niccolo machiaveli - arta razboiului

8/6/2019 Niccolo Machiaveli - Arta Razboiului

1/98

N ICCOLO MACHIAVELL I

. 9 l . 9 { ' T J { ~Z '1l0IU./UI

Traducator:Alexandru l.Constantin

ANTET


2/98

E ditu ra ANTETT e at e d re pt ur il e asupra a ce ste i e di\ii a pa rtin E ditu rii ANT ETCJl1{TEJl I

R ed ac to r: N ic ola e N a sta seT eh no re da cta re c om p ule riz atil: C ristin a A n to ne sc uC op erta : I on N a sta seConvins c a . este permis sa lauzi un om care nu maiexista, pentru cii m oartea ne scuteste de orice m otiv , de

m ic e su spiciu ne, inc lu siv in ce priveste lauda, nu r n a voiterne s a platesc aici t r ibut coreclde elogii prietenului meu ,Cos imo Rucel la i, al carui nw ne nu m i-l p ot am inti fara sal acr imez, EI avea toate calitatile pe care cin ev a le-ar do ripentru un p ri et en si pe care patria Ie cere fiilor s al . C r edca n u este nimic mai f rumos , eu e xc ep tia v ie tii, d ec at atesacrifica de bunavoie pentru prieteni. Si nimie nu esteprea greu atunci cand doresti sa fad totu l, cand nu p re-cupetesti nim ic p en tru a face cev a pen tru patrie. Declarca printre oameni i p e ca re i-am cu no scu t si frec ve nta t n uam in titIn it p e a ltc in ev a c ar e s a r n a e nt uz ia sr ne ze s i s a m itInllacareze maimu lt a tu nc i c an d e ra u r ela ta te fa pte le marlsi f rumoase, Singurul reg re t p e c are si l-a e xp rirn at p e p a-tu lr no rtii a fa st a ce la de a le mi\rturisi p ri et en il or c a moar ein p ro priu l p at. titnitr s i lip sit d e g lo rie , fitrit ca in carieralui sa se fi p utu t rem arca p rin tr-un servic iu deosebit, E Iaprecia ca nu ar fi n im ic d e z is d esp re e l, cu e xc ep tia fap-tulu i ca a fo st un p rie ten fidel, D ar in l ip sa fa pt elo r l ui . a sputea , a1aturi d e a lti ca tiv a ca re l-a u c u no sc ut bin e, s a de-pun marturie, c u t oa ti t' c on v in g er ea , p en tr u stralucitelesa le c alitati, N um ai e ll n oro cu 1 l-a ca m fo st p otriv nic , ina sa m a su ra , incAt nu a pu tu t s a ne transmits citteva amin-tiri ale sp iritu lu i sa u d elica t; a Iitsat mai mu lt e s cr ie ri si,p r in tr e a lt el e, 0c ule ge re d e v er su ri erotice cu care a co-chetat In tinerete, tara a a ve a u n su biec t real a l drngostei,

I SBN 973- 92 4 1 -9 8 -0

Tiparul executat sub comanda nr.121/1999,la Imprimeria de Vest RA, Oradea,str. Maresal Jon Antonescu nr. lOS,Romania


3/98

4 NICCOLO MACHIAVELLIci numai pentru a-si ocupa tirnpul p ima in momentul candnorocul i-arfi putut orienta spiritui spre cugetlri mai inalte.Din scrierile sale se poate vedea eu cat sueees stia sa-siexprirne gilndurile si ce nume ilustru si-ar fi castigat i~poezie, dad aeeasta ar fi ramas singurul obiect al studi-ilor sale.

Moartea insa mi-a rapit acest prieten atat de drag,asa ca nu pot sa-i eompensez pierderea decat ocupan-du-ma de memoria sa, atat timp cat este vie, reamintin-du-mi acele trasaturi care il rem arca u sau ascutimea spi-ritului sau, intelepciunea gandurilor sale. Din acest punctde vedere, eel mai recent lucru pe care I-as putea evocaeste discutia pe care a avut in gr~dina sa eu FabrizioColonnna, un de acesta vorbea cu atata pricepere desprearta razboiului si unde Cosiino se remarca prin intrebariatat de fericite si pline de sens. Eram prezent la aceastadiscutie, impreuna cu cativa dintre prietenii nostri. Si nuIll-am hotarat s a 0 scriu pentru e f t acei prieteniai lu i Co-s inlO, care au fost, ca si mine, martori, sa-si reamintoas-ci t de talentul si virtutile sale. Ceilalti prieteni ai sai vorregreta faptul o il nu au fast acolo pentru a se bucura deintelepciunea lectiilor pe care Ie dadea nu numai in cepriveste arta rnilitara, dar si asupra vietii civile, unul din-tre oamenii cei mai luminati ai secolului.

Fabri zi o Co lonna, la inapoierea in Lombardia, acolounde elluptase glorios mult timp pentru regele Spaniei ,a trecut prin Florenta, unde s-a oprit pentru cateva zilespre a-Ivizila pe marele duce si a-i revedea pe cativa din-tre gentilomii cu care fusese in legatura candva. Cosimoa decis sa-l invite in gradina sa nu atat pentru a face sastraluceasca maretia sa, cat spre a-Iavea mai mult limpalaturi, pentru a discuta cu el. Credea ci t nu !rebuia s alase sa-i scape ocazia de a culege diverse informatii asu-pra importantelor probleme ce faceau obiectul constantal preocuparilor sale, pe care le astepta de la un aseme-nea om. Fabrizio accepta aceasta invitatie. Multi dintreprietenii lui Cosima 8-au adunat acolo, printre care, Za-

Arta r8zboiului 5no bi B u ond eimon ti, B a tis ta D e lJ aPa lla si Luigi Abnanni,toti fiind tineri si foarte dragi lui Cosimo:pasionati de ace-lasi obiect de studiu ca si el. Nu voi aminti aici 'nici me-ritele si nici calitatile lor atat de rare. Ei ni Ie dovedescdin plin, cu stra lucire , in fiecare zi. Fabrizio a fost primitcu toate onoruri!e casei, in conditiile date.

Indata dupa terminarea pranzului , ei s-au ridicat dela masa si s-au bucurat de toate placerile sarbatorii, dis-tractie careia oamenii mari, ocupati cu cele mai inaltecugetari, nu-i acorda, de obicei, decal foarte putin tirnp,tar Cosimo, mereu atenlla subiectul principal pe care si-Ipropune, a profitat de excesul de ciildura (erau in celemal lungi zile ale verii) pentru a-si conduce prietenii inp artea eea mai retrasa si mai umbroasa din gradina sa .Ajunsi acolo, unii dintre ei s-au asezat pe iarba, altii pes?au~ele aflate sub arborii stufosi. Fabrizio gasea a fi in-cantator acest lac. EI aprecia in mod deosebit unii din-tre copacii pe care iiera greu sa-i recunoasca, CosimoIe-a spus tnsa: ,,0 parle dintre acesti copaci va sunt, poate ,necunoscuti; nu tr eb u ie sa va mirati, did unii dintre eierau mai cautat; de antici decat sunt de catre noi", Le-aspus denumirile acestora si Ie-a povestit cum bunicul sau,Bernardo, se ocupase personal sa-i creasca. "M-am gan-dit deja la ce 0 sa spuneti, replica Fabrizio; acest gust albunicului dumneavoastra si locul acesta irni amintescde unii printi ai regatului Napol i care au aceleasi gusturisi carora le place acest gen de copaci." Apoi se o pri c ate vaclipe, ca si cand ar f fast nehotarat dad sa continue saunu. .Daca nu mi-ar fi teama ca as rani pe cineva, adaga el,in cele din urrna, v-as spune parerea mea in aceasta pri-vinta. Dar rna adresez unor prieteni. lar ceea ce vreau s aspun este numai de dragul conversatiei si nu pentru ajigni pe cineva. 0, ar fi fost mult mai bine.mi se pare, sa-iimitam pe antici in vigoarea lor barbateasca si In auste-ritatea lor, decat in luxul si in moliciunea lor.In ceea ceei practicau sub arsita soarelui si nu in ce faceau la um-bra ! La antichitatea pura, de inceput, cea dinainte de a fi


4/98

6 NICCOLO MACHIAVELLIfa st c oru pta treb uie s a apelam pen tru a regasi m orala. S ia ce as ta p en tru cipatria a fast p ierdu ta atunci cand rom a-n ii au capatat a stfe l d e g us tu ri" . Cosimo i-a rasp un s (pen-tru a evita in sa repetarea p lic tico asa a form ulelor .e l zise" ,"el ii raspunse", vom fo losi, in con tinuare , num ele in ter-lo cu to rilo r) .

Cosnro , A li deschis discu tia pe care a doream . Vacon jur sa-m i vorbiti in deplina libertate , pentru ca num aiasa im i vo i perm ite sa va intreb. S i daca in in trebarile sauU ; raspunsurile m ele iert sau condam n pe cineva, aceastanu va fi cu v reo in tentie d in partea m ea si n ici pentru ascuza sau a acuza , c i num ai pen tru a afla adevarul de ladumneavoastra.

FABRIZ IO .A $ f incanta t sa va spun 1 01 ce stiu in leg-a-turii cu cele ce m -ati in treba . Veti judeca voi dad spunadevarul, In res t, astept in trebarlle voastre cu eea m aim are placere , A cestea imi vor fi u tile , in m asura in careele vor pu tea p rirn i raspunsu l m eu . C el care stie si t intre-be , ne dezvalu ie puncte de vedere si ne o fer~ 0 mul t imede idei care, fara acesta , nu ne-ar fi n ic io da ta c un o sc ute .

Cos. R ev in la ce ziceati la inceput, precum ca buni-cu I m eu si prin tii vostri napo litani ar fi facu t m ai b ine sa-iim ite pe antic i in v igoarea lor barbateasca decat in m oli-ciunea lor. A $ vrea sa-l scuz aid pe bunieul m eu , iar peceilalti Ii las in seam a voastra, N u cred d In tim pu llu isi t fi exista t un alt am care sa fi detesta t m ai m u lt ca elm olic iunea si sa fi iubit m ai m u lt aceasta austerita te pecare voi a elog iati, D ar e l sim tea d n-ar fi putut si t prac-tice el, personal, aceste virtu ti, n ic i si t le irn pu na c op illo rsai, In tr-un seeol a ta t de corupt, incat ee l care s i-ar per-mite si t se delim iteze de uzante le curente ar fi ridiculi-za t de oricine . Fap tuJ ca un om , dupa exemplul Jui Dio-gene, s-ar tavali gal prin nisip in arsita din m ijlo cu l v eriisau ar face acelas i lucru iarna , pe zapada sau gheata l-arface si t fie considera t nebun . C el care v rea sa-si creascacopi i i 1 a l a r i i . p re cum sp arta nii, s& i puna si t doru-ma afari l ,

Arta razboiului 7sa rnearga cu capu l si cu pic ioarele goale si sa se scaldeiarna in apa reee pentru a deven i m ai rez isten ti la durere ,pentru a le slabi dragostea de v iata $i a le insp ira disp re-tu lfata de m oarte , nu num ai ci i ar fi rid iculiza t, dar ar fipriv it m ai m ult ca un an im al feroce decat ca un am . D adastaz i c ineva ar tra i num ai eu legum e, precum Fabriciussi ar d ispretu i bogatiile , el nu ar fi l audat decat de un nu -m ar foarte m ic de oam en i si nu ar fi irn ita t de nim en i. Asaca . bunicu l m eu, speria t de ascendenta m oravu rilor actu-ale , nu ind raznea sa im bratiseze m o~vurile antice s i s-am ultum it sa-i im ite pe anti~i numai in ceea ce nu puteaisca un scandal prea mare.

FA BR . Din acest puncl de vedere , a i deplina drepta lesa-l scuzi pe bun ieu l tim si a i facut-o perfect. D ar p ropunsa evocam mai p u tin a ce ste mora vu ri d ure si au stere, d e-ca t uzantele mai usoare, m ai con fonne modu lu i nostrude via ta actual, pe care o rice ceta tean dota t cu 0oarecareautorita te le-ar putea in troduce in tara sa , fara a fi pedep -sit. Iiv oi cita din nou pe rom an i. Trebu ie sa reven im me-reu la ei. D ad se analizeaza eu atentie in stitu tiile si rna-ravurile lo r, se vor rem arca m ulte luc~u ri ce ar pu tea faceca acestea s a f ie resusc ita te USOf intr-o societate ce nu arfi totusi corupta, .

