează cămai sunt aspecte la care trebuie lucrat.„Mi se pare că TIFF-ul, marele festival al

Clujului, e foarte scump, supralicitat și nureușește să e un mare festival al Europei,

cum este Karlovy Vary sau Festivalul dinSarajevo și rămâne un festival-capăt de lin-ie, cu lme care s-au văzut deja în Europa.Cred că orașul trebuie să construiască alt-ceva mai mult decât TIFF-ul și sunt sigurcă o face pe zona asta. Am fost cu fetele melela Untold și Electric Castle, unde oferta a fost foarte bună și am avut ce vedea. TIFF-ul nu a reușit să e între primele trei-patru festivaluri mari din Europa de Est. Cred căClujul se păcălește cu TIFF-ul, la fel cumTimișoara se păcălește cu Filarmonica Ba-natului, care cheltuie anual peste 2,5 mil-ioane de euro și face evenimente la limitakitcsh-ului. Nu e cazul TIFF-ului, care faceevenimente bune, dar despre care cred căs-a plafonat și și-a atins potențialul maxim.Trebuie să admit, deși nu îmi convine, căClujul este mai sus cu câteva trepte. De asta

cred că nici nu ar trebui să câștige titlul deCapitală Europeană a Culturii, pentru că

la Timișoara sunt mai multe de făcut și derefăcut. Cred că, în această luptă, primașansă o are Baia Mare. Au acel zid, dar parecă au rezolvat problema și au un dosar bun.Dosarul Timișoarei este bine făcut, dar nuare nicio sclipire de geniu. E ca o mâncarebună, care ține de foame, dar cu care nu ai putea să câștigi la MasterChef. Îmi plac logo-ul și sloganul Clujului, care îmi comunicăceva, spre deosebire de cel de la Timișoara.Clujul este un oraș bine văzut în Timișoara.În perioada Funar, timișorenii erau puținsurprinși de cum a luat-o Clujul razna.Clujul are imagine bună și noi ne raportămcu simpatie la Cluj, nu la Craiova, chiardacă Craiova este geogra c mai aproape denoi. Avem un oarecare trecut istoric comun.Suntem verișori” , crede Florin Iepan. Radu Hângănuț

ALEGERE

M ircea Moga (31 de ani) este uninginer în automatizări, cares-a mutat de la București la Cluj decâteva săptămâni. El a explicat pentruTransilvania Reporter de ce a ajuns laCluj și nu altundeva, în momentul încare a decis să plece din Capitală.

„În primul rând, în domeniul ingi-neriei în care am adunat experiență nu

sunt foarte multe rme în România, deciopțiunile erau limitate. Dacă ar fost săiau varianta mai comodă, fără mutare,aveam această posibilitate în București,dar am vrut un oraș din Ardeal. Amales Clujul, pentru că există aici o rmăcare se a ă în competiție directă cu cea pentru care am lucrat până de curând. Astfel, voi aborda aici proiecte foarteasemănătoare cu ceea ce făceam înainteși îmi pot păstra experiența acumulată.Tocmai faptul că nu am vrut să îmi pierd

aproape șapte ani de cunoștințe adunateîn domeniul acesta a făcut să aleg Clu- jul în defavoarea altor orașe din Tran-silvania, ca Sibiul sau Brașovul, unde eadevărat că aș găsit de lucru, dar ar trebuit să mă abat, mai mult sau mai puțin, de la calea de până acum. În altreilea rând, a contat și salariul: trebuiasă îmi permit să plătesc chiria (chiriecare ajunge din urmă, dacă nu chiar odepășește pe cea din București), în așa felîncât, după toate cheltuielile lunare, sănu rămân cu mai puțin decât rămâneamîn București” , a spus inginerul

Studiu de caz:

De ce se mută un bucureștean la ClujOfertă culturală și naturală,tra c exasperantÎn ceea ce privește diferența dintre

Capitală și Cluj, aceasta este mai micădecât s-ar crede, spune Mircea Moga.„Ladoar două săptămâni de când am venit, sunt foarte mulțumit: diferența față de capitală estemult mai mică decât s-ar putea crede. Existăsu ciente evenimente culturale, dar în ultimavreme și sportive, ca oricine să găsească ceva pe gustul lui” , spune tânărul.

„În schimb, ritmul de viață este ceva mailiniștit, ceea ce pentru mine înseamnă un plusla capitolul calitate a vieții și a contribuit lahotărârea de a mă muta aici. Din păcate, tra cul poate , la orele de vârf, exasperant” , adaugăinginerul.

