Nicoleta Tudor

NICOLETATUDOR

GDRGURIT,D

MSTIGD

LIBREX PUBLISHINGBucureqti, 2016

CUPRINS

btir{Gu r<ILD lrltS' t'lGf,Ctggo C€&)

CAPITOLUL I

Stiteam intinsi, pe iarbi, incercAnd si-mi punordine in idei gi in toate intAmplirile din ultimul an

din viala mea. Iolanda, mituga mea, mi monitorizaconstant de cind mama imi divulgase secretul familieiei. Familiei noastre, dacd stau si mi gAndesc, pentruc[ iolanda era sora mamei mele, iar eu eram cea care

moqtenise abilitlfile familiei noastre.

Vegetam in livada care a fost refugiul meu de cindmi gtiu, pentru ci in casi simfeam ci mi sufoc Ai

perefii care adipostisera trei generafii se privileaupeste mine. Casa fusese construita de strlbuniciimei, in anul 1910. Veniserl din munfi la scurt timpdupi ce s-au clsatorit, pentru a-gi intemeia o familie,departe de ai lor gi de trecutul care-i bintuia. Fiecare

generalie contribuise la aceasta, ajungAnd acumo casl spa{ioasi, cu parter qi etaj, imprejmuiti. de

copaci de toate vArstele, de o gridini luxurianti,la care tatil meu igi adusese aportul din plin, gi de

toate acareturile de care avea nevoie o familie de

gospodari.Zona era linigtitd. Vecind,tatea codrilor Vlisiei ii

flcea pe strlbunicii mei si nu duci foarte tare dorulde peisajul de acasl, de pidure gi de linigte.

Eram o copili de treisprezece ani gi-mi era greusi-mi stipAnesc reacfiile la cele ce se intAmplau injurul meu. Totul a lnceput intr-o zi cdnd mama mea,

dupi o discufie mai aprinsi cu tatil meu, crezAndu-se

(atr> $corma TuponC€DC)

singurd a zis < a$ vrea s5, cazi >. M-a amuzat dorinlaei, dar in urmitoarele secunde tatdl meu se vaita, inurma unei cizituri. Privind spre mama, am v6zutcum fala ei era plini de o expresie de triumf, dupicare s-a intors intrebdndu-l nedumeriti pe tata ces-a intAmplat. Mi-am urmirit mama toati ziua,nevenindu-mi sd cred cd am fost martori la aga ceva.Seara, tdrziu, cdnd a venit s6-mi spund noapte buni,am intrebat-o :

- Cum ai fbcut ?

M-a privit nedumeriti, in timp ce-mi aranjapilota.

- Cum am frcut ce ?

- Tata, acdzut, iar eu te-am auzit cum i1i doreai sd

cad6. Cum ai fbcut ?

Nedumerirea mamei s-a transformat pe loc iniritare.

- Cied ci ai o imaginalie foarte bogat6, ai citit toateprostiile alea de cirfi, gi ai inceput sd ili imaginezitot felul de lucruri. Numai Iolanda este de vind cd-[iaduce a$a ceva si citegti. La virsta ta, ar trebui si citegtipoveqti inc6. Hai, culcd-te gi termini cu prostiile.

A iegit supirati din camera mea, fbrd s6-mi deas[rutul de noapte buni aga cum frcea in fiecare seari.Am rimas mai nedumeriti decdt inainte. Dar amauzit-o. L-am vizut pe tatdl meu cizind. Am vizut-ocum aproape se bucura. Da, dar am vdzut gi cAt erade ingrijorati fiindci tatil meu cizuse. Oare mi s-apirut ci o aud ? Oare cdrfile pe care le citesc si aibiinfluen{i asupra mea ?

Oare aqa mi s-a pirut gi cdnd Doina, sora tatdluimeu a zis in timp ce se intorcea spre ugd s6 plece, o

6

Grncunll,n Msticr(1590 ca&)

Vrijitoarea naibii!>. Am inceput sl strig la ea, de ce

o face pe mama vrijitoare, $i am vazut expresia de

pe fafa acesteia cAnd m-a auzit' Era ingroziti. A spus

bAlbAindu-se : < Dar eu nu am zis nimic! >.