Cos. A ~ putea sa va intreb la ce ar fi buna im itarealor?FABR .Ar trebui, ca si la e i, si t fie o no ra ta s i re co mp en -

sam virtu jea , sa nu fie deloc disp re tu ita saracia , ceta teniisi t fie indem nati sa se iubeasca in tre e i, si t in la tu re fa cti-uni le, s i t , prefere avan taju l com un binelu i lor personal si,in fine , sa se practice alte virtu ti s im ilare ce sunt foarteeom patibile eu tim pu l nostru . N u ar fi dificil si t f ie i ns pi -rate astfe l de sen tim ente , dad, dupa ce ar fi b ine gand ite ,lis-ar adauga m ijloace veritab ile de executie . A cestea su nta tilt de frapan t de reale, m eat ar fi 1 a ind~m ana chiar si aunor spirite foarte obisnuite . C el care ar ob tine un asite lde sueces ar p lanta copaci la um bra carora si-ar petreee ,


5/98

,I

8 NICCOLO MACHIAVELLIm ai bine decat la umbra acestora, cele m ai feric ite z ilea le s ale .

C os. N u vreau s it da u 0 rep lica la ceea ce a li z is. s a sep ronunte cei ce sun ! in stare s it aiba 0 pare re in acest sens.D ar, pentru a-m i c la ri fi ca ma i b ine i n do i el iI e , r n a v oi a dr e-sa tie , e el care ii acuzi a ta t de vehem en t pe acei contern -porani care , in m om ente im portante ale vietii, neg lijeaziisa-i im ite pe an tic i s i te vo i in treba de ce, daca tu crez i caaceasta neg lijenta ne-ar face sit ne abatem de la adevaratacale , tu nu ai incercat deloc s a aplici cateva dintre uzan-tele a ce lo ra si a ntic i in d om e niu l a rt ei r az boi ul ui , care este~leseria ta, 'in care ai dobandit 0 reputatie atat de m are .

FMR . Ia ta-ne ajunsi aco lo uncle do ream . C eea ce amzis p a n a acum nu a facut decat si l duca la aceasta preble-mil, ceea ce run si urrnarit. A~ putea scapa de voi eu 0SCUZ{I, dar pen tru di t impu l ne permite , v reau ca, sp re sa-tisfactia voastra si a m ea, sa tratez mai aprofundat acestsubie~~t.Ce i carese gandesc sa faca ceva, trebuie mai in -ta i de toate sa dispuna de rnijloacele necesare pen tru afi in masura s a actioneze e ll p rim a ocazie, S i cu m a cested ec iz ii t re bu ie luate cu prudenta, discre t , cei care Ie ia unu po t fi acuzati de neglijenta, daca nu au ocazia sa le a-duca la indep lin ire . S i daca in cele din urma ocazia apare,iar e i raman p as iv i, se apreciaza fi e ca d eciz iile lo r nu sunts uJic ie nte , fie cit nu exista deloc. S i c um , dupa pareream ea, nu am avut nic iodata ocazia sa-m i fac eunoscu te de-ciziile pe care le-arn pregatit pen tru a reda arm atele insti-tu tiei lo r an tice , n im eni nu rna poate acuza cit n -a m fa cu tn im ic . M i se pare cit aceasta scuza arfi sufic ien ta pen trua raspunde reprosului vostru,

C os. D a, daca as fi fost sigur ca ocaz ia nu s--a iv it n ic i-odata,

FA BR .Cum , de fap t va puteti indoi ca ocazia m i S oarfi o ferit sau nu , va po t in tre tine indelung, pen tru ca avetibunata tea si t rn a ascu lta ti, in leg iltu ra cu m asu rile prega-tito are ce trebu ie luate , cu tipu l de ocaz ie ce trebu ie s it

Alta riizboiului 9se p rezin te , obstaco le le ce se rid ica in fa ta unor a~ tf~ l demasuri si tmpiedica iv ire a oc azie i. In fin e, vreau sa va ex-,plic, desi p a re c o n tr a di c to r iu , cat.de difici~a si, in acelasil imp , cat de usoara este 0 astfe l de treaba . . .C os. N u a r fi nim ic m ai p lacu t pen tru m me sr pen truprie ten ii m el. ~i daca dum neavoastrii ~u ?bosiji s : ' ne vor-biti no i cu siguranta nu vom inceta sa va ascultam. Dar ,intrucilt sper ca aceasrn discutie va fi lunga, va ee r pe r-misiunea s a r n a ajutati s a a asigur. No i va rugam antici-pat si t n e p errn ite ti sa ~it I no portu narn cu in tre biir ile n oas-tre iar daca u neori vom indrazni s a va in treru pem ...

, FARR . S u n t incantat, Cositno, pentru [ntrebarile p"care mi Ie pui tu si tinerii ta i prieteni. Tinere~e.a v~a~tt~trebuie sa va deschida apetitul pen tru a rta rnilitara si sav iI f ac a m ai condenscendenti Iata de op iniile m ele . Batranii cu capul alb si sangele ,rece sau nu I; p la ce d el ~csi l auda vorbindu-se despre razboi on sun t m C0 11 g1 blh inprejudecatile lo r. E i isi inch ipu ie cit ceea ce ne aduc~ lastarea in care sun tem su nt tim pu rile coru pte sr nu institu-(iile proaste, A sa ca, intrebati-ma f a : " , team a, V -o_ cer eu ,pentru a avea mai intai timp s a respiram un pIC si pentI.~ca m i-ar p lacea s a nu las nici 0 Indoia la in mintea voastra.

R ev in la ce zice ati, ca in materie de razboi, care estemeseria mea, nu as fi adoptat nici 0m eto da .a a ntic ilo r.La aceasta raspund eli razbo iul facu t ca p ro fesie ,nu poatefi practicat coreet de catre part iculan , niciodata. Razbo-iul t rebuie sa fi e numai.treaba guvernelor , republicilorsau rega te lo r. N idodata un sta t bine con~titu it ,:U per-m ite ceta ten ilor sai sau prop riilor S UpU~1 sa -l desfasoat epentru ei 'in~i~ si, in fine , n ic iodata u~ om de bine nu -l ~aim bratisa c a fiin d 0 pro fesie de oseb ita , At; pu tea deci, sa-lprivescca peun om de b~e pe,cel car~ se dedi0 uneip ro fesii care il antreneaza, daca v rea sa fie u ti! inm odconstant , pentru violenta, jaf, perfidie ~l pent:u 0 m~!i-m e de alte v ic ii care U l ransforrna in mod obligatonu m -tr-un om rau! O r, in aceasta m aterie n im eni, m are sau rruc ,


6/98

10 NICCOLO MACHIAVELLIn u p oate e vita a ce st pericol , pentru ci i viciile respectiven u s un t c ultiv ate in lim p de pace nici de unii, n ic i d e altii.P en tru a Ie a 1im en ta , a Ie fa ce s a s e m a nife ste , c ei rai sunt,obligati s a actioneze ca si cand n u a rfi p ac e. S ig ur, a ce stedoua m oduri de a fi nu convin deloc om ului de bine. D ea ic i s e n as c fu rtu rile , a sa sin ate le , v io le nte le d e to tfe lu l p ecare astfel de . so l d at i" s i I e p e rm i t atat a sup ra i nami ci lo r,cat si a su pra p rie te nilo r lo r, P en tru a in latura pacea, sefiilo r re cu rg la mii de trucuri pentru a fa ce ca raz bo iu l s a du-r ez e, ia r a tu nc i cand pacea se instaleazii, in c ele d in urma,obligat i fiind s a renunte la s old ele lo r si la p ra ctic ar ea a pu -caturi lor lo r o bis nu ite , e i aduna 0 b an da d e a ve ntu rie ri sijefuiesc fara mii. tinuturi intregi. 'Va amintiti acea epcca teribila p en tr u lta lia cand, laterminarea razboiului care a lasat fara solde 0 mult imede soldati, acestia s-au c on stitu it in b an de si au pornit s ap un a b iru ri p e c aste le si au ravasit ta ra , fa ra a p ute a fi 0-priti? Ati uitat ca d u pa p rim u l r az bo i punic soldat i i carta-g in ez i s -a u s trans su b o rd in ele lu i Math on si a le lu i Spen-dion, doi se f ic rea t i sp ec ia l d e e i si c are a u a tra s CariBginai ntr -u n r az boi mu lt m a i p eric ulo s d ec at e el pe care abiaII terminasera eu r oman ii ? Ia r in vremea p ari nti lo r n os tr i,Francesco Sforza pentru a-si rnentine pe tim p de pacea existenta onorabila, nu num ai ca i-a batu t pe m ilaneziicare n t ineau in s old a lo r, d ar le -a lu at s i lib erta te a, in sta -urandu-se ca s uv era n a llo r.A s a s -a u c ompo rta t toti s old atii d in lta lia , c are a u tiI-cut din razboi singura lor profesie. lar daca nu toti au de-v en it d uc i d e M ila no , a ce stia n u su nt m ai p utin re sping a-t or i, p ent ru ci t e i a u fa cu t a ce lea si c rim e, t a r a insa a do-b an di a ce le as i a va nta je . Sforza, tatal lu i Francesco, a fo r-ta t-e p e re gin a Giovanna sa se arunce in b ra te le r ege lu iArsgonului; p ara sm d -o im e dia t ~ la sa nd -o fiirii a pa ra rein mi jlo cu l in am i cilo r. N u exis ta a lt mo tiv d ec at s atis fa ce -rea am bitiei lu i, de a obtine de 1 a ea contributii cat m aimati sa u chiar de a- i p re 1 u a s ta te le . B r ac cio a ln ce re at p rinmi jl oace s im i la re s a puna m ana pe regatul Napoli . ~i ar

Arta ~zboiufui 11fi reusit, daca nu ar.fi fost invins si ucis la Aquila. Toateaceste dezordini s-au produs num ai pentru ca acesti oa-m en i au fu cu t d in r azbo i un ic a lo r m e se rie . N u e xis tii o arepe la voi un proverb care vine In sprijinul parerilor m elecare zice ca "R azboiul face valorile , iar pacea Ie face sadispara'? Asa se face deci, ca atunci cand un individ caretraia num ai de pe urm a riizboiulu i a pierdut acest m ijlocde existents, daca nu are suficienta tarie pentru a se con-v erti In am d e o no are , su b im pe riu l n ec esita tii, e ste ob li-g at d e n ev oie sa ia sa la d ru mu l m are , ia r ju stitia e ste obli-g ata s a- ! s pa nz ur e,C os. M il faceti sa dispretu iesc aproape aceasta m e-serie a arm elor, pe care 0 credeam cea m ai frumoasa sicea m ai onorabila ce poate fi practicata. A sa ca as fi ne-m ultum it de tine, dad nu ai rernarca-o In sufletu l m eu.F aril a sta , n u v oi sti cum sajustific g lo ria lu i C ez ar, P om -p ei, S ci pi on , Ma r ce llu s si a a tator a lto r g en era li ro ma ni,a l c ar ol' r en ume i - a p la sa t , s -a r p ute a s pu ne , alaturi de zei,FAER. P erm ite ti-m i s a v a p re zin t c ele d ou a p ro pu ne riale m ele: una - cii un am cinstit nu poate s a lmbratiseze,c a p ro fe sie , m e se ria a rm e lo r; e ea 1 altil- c a 0r ep ub lic a s aun is te re ga le c on stitu ite c u in te le pc iu ne n u Ie -a u permis-oniciodata ceta teni lor sa u supusilor lor. In legilturil cu pr imadintre aeeste propuneri nu m ai am nim ic de adaugat, 0s a va mai vorbesc m sa de cea de-a doua.D ar mai intAi0 s a ra sp un d o bs erv atie i ta le . D e sig ur,nu ca oam eni de bine, ci c a r az bo in ic i p ric ep uti si intre-p ri nza to ri s i- au ca st ig a t 0fa im a a tat d e m are C ez ar, P om -pei ~ aproape toti generalii aparuti dupa prim ul razboipunic. Insa eei care i-au precedat au m eritat gloria atatpentru virtu tea, cat ~ pentru abilitatea lor. D e unde pro-v in e a ce as ta d ife re nta ? A c ea sta c on sta in fa ptu l c a a ce s-tia n u ta ce au din ra zb oi u nie a lo r m e se rie , ia r c eila lti, d incontra, i se dedicau in In tre gim e. MA ta lim p cA t Repu-blica se m entine pura, n iciodata un cetatean puternic nuv a a junge s a s e s erv ea sc ii d e m e se ria a rm e lo rp en tru a-~

.1


7/98

1 2 NICCOLO MACHIAVELLImentine autoritatea pe timp de pace; nesocotind toate Iegi-l e, s ar ac in d provinciile, t iranizandu-si patria si SUPUnanvointei sale. Niciodata un cetatean 'din ulth.ele c1as~ alepoporului nu va indrazn i sa-si incalce juram antu l m ilitar;sa-si mareasca averea pe searna altora, sa sfideze autori-tatea Senatului si s a participe la atentate contra libertatii,numai spre a putea trill tot t impul din meseria armelor. 'inprimele timpuri, generalii, satisfacuti de onorurile trium-furilor, reveneau c u p la ce re la viata privata. S impl i i soldatirenuntau.la anne eli 0 placere ch iar m ai m are decat ee adin momentul cand Ie lu as er a, s i-s i reluau ocupatii le obis-nuite, fiu'a a Iiputut concepe ca ar putea trai de pe urmaarmelor si din prazile de razboi.