Un avantaj pe care clujenii nu îi văddar pe care un bucureștean relocat îl simteadesea, este peisajul.„Sunt fericit, totuși –din nou, un argument pentru alegerea oraşului- de faptul că, pe o rază de două ore, să zicem,de mers cu mașina, există și dealuri, și munte,și pădure, și sate frumoase... atâtea de făcut șide văzut, câte nu erau în Bucureşti” , încheieMircea Moga. (Bogdan Stanciu)

F o t o :

D a n

B o

d e a

© T



8/23

| 10 - 16 martie 2016 Nr. 603

8 | DOSAR

SUCCES

C lujul își con rmă și în 2016 statutulde Capitală a lmului și a muzicii, cucel puțin trei mari evenimente care vorîncălzi și mai mult atmosfera în lunilede vară: Festivalul Internațional de Film

Transilvania (27 mai-5 iunie), FestivalulElectric Castle (14 - 17 iulie) și FestivalulUntold (4 - 7 august). În 2015, TIFF și Elec-tric Castle au înregistrat un număr recordde participanți, respectiv 110.000 și 97.000,iar Festivalul Untold, a at la prima edițieîn anul în care Clujul a fost desemnatCapitală Europeană a Tineretului, a atrasnu mai puțin de 240.000 de spectatori. Nuexistă niciun indicator care să spună căsuccesul nu va repetat în acest an, așacă atenția tuturor va îndreptată, dinnou, asupra orașului care câștigă tot maimult teren în fața celorlalte „capitale”, celpuțin la nivel de distracție și petrecere atimpului liber.

Clujul, fabrică de creațieFabrica de Pensuleproduce superstaruriChiar în aceste zile, Fabrica de

Pensule din Cluj și artiștii pe care îigenerează sunt din nou în centrulatenției pe plan internațional în urmaunui articol publicat în 4 martie pe site-ul Casei de Licitații Christie’s în carese face referire la Fabrica de Pensuleproducătoare de superstaruri din al doi-

lea oraș din România. Christie’s a fostfondată în anul 1766 și reprezintă astăzicel mai mare business în materie de artădin lume. Sedile centrale se a ă la Lon-dra și New York.

Articolul intitulat „The abandoned paintbrush factory producing art’s new su - perstars” este de fapt o discuție despremișcarea artistică extraordinară de laFabrica de Pensule, între unul dintreeditorii site-ului casei de licitații Chris-tie’s, Maria Howard, și specialistul înartă contemporană Cristian Albu.

„În al doilea oraș din România, o nouășcoală de artiști, în frunte cu Adrian Ghe-nie, este în centrul atenției ca rezistențăla trecutul tulburător al acestei țări” seprecizează în introducerea textului, carecontinuă cu o enumerare acelor mai im-portante succese ale pictorului românAdrian Ghenie pe piața de artă: lucrarea„The Sun owers in 1937” vândută anulacesta cu 3,1 milioane de lire de la o es-timare de 400.000-600.000 de lire sau PieFight Interior 9 vândută prin Christie’sNew York în 2015 cu prețul de 1,5 mi-

lioane de dolari. „Dar succesul face partedintr-o mișcare de artă contemporană multmai largă din Cluj, al doilea oraș vibrantdin România și gazdă pentru o generație deartiști care trezesc pictura la viață”.

Promovată prima dată de gale-ria Plan B și de curatorul Mihai Pop,școala de artiști din Cluj, în frunte cuAdrian Ghenie, Victor Man și Mar-ius Bercea revoluționează picturacontemporană, se mai precizează înarticolul mai sus menționat. Specialis-tul în artă contemporană și postbelicădin cadrul Casei de Licitații Christie’s,Cristian Albu, spune că acest succes nueste nimic nou pentru o țară care i-adat pe sculptorul Constantin Brâncușiși pe pictorul suprarealist Victor Brau-ner. „ Arta românească nu începe acum”,spune expertul. „Comunitatea artisticădin România a avut legături extraordinarecu Paris și Berlin, încă de la începutul seco-lului XX”. În continuare, Cristian Albuvorbește despre contextul istoric al ar-tei în perioada ceaușistă și de modul în care acea perioadă i-a in uențat peartiștii români de mai târziu, îndeosebipe Adrian Ghenie. Ca in uențe pentrupictorul născut în Baia Mare și formatde Universitatea de Artă și Design dinCluj, expertul în artă contemporană îimai amintește și pe Francis Bacon saupe Rembrandt.