Tata s-a supirat pe mine, mama s-a supirat Ei ea,

iar Doina m-a evitat de atunci. Oare mi s-a pdrut?

Oare avea mama dreptate gi aveam o imaginafie prea

bogatd ? Oare simleam ci Doina nu o prea suporta pe

mama, gi am vrut sd mi rizbun Pe ea ?

Am adormit greu. Am visat toati suita de monqtri

cu care eram obignuiti deja. M-am trezit des, mi-a fost

sete, mi-a fost frig, dar in final am cdzut intr-un somn

linigtit, timp in care am avut o experienfi inediti.M-am visat lingi o p[dure, iar culorile care mi se

desfiEurau in fafa ochilor erau parci rupte din basme'

iar eu eram fascinati, linigtitd, bine dispusl - lucru ce

nu mi se intAmpla des. LAng[ mine, o gatr[ de figanierau strdngi in jurul unui foc, foc care m-a fhcut si miapropii de el gi sa-l privesc atent6.

in mijlocul lui era un bitrin pe care focul parci ilrevigora. < BltrAnul > cum am constatat ulterior ci-lnumeau figanii mi-a ficut semn si m[ apropii. Mi-a

arbtat palma dreapti gi in aceasti palmi am vizut trei

cercuri care se intersectau. intr-un cerc era strlbunicamea pe care o gtiam din fotografii, in alt cerc era

bunica mea pe care am cunoscut-o,9i care nu prea m[suporta, iar in al treilea cerc era mama mea.

M-am apropiat gi mai mult qi am strigat contrariati:

- Dar le cunosc, sunt mama, bunica 9i strlbunicamea. Ce cauti ele in aceste cercuri ?

- Normal ci le cunoqti, mi-a spus Bitrinul linigtit'

\lcornra Tupon(13tD C€De)

Ele sunt cele mai bune urmage ale mele. Dar tu, tucred ci vei fi tot ce au fost ele la un loc.

in acel moment tofi figanii se intoarseseri inspremine gi se uitau fascinafi de parci in acel moment infala lor era Madona Sixtini.

- Tu egti salvarea noastra, imi spuse un figanbitrdn, tu egti cea pe care BatrAnul ne-a descris-o deatitea ori. Tu vei salva neamul nostru de la blestemulpogorAt asupra noastrl de atita timp.

Am luat-o la fug6, inaintAnd in pidurea carenu mai era atit de primitoare cum era la inceput,zgiriindu-m[ de crengi gi rupdndu-mi hainele in timpce pielea mea se inchidea la culoare, sfArqind prin a

fi imbricatd in cea mai veritabild flnutd de figanci.Mi uitam la hainele mele qi nu imi venea sI cred. Lagdt aveam o salbi de aur iar pe bdnulul din mijlocavea gravat trei cercuri care se intersectau exact ca inpalma Batrdnului. M-am uitat cu atenfie la cercuri gi

pe misura ce le priveam in mijlocul acestora apireauchipuri de femei. Din ce in ce mai clare, pini cAndmi-am dat seama ci in toate cele trei cercuri se aflachipul meu. Am luat-o iarigi la fugi. in pidure eradeja intuneric, bufnifele igi fdceau treaba, adici aceea

de a mi speria gi mai tare. La un moment dat am clzutintr-o groap[ care nu avea sfirEit, simlindu-mi caintr-un tunel al timpului.

M-am trezit transpirat5, pulsul cred ci era de 150

de bitii pe minut, iar inima dorea si sari din pieptulmeu. Afard era lumin6, m-am uitat la ceas Ei amconstatat ci in zece minute trebuia si m[ scol si mergla gcoali. M-am sculat pentru a nu mi mai gdndi la

8

Gnrrcuniln Msticoc6go c€&)

visul ciudat pe care l-am avut, dar ceva md sAciia'

Am coborit la buc[tirie, unde mama spila vasele

murdare rlmase de cu searl. S-a uitat piezig la mine,

apucAndu-se si-mi pregiteasci de mdncare.