Poate fi citat un mare si rnemorabil exemplu, eel allui Atilius Regulus; eel care, fiind general al annatelorromane din Africa, dupa ce i-a zdrobit aproape completpe cartagin ezi, cerea Senatu lu i penn isiunea de a se in -toarce sa-si cultive pamanturile pe c ar e f erm ie rii le ruina-sera. De aid rezulta destul de cIar ca, daca si-ar fi facutdin razboi 0meserie, dad s-ar Iigandit sa-l f~cil util pen-tru el insusi, el nu ar fi cerut niciodata, avand la dispozi-tie atatea provindi bogate, sa se intoarca la a-si lucra pro-priile pamanturi. Mai ales ca el ar fi putut castiga zilnicmai mult decal valora intreaga sa mostenire.

D ar acesti oam en i virtuosi, care nu faceau di n razboisingura lor profesie nu se alegeau decat cu oboseala, pe-ricolele si gloria. Si 0 dati insarcinati cu aceasta pretioasamisiune, ei nu mai voiau decat sa se reintoarca la cami-nele lor spre a trill acolo conform profesiei lor obisnuite.Comportarea soldatilor simpli pare s a fi fost Ia fel. Ei pa-raseau si reluau aceasta misiune fara diticultate. Nu maifuseseri. deloc sub arme? Ei bine, se inroleaza voluntar.Erau angajati? Nu cereau decat sa-si primeasca conce-diul.A f ! putea sustine acest adevar cu mii de exemple, darnu voi cita decat un fapt: unul dintre cele mai mati privi-legii pe care poporul roman le acorda unui cetatean era

Arta razboiului 13acela de a nu fi fortat s a se inroleze impotriva vointei sale.Asa ca, pe timpul zilelor bune ale Romei, care au duratpana la fratii Grahi, nu a existat nici un soldat care s a fifacut d in razboi 0profesie si nu conta faptul ci t in armatalor nu exista decat un num ar foarte mic de supusi rill, careerau aspru pedepsiti. Un stat bine constituit trebuie decisa ordone c eta te nilo r s ai in su sire a artei razboiului ca peun exercitiu, un obiect de studiu in timp de pace. lar, petimp de razboi, ca 0 problema de necesitate si ca pe 0 oca-zie de a doband i gloria. Dar numai Guvernul 0 poate exer-cita ca meserie, asa cu m facea eel al Romei, Orice par-ticu lar care are un alt seap in caz de razboi este un rimcetatean, Orice stat care se conduce dupa alte principiieste un stat prost alcatuit

Cos. Sunt pe deplin satisfacut de tot ce ali spus si imiplace muIt concluzia dumneavoastra. Dar ell creel ca eanu este valabila deeal pentru republici. Mi se pare ca ar figreu de aplicat la monarhii. Sunt indinat sa cred ca unuirege ii place s a se in conjoare eu oam en i preocupati nu -mai de razboi.

FABR.Nu, fara indoiala. 0 monarhie bine oranduitatrebuie, din contra, sa evile din toate puterile 0 aseme-nea stare de lucruri, care nu serveste decat pentru a-lcompromite pe rege si decat pentru a crea agenti ai ti-raniei. Si sa nu-mi vorbiti de monarhiile actuale, intrucatv-as raspunde ca acestea nu sunt bine orinduite. 0 mo-narhie bine oranduita nu-i confera regelui puteri nelimi-tate, mai putin in ce priveste armata. Numai in acest do-meniu este nevoie de implicare directa, de 0 vointa unica.In rest insa, un rege nu trebuie s a faca nimic f i ' J c i un con'siliu. lar acest consiliu trebuie s a vegheze pe langa mo-narh s a nu se constituie 0 categorie de oarneni care, petimp de pace, s a doreasca permanent razboiul, pentru canu ar putea trill fara razboi ..A f ! dori insa s a r n a oprese putin asupra acestui aspectsi s a mil refer nu la 0monarhie perfecta, ci 1 a una d in celecare exista in present, Si sustin ca intr-un astfel de caz,


8/98

14 . NICCOLO MACHiAVELLIr eg el e t re bu ie s a se team a de cei care nu au alta m ese-rie decat pe cea a arm elor. F ara indo ia la , fo rta unei ar-m a te c on sta in in fan teria e i. S i daca un rege nu -si con-duce arm ata in asa fe l, tncat pe tim p de pace in fan teriasa nu doreasca a se lasa la vatra pen tru ca o am enii sa-sip ra ctic e p ro fe siile r es pe ctiv e, a ce l re ge e ste p ie rd ut C e am al p ericu lo asa in fan terie este cea care n u are alta m e-s erie d ec at ra zb oiu l, C ac i u n re ge c are a fo lo sit-o 0 dataeste nevo it sau sa faca m ereu razbo i sau sa 0 plateascap erm an en t, o ri sa-~i asu me riscu l d e a se v ed ea d ep ose-dat d e S ta tu I sau E ste im poslbil sa fad m ereu razbo i, laf el s i s a p la te sti p erm a ne nt, a sa c a n u ra m an e d ec al p ie r-d ere a S ta tu lu i. A sa c a ro m an ii, a ta ta tim p c at s i-a u p as -tra t in te le pc iu ne a ~ iv irtu te a n u a u p erm is n ic io da ta , a sacum am m al spus, ca ceta ten ii sa fad d in ra zb oi u nie alo r m eserie . A ceasta n u ca n u i-ar fi p utu t p la ti o rican d,cad erau m ereu in r az bo i, d ar in f elu l a ce sta e i in la tu ra up eric ole le c e Ie g en era p ro fe sia p errn an en ta a a rm e lo r.C u to ate cii c irc um s ta nte le n u s e s ch im b au , o am c niise sch irn ba co ntin uu . E i isi re glau in asa fe l tim pu l p en -tru s erv id ul m ilita r, in ca t in in te rv al d e 1 5 a ni le giu niles a f ie c om p le t p rim e nite . E i n u v oia u d ec at o am e ni in f loa-rea varste i, in tre 1 8 si 35 de ani. in aceasta perio ada avietii , in c are p id oa re le , b ra te le 5 io ch ii s e b uc ura d e a ce -e as i v ig oa re . S i e i n u a ste pta u c a s old atu l s a - s ! p ia rd a p u-te rile s i S a fie a tin s de insubo rd onare , asa cum se prac-tica 1 n p erio ad a c oru pta a re pu blic iiAugust~i apo i Tiberiu, ma l a htia ti d e p ro pr ia a uto ri-ta te decat de ce ar fi putut fi u til p en tr u R e pu blic a, a u f os tc ei c are a u ln ce pu t s a deza rmeze poporu l r oma n , p e nt rua -I p u te a s up u ne m al usor si s a m e ntin a p erm an en t a ce -e as i a rm a ta la f ro ntie re le Im pe riu lu i A p re ctin d cii acestm ijlo c n u a r fi fo st s ufic ie nt s pre a s ub ju ga p op oru l si S e-n atu l, e i au m al creat sl 0Arm ata P re to ria na , c an to n atap erm a ne nt su b z id urile R ome i, p e c are a stfe l 0dominau .F acilita tea p e care ei 0 a co rd a u c et ate n il or trimisi sub

Ar ta r a zbo iu lu i 1 5a rm e , a ce ea d e a -s i fa ce m e se ria a rm e lo r c a u nic a lo r p ro -f es ie a g en er at in so le nta s old atim i i, c are d ev in e a stf el te -ro are a S en atu lu i s i c are a fa cu t a ta ta ra u lm p ara tilo r in-s i s i, l eg iun i le i -au tnghiti t pe mu lt i d in tr e e i, i rn p er iu l a ju n -g an d la d is cr etia c ap ric iilo r lo r. A u f os t c hia r c az uri c an dexistau m al m ulti im parat] creati d e d iferite arm ate . S ic ar e a f os t r ez u lta tu l a ce st or d e zo rd in i? Ma l intai dezme~-brarea Im periu lu i si ap oi cad erea lu i.R e gii, p re oc up ati d e s ec ur ita te a lo r, t re bu ie d ec i s a-s ifo nn ez e in fa nte ria d in o am e ni c are , in m om en tu l rii.z b~ -iului s a s e c on sa cre d e b un av oie s erv id ulu i in a rm a ta , d ind ra go ste f ata d e a ce stia , d ar c ar e la in sta ur ar ea p ac ii s a s ein to arc a c u m a l m a re p la ce re la v etre le lo r. In a ce st s co p,tr eb uia c a e i sit f olo s ea sc a o ameni c e p u te au trai s i d in a l t am eserie d ecat cea a arm elo r. U n rege trebu ie sa vrea cala s fa rs it ul r az bo iu lu i ma ri i s ai v a sa li s a r ev in a l a g u ve rn a -r ea s up u silo r, g en tilom ii s ai s a-s i c ultiv e p am a ntu rile , in -fa nte ria s a p ra ctic e d iv ers ele e i m e se rii s i c a fie ca re d in -tre ei sa faca de bun avoie razbo iu l pen tru a avea p ace sis a n u in ce rc e s a tu lbu re pacea pen tru a avea razbo i, .C os. R ationam entu l tau m i se pare a fi foarte bines tru ctu ra l. T otu si, in tru ca t tin de s a-m i ra sto arn e to ateideile p e care Ie-am avu t pan a acum in acest sen s, m ar-turisesc c O m a l a m In ca u ne le in do ie li. V ad d ec i, u n m a ren urn ar d e sen io ri, d e gen tilo mi si d e a1 tio am en i d e cali-ta tea ta care tra iesc , pe lim p de pace, de pe urm a talen-te lo r lo r m ilitare si care p rim esc u n tra tam en t p rin ciard i n pa r te a r epub li ci lo r .V i i d , d e a semenea , cii 0ma re p ar ted i nt re so ld a ti ri im:\n s a fie fo lositi p en tru apn ea orase-lo r ~ ic eta te nilo r, M i s e p are d ec i c ii pe lim p de pace fie-c are p oa te g as i m ijlo ac e d e s ub zis te nta ,FA B R.lm i este g reu sa cred ca ai p ute a a ve a 0 astfeld e o p in ie . (ad, presup unand ca n u exista n ic i 0 obser-v atie d e facu t asu pra aceste i u zan te , m icu l n um ar d e so l-da t i fo losi ti in lo cu rile d e c are v orb ea i, a r finec i ij il i, dacat e -a r con t raz ice . Cam c ar e a r f i r ap o rtu l real d in tr e in fa n -


9/98

16 NICCOLO MACHIAVELLIteria care se cere la razboi si cea din limp de pace? Maii n ta i, g am iz o an e le ordinare din orase si cotati se dublea-zii in limp de razboi. Lor Ii se adaug;, ~oldati; mentinutiin campanie . Toate aceste trupe reprezin ta ~ numa;. con-siderabil de oarneni de care trebuie sa ne debarasam inlimp de pace. In ce priveste numarul redus de trupe ceraman pentru paza Statului, regatul tau si papa Julian auf ac ut c un os cu t faplul cit nu se tern de oarnenii care nu aualta meserie in afara de razboi, Insolenta lor te-a obligatsa-i indepartezi si sa preferi in locul lor p e e lv e ti en i i care,nascuti intr-un regim al legii si selectionati dupa princi-pi i reale d e c atre Slatul i ns us i, t re bu ie s a inspire mai multaincredere. Sit nu mai spui deci d. pe tirnp de pace micernilitar poate K{lS i un mijloc de subzistenta.

in ce priveste problem a mentinerii pe tirnp de pace acuirasierilor, impreuna cu soldele lor, este ceva mai greud e rezolvat. D ar, daca ne gfm clim bine, vom vedea ca aces tobicei este Iunest si contrar principiilor. Acestia sunt, infond, oarneni care au ea meserie razboiul si care produccele mai man dezordini intr-un Stat, daca sunt in numarsuficient. Dar daca sunt ceva mai putin numerosi pentrua putea forma a armata, ei nu rami tot raul de care ar fiin stare. Asta nu inseamna ca uneori nu ar putea fi foartepericulosi, asa cum dovedeste ceea ce am relatat despreFrancesco:;;i despre Sforza, tatal sau, si despre Bracciode Peruza. Sustin deci c a acest obicei de a plali oamenide arme este respingator, funest si generator de nurne-roase abuzuri ..