Adrian Ghenie a avut prima saexpoziție în 2006, la galeria Plan B și afost promovat inclusiv în publicația Artin America, revistă care, spune Cris-

tian Albu, l-ar propulsat pe artist șil-ar introdus în galeria Mihai Nico-dim din Los Angeles, Tim Van Laeredin Antwerp, Nolan-Judin din Berlin șiprezent în lanțul Pace Gallery. În 2014,lucrările lui Adrian Ghenie au depășitpragul de un milion de dolari, titluriprecum, Duchamp’s funeral și The FakeRothko plasându-l în linia întâi pe piațacontemporană de artă la doar zece anide la a rmare. Cristian Albu precizeazăcă acest succes se datorează în primulrând colecționarului din LA care a con-tribuit la faptul că lucrările lui Ghenieau fost făcut înconjurul lumii. „Le-a pusîn contextul potrivit în cadrul licitațiilor șiboom”.

Cristian Albu descrie o vizită pecare a avut-o recent la Fabrica de Pen-sule alături de mai mulți colecționari deartă: „ Am ajuns la Fabrică și colecționariis-au comportat precum niște copii într-unmagazin de dulciuri. Nu au mai ieșit din fabrică timp de opt ore. Mergeau dintr-unstudio în altul cu bucuria de a discuta directcu artiștii. Au uitat până și de prânz și s-auhrănit doar cu artă. De atunci doar despreasta vorbesc”, concluzionează expertul.

Printre alți artiști emergenți ai Fa- bricii de Pensule articolul îi enumerăpe: Șerban Savu, Mihuț Boșcu Kafchin,Mircea Suciu, Victor Man, Gabriel Mar-ian. Acestora li se alătură Marius Bercea,Szabolcs Veres, Dan Măciucă, CristinaGagiu, Ioana Iacob, Istvan Betuker,Oana Fărcaș, Radu Cioca. Cristina Beligăr

Ideea unui Cluj care să exceleze din punctde vedere cultural a început să se pre gureze în 2010, când au început primele demer-suri pentru candidatura la titlul de CapitalăCulturală Europeană în 2021. La începu-tul anului 2011 avea loc inaugurarea Cine-matografului „Florin Piersic”, după o moder-nizare capitală, urmat de inaugurarea unuialt cinematograf, de data aceasta în cartierulMărăști, la nalul aceluiași an, în 2016 venindrândul cinematografului Dacia din Mărăști.

Despre efervescența culturală a orașului a început însă tot mai mult să se vorbească înanul 2013 când la o privire aruncată asupramanifestărilor publice autorizate de PrimăriaCluj-Napoca, puteau numărate nu maipuțin de 501 de evenimente, de la festivaluride obiecte meșteșugărești, la festivaluri decarte, festivaluri de pește, festivaluri de fo-togra e sau de jazz. În aceeași perioadă, ar-ticolele despre Fabrica de Pensule și școalade pictură din Cluj erau tot mai frecvente înpublicațiile străine, iar despre Cluj a începutsă se vorbească tot mai mult ca despre unadevărat pol al artei contemporane.

O altă zonă erbinte pe scena culturalăclujeană este reprezentată în prezent deteatrul independent prin câteva spații șiasociații care și-au consolidat deja poziția într-un oraș care în urmă cu doi-trei ani eravag reprezentat în acest sector. Astfel, spațiiprecum Reactor de Creație și Experiment sauZugZone, compania independentă de teatruCreate.Act.Enjoy, sau Asociația Reciprocasunt doar câteva exemple de motoare carefuncționează și dau direcții în spațiul artelorindependente.

F o t o :

D a n

B o

d e a

© T



9/23

| 9OPINIE

Valentin Naumescu,diplomat

Criza reprezentării şi impactul asordinii internaţionale

Trump-Clinton, bătălia celor două jumătăţi ale naţiunii americane.