Am vrut si-i povestesc visul, dar bunica mea

niciodati nu-mi permitea s[-i spun ce-am visat decAt

dupl prinz, aga ca m-am ablinut' Mi-am dat seama

ci mama mi urmlrea din priviri pe furig, dar m-am

licut cd nu o observ qi am plecat la gcoali...

Am ajuns la gcoali ftri si am chef de aga ceva,

nrai ales ca prima ori aveam chimie. Doamna Voicu,

profesoara noastrd de chimie avea impresia c5 cea mai

fi'umoasi Ei mai interesanti materie era , bineinleles,

chimia.Eu care aveam in cap visul ciudat de asti noapte'

tririam oricum intr-o altl sfer[ pentru a fi atenti lalecfia pe care ne-o explici doamna profesoari.

ln pauzi, in timp ce intenfionam si ies in curtea

Ecolii, Andrei, colegul meu de clasi m-a impins din

greqeali atit de tare c[ am simfit cum zbor peste

pragul ugii direct pe hol. Acolo erau biiefii de la

clasa a VIII-a, cu care eu qi colegele mele incepusem

sa flirtdm, fapt care m-a ficut si intru in pdmAnt de

rugine. Andrei, mai nesimlit din fire, nici mlcar nu s-a

oprit s[-gi ceari scuze. Umilitd, supirata, nervoasi,

m-am ridicat gi am intrat in clasi jurindu-mi si md

rizbun pe Andrei.in timp ce-mi mAncam sandvigul pregitit de mama,

stlteam la geam privind biiefii care jucau fotbal pe

terenul gcolii. Era un obicei de-al meu gi de-al colegei

rnele de banci, Irina. Ea gtia cAnd eram supi,ratl, md

\lcornra TuponU,'D C€&)

lisa de obicei in pace, pentru ci nu rezistam prea multgi-i povesteam apoi ce mi s-a intdmplat.

Acum insi era altceva. Nu puteam si-i spun ce am.M-ar fi crezut probabil nebuni. Pe teren Andrei eraimplicat puternic in joc. M-am uitat mai bine de unminut la el gi la un moment dat mi-am adus aminte demama. I-am vdzut expresia felei inainte de a se intoarcespre tata care era cdzut. Era clar cd era mulfumiti. Se

razbunase in felul ei pe el. Atunci a incollit gindul.L-am fixat pe Andrei gi mi-am zis c[ aq dori sd cadd.il priveam cum juca gi mi-am zis ci am luat-o razna.Dar imi doream si cad6.... $i a cdzut. Am fost fericiti.Am fost rizbunati. Dar nu aveam nici o satisfacliedaci nu afla c5, eu l-am ficut si cadd. Aga cdla pauzaurmitoare i-am povestit Irinei tot ce mi s-a intimplatcu o zi inainte,lucru care pbrea si nu o surprindi. Nuinlelegeam, i-am povestit gi intimplarea cu Andrei gi

reaclia ei a fost :<super, tu i1i dai seama cAt o si ne

distrim ?

- Nu pot si cred, eu care credeam ci o si spui cisunt nebun6.

- Nu egti nebund, numai ciudatl aga pufin. Hai cieu tot te iubesc. Chiar daci mama imi spune si nu.....las[, eu sunt prietena ta.

- Ce-{i spune mama ta ?

- Hai ci nu are importanli. Tu qtii cite ag face eu

pentru tine. Conteazd mama mea sau mama ta ?

- Stai pufin, ce importanti au mamele noastre intoati treaba asta ?

- Nu gtiu dacl este bine sd-fi spun, dar mama meaare o psihozi pentru mama ta. Nu gtiu ce au ele de

l0

j

GnBcunilo Msricn(,11%) cADa)

rrrrpiir'fit, dar mama mea imi zicea cind eram noi mici

sii nr.r nt[ joc cu tine pentru ci eqti fata unei vrijitoare.