Cos. Ai vrea sa-i elimini? Ori daca ii folosesti, cumcrezi di i-ai mentine? 'FABR. Ca trupe de ordonanta; nu ca in sistemul fran-

cez care este la fel de periculos ca al nostru si care nuface altceva decat sa le alimenteze insolenta ~iin mani-era anticilor, care i~i formau cavaleria din 'slujitoJii pro-prii, care in limp de pace lsi exercitau profesiile obisnuite.Dar, inainte de a termina aceasta discutie, mil voi explica

Arta rflzboiului 1 7mai pe larg in aceasta privinta. Repet deci cit daca astaziaceasta parte a t ru pe lo r t ra ie st e din meseria armelor, esteun fapt ce se datareste degradiuil institutiilor noastre mi-litare.In ce p ri ve st e t ra tam en tu l pe care-l rezerviun gene-ralilor nustri, sustin ca este 0masura foarte daunaloare.o republica inteleapta nu ar trebui s a se tncrcdinteze ori-cui, iar in timp de razboi s a aiba generali numai din r im-dul cetatenilor proprii. lar pe timp de pace sa-i oblige sarevina I~ profesia obisnuita. ~Un rege prudent nu trebuie, de asemenea, sa acordeun alt tratamenl generalilor s a i, a ta ta limp cat a ce stia n ui-au indeplinit 0misiune importanla si sa-irecompensezepentru serviciile ikute pe limp de pace. Si,pentru ci t m-aicitat ca exemplu, im i voi perrnite s a vorbesc despre nune.Razboiul nu a fost niciodat~l meseria mea; mesena meaeste sa-mi condue slujitorii si sa-i apar, De aceea el l tr e-buie sa iubesc pacea si sa stiu a face razboi. Recompen -sele si stima regelui meu nu sunt atilt pretul talentelormele'militare, cat eel platit pentru sfaturile mele, de careel a beneficiat pe limp de pace. Orice rege intelept ~l carevrea sa guverneze prudent n-ar trebui sa~~idoreasca pelanga el decat astfel de oameni. La iel de p~riculo: p:~:tru el este ca cei din jurullui s a fie adepti mal mult illpacudecat ai razboiului.Nu mai am nimic de adagat la primele mele propu-neri; daca ce am zis nu va est.e suficient, nu vad cum v-asconvinge, Dar vedeti deja cate dificultati sunt pe?tr~ a;e-veni la disciplina celor vechi in armata noastra. $ 1 cateprecautii trebuie s a ia in acest scop un a m intelept si na-tura trnpreiurarilor in care poate sper3; sa : u b i ! ~uc.ces.AI;iIntelege mai usor toate aceste adevarun, ?aca ~ p~-tea accepta t a r a ernotie comparatia ce a fac intre insti-tutiile vechi si cele din vremea noastra.. Cos. Dis~utiile tale inte1epte au facut sii creasca pla-cerea de ate aSculta. Te rugiun mult ca, dupa ce il;ivomfi multumit pentru tot ce am lnvatat, s a ne spui ce J i - a mai

ramas de zis,


10/98

18 NICCOLO MACHIAVELLIFABR.lnlrucit va face placere, voi incepe prin a trata

aceasta problema, abordand-o pornind chiar de la princi-pii. Scopul oricarui guvern care vrea sa faca razboi estes a poata sustine 0 campanie impotriva oricarui inamic sis a invinga in lupta. Deci Irebuie pusa pe picioare 0 arrna-ta , Pentru aceasta trebuie gasi~ oameni, repartizati, an-trenati pe un ita ti s i mari unitati, cazati si invatati sa rezisteinamicului, fie in mars,fie p e c am pu l de lupta, Din acestediverse aspecte consta talentul pentru un razboi de eam-panic, eel mai necesar si eel mai onorabil. Celui care sties a dea 0 batalie i se iarta toate greselile pe care le-ar fifacut deja in comportarea sa militara. Dar eel caruia i-afost refuzat un aslfel de dar, arid! ar fi el de recornan-dat pentru alte domenii, nu va termina niciodata in modonorabil un razboi, 0 victorie desfiinteaza efectul celormai proaste operatii, iar 0 infrangere poate face s a esu-eze planurile eele mai intelepte si mai eoordonate.

Primullueru neeesar in razboi fiind gasirea oameni-lor, Irebuie sa ne ocupam, in primul rand, de ceea ee secheama .recrutare" si pe care eu as numi-o "eliti", pen -tru a folosi un termen mai onorabii. consacrat si de an -tiei. Cei care au seris despre razboi voiau ea soldatii safie selectionati din tarile temperate, singurul mijloe, spu-neau ei, de a avea oameni intelepti si intreprinzatori, pen-Iru cii in tarile calde oamenii au prudenta faril curaj, iarin tarile ~eci au euraj faril prudenta. Ac~st sfat ar fi bunpentru un print care ar putea fi stapanul intregii lumi sisi-ar putea recruta soldatii de oriunde din lume. Dar cumeu vreau s a stabilesc aici reguli care s a fie folositoare tu-turor guvernelor, ma limitez a spune ca orice stat Ire-buie sa-si completeze Irupele din propria t a r a , fie ea cal-da, temperata sau rece, n-are importanta. Anticii ne oferao multime de exemple care atesta c a soldatii buni se faccu 0b~a disciplina, in orice t a r a ; ea suplinesre defectelenaturii s i este atilt de puternica, pe masura legilor sale.A Jua soldati din afara propriei tari nu se. poate chema

Aria rilzboiului 19"elita". Acest cuvant presupune ca dintr-o provincie potfialesi oamenii eei mai potriviti serviciului militar, cei carevo r s a marsalu iasca , dar si din cei care nu 0 VOf. Nu Yeti pu -le a face aceasta .el i ta" decat in zonele care va sunt suptise.In tarile care nu va apartin nu puteti obliga pe nimeni, citrebuie sa va multumiti cu oameni de bunavointa.

Cos. Dar dintr~ acesti oameni de bunavointiJ.';r puteafi luati unii s i Ia sa ti a lti i. A c es t mod de recrutare ar puteafi totusi considerat "elilil".FNlR.lnu-un fel,ai dreptate, dar daca esti atent la toatcviciilc unui asem en ea m od, vei vedea c a . nu mai este yorbade "elita". Mai intai, strainii care se inroleaza valuntar subdrapelul kill, rleparte de a fi eei m ai buni sunt, din contra ,ce i mai rai supusi d in ta ra . Daca u ndeva su nt oameni de -zonorati.lenesi, fadl religie, desfranati, nesupusi autori-tatii parintcsti, oameni pierduti, ahtiati dupa jocuri de no-ro c si d ed ati tuturor viciilor, acestia sunt acei care ar vreas a se dedi~e meseriei armelor. 'Astfel de moravuri coo-st itu ie tot ce poate fi mai ran pentru 0 armata, 0 institutieadevarata si in te leapta. C and astfe l de oameni se prezintala tine in numar m ai m are decat ai nevoie, poti s a alegi,dar fondul fiind rau, aceasta nu inseamna "elita", ci re-crutare de soldati. Din astfel de oameni sunt compusein prezent armata Italiei si alte annate, cu exceptia celeia Germaniei. Pentru ca in alte tari nu este vorba de 0 au-toritate a suveranului, ci de simpla vointa a celui care facerecrutiirile. Or, te inlreb daca intr-o ar;"ata fermata prin aslfel de metode ar putea fi intronata disciplina anticilor?

Cos. Deci de partea cui ar trebui s a tim?FABR.Ti-am spus; s a fie alesi sub autoritatea unui su-veran, dintre supusii statului:Cos. Si crezi ca ar fi usor de introdus disciplina anticain randurile unor aslfel de oarneni?

FABR.Fiiril indoiala, dad! intr-o monarhie ei sunt co-rnandati de suveran sau chiar de catre un simplu senior;sau lntr-o republica, de catre un cetatean investit cu titlulde general. Astfe l este greu s a se realizeze ceva pozitiv.


11/98

20 NICCOLO MACHIAVELLICos. D e ce?FA BR .V a vo i spu ne la m om entu l p o tr iv it , d e oc amda ta

e ste s ufic ie nt.C os. In trucat aceasta .e lita" nu trebu ie facuta decat

in p ropria tara credeti ca arfi preferab il ca soldatii s a pro-vina de la o ras sau de la tara?FABR.Tot ce s-a scris despre arta militara arata ci t suntprefera ti oam en ii de la tara, ca fiind m ai robusti m ai re-

zislenti ' la oboseala, m~ i o bis nu iti s a tra ia sc ii's~ b e eru lliber, sa infrunte arsita soarelui, s a p re lu crez e fie ru l, s asape 0 groapa si s a poarte cease, in fin e, m ai indepartatide orice tel de vieiu . lata care ar fi parerea mea in aceas -ta prob lem a. In rrucat exis ta so ldati pedestri si so ldati c a lare , as vedea ca primii sa fie alesi de la tara, iar ceilaltide la oras. ..

Cos. S i la ce v ars ta i-a ti a ng aja ?FAIlI!.Daca as avea de fo rm at 0 intreaga arm ata, i-as

lua in tre 1 7 si 40 de an i. S i num ai la 1 7 ani, daca ar fi n e-voie num ai de recrutari pentru completare.

Cos. N u prea in te1 eg aceasta diferenta.FAI lR . 0 sa-ti explic, Avand d e c on stih u t a arm ata in -

treaga, in tr-o tara unde ea nu ar exista , as fi ob ligat s a ia uo r ic e b a rb a t de va rst a mi l it a ra , ad ica s a fie in s ta re s a poataface 0 instructie desp re care 0 sa-ti v orbesc in curand .D ar in tr-o tara in care 0 astfe l de arm ata ar exista , as pu-tea sa nu iau , pentru im prospatare, decat barbati de 1 7

an i, pentru ci i ceila lti ar fi fo st deja se lectionati si inro-lati,

Cos. Vad ca ati vrea sa faceti 0 m ilitie de genul cele ic on stitu ite in T osc an a?

FABR .Asa este . D ar as inarm a-o , as an trena-o , i-as dasefi: in fine , as organiza-o in tr-un m od care nu exista lavoi,

C os. Esti de aco rd deci cu m ilitia noastra?FA BR .D e ce v rei s a 0 blamez?Cos. A sta pen tru ca m ulti oam en i lu rn inati au bla-m at-e , . .

Aria razboiului 21F AB R.A spu necii. u n barbat lu min atcare blam eaza m i-

litia voastra ar insem na ceva con tradic to riu . Un astfe l deb arb at p oa te s i i . aiba reputa tia de lum inat, dar aceasta esteo ned rep tate ce i se face . .

Cos . Putinul succes de care s-a bucurat ne-a formatdesp re ea 0 parere proasta.FA BR . Fii a tent, aceasta soar putea sa nu fi e gresealaei, c i a noastra si sper ci t p an ii la sfarsitul a ce ste i d is cu tiio sa dovedesc acest l ucru . .Cos. Imi face 0 mare placere: d ar , m ai in ta i, v re au s a

va spun de ce este acuzata , pen tru a 0 ju stifica in m odcom plet. Se spu ne ca fi e nu p oa te face nici un s er vic iusi atunci a te increde in ea inseamna ruinarea statului,fi e ca, d in c on tr a, ea este in stare sa -si fa ca treaba, darin mainile unui se t av izat ar putea deveni un mijloc a l ti-raniei, Sunt citati romani i, care s i- au p ie rd ut l ib er ta te a ellprop riile arm e. Este cita ta Venetia si regele Frante i, P ri-ma, pentru a nu se supune u n uia d in tr e cetatenii sai. 0 -loseste t rupe straine, I< U'regele Fran te i si-a dezarm at po-poruI, pentru a conduce fim i v reo rezisten ta, D ar eel m aimul t ingrijoreaza in utilita te a e i. S i aceasta din doua mo-tive : lipsa sa de expcrienta si constrangerile serviciului .La 0 a nu mita v arsta , n ic io da ta n u te poti obisnui el i exer-c i ti il e m i li ta r e, iar con stran gerile n u au ' gen era t v reo dataso ld ati b un i.FA Hlt Toti ee i care fu rn izeaza astfe l de m otive nu au ,dupa parerea m ea, decat 0 viz iune ingusta . S i este u serd e d ov ed it acestlucru . M ilitia vo astrii . ar fi, sespune, inu -tilii. D ar eu su stin di nu exista a arm ata pe care sa popconta m ai m u lt ded it pe cea a prop rie i tari si c i i . n u e xis taa lt rn ijloc de a 0 organiza decat eel pe care vi-I p ropun.S i pentru ca nu este con tes ta t, ar fi inu til s a r n a oprescrnai m u lt asup ra lu i. A cest adevar este dem onstra t detoate fapte le ce rezu lta d in istoria popoare lor antice . S evorbeste d e in-experien ta si de constrangere : f i i . r i i i ndo-iala , lip sa de experien ta nu p rea da c u ra j, ia r c on str an ge -rea creeaza nem ultum iri. D ar as 'scoate in eviden ta' cit,