10 - 16 martie 2016 Nr. 603 |

Jocurile în alegerile primare parîncheiate. Clinton versus Trump.Pe 8 noiembrie, americanii voralege aşadar între sistem şi anti-sistem, între continuitatea puterniccoafată, tenace, dar inevitabil uzatăa sistemului politic şi administra-tiv federal, între experienţa a peste

douăzeci de ani de viaţă publică de primnivel la Washington, opţiune care nu maistârneşte demult pasiuni (politice), darcare se ambiţionează să reziste pe scenă, şiscălămbăiala antisistem a unui agent imo-biliar plictisit de propriile sale afaceri, unhistrion care se crede într-un veşnic showde televiziune, şi acela submediocru, pen-dulând între ignoranţă politică, incultură,agresivitate verbală de prost-gust şi clişeepentru semidocţi. Ea spre 69, el spre 70. Şiasta spune ceva despre criza de lideri noi,substanţiali, rezonabili şi credibili, desprecriza reprezentării care paralizează politi-ca Americii de astăzi.

Dacă nu apar evenimente excepţionale,neprevăzute, Clinton şi Trump vor obţine, în această vară, nominalizările ocialedin partea partidelor lor, pentru a intra în cursa prezidenţială propriu-zisă dintoamnă. Hillary Clinton a câştigat deja 577de delegaţi din cei 2.383 necesari pentrunominalizarea din partea democraţilor, faţăde 394 ai lui Bernie Sanders (75 de ani), iarDonald Trump şi-a asigurat 338 din 1.237delegaţi republicani necesari, faţă de 229ai senatorului Ted Cruz. Eu spun că, deşireprezintă doar 25-30% din procesul elec-toral al alegerilor primare, datele de pânăacum sunt suciente pentru a înţelege cinedomină competiţia pentru desemnare încele două mari partide. Contracandidaţiiacestora se retrag unul câte unul, lipsiţi devictorii în statele în care au avut loc alegerişi mai ales părăsiţi de sponsori. Neurochi-rurgul Ben Carson este cel mai recent exem-plu de abandon, în tabăra republicanilor.

Pe de altă parte, toate speculaţiile pri-vind intrarea spectaculoasă în cursă, în ul-timul moment, a unor candidaţi-surpriză(fostul primar al New-York-ului MichaelBloomberg, actualul vicepreşedinte JoeBiden etc.) se dovedesc nerealiste, pemăsură ce trec săptămânile, iar consuma-rea etapelor electorale reduce considerabilşansele ca ceva să se mai poată schimba.Michael Bloomberg ar fost poate o soluţieinteresantă, dar e greu să te impui ca inde-pendent.

Clivajele politice ale societăţii ameri-

cane rămân evidente şi parcă au câştigatrecent în adâncime şi intensitate, devenindo problemă reală chiar şi în interiorul lumiidemocrate, respectiv republicane, unde numai este deloc sigur că învingătorii vor capabili ulterior să atragă şi să-i uneascăpe susţinătorii contracandidaţilor perdanţi.Nuanţele şi delimitările sunt destul declar trasate în ambele partide, distanţaideologică ind tot mai mare între moderaţiainstituţională a lui Hillary Clinton, acuzatăcă primeşte sponsorizări masive de pe WallStreet, şi stângismul „revoluţionar” al luiBernie Sanders, care ar face să roşească prindiscursul său idealist chiar şi un vechi so-cialist francez. Dincolo, la republicani, TedCruz devine tot mai agresiv anti-Trump, pemăsură ce magnatul câştigă stat după statşi delegaţi după delegaţi, apropiindu-sede pragul desemnării. Probabil, tonul săumai conciliant la adresa lui Trump, deacum câteva luni, se baza pe convinge-rea că acesta din urmă se va retrage şi îiva acorda susţinerea, dar acum a devenitclar că Trump nu se retrage şi bate tot ce întâlneşte în cale, nu zdrobitor, dar su-cient cât să îşi adjudece majoritatea relativăa republicanilor din statele în care s-a con-curat. Rămâne de văzut cât îl va afecta pre-supusul „scandal al taxelor”, care se parecă se coace chiar în Partidul Republican, decătre o facţiune care nu îl simpatizează pemagnatul imobiliar. Personal, aş crede maidegrabă că Trump va rămâne în picioareşi după iminentele „dezvăluiri” privindpresupusa evaziune scală din companiilesale, indcă nucleul său electoral pare se-tat pe ideea simplistă că Trump va luptacu statul care impune impozite prea marişi cu birocraţia consumatoare de fonduri bugetare.