-Cum?- Ar;a cum ai auzit. Nu am luat-o niciodatl pe

lnrlnra in seam6, drept dovadd c[ noi suntem prietene

tlc ciud eram la gridinifi.

- Deci tu ce crezi ? Mama este o vrbjitoare ?

- Hei, suntem in secolul XX, tu mai foloseqti expresia

rlc vrirjitoare? Acum se nllmesc Persoane cu puteri

strpranaturale, cu capacitili extrasenzoriale qi in alte

lcluri. $i da, cred cl mama ta are puteri supranaturale'

i1i aduci aminte in clasa a II-a c6nd doamna invbfitoare

rru vroia si faci parte dintr-o sceneta pentru ci nu vroiai

sir invefi rolul gi improvizai ?

- Da, dar chiar aga era, era mai interesanti

versiunea mea.

- Ei bine, dupi ce i-a explicat mamei tale motivele

ei, mama ta a privit-o pre| de cAteva secunde intens,

clupa care doamna invilitoare a spus :

- De fapt ce-i aga riu s[ improvizeze, este chiar

interesant. O si rimdni in sceneti.

Tu te jucai, nu ai fost atenti, dar eu care am fost

fascinatd intotdeauna de mama ta am fost convinsi c[ceva s-a int6mplat atunci.

- $i de ce nu mi-ai spus niciodata ?

- Pentru c[ in adAncul sufletului meu, mi-am dorit

ca tu s[ semeni cu mama ta, 9i si ne distrim.

- Adici ce mi s-a intdmplat mie crezi c[ este

distractiv ?

- Da, bineinfeles. inchipuiegte-fi cum ar fi ca

dornnul Iancu, profu' de biologie si se irnpiedice in

ll

(8tF> \lcomra TuponC€&)

timp ce aleargd spre ultima bancd unde $tefan copiazdla lucrare ?

- Tu-fi dai seama ce se poate intAmpla daci mdinfurii riu pe cineva?

- Da, dar atita timp cdt nu te infurii pe mine e ok!Haide, nu-mi strica plicerea momentului.

Acas6, mama m-a intAmpinat parci mai linigtitidecAt cu o zi in urmi,. Am infeles repede de ce. inbucdtarie, cu o ceagci de cafea ;i o figari aprinsi, spreapriga nemullumire a mamei, stitea Iolanda. Iolandacra sora gearndnd a mamei, ele fiind foarte apropiate.Numai ci Iolanda era mai noncomformistd pentruaceste vremuri, cind femeile care nu se cdsitoreau,care cilitoreau singure, care purtau pantaloni gi

fumau nu prea erau bine vizute la noi la {ari.Mama linea foarte mult la ea, deqi nu prea gtia si

arate asta. Cum nu gtia si-i arate nici tatllui meu citde mult il iubea. Degi eu, instinctiv, gtiam asta.

- Hei, pugtoaico, am auzit ci incepi si progresezi !

- Termini cu prostiile, Iolanda, lasd fata in pace.

- De ce, fie |i-a fost bine cd nu ai qtiut ce pofi face,cum pofi controla asta, cum poli folosi darul pe careil ai?

- Eu nu am nici un dar. Asta nu este dar, 9i nuvreau ca fiica mea si treaci prin ce-am trecut eu.

- Ok, atunci ajut-o sd nu treaci prin ce ai trecut tu.Pentru Dumnezeu, Nela, crezi cl.-i faci un bine? Crezici o ajufi si depiseasci acest moment daci ignorifaptul ci te mogtenegte? Crezi c6,lnama dacd ar trdi arface acelagi lucru pe care l-a llcut cu tine ? $tii bine ci

12

Grncuniln Msricru5f{> ca&)

rrtr ;i-a iertat niciodatl asta.