12/98

22 NICCOLO MACHIAVELLIdaca soldatii vostri sunt bine inarmati, bine antrenati slbine folositi, ei vor dobandi lncet, incet expenenta si cu-raj. in ce priveste constrangerea, trebuie ea eei ce vor ar-mata sub autoritatea suveranului nu au in vedere ca ser-viciul sit fie facut eu forta, dar niei pe baza propriei vointe.Deplina libertate ar oferi ineonvenientele despre ~e amvorbit deja; nu ar mai exista "elita" si soar putea ajunge laaceea ca putini barbati Soarmai prezenta, Un exces de con-strangere ar putea produce efecte la tel de negative. Tre-buie dcci sa se aleaga 0 cale de mijloc, la 0 aceeasi dis-tanta atat de excesul de constrangere, cal si de exeesulde libertate. Trebnie ea respectul pe care il inspirit suve-ranul sa-l domine pe soldat, Trebuie caacesta sit-Imai re-duca sentimental lata de inconvenientele vietii militare.De aici rezulta un asitel de amestec intre constrangere siv oi nt a, l nc at nu va fi n im ic de t emu t in ce priveste urrr.a-rile nemultumirii,Nu spun ca aceasta arm ata n u ar pu tea fi invinsa; ar -matele romane, chiar si cea a lui H ; J J 1 i b a J , au fost invinse.Si ar putea fi organizata in asa fel 0 armata pentrua 0 pu~tea Ieri pentru totdeauna de infrangere? Oamenii vostriluminati nu ar trebui s a dea asigurari ca militia voastra arfi inutil~, pentru d. a fost invinsa de cateva ori; dar pu-rand invinge, putand fi si invinsa, trebuie, in primul rand:cautate cauzele aceIor infrangeri si remediate. :;iiastfel eiar putea sa-si dea seama, dupa ce ~or refiec,ta Ia cele eon-statate, ca nu militia ca atare trebuie acuzata, Cl imperfec-tiunile din organizarea ei.. in ce prive~te teama de a vedea cum 0_ astfel d~ in-stitutie ar oferi unui individ mijloacele de a rasturna liber-tale~, raspund ca armele oferite de lege ~ide constitutiecetatenilor sau supusilor nu au generat niciodata pericole,ci ad'esea le-au prevenit; ci t republicile se mentin mult maimult atunei cand dispun de arme decal cand sunt dezar-mate. Roma a trait libera patru sute de an i si era inar-rnata; Sparta - opt sute de ani. AIte republi~i, lips~te deacest ajutor, nu au putut sa-si pastreze libertatea mal mult

A rt a r az bo iu lu i 23de patru sute de ani. Unei republici iitrebuie arme. Atuncicand nu le are, ea trebuie sa Ie inchirieze din strruna-tate, ceea ce este foarte periculos pentru autoritatea pu-blica; ele sunt foarte usor de pervertit Un cetatean puter-nie poate sa puna repede mana pe ele. Ramane un camplarg de utilizare, pentru ca sunt folosile numai pentru 0-primarea unor oameni dezarmati, De altfel, doi inamicisunt mai de temut decat unul singur, Si orice republicace seJoIoseste de trupe straine se Ierne atat de strainulpe care il plateste, cat si de propriii cetateni, Daca vrei saanaIizezi realitatea acestor temeri, aminteste-ti ce ti-amspus despre F ra nc es co S fo rz a. Cea care, din contra, nu-sifoloseste decal propriile arme nu are a se teme decal depropriii cetateni, Fara a mai recurge la alte argumente,irni este de ajuns sa spun ca nimeni nu a intemeiat 0 re-publica sau 0monarhie t a r a a lncredinta apararea ceta-tenilor din propria tara.. Dad venetienii Soarfi dovedit tot atat de lntelepti inacest domeni~ ca si in ce priveste alte institutii ale lor,ei ar fi putut cuceri lumea. Ei sunt cu atat mai de neinte-les, cu cat primii lor legislatori Ie-au pus armele in maini ,Neavand de la inceput nici 0 posesiune pe continent, eisi-au tinut toate fortele pe mare, unde au avut un curajuimitor; marindu-si prin propriile arme un adevarat impe -riu al patriei lor. Numai ca, obligati sa-si apere Vice1l2a,au fost pusi in situatia de a lupta pe useat, dar in loc , s a i,:~eredinteze eomanda trupelor unuia dintre concetateniilor I-au angajat pe marchizul de Mantua . Aceasta hota-rar'e nefericita i-a oprit lajumatatea drumului ~ii-a tmpie-dicat s a se ridiee la acel nivel inalt al puterii la care puteauaspira. Poate cil abilitatea lor pe mare Ii se parea atunciun obstacol in calea succesului lor In razboiul terestru.Daca acesta a fost motivul comportsril lor, era efectulunei neincrederi putin lntelepte, Un amira1 obisnuit sase lupte ~icu viuJturile si cu flotele si cu oamenii va de-veni mult mai usor un general de uscat, unde numai oa-menii opun rezistenta, decat ar ajunge ami ra l un general


13/98


14/98

26 NICCOLO MACHIAVELLIsi Pyrhus; v or c a so ld atu l s a fie inalt Pentru altii este su -ficien ta ag ilita tea, aceasta fiind ~i p arerea lu i C e z a r . Agi -lita tea se apreciaza dupa conform atia si aspectu l p lacutal so ld atu lu i. O ch ii vii si neastam parati, gat nervos, p ieptlarg , m usch ii b ra te lor bine con tura ti, d egete lungi, pan -tece pla t fese re tunde, p ic ioare si m aini uscate sun t cali-tati ceru te de acesti auto ri. E le sun t necesare pentru adesem na un soldat agil si v iguros , p rincipalu llucru carecon teaza , D ar, m ai presus de orice , trebuie acordata ceam ai m are atentie m orale i so ldatu lu i. E I trebu ie sa aibaonoare s i in te lepdune, a ltfe l poate deveni un in strum en tde dezordin i si princip iu de corup tie . N iciodata nu se as-teapta ceva pe cinste si n ic iodata nu se spera a gasi v ir-tu ti Ia un om lipsit de educatie si abru tizat de v ie iu

Pe~tru a te face sa in te leg i im portanta aceste i "eiite" ,cred ca este necesar sa va exp lic m ai intai in ce fer con su-Iii rom ani,Ia in trarea in serv ic iu , procedau Ia form area le-g iun ilor rom ane. R azboaiele continue ale Rom ei faceauca aceste Iegiuni sa fie perm anen t com puse d in soidativech i si noi, ceea ce lasa eonsulilor cele doua m odalitiitid espre care am pom enit: experienta , in a legerea so Id~tilo r vech i s i im prejurarile , in cazul alegerii uno ra no i.S l a id trebu ie rem arcat d aceste recrutari se fo loseaufie pentru a inrola im edia t, fie pentru a-i a ntrena si a- i men-tine gata de servic iu atunci cand ar fi necesar. N ~ am vor-b it si nu vo i vorbi decat desp re acestia din urm a; scopu lm eu este s a va ara t cum se poate fo rm a 0 a rm ata u nd ev aunde nu a exista t deloc m ilitie si deci n ic i un fe l de ar-m ata care sa poata fi indata folo sita in cam panie . C ad ,in m e unde exists obisnuin ta de a constitu l arrnate subau torita tea suv eranu lui, n oii recruti po t fi trim isi im edia tin razbo i, asa cum se practica Ia Rom a si cum se p racti-ca astaz! in E lvetia , D ad in noile form atiun i se folo sescm ulti so ldati no i, existii si a m ultim e din ceila lti, fo rrnatiprin exerc itii m ilitare . Am estecati, e i form eaza a trupaexcelen tii. N um ai atun d ran d impiiratii a u in e ep u t s a men-

Arta razboiu/ui 27tina perm anent arm ate le in cantonam en tele ei au in sti-tuit, asa cum se vede in Viata lu i Maxim, ma is tr i in stru c-to ri pentru tinerii so ldati, care erau num iti T Irones . In -trucat Rom a era libera , exerc itiile aveau loc in oras si nuin cantonam en t. T inerii care erau ocupati m u lt tim p euacestea , ob isnu iti deja cu toate dem onstra tiile de razboisim u lat, nu se speriau deloc de razboiul veritabil, candtrebuiau sa-s i paraseasca vetre le . 0 dati abo lite acesteexerc itii, im paratii au fost obligati sa Ie in locuiasca prinm ijloace desp re care am vorb it deja . Am ajuns, in fine ,Ia m odu l de incorpo rare al rom an ilor.

In m om en tu lin care con su lli insarcinat i eli toa te op e-ratiile militare le i p re lu au fun ctiile , prim a lor grija era sa-siconstituic armatele. Ise darleau fiecaruia cate doua le-giuni de cetateni romani, care reprezentau 0 adevarataIorta, Pen tru a form a aceste legiuni ei numeau douazecisi patru de tribuni m ilitari, ca te sase pentru fiecare Ie!,>1 -une. Acestia aveau functii relativ similare eu cele ale co-mandantilor de bata lion de azi. E i ii adunau pe toti ceta-tenii rom an i in s tare s a poarte anne si ijrep artizau pe tri-bunii fiecare i legiuni. A poi trageau 1 a so rti tribul uncle a-veau sa inceapa ..e lita".ln acest trib erau al~si ee i m ai bun ipatru soldati. D intre acesti patru so ldati, ~uI era ales detribun ii p rim ei leg iuni; d in tre cei tre i ram asi, era a les unu lde catre tribunii ce le i de-a doua legiuni, d in tre ceila lti do i- unu l era ales de tribunii cele i de-a tre ia leg iuni, ia r u lti-m ul m ergea Ia legiunea a patra . Consu lii a legeau apo i altipatru soldati, D in tre acestia , unu l era ales de tribun ii le-g iunii a doua, d in tre eei trei ram asi - unul m ergea Ia le-g iunea a tre ia , apoi din tre ultimii doi unul m ergea la legi-un ea a patra ,lar ce la la lt Ia Ieg iun ea in ta i, C onsu lii a legeauinca . patru so ldati, D e data aceasta se lectia incepea cu le-g iunea a tre ia ~ suecesiunea continua pana rand alegerease term ina si leg iun ile erau eo mp lecte . A ceste form atiun iasa cum am spus deja , pu teau fi con stitu lte pe loc , pentruca ele erau compuse , in cea rnai m are p arte , din oarneni


15/98

28 NICCOLO MACHIAVELLIobisnuiti cu razboiul adevarat si l o t i fusesera antrenati inrazboi simulat Aceas ta "elitii" se putea face deci fi e pe bazade experienta, fie de conlunctura. Dar cand este vorba deorganizat 0 militie noua , care sa fie folosita numai in vi-i to r , a le ge re a nu se poate face dedit in functie de varstasi fizicul indivizilor.. Cos. Recunosc adevarul tuturor spuselor tale. Dar,inainte de a merge mai departe, vreau sa pun 0 intrebarela care m-ai facut s a mit gandesc alunci cand imi vorbeaidespre "elita" si spuneai ca nu putea s a se aplice celorantrenati deja pentru serviciul militar, ci se facea numaipe baza de conjunctura, Unul dintre principalele repro-suri pc care le-arn auzit 1aadresa militiei noastre este a-ceJa eft ar fi prea nurneroase, Se pretinde ca ar trebuifermata 0 structura rn ai m ic a cc ar Iimai viteaza si maibine selectionata, Cetatenii ar fimai putin obositi sili soarputea da 0 solda mica ce i-ar sa tisface si le-a r asigura su -punerea. A~ dod sa cunose parerea ta in aceasta privintasi ee mod de alegere ai adopta intr-un caz sau altu!.. FARR. Numarul mare este fara niei a indoiala, mai si-gur si mai util decat eel mic. Mai bine zis, este imposibilsa fo~mezi undeva 0 militie buna, daca nu este mare nu-meric. Va fi usor de desfiintat orice soar sustine impotrivaacestei pareri. Un numar mic ales dintr-o mare rnultime,ca in Toscana, de exernplu, nu inseamna deloc eli voi avetisoldati mai siguri si mai bine alesi, Dad la alegere vretisa procedati dupa experienta, ar fi, de la inceput, foarteputini pentru a putea sa apreciati. Foarte putini care saIifost in razboi si dintre acestia foarte putini se vor com-porta in asa fel'incat sa fie preferati altora. lntr-o astfelde tara trebuie deci sa se renunte la criteriul experientasi ;a se rarnana la eel al conjuncturii. Redus la astfel demijloace, va trebui sa rna gandesc bine atunei cand imiY in douazeci de tineri cu aspect placut, pe ce bazii iipotlua pe unii si sa-i resping pe altii. Pentru ca nu stiu careva merge eel rnai bine, va fi de inteles, sper, ca rna voi

Alta razboiu/ui 29insela rnai putin daca Iivoi pastra pe toti pentru a -i i na r-rna si pregati si voi face 0 alegere rnai sigura dad, dupace i-am pregatit si antrenat mai mult limp, voi cunoastecare sunt cei mai vioi si rnai curajosi. Este deci 0 maregreseala sa alegi de la inceput dintr-un numar mic pen-tru a fi mai multa siguran ta, .in ee priveste reprosul de a obosi tara si pe cetateni,sustin c" militia, oricat de imperfecta ar fi organizarea ei,nu-i oboseste cu nimic pe cetateni, pentru cit nu-i rupede la munca lor, nu-i indeparteaza deloc de la treburilelor si nu-i obliga decat s a se adune in zilele de sarbatoarepentru a face exercitii. Aceasta practica nu poate ~ dim-natoare nici tarii nici locuitorilor. Ea va fi chiar utila pen-tru lineri. in' lac sa-si petreaca zilele de sarbatoare la ca-baret intr-o trandaveala rusinoasa, ei vor face un amu-zament din aceste exercitii'militare, care constituie unspectacol frumos, totdeauna placut tineretului. , .Mai ramane s a vorbesc despre propunerea de a platio militie mai putin numeroasa si de ate asigura astfel debuna~ointa ei si de supunerea ei prornpta. Consider ca,in aceasta privinta, nu puteti reduce in asa masura numa-rul militiei voastre, incat sit fiti in stare s a asigurati per-manent a solda care sa 0 satisfaca. Daca vreti saforrnatio militie de 5000 de oameni si sa-i acordati un tratamentcare s i 0 satisfaca, nu-i puteti plati lunar rnai putin de zecemil de ducati. Constat apoi ca un astfel de numar nu a-junge pentru a forma 0 armata ~ieli nu exista un stat caresa poata suporta 0 astfel de cheltuiala. Pe de alta parte,aceasta solda nu ar putea satisface militia voastra si sa 0t ina permanent operativa. Nu ar fi deci decat 0 depasirea cheltuielilor, fara nici 0 sporire a fortelor si nu veti ob-tine nici un nou mijloc de a va apara sau de a intreprinde~eva considerabil. Dad mariti cheltuielile sau militia. vetispori dificultatea de a plati, D~cii 0 ~educe1i pe ~a saupe cealalta, nu veti face decat sa ~pon\I n~mul(u_n_Iirile,~neputinta voastra, A dori deci sa institui 0militie platitiII~