Problema partidelor nu vor delegaţii,care îşi vor face disciplinat treaba laConvenţiile Naţionale din iulie/august,conform deciziilor de la nivelul statelor, civotanţii de rând, care vor trebui să iasă laurne pentru candidaţi pe care nu şi i-au dorit în alegerile primare. Vor mai vota oare tine-rii democraţi, înnebuniţi după bătrânelulsimpatic Sanders, pe bătrânica spilcuităClinton, după ce Bernie tocmai le-a spus căHillary e răsfăţata pisicilor grase de pe WallStreet şi „ nu e o progresistă adevărată ”, cum eel? Vor mai vota oare hispanicii lui Ted Cruzşi Marco Rubio, imigranţi din prima sau adoua generaţie, cu arogantul Donald Trump,după jignirile şi invectivele usturătoare princare şi-au arătat reciproc dispreţul? Vortrece peste aceste bariere sau vor sta acasăşi vor lăsa ca balanţa să e înclinată pe 8

noiembrie de indecişii din clasa mijlocie,nici democraţi, nici republicani?

O falie tot mai adâncă se deschide întrenaţiunea americană şi elitele sale politice.Vorbeam lunile trecute despre impasul şideruta politicii conservatoare, care de optani propune pentru Casa Albă tot felul deguri neadecvate funcţiei prezidenţiale.Lucrurile nu stau neapărat mai bine nici în Partidul Democrat, unde respectabilaseptuagenară Hillary Rodham Clinton,altminteri o strălucită absolventă dinconsorţiul elitist Ivy League (Yale LawSchool, începutul anilor ‘70), nu mai areresurse de a reprezenta înnoirea politicăşi prospeţimea pe care o aşteaptă astăzialegătorii. Nicicând cursa prezidenţialănu a fost mai sărăcăcioasă în oferte şi li-deri atractivi decât este acum. Cu excepţiafanilor personali ai lui Hillary Clinton şiDonald Trump (se pare, însumaţi sunt sub25% din totalul alegătorilor), democraţiişi republicanii trebuie să facă, în general,mari eforturi de conştiinţă şi sensibili-tate politică pentru a vota necondiţionat,pe oricare candidat ar desemna în celedin urmă partidul lor. Probabil, unii nuvor reuşi să facă acest efort şi nu îşi vorputea accepta propriul candidat, stândacasă, ca să nu mai vorbim de majoritateacetăţenilor americani, care nu sunt mem- bri de partid. Ofertele din meniu se îng-hit tot mai greu şi nimic nou, relevant, nupare să apară la orizontul politicii interne.

Cele două jumătăţi ale societăţii ame-ricane, vorbind desigur în termeni aprox-imativi (plus-minus câteva procente deecare parte) se vor confrunta simbolicpe 8 noiembrie, într-o numărătoareconjuncturală care va decide ce fel deputere executivă vor avea Statele Unite începând din ianuarie 2017 şi, prin exten-sie, cum ar putea arăta sistemul relaţiilorinternaţionale, altfel spus ordineamondială. Din punct de vedere politic,o alternanţă democrat-republicană ar probabil binevenită, după cei opt ani aiepocii Obama, cu condiţia ca noua pu-tere să e „frecventabilă” şi să rămână înzona ideilor fezabile, nu a sloganurilorieftine şi goale de orice conţinut, pe carescrie cu litere aurite „Let’s make Ameri-ca great again!”, numai bun pentru unshow vesel cu majorete. Fără a avea încăun slogan, trebuie admis că discursul luiClinton este totuşi cel mai „prezidenţial”dintre toate discursurile de pe piaţă, celmai instituţional, cel mai coerent, cel maiaproape de a putea şi pus în aplicare. Şi,poate tocmai din acest motiv, este şi cel

mai puţin „sexy” din punct de vedere alatractivităţii politice, cel mai plat.

Hillary Clinton ar însemna o relativăcontinuitate în politica Americii, dinpunct de vedere sistemic, în timp ceTrump ar încerca să facă schimbări impor-tante, cel puţin în primii doi ani. Spun „ar încerca”, indcă, dincolo de supremaţiaconstituţională a fotoliului de la CasaAlbă, ceea ce rezultă de regulă în prac-tica politică şi administrativă este vecto-rul combinat al voinţei preşedintelui şi alinerţiei puternice a sistemului (nuanţareade către consilieri şi experţi sau de cătreCongres, legislaţia deja existentă, limitele bugetare, angajamentele internaţionale,reexele instituţionale, rezistenţafuncţionarilor, lobby etc.). Acest al doileafactor nu trebuie deloc neglijat şi cred,orice adept al unui candidat anti-sistemar trebui să ţină cont că niciun preşedintenu face chiar tot ceea ce vrea, din tot felulde motive. Aşa încât sugerez că deziluziilefanilor lui Trump ar incomparabil maimari decât ale adepţilor lui Clinton, însituaţia în care favoriţii lor ar câştiga cursa.