-- Heloou ! Poate afi observat c[ sunt qi eu aici, 9i

vrcau si Etiu despre ce este vorba. Ast[zi am ficut un

biriat si cadi. A fost super. Ce se intimpli cu mine?

(le mai pot face? Ce mogtenesc? Despre ce este vorba?

Sar.r... stafi aga. Azinoapte am avut un vis ciudat.

I)espre tine mama, despre bunica qi strdbunica mea'

Spunefi-mi cd. a fost doar un vis.

Le-am povestit visul cu lux de aminunte iar reacfiile

au fost pe misura visului. Mama nu a putut si-qi ia

privirea de la un punct fix de pe podea pref de vreo

zece minute, iar Iolanda era aqa mAndrl de mine, cd

nll putea vorbi.

- Bine, spuse mama intr-un sfArgit. Nu vreau sirepet gregeala mamei mele. Aga ci ascultd bine. Poate

ci ce pofi tu este un dar. Poate este un blestem. Da,

Ei stribunica ta l-a avut. $i bunica ta la fel. Eu am

mogtenit aceste puteri, gi vid c[ gi fie !i se intimpliacelagi lucru. Este important si qtii s[ te controlezi. i1i

aduci aminte cind Doina m-a ficut vrljitoare ?

- Da. Dar eu chiar am auzit-o, v-afi supiratdegeaba pe mine.

- Da, ai auzit-o, la fel ca gi mine, dar tatil tdu

nu a auzit-o. Pentru ci nu avea cum. Doina spusese

acel lucru in gind. $i eu, ca gi tine am auzit-o. Eu'

in decursul anilor de cind sunt impreuni cu tatlltlu m[ obignuisem cu r[utatea gi ipocrizia mamei Ei

surorii lui. Asta nu insemna c[ eu am fost ingeraq 9i

nu le-am ficut destule r[ut[fi. Dar nu le mai lulm inseami. Niciodatd nu mi-au reproEat nimic pentru a

nu-l suplra pe tatil tiu, dar ceea ce gindeau numai eu

l3

\lcornra Tupon(8tD c€&)

gtiam. Tatll tiu este un om minunat, qi niciodati nugi-a inchipuit de ce-ag putea fi eu in stare, amuzAndu-sede cele mai multe ori cAnd ii ajungea cAte un zvon laurechi cum ci eu ag fi vrijitoare.

- Bine, dar cum poate spune cineva despre tine aqa

ceva ?

- Pentru c[ am fXcut o mare prostie cdnd eram maimici, spunindu-i prietenbi mele ce pot face. Ne-amdistrat, intr-adevir, pini cind, intr-o zi, pentru cim[ supirase un bdiat, l-am ftcut si cadd, cu bicicleta,nefiind atenti 9i nevazAnd ci din spate venea o magind.A cdzut bietul biiat, dar a cdzut in fala maginii gi amurit. De atunci prietena mea nu mi-a mai adresatnici un cuvAnt, nici macar un cuvint greu.

- Cine este mama, cine era prietena ta pe atunci ?

- Acea femeie este Marilena, mama Irinei, colegata de banc6. Nu vreau si te fac si suferi, dar acesteprobleme nu trebuie sa le disculi cu nimeni. Nicimicar cu Irina, care este cea mai buni prietena a ta. $imama ei era cea mai buni prieteni a mea, in care amal'ut incredere gi vezi ce mi s-a intAmplat.

- Mama, dar i-am spus Irinei, eram speriati, tute-ai supirat pe mine, trebuia si discut cu cineva.imi pare riu. Dar Irina nu este ca mama ei. Tir qtiaici mama ei ii tot interzicea si se joace cu mine, decAnd era mici ? Zicea cd tu egti vrljitoare ? $tiai cd

Irina a observat cum ai influenfat-o tu pe doamnainvifitoare sd m[ lase s[ joc in scenet[ ? $tiai ? Eunu qtiam. Am aflat astizi, cind i-am povestit. $i totugiIrina a fost cea mai bund prieteni a mea. Nu, nu credci am greEit spunindu-i. Sincer.

14