16/98


17/98

3 2 NICCOLO MACHIAVELLIastfel organizata, incat in fiecare an sefii s a treaca de laun com andam ent la altu l. 0 autoritat~ prelungita asupraacelorasi oameni face ca intre ei si sefii lor s a se nascao unitat~ in tim a ce nu poa te fi de~at ' daunatoare pentrusuveran. Dad! ne intoarcem la istoria asirienilor si a ro-manilo r, vom vedea cat de u tile sun t pen tru sta te acestemutari si cat de daunatoare sunt atunci cand nu se fac.P rim ul d in tre aceste im perii a dainu it 0 m ie de an i fa ratulburari si f a r a . razboi civil si aceasta situatie Iericita s-ada to ra t m ~tiir ilo r constan te ' p rin care generalii erau tri-misi an de an dintr-o provincie in alta. -Pe de al ta parte,obisnuinta funesta de a mentine permanent in aceleasiprovincii armatele rumane si pe sefii lor a fost singuracauza dupa stingerea fam ilie i lu i C e z < J r , a a tato r ra zbo aiec iv ile , a a tato r con sp ira tii u rzite im potriva im paratilo r decatre generalii romani. Daca unii dintre accsti primi im-para ti sau d in tre cei ca re le -au urm at cu a tata glo rie, cuma fo stA dr ia n, M a rc A ur eliu , S ev er us si altii ar fi a vu t p re -vederea de a institu i as tfel de m utiiri in im periu , e i ar fiin ta rit statu l si i-a rfi p relung itexisten ta . G eneralii a rfi avu tm ai pu tine o~azii de revo lta , iar im paratii a r fi f ost m ai pu-tin subiecte de suspiciune. La maar tea acestora, Senatularfi avu t m ai m ulti in fluen ta asupra alegerii suceesorilo rsi alegerea ar IiIost m ai buna , D ar n ic i exem ple le bune,n ic i ee le re le nu po t d istruge ob isnu in tele pericu loase ,cum ar fi ignoran ta sau Jipsa de grija ce au fast raspan-d ite p rin tre oam eni.

C os. M i se pare ca te -am cam facu t s a iesi d in su biec tcu in trebarile m ele . Am p ara sitm od alita tea d e " elitii" p en -tru a exam ina alte p ropuneri; dad! nu m i-am eeru t i n c ascuze pen tru aceasta , m erit rep rosurile ta le.

FA BR . D eloe . A ceste d iverse aba teri e rau necesare.P en tru c it p lanu l m eu era de a trata a va nt aje le m i li ti ei , pecare m ulti 0 con testa, a trebu it sa incep prin a resp ingetoa te ob iec tiile lo r, cad m i l i ti a trebuie s a s e b az ez e pe re -e ru ta rea propusa de rrtine , respectiv pe "e litii". D ar in a-in te de a tra ta a Ite parti, v reau s a v orbesc d espre .elita"

Aria razboiului 33e av ale rie i. A ntid i ii luau d in tre ee i m ai boga ti, avand inveder~ a tat v ars ta , ca t si ealita tea . F iecare legiune num a-ra trei sute de cavaleri, a sa d i in fiecare arm ata consu-l ar a c av al er ia rornana nu depasea sase su te deoameni

Cos . Ai face 0 militie de cavalerie, pregatita pe timpde pace 51 destinata a fi folosita in razbo"

FABR . S i gu r ca da, dad statul nu vrea decat soldaticare ii apartin si nu oam eni care fae d in razbo i un iea 1 0'rmeserie. . t

Cos . SI cu m i-ai selectiona?FABR . [-a~imita pc romani : i-as lu a dintre cei bogati,le-as da sefi ca in prezent si as avea grija sa-i inarmez sisa-i antrenez. 'Cos . Crezi ca ar fi util s a li se dea so lda?FARR .D a , dar num ai sum a necesara fiecaru ia pentru

a-si h ran i calu 1; d id nu trebu ie c a ce tate nii s a se plangade 0 crcster- excesiva a impozitelor. Ded trebuie sa seplateasca num ai p cn tru ca l si p en tru in tretine rea lu i.

Cos. Cam 1 1ce valoare numerica va ganditi si ce armear avea? ' ,FAl lR . Ai trecu t la 0 alia problem a: vo i spune to tu llatim pul po triv it. T rebu ie sa-ti exp lie m ai in tai cum trebu ie

inarm ata si p regatita pen tru lup ta in fan teria.

iI t


18/98

FABRIZIO. Cand ai facut rost de so ldati, trebu ie sa -iinarmezi. In aces! scop, trebu ie sa exarninam arrnele ce

lc fo loseau an tic ii si s a le p reluam pe cele m ai bune. Ro-manii imparteau infanteria lor in eea ell soldati ell arma-ment USOf, care se numeau .veliti". Sub aceasta denumi-re erau 'grupati p rastierii, a rcasii si aruncato rii de su lita .C e i m ai m ulti din tre veliti aveau capu l acoperit si purtauun m ic scut ro tund . A cestea constituiau in tregu l lo r ech i-pam ent defensiv . E i lup tau in afara fo rm atiilo r ~i l a 0 anu-m ita d istanta de so ldatii cu arm am ent greu . A cestia aveauo casca ce 'Ie ajungea p fma la umeri, 0 armura ale careibenzi le ajungeau pana la genunchi, bratari si jam bierepe brate si pe pie ioare si un scut lung de do i co li' si la tde unu l, A eest scu t e ra aeoperit eu un cere de fier, sp rea pu tea rezista lov itu rilo r si dublat eu un altu l d in ace lasim etal, pen tru a nu se uza cand era tarat p e p am a nt. A r-m ele lo r o fensive erau 0 sabie agatata in partea stanga,lunga de un cot si jum ata te , un stilet in dreap ta si a lancein mana, care se numea pi lum si pe care 0. a ru nc au a su -pra inam iculu i la incepu tu llup tei. A cestea erau arm eleeu care rom anii au cucerit lum ea ln treaga.

S tiu ca un ii d in tre scriito rii vech i puneau in rnain ileso ldatilor rom ani, In afara de arm ele pe care le -arn de-scris; a su lita sub form a de sp ic, dar eu nu in teleg cumputea fi m anuita de catre un om care I~i linea scu tu l a1. 1 cot (rnasura antica) = = cca 60 em.

Arta razboiului 35caru i greu ta te nu-i perm itea sa-l fo loseasca doar cu 0 sin-g u m mana . Acea sta a rma , de altfel, nu ar fi f ast de nici unfolos in fo rm atie . E ra posibil sa fie fo losim num ai in pri-mul rand , unde pu tea sa fie fo losita pe lungim ea ei, ceeace nu se pu tea face in form atie, T rebu ie ca un ba ta lion ,as a cum voi prec iza vorbind despre evolutiile m ilitare, satinda perm anen t sa -si stranga randurile , ceeace, in c iudaunor inconven ien te, o f era to tusi un perico l m ult m ai m icdecat daca ar fi lasate spatii largi, A~a ca toate armelemai lungi de do i coli dev in inutile in gram ada, D eci dadesti ina rm at cu 0 astfe l de su lita pe care vre i sa 0manu -i~sti eu doua m ain i, in ipo teza ca nu ai fi im piedicat descu t, la ce ti-ar fo losi 0 astfel de su litil, dad inam icu l estepeste tine? D in con tra, daca 0 ti i cu 0 singura m ana, pen-tru a fo losi si scu tu l, n-ai pu tea-o tine decat de la m ijloc , cazin care partea d in spa te a su litei este atat de lunga , lncatrandu l ce te urrneaza e lim ina orice posibilitate de a 0 pu-tea fo losi, P en tru a te eonv inge ca rom anii nu aveau n ieiun avanta j de la astfel de su lite sau cel pu tin ca nu se ser-veau de e le, nu ai deca t sa citesti povestir iie despre lup teale lu i Tit-liviu; el nu vorbeste aproape deloc despre ele,S pune num ai ca dupa ce aruncau lanciile , so ldatii puneaum ana pe sabii, D eci 0 sa las la 0 parte su litele si 0 sa rnarefe r la sabii, ca a rm e ofensive ale rom anilo r, la seu t si laalte ech ipam ente despre care am aratat ca le fo loseau pen-tru a pa ra re .

A rrnele ofensive a le grecilo r nu erau deloc asa degrele ca ce le a le rom anilo r; ca arm e ofensive, e i aveaum ai m ulta incredere in su lita decat in sabie. M ai ales rna-cedonenii, care purtau su lite lungi de 1 0 co li, num ite sa-rissa, cu care desfaceau randurile inam icu1 ui ~i m entineaustranse propriile falange . Unii au to ri sustin ca e i purtausi scu t dar eu nu-m i im aginez cum puteau sa fo loseascain aceiasi lim p cele doua arm e, N u-m i am in tesc, de alt-fel, ca U ; descrierea pe care P au l E mile 0 f ac e b ata lie icon tra persilo r; el s a m entioneze si scu tu rile . E I nu vor-beste decat de sarissa ~i de obstaco lele terib ile pe care


19/98

36 NICCOLO MACHIAVELLIele Ie reprezentau pentru romani. Cred ci i falangele mace-donene erau ceva similar aproape eu ceea ce reprezintapentru noi batalioanele de elvetieni, a caror principala t a -rie consta in sulitele lor.

Infanteria romana era lrnpodobita, printre altele, cupanase, care Ie dadea un aspect mal important si mal te-ribi!. In primele timpuri ale Romei, cavaleria purta un scutsi 0 casca, restul corpului fiind l a r a aparare: ea avea caarme ofensive 0 sabie si 0 sulita lunga si subtire, avandfier la unul din capete. Aceasta sulita !limpiedica pe ca-lare] sa-si tina strans scutul, se rupea pe timpulluptei siil lasa dezarmat, expus loviturilor, Dar aceasta caval eriea preluat repede annele infanteriei, cu diferenta ci t scu-tu l ei era patrat si m ai scurt, su lita era m ai so lid a si eu am -bele capete acoperite cu fior. tn felul acesta, alunci candse rupea, cavaleru l m ai pu tea fo losi bucata ram asa. A ces-tea sunt, repet, armele cu care romanii au cucerit lumca,Iar supcrioritatea lor poate fi apreciata dupa succeselecare lc-au pus in valoare. Tit-Liviu le-a rnentionat adeseain istoria sa. Atunci cand compara cele doua armate ina-mice, vom vedea ci t de fiecare data ei i~iincheie astfel pa-ralela: "Dar romanii i-au depasit prin valoarea lor, prin fe-luI arrnelor si prin disciplina lot". Din acest motiv, eu apre-ciez mai m~11arrnele invingatorului decat pe cele ale in -vinsului.

Mal ramane sa vorbesc acum despre ai nostri. Infan-teria are ca arme defensive 0 armura de fier; i~ pentruofensiva 0 lance lunga de noua coti ~i0 sabie, a I carei varfeste mal mult rotund decat ascutit, lata deci care sunt ar-mele obisnuite ale infanteriei de azi. Un mic nurnar auspatele sibratele aroperite, dar nu si capul, Cei care suntastfel inarmati poarta in loc de lance 0 halebarda, a careicoada de lemn, dupa CUll stii, este lunga de trei coli, iarcapul de fier are forma de secure. Printre ei se afla pus-casii care, prin focul lor, inlocuiesc efectu! prastiilor si ar-baletelor celor din vechime.

Aria rllzboiului 37Nemtii si elvetienii aufost primii care si-au inarmat

soldatii in [~Iul acesta. Acestia din urma, saraci fiind simandn de libertatea lor, erau si sunt inca obligati per-manent sa reziste ambitiei printilor germani, care puteauintretine ell usurinta 0 cavalerie numeroasa, Dar s a r a -cia el~etienilo~ nu I~ penni tea acest mijloc de aparare si,obligati sa lupte pe [os impotriva unor inamici calare, aufost nevoiti si t recurga la sistemul militar al anticilor, sin-gurul care putea, dupa parerea tuturor oamenilor lumi-nati, sa asigure avantaje pentru infanterie. Ei au cautatarme capabile sa-i apere in fata impetuozitatii cavalerieisi au reluat sulita care poate nu numai sa sustina ell suc-ccs efortul cavalcriei, dar si sa 0 puna in deruta, Superi-oritatea acestor arrne si a acestei discipline le-a inspiratnerntilor convingerea ci t cincisprezece sau douazeci demil de oameni ai acestei natiuni nu s-ar Iitemut s a atacecea mai numeroasa caval e rie. Si limp de 25 de ani ei auavul deseori dovada c a asa est~.ln fine, toate avantajeleoferite acestor institutii s-au manifestal prin exemple atatde pulernice, incat d~pa invazia lui Carol a I VIll-lea in Ita-lia, toate natiunile s-au grabit sa Ie imite, iar armata spa-niola a castigat 0 mare reputatie in felul acesta.