Criza reprezentării în politica State-lor Unite (şi nu numai, aş spune chiar în lumea politică actuală, dar aceastaeste o altă discuţie) va avea inevitabilun impact profund, structural, asupraordinii globale. O putere lipsită de en-tuziasm democratic şi de suport publicintern masiv nu se poate angaja în mariproiecte internaţionale. O astfel de pu-tere executivă va tot timpul ezitantă şiva evita gesturile mari, eroice, de teamaostilizării şi radicalizării opiniei publice.

Măreţia Statelor Unite, în istoria seco-lului XX, a fost posibilă în momentele în care puterea politică de la Washing-ton s-a bucurat de susţinere popularălargă în obiectivele strategice pe care şile-a propus, e că vorbim de intrarea înal Doilea Război Mondial, după atacul japonezilor de la Pearl Harbor, e deconfruntarea cu ambiţiile expansionisteale Uniunii Sovietice, de Doctrina Tru-man, Planul Marshall, îninţarea NATOsau susţinerea Europei de Vest, în tim-pul Războiului Rece. Dimpotrivă, atuncicând puterea a divizat, prin gesturile şidiscursul ei, socie tatea americană (vezicazul războaielor din Vietnam şi Irak)performanţele au fost slabe, iar autori-tatea Americii s-a clătinat, odată cu ceaa ordinii internaţionale pe care aceasta ainspirat-o.


10/23

10 | CULTURĂ

| 10 - 16 martie 2016 Nr. 603

Doi ani de Reactor:

și să revină cu așteptări. Publicul nostru intrăîntr-o categorie de vârstă de 17-35 de ani,dar ne străduim să ajungem și la spectatoriitrecuți de 40-50 de ani. La cea mai recentăreprezentație a spectacolului «Provizoriu»chiar am văzut câteva persoane care ieșeau dinsegmentul tânăr de vârstă. Poate și pentru căspectacolul avea un subiect relevant pentru ei.De un public cu o medie de vârstă de 45-50 deani am avut parte și la Viena, când am merscu spectacolul «9 din 10»”, amintește Oana.

În privința modului în care are locselecția spectacolelor reprezentate la Re-actor, ceea ce face echipa este să creezecontextul, să asigure suport și resurse -nanciare, astfel încât ideile să prindă viață.„Inițial veneau la noi propuneri și le primeamaproape pe toate dar, cu timpul, spațiul a în-ceput să ceară un anumit tip de text, observămcă și publicul s-a format într-un anume fel șiacum propunerile de proiecte vin în direcțiacare deja se simte. Am început și noi să creămcontexte de proiecte cum este și platformaTeen Spirit care, după producția spectacole-lor «Dispariția» și «Nu cred că o să-mi treacăvreodată», revine în 18 martie cu o nouă premieră, «În viitorul apropiat», urmată deun turneu al spectacolelor la Baia Mare, Sibiuși Satu Mare, datorită unei nanțări AFCN(Administrația Fondului Cultural Național).Iar în vară, tot prin spijinul AFCN, vom avea prima ediție a programului de rezidențe «FreshStart», rezidențe care se adresează tinerilorartiști/absolvenți de teatru. Ceea ce facem estesă creăm contextul, dar nu impunem anumiteteme. Este greu să ceri cuiva un spectacol peo temă și regizorul să îți spună, «Da, știu cevrei!». Ca urmare, totul se discută”, declarăDoru Taloș.

Cât despre identitatea Reactorului,aceasta este dată în primul rând de direcțiaartistică și de procesul de lucru care pre-supune punerea în scenă a unui specta-col. Scopul asociației Reactor a fost foarteclar încă de la început: acela de a susțineși promova tinerii artiști, oferindu-le unspațiu în care aceștia să poată lucra și unsprijin pentru desfășurarea și consolidareaproiectelor lor. „Până la ultima premieră, ceaa spectacolului «Genunchii noștri se ating»,

care pornește de la un text deja scris, am lucratla celelalte spectacole mereu cu dramaturgi dinCluj și mereu a fost o muncă de echipă. Clar, laReactor, nu există titluri și autori, sau nume MARI pe aș, pentru că cel mai probabil suntactori foarte tineri și spectacole care nu suntneapărat repere prin numele pe care le anunță.Ce mi se pare încurajator este că publicul e re-ceptiv la asta, iar ce îmi vine în minte ca și/un contraexemplu este situația Bucureștiuluiunde știu că mediul independent se luptă ca publicul să se dezvețe să meargă la teatru doar pentru un titlu sau un nume. Aici, în Cluj,teatrul independent nu trebuie să se lupte cutoate acestea și atunci publicul se formeazăîntr-o direcție foarte bună”, precizează OanaMardare.

Cel mai relevant spectacol al spațiuluiReactor, spune Doru, a fost fără discuție „9din 10”, care a prilejuit și întâlnirea cu LetaPopescu și cu Asociația Reciproca. „Leta aajutat foarte mult la denirea spațiului și fap-tul că spectacolul se joacă de doi ani cu sala plină înseamnă nu doar că a format, ci și că adezvoltat publicul”.Alte piese care traseazădirecția Reactorului sunt „În 4D”, un spec-tacol de Alexa Băcanu, în regia lui OvidiuCaița și „Provizoriu” după o idee și unconcept de Raul Coldea și Petro Ionescu.De asemenea, acestora li se adaugă grupulnoilor producții cum sunt „Dispariția”,„Nu cred că o să-mi treacă vreodată”,„Panopticon”, sau „Genunchii noștri se at-ing!”, spectacole proaspete, care acum își încep traseul și pe care le așteaptă, cel maiprobabil, o viață la fel de lungă. În ceea ceprivește investițiile care au fost aduse înspațiul Reactor, Doru Taloș precizează căs-a reușit, printre altele, schimbarea ușilor,vopsirea podelei, așezarea parchetului în sala de la etaj, schimbarea geamurilor,cumpărarea de echipamente și suplimen-tarea numărului de reectoare. Dacă la început erau 10, acum sunt 16.„Foarte important anul acesta este să ne ocupăm de sursade încălzire, respectiv să instalăm o centrală pentru a nu ne mai folosi de convectoare șiaerotermă. Spațiul ar mai trebui izolat, schim-bat sistemul de sonorizare și ne-am dori, de ase-menea, și gradene mai ușoare, dat ind că toate

spectacolele noastre au o altă așezare a publicu-lui, ceea ce înseamnă destul de multă muncă de ecare dată”, explică Doru.

În prezent, Reactorul dispune de 80de locuri, în funcție de ecare spectacol șinu puține sunt reprezentațiile când zecide persoane sunt înscrise pe listele deașteptare. Din păcate însă, pentru o salămai mare ar nevoie implicit de resurse

nanciare mai mari, respectiv de un bugetmult mai mare de producție și de pro-movare. O soluție ar creșterea număruluide reprezentații săptămânal.

La prima ediție a Galei PremiilorAFCN organizată în luna ianuarie, echipaReactor de creație și experiment a fostnominalizată la categoria antreprenoriatcultural. Cea mai importantă lecție pe careau învățat-o Oana și Doru în acești doi anide când îmbină actoria, din păcate din ce în ce mai puțin, cu atribuțiile de manageri,a fost aceea de a scrie proiecte care să erelevante la nivelul comunității. „Nomina-lizarea la această categorie a fost o surpriză, pentru că antreprenoriatul ne duce nu neapăratla ideea de business, ci la o formulă care într-un fel se susține sau oferă un model de funcționarevalid. Mai degrabă înseamnă că Reactor a de-venit un proiect prezent în mediul cultural clujean, care a reușit să devină sustenabil, iar cândnu avea nanțări pe proiecte punctuale, pub-licul a fost acolo să valideze existența noastră.De exemplu, campania «Teatru (in)depend-ent de bilet», prin care spectatorii pot alege săcumpere un bilet la prețul întreg de 15 sau 20de lei este, pe de-o parte, o sensibilizare asupra faptului că inițiativele independente se luptă săse susțină din bilete. De scrierea proiectelor seocupă colegele noastre Alexa Băcanu și PetroIonescu și noi încercăm să acoperim ceea ceînseamnă managementul unui proiect și par-tea de raportare”, declară Oana.