Cos. Pe cine preferi, din acest punct de vedere, penemti sau pe romani?FARR. Pe rornani, desigur, Dar vreau sa-ti dezvaluiavantajele si inconvenientele celor doua sisteme. Infan-lelia germans poate opri si invinge cavaleria: nefiind de-loc incarcata cu arme, ea este mai mobila si se consti-tuie mai repede in tormatie de lupta. Pe de alta parte insa,lipsita de arme defensive, ea este expusa atilt de la dis-tanta, c a t si din apropiere, la toate loviturile. Ea este ne-fol~sitoare in razboiul de asediu si in orice lupta in careinamicul este hotarat si t se apere cu toate fortele. Roma-nii stiau la fel de bine ca nemtii si t sprijine si s a respingacav~eria si, protejati complet de a n n u m , ei erau 13ada-post de levituri, atilt de la distanta, cat si din apropiere,


20/98

40 NICCOLO MACHIAVELLI


21/98

imbracat in fier. Caci batalioanele ce se reped inainte (vetiintelege mai bine acest motiv atunci ca~d vii voi explicacum le oranduiesc in lupta), ei trebuie, obligatoriu, sa a-junga a da piept cu inamicul; si daca atunci cativa din pri-mele randuri sunt ucisi sau trantiti de inamic cu sulitelecei care raman sunt suficienti pentru a invinge. Iata mo-dul cum a facut CannagnoJa un astfel de macel printreclvetieni, cu atat de putine pierderi dintre ai sai.

Cos. Trebuie tinut seama de faptul c a trupele lui Car -msgnols: erau formate din cuirasieri care, desi pedestri,erau totusi acoperiti eu fier, ceea ce le-a asi gurat v ic to ri a.Sunt deci inclinat s a cred ca pentru a obtine un astfel desucces, infanteria ta ar trebuie Sa fie ecl1ipatii la fel.

FABR.Nu-tivei mentine prea mult aceasta parere, dacao s a - p amintesti ce ti-am spus despre armelc romanilor:cit un pedestru ce are capul acoperit cu fier. pieptul apa-rat de arrnura si de scut, picioarele si mainilc de asemc-nea acoper it e cste mai pregatit s a se apere irnpctriva in -tepaturilor de sulita si sa intre printre ele decat un cuira-sier pedestru . Vreau sa mai c itez un exemplu mode rn . D i-ferite unitati spaniole de infanterie au Iost debarcate dinSicilia in regatul Napol i , pentru a merge sa-l degajeze peGonzaives , asediat in Bslettu de catre francezi. Seniorulde Aubigny a plecat s a le intampine cu cuirasierii sai sicirca cinci mii de infanteristi germ an i. N em tii i-au inte~-ceptat si eu lanciile cobor';te au strapuns r~durile spa-niolilor. Dar acestia plini de agilitate si aparandu-se doareu micile lor scuturi s-au repezit in randurile gennanilorpentru a lupta cu sabiile. Si dupa ce au facut UIlmacel gro-zav, au dobandit 0victorie totala. Oricine stie cati nemtiau pierit in batalia de la Ravena ~iaceasta s-a petrecut dh.acelasi motiv. Infanteria spaniola s-a napustit de lainceputla atac asupra celei germane si ar fi distrus-o in intregime,dad nu ar fi fost salvata de cavaleria franceza, dar aceas-ta nu i-a impiedicat pe spanioli sa se retraga in mod ono-rabil, fara a lasa sa Ii se rupa rilndurile. Concluzionez ca

Aria razboiului 41o infanterie buna trebuie s a poata sa respinga atat trupepedestre, cat si calare, lar acest avantaj ti-l poate asigura,asa cum am mai zis, numai armele si disciplina.

Cos. Care arfi armele pe care le-ai da infanteriei tale?FARR.A~ lua armele romanilor si ale nerntilor. Si ju-

matate i-as inarma ca pe rornani, iar cealaltajumatate cape nemti. A s vrea ca din sase m ii de infanteristi, pe treimii sa-i dotez eu scu lu ri rom an e, doua mii eu su lite si 0mie - cu pusti germane. A~piasa sulitele in jj-unt~a 'ba-talioanelor sau pe flancul in care m-as astepta s a fiu lovitde cavalerie si as folosi soldatii inarmati cu sabii si seu-turi pentru a-isprijini pe sulita~i si astfd ~oi asigura victo-ria. Cred c a 0 infanterie astf~l dispusa ar avea azi lin avan-taj cert asupra oricareia alta.

Cos. Dar destul despre infanlerie; in ce priveste ca-valeria, as vrea sa stiu dad preferi modul nostru de a 0inarma sau pe eel al anticilor? .

FAER. Seile cu manere si scarile, necunoscute antici-lor, dau aSlazi calaretilor o'tinutii pe cal mult mai salidaca altadata. Cred chiar cit armele valoreaza mai mult. Sirna gandesc ca sarja unui escadron greu de jandanni estemult mai greu de suportat decat cea a cavaleriei antice.Mi se pare, totusi, ca nu artrebuie s a sefaca preamulleazde aceasta arma, oricum nu mai mult ca altadata, Exem-plele pe care ti Ie-am dat dovedesc ca, in timpul nostru,ea a suferit esecuri rusinoase si asa va fi mereu , ori decate ori ea va ataca 0mfanterie'in';'mata si ordonata asacum aratam mai sus. Tigrsn, rege alAnn~niei opunea ar-matei lui Lucul lus 0 suta cincizeci de mii de cavaleristi,din care 0mare parte, numiti catafu lc(i erau inarmaticasi cuirasierii nostri, Lucullus avea eel mull sase mii de in-fanteristi. Tigmn , vazand acest numar redus, ar fizis: .Uite,cam multi cai pentru 0 ambasada", Dar cand au venit incontact, ela intrat in deruta, lstoricul ce ne-a transmis de-taliile acestei batalii iicondamna pe ca ta f rac ( i . Ei nu eraude nici UIl folos, zice el, avsnd fata acoperita ei nu puteau


22/98

42 NICCOLO MACHIAVELLInici sa-l vada, nici sa-l atace pe adversar; daca se rastur-nau, greutatea armelor Iiirnpiedica s a se ridice ~inu malerau in stare s a se apere".

Sus tin deci ca preferinta pe care popoarele sau regiio acorda cavaleriei fata de infanterie este 0 garantie aslabiciunii lor si ii expune la tot felul de dezastre. Italia,in ultimul timp, a dovedit acest lucru. F A ! a fost jefuita, ru-inata si furata de straini, numai pentru ca llU a tinut de-lac seama de militiile sale pedestre si a acordat toata in-crederea trupelor calare. Fara indoiala, trebuie s a ai ca-valerie, dar nu ca forta de baza, ci ca una secundara a ar -matei. Ea este foarte utila, necesara chiar pentru a mergein cercetarc, sa cutreiere si sa ravaseasca tarainamicu-lu i, sa-l sperie si sa-l zapaceasca pe inam ic, S i l - l t i n a mereuin alarma, sa-i intercepteze proviziile, Dar in lupte si inrazboiul de campanie (obiectiv important al razboiului siprincipalul scop al arrnatei), ea nu poate aduce serviciiveritabile. Ea nu este utili decat pentru a-l urmari pe ina-micul intrat in deruta si nu-poate contrabalansa impor-tanta infanteriei,

Cos. Te rog sa-mi lamuresti cateva indoieli. Cum s-aajuns ca Purtii, care nu luptau decat calare, sa imparta curomanii imperiul mondial? Cum poate infanteria sa re-ziste cava1eriei? De unde provine forta uneia si slabiciu-nea celeilalte?

F.~BR.V-anl spus deja, sau eel putin asta a iost inten-ria mea, c a sistemul rneu de razboi nu depaseste granite-Ie Europei, A~putea astfel sa mil lipsesc a-ti da dreptatein legatura cu ce s-a intamplat in Asia. A s vrea totusi sava spun ca armata Partilor era total diferita de cea a ro-manilor. Prima era numai de calareti, care se repezeau a-supra inarnicului lagramada si in dezordine, lntr-o mani-era foarte variata si incerta de lupta. Romanii, din contra,luptau aproape totipedestru si se indreptau in randuri spreinamic, Unul sau altul dintre popoare Invingea In functiede faptul dad spatiul era ingust sau deschis.Jn primul

Alta razboiului 43

II~.

caz, romanii erau cei invingatori, iar celalalt - partii, a ca-ror armata gasea multe avantaje in tara pe care 0aveaude aparat. Erau campi; vaste, la 0 mie de mile distantade mare, udale de f1uviiaflate la distante de trei-patru zilede mars unul fata de altul si care aveau orase si locuitorisituate ia mari clistante. in aceasta tara, protejata de 0 ca-valerie foarte activ a, care azi era v a z u t a intr-un lac, iar poi-maine reaparoa 1acincizeci de mile de acolo, armata ro-mana, incctinita de greutatea armelor sale si de ordineade mars, nu putea face un pas fara a intampina perico-lele cele mai mali. lam cauza superioritatii cavaleriei par-filar, a ruinarii armatei lui Crassus si a pericolelor intam-pinato de cca a lui Mar c An to n iu .

In rest. asa emu am zis, intentia mea nu este s a dis-cut despre armatele din afara Europei, ci rna voi limitasa va vorbesc despre mstitutiile grecilor si romanilor sidespre institutiile actuale ale nemlilor. Revin deci la0 altaintrebare a ta . 1\1-aiintrebat prin ce arta sau valoare natu-rala infanteria este superioara cavaleriei. Mai intai, cava-leria nu poate merge peste tot, ca infanteria. S i dad trc-buie schirnbata forrnatia de lupta, ea nu poate executacomanda la fel de repede ca infante ria. Adesea este ne-cesar ca inainte de a intoarce, s a mearga in brctela; s acabreze cand se opreste sau s a se opreasca in mijloculmarsului. Toale aceste evolutii, fara indoiala, vor fi exe-cutate cu mai multa precizie de catre infanterie decat decavalerie. 0 trupa calare, pusa in dezordine de saria ina-micului, nu revine decat eu greu in formatie, desi aceastaciocnire s-ar putea s a fi dimas f a r a succes. A nu avea in-fanterie deloc este l1I1 dezavantai. Se poate intampla si caun cal lipsit de vioiciune s a fie incalecat de un om intre-prinzator sau un cal vioi, de un om lipsit de inirna, 0 ast-fel de nepotrivire putand duee la dezordini in tormatie.Nu Irebuie deci s a ne miram dad un pluton de infante-risti opreste adesea 0 sarja de cavalerie, tntrucat caluleste un animal sensibil, care cunoaste pericolul si nu se

Arta razboiului 45


23/98

44 NICCOLO MACHIAVELLIexpune de bunavoie, Si dad te gandesti la forta care ilim-pinge sau la forta care 1 1 opreste, vei vedea ca aceasta dillurma este cu rnult mai puternica decat prima. Este im-pins de un pinten si este oprit de aspectul sulitelor si alsabiilor. Asa ci t s-a vazut foarte des, atat la antici cat sila modern;, cum un pluton de infanterie rarnane de nein-vins i n f at a c ava le ri ei . S a nu-mi spui ca im petu oz itatea eucare cste manat ca lu l fa ce ca ciocnirea s a fi e mai teri-bila si s a -l f a ca -ma i sensibilia pinten decat la aspectul su -litelor' caci indata ce el incepe sa priceapa ca trebuie si lpatrunda printrc acesle varfuri de sulita, Incetineste cursaell de la el putere si daca se simte intepat, se abate ime-diat sprc dreapta sau spre stanga, Dad vrei sa te con-vingi, fiIun cal sa alerge spre un zid, cat de tare poti, veiobtine eel mult 0 clatinare a capului, Si Cezar , avand deluptat ell Helvetii in Galia, a coborat de pe cal si a ordo-nat ca toata cavaleria sa descalece. EI a mai ordonat safie indepartati call, eonsiderandu-i mai bu ni pen tru cu rsedecat pentru lupta.In afara unor obstacole naturale pe care le intampinacavaleria, comandantul unei unitati de infanterie trebuiesa aleaga totdeauna acele drumuri care p re z in ta ma ri di -Iicultati pentru cal. Si rareori se intampla s a nu-si poataproteja trupa prin sirnpla slare a terenului. Daca traver-seaza coline, elnu are a se teme de acea impetuozitaledespre care vorbeai; dad merge peste campii, putinesunl locurile care sa nu aiba paduri sau plantatii in caresa se poata adaposti. Nu exista crang sau rapa care s anu o pre as ca a ce as ta impetuozitate. S i d ac a terenul esteplanlat cu vilii de vie sau cu alti pomi, eI devine imprac-ticabil pentru cavalerie. S i la tel este in ziua bataliei: eelmai mic obstacol face inutila orice impetuozitate a uneisarje de cavalerie, in rest, vreau s a vi i arnintesc, in aceas-ia privinta, faptul ca aveau atata incredere in superiori-tatea tacticii lor si a armelor lor meat, dad in ziua lupteiaveau de ales mire un lac dificil, care i-ar fi privat de im-

petuozitatea cavaleriei, dar Ie-ar fi permis s a efectuezeliber toate evolutiile sau un alt teren uniform care sa Iefacii mai redutabllii cavaleria, dar s a Ie si lase mijloace dea evolua dupa gustul lor, ei ilpreferau totdeauna pe acestdin urma camp de bataie.

Noi i-am imitat si pe antici si pe moderni pentru a neinarrna infanteria. Acum este momentul s a trecern laexercitii. Vom analiza ce cereau romanii de la infanterialor inainre de a 0 introduce in Iupta. Oricare ar fi alege-rea si arrnele unui soldat, aceste exercitii ar lrebui s a -fieprincipalul obiect al grijilor tale, altfel nu vei avea niei unrezultat util. Trebuie s a Ie apreciem sub trei aspecle. Tre-buie: Lsa-l Iortifice pe soldat pentru oboseala, sa-l obis-nuiasca sa suporte toale greutatile, sa-i confere agilitatesi pricepere: 2 . sa -l invete sa manuiasca armele; 3 . s i l - lmstruiasca in a-si pastra locul in Iormatie, fie in depla-sare pe drum, fie peste camp, fie in lupta. rata cele treioperatii principale ale unei armate. Daca aceas ta merge,cantonarea sa, forrnatia ei de lupta sunt reglate ordonatsi metodic, generalul ei esle stimat, chiar daca activitatealu i nu este incoronata eu 0 victorie.

Legile si uzantele au impus astfel de exercitii In toalerepublicile antice, fara a neglija vreun aspect Pentru a-iface pe tineri agili, ei sunt antrenati s a alerge; pentru a-ifa ce ma i indernanatici - ii antreneaza sa sara ; pentru a-iface mai puternici - ii pune sa lupte sau sa scoata paridin parnant, Aceste trei calitati sunt indispensabile unuisoldat Dad este agil, ajunge inaintea inamicuhri pe 0 po -zitie importanta, 1 1 surprinde, atacandu-l cand se asteaptamai putin, ilu rm a re ste c u v ig oa re c an d a intrat in deruta.Dad este indemimatic, el stie s a evite 0 lovitura ce ii estedestinata, s a sara un ' 1 a J I \ , & i ridice un parapet. Dad. esteputernic, lsi poarta mai bine armele, n impinge rnai vigu-ros pe inamic si rezista mai bine la eforturi. Pentru a-Ifor-tifica fata de s l ab i c iun i , es te antrenat s a care greutati,Nimic nu este mai u t il deca t 0 astfel de p re g ati re : a d e-! sea, intr-o expeditie importanta, soldatul in afara de ar-

~

46 NICCOLO MACHIAVELLI


24/98

m ele sa le, este obligat sa-~i poarte prov iziile pen tru m aim ulte zile ~idad! nu este an trena t pen tru 0 astiel de abo-seala, el cedeaza. S i atunci nu va m ai pu tea n ic i s a eviteperico lu l ee-l paste, n ici s a obtina 0 v ic to ri e c omp le ta .

In ce priveste rnanu irea arrnelo r, iata care erau exer-citiile a ntic ilo r. E i iipuneau pe tineri sa poarte anne dedoua ori m ai gre1 e dccat ce le normale, iar in loc de sa-bie le dadeau un baston eu p lum b. eu rnu lt m ai greu ; apo i.fiecare tanar oatea in pamant un par care trebuia s a ra-mana la tre i co ti deasupra si s it fie deslu l de so lid pen trua nu fi rupt sau rasturnat de loviturile cc Ie putea primi.Pe acest par trebuia s a se antreneze ca irnpotriva unuiin am i c, r ep ez in du -s o ell scu tu l asupra lu i si Iov indu-l ellbaston ul. E l lovea sus, ca si cand ar f viza t capu l sau f i-gura, sau jos, la .couste" si Ia "picioare". Se arunca apoiinapoi, apoi din nou inainte, Avea f ., '1 i ja s a se acopere ina ce la si tim p ell Io virea in am icu lu i. A ce ste a rrn e false fiin dfo arle grele, an ne le v eritabile Ii se pareau a fi fo ar te u so a-re, III m ornen tu l cand in trau in lup ta adevara ta . R om aniivo iau ca so ldatii lo r sa loveasca eu varfu l si nu el l taisul,caci considera~ ca era 0 lov itu ra m ai e ficace , greu depa-rat. ca 1 1 descoperea mai putin pe soldat si putea f i e fe c -tuata de m ai m u lte ori dec at . ta ie re a ",S a nu fii surprins ca an tic ii in trau in astiel de detaliimarun te , did daca acestea sun t tinu te in m a n a , nic i unavan ta), u rica t de m ic, nu este de neglija t si sa stii ca au-to rii lo r le a co rd au 0 astfel de a ten tie , cum poate n ici eunu as fi facut-o. Anticii credeau ca ce l rnai d e d orit lucrupentru 0 republica era sa dispuna de un num ar cat maim are de oam eni an trenati sa manuiasca arm ele . D e a lt-fel, grese lile ca re se fae in 'a lte dornen ii se.po t corecta ade-sea; insa ce le ce se fae in razboi sun t sanctionate ime-d ia l. S it adaugam ca arta sc rim ei da m ai m Ult cura j so lda-tu lu i; n im eni nu u ita c e a invatat cu pre tu l unu i exercitiuinde lungat A ntic ii doreau d~i ca ce ta ten ii lo r sa se obis-nu iasca cu orice fe l de exerc itiu militar. Ii indemnau s a

Arta rilzboiului 47arunce asupra paru lu i de care vorbeam sulite m ai gre led ecat c ele n orm ale. A ce st e xe rc itiu Ie c on fe re a 0m ai m areprecizie in aruncare, dar Ie fo rim ca s i r nu sch ii bratelor.P rin tre a lte le , e i ma i in va ta u sa traga cu arcu l si cu pras-tia , Pen tru aceste exerc itii erau stabiliti m aistri, asa ca a-tunci cand tinerii lo r e rau a lesi pen tru razbo i, ei erau dejas o ld a ti, a ta t p rin curaj , c a t si prin pregatirea lo r militara.Nu Ie ma i ram an ea d ec at sa inve te sa marsaluiasca i n f or -m atie sau sa-si m en tina deprinderile pe tim pul dep lasariis l in Iu pta . Ei' se po t' in tegra repede cu vech ii so ldati, de-prinsi de mu lt tim p cu a st fe l d e lucruri .

Cos. C e exerc itii a i o rdona astazi pen tru trupele tale 'FABH. Mai m ulie d in cele despre care am vorbit. I-as

pune sa a lerge , sa lup te , sa sa ra, i-as obosi sub greu ta-tea arm ela r m ai gre le deca t cele obisnu ite : i-as pune satraga eu arcu l si arbale ta , la care as adauga pusca, armanoua, deven ita foarte necesara. I-as obisnu i cu astfel deexercitii pe to ti tinerii d in tara m ea, in m od deosebit si ClImai mult i grija chiar pe ce i care i-as selectiona pentrurazbo i, activ ita te careia i-as consaera taate zilele de sar-batoare. A i; vrea, de asem enea, ca ei s a invete s a innoate,exercitiu Ioarte u ti l p e nt ru s old at, N u to tdeauna sun t va-paare sau poduri peste fluv ii si, daca arm ata ta nu stie s ainnoa te, ea va fi lipsita de a multime d e a va nt aje si ocaziide sucees. A cesta e ra m otivu l pen tru care romani i i ~i a n -trenau tinerii pe Carnpul lu i M arte, situa t pe m alurile T i-brului. Cand erau sfarsiti de oboseala , e i se a runcau influviu pen tru a se destinde si iI treceau tnnot. A s a rd on ade asem enea, ca si a nt ic ii , s a se fad! exercit ii speciale pen-tr u ce i c e ar fi destinati cavaleriei , prin care sa invete nunumai cum se conduce un cal, dar si cum sa s e men ti nacalare, in asa fe l incat sa nu fie jenat in folosirea intregiis ale f or te . Antic i ipregateau ca i de lem n pentru aceste e -xerciti i , cai de lem n pe care t inerii lo r i nc a le c au i na rma tisi l i l .ni arm e, fara n ici un a ju to r si in toate felu rile . Asa ca,ia eel mai mi c s emn al generalului cavaleria era gala ime-d iat si la u rrna to ru l sem nal e ra de ja ca la re,

4 8 NICCOLO MACHIAVELLI Arta razboiului


25/98

Aceste diverse exercitii erau foarte usoare pentru an-tici si nu exista nici azi republica sau monarh care & \ nu-sipoata obisnui la fel de usor tinerii cu practicarea lor. D;'_vadase poate vedea in cateva orase de pe raul Ponant,unde ele se practica in mod curenl. Acolo toti cetateniisunt impartiti pe diferite trupe, fiecare dintre acesteapur-tand numele armelor pe care le folosesc in razboi, adicitsulita, halebarda, arc si pusca si de aici sulitasi, halebardi-eri, arcasi \, i puscasi, F ie ca re lo cu it or trebuie s a declarein ce trupa vrea s a intre. T oti cei cafe din diverse m otive- varsta sau alte irnpedimente - nu sunt apti pentru raz-boi, faceau obiectul unei alegeri de oameni lafiecare trupa,unde deveneau jurati. Acestia, in zilele de sarbatoare, suntobligati s a manuiasca anne al caror nume 11purtau. Ora-sul e l i , fiecarci trupe un lac pentru exercitii, iar cheltuie-lile necesare sunt suportate de aceia care nu se numaraprintre juratii trupelor respective. Este oare imposibil safacem si noi cum se face in orasele resp ec tiv e? D ar lipsanoastra de prevedere ne orbeste si nu ne lasa sa vedemce avem de facut, Aceste exercitii le dadeau anticilor 0 in-fanterie excelenta si asigura si az i celor de pe raul Genuao superioritate asupra i nf an te ri ei noas tr e.

Anticii isi antrenau soldatii fie acasa, ca in orasele de-spre care a~ vorbit sau in c~drul armatelor, cum faceauimparatii, din motive despre care am vorbit mai sus. Pen-tru noi, din con tra, noi nu vrem sa ne antrenam soldatiiin orasele proprii. Nu 0 putem face in armata, pentru ~anu sunt supusii nostri si nu avem dreptul sa Ie ordonamalte exercitii decat pe cele pe care ei le accepta de buna-voie. lata cauza dezordinii din armata, a slabirii constitu-tiilor si a extremei slabiciuni a monarhiilor si republici-lor, mai ales in !talia. Dar s a revenim la subiect.

V-am relatat despre diversele exercitii necesare sol-datului; dar nu este destul sa-l fortifici f~ta de oboseala,sa-i dai vigoare, agilitate si Indcmanare; mai trebuie ca elsa invete ~i cunoasca locul in formatie, sa-si recunoasca

49drapelele s i sunetele instrumentelor militare, s a se supu-na vocii comandantilor si sa faca tot ce trebuie, fieca seopreste, se retrage, se repede inainte, lupta sau marsalu-ieste, Daca el nu este format in spiritul acestei disciplinecu toata grija posibila, niciodata nu va fi 0 armata buna.Cad nu este nici 0 indoiala ca oamenii valorosi, dar faraordine, sunt la fel de slabi ca oamenii t imizi , dar discipli-nati: disciplina innabusa teama si dezordinea face ca va-loarea s a devina inutila. Pentru a putea intelege mai bineexplicatiile pe care vreau sa vi lc dau, trebuie, mai intai,sa va arat modul in care fiecare natiune, organizandu-siarmata sau militiile prin formarea diferilelor corpuri ce segasesc peste tot si care, daca nu poarta acelasi nume, auun numar de soldati relativ egal. Aceste corpuri au intre6 si 8 mii de oameni. Astfel de eorpuri au primit numeled e .Jegiune" la romani, .falange" la greci si .regimente"in Franta; la elvetieni, singurii care au mai pastrat a um-bra din ~echea disciplina, ele au fast botezate eu un numecare in limba lor are intelesul de .brigada". Fiecare nati-une a impartit acest corp in diferite batalioane, fiecareavand a organizare proprie. Aceasta este denumirea ceamai familiars pe care 0 voi folosi si eu, lmprumutand, deasemenea, atat regulile anticilor, cat si pe cele moderne,

-, pentru a atinge scopul ce mi l-am propus.Asa cum ro

niccolo machiaveli - arta razboiului

Documents