Sfera artelor independente are foartemult loc să se dezvolte în Cluj, dovadăeste și publicul care vine la spectacole șicare a devenit consumator constant decultură alternativă. Sigur, inițiativelevor crește odată cu piața și vor mergemână în mână până în momentul în carese va intra într-o altă etapă de selecție.În acel moment, Reactor va un spațiudeja consolidat al artelor independente,chiar un reper pentru Cluj și pentru res-tul inițiativelor de acest fel.

„Ce ne place nouă în Cluj este că orașultrece prin acea perioadă în care poți să faciorice. Noi am plecat din Cluj după facultate, pentru că nu exista un model la care să ne gândim că am putea adera. Dar sper sincerca activitatea noastră de doi ani să încurajezetinerii să privească cu încredere zona teatruluiindependent, să o vadă ca o alternativă, pentrucă dincolo de toată munca e o satisfacție foartemare. Ar trebui și facultatea să îi încurajeze că eimportantă asocierea între persoane cu interesecomune. Într-adevăr, anul trecut a fost foarteobositor pentru noi, dar anul acesta încercamcât putem să nu mai îmbinăm actoria și mana- geriatul, adică să nu repetăm la un spectacol, întimp ce trebuie să facem o raportare la Primăriesau la AFCN.”, precizează Oana.

Anul acesta, la „Reactor de creație și ex-periment”, datorită unei nanțări AFCN,va dezvoltat și programul de rezidențeadresat tinerilor absolvenți de teatru,Fresh Start. Astfel, se va crea contextul delucru pentru o companie independentă deteatru și vor create două echipe formatedin trei actori, un dramaturg, un regizorși un scenograf, echipe care îi vor avea încalitate de coordonatori/mentori pe SinkóFerenc și David Schwar , din mediul ar-telor performative și al teatrului social.Rezidența va urmată de un mini-turneu în țară cu cele două spectacole.

Cristina Beligăr

ANIVERSARE

Î n urmă cu doi ani, în luna martie, doiabsolvenți ai Facultății de Teatru și Tele-viziune deschideau pe strada Pető Sán-dor din Cluj un nou spațiu dedicat artelorindependente, în orașul din care inițial sevăzuseră nevoiți să plece pentru simplulfapt că, după absolvire, nu le oferea nicio

perspectivă de a rămâne.Întorși din străinătate într-un Cluj careevolua în zona artelor independente precumo făceau orașele europene în anii ’80, Oanași Doru au depus toate eforturile pentru apune bazele spațiului Reactor de creație și ex-periment. După doi ani, producțiile care s-aunăscut la Reactor sunt în număr de 17, dincare șase adresate copiilor, totalul număruluide evenimente se ridică la 290, iar numărul despectatori la 14.500. Dacă în 2014 exista o me-die de ocupare a sălii undeva la 70%, astăzis-a ajuns la 95%. În ciuda acestui progresevident al spațiului pe care îl coordonează,al producțiilor și al feedback-ului pe care îlprimesc din partea publicului, cei doi locataripermanenți ai Reactorului sunt reținuți în a-șiatribui foarte multe merite. Pentru tot suc-cesul de care se bucură inițiativa lor, Oana șiDoru „dau vina” pe întreaga echipă și spun că,de fapt, vocea Reactorului se face auzită prinoamenii care lucrează acolo.

„În urmă cu doi ani eram într-o formulă multmai mică, dar de atunci ni s-au asociat și regizori precum Raul Coldea, Leta Popescu sau DianaDragoș care au venit cu idei, teme și proiecte și caretrasează, de fapt, direcția artistică a acestui spațiu.În percepția publicului, cred că echipa este cea care,dă vocea Reactorului. Echipa s-a denit și s-a com- pletat prin voci care erau foarte necesare. Cumva,cei care sunt momentan în echipă sunt oameni careîntr-o formă sau alta, își canalizează energia pe un proiect sau pe o activitate din Reactor și tot ceeace facem noi este să păstrăm termenul de echipăcât mai larg”, a precizat Oana Mardare pentruTransilvania Reporter . Astfel, echipa desprecare vorbește Oana contribuie în ecare sta-giune cu idei pentru platformele creative aleReactorului: Mini Reactor, Reactor Profesion-al, Reactor Social, Sound Reactor, HappeningReactor sau Teen Spirit.

Deși au trecut doi ani de când „Reactor decreație și experiment” funcționează și de cânda fost validat de publicul spectator, fondatoriispațiului spun că sentimentul nu este foar

no 603 trreporter

Documents