neuro - epilepsia si asistenta medicala in criza epileptica

Download NEURO - Epilepsia Si Asistenta Medicala in Criza Epileptica

Post on 05-Oct-2015

29 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Epilepsia

TRANSCRIPT

ASISTENTA MEDICALA IN CRIZA EPILEPTICA

ASISTENA MEDICAL IN CRIZA EPILEPTIC

Epilepsia este un sindrom care este datorat unor descarcari hipersincrone a unui grup de neuroni la nivel cerebral.

In caz de prima criza trebuie clarificat anamnestic:

- Este criza epileptica sau nu?- Exista semne neurologice de focar ?- Care este cauza crizei ? Se considera criza epileptica daca:

1. Debutul / sfarsitul crizei a fost brusc, de obicei fara semne premonitorii, cu durata scurta pina la 1-2 minute. 2. Criza consta din fenomene neurologice focale sau generalizate.

Diagnostic diferential

- Lipotimie, Sincopa- Hipoglicemie- A I T- (Atac Ischemic Tranzitor)- Crizele psihogene: - atacuri de panica - crize de conversie- pseudosincope - crize de furie- agitatia psihomotorie

Simptomatologie care pledeaza pentru o criza epileptica

-Muscarea laterala a limbi-Marca traumnatica-Mioclonii-Clipit frecvent-Incontinenta sfincteriana, la sfirsitul crizei-Somn profund postcritic-Stereotipia, daca crizele se repeta sau si atunci cand bolnavul este singur

Simptomatologie care NU pledeaza pentru o criza epileptica

-Debut dupa stres-Cadere autoprotejanta-Opune rezistenta la ridicarea pleoapelor daca are spectatori - Muscarea limbi la varf

CLASIFICARE

Crizele epileptice pot fi: - partiale (focale) - generalizate

Crizele focale pot fi:

- Motorii - localizate limitat, jacksoniene, versive, fonatorii - Senzitive - jacksoniene - Senzoriale - vizuale, auditive, gustative, vestibulare - Cu semne vegetative, psihice complexe - automatisme motorii, gestuale, verbale, etc.Focale (partiale) implica o emisfera, constienta pastrata / alterata (se pot generaliza secundar)

Genaralizate ambele emisfere, pierde constientaCrizele generalizate pot fi:

1) convulsive = grand mal

2) neconvulsive = petit mal sau absente

Crizele generalizate pot fi:

- Absente tipice, atipice- Tonice, clonice, tonico-clonice, atone

Convulsia tonica:

contractia bilaterala tonica a tuturor muschiilor, picioare intinse, bratele flectate, maxilarul inclestat, ochii se dau peste cap, pupilele se dilata si devin fixe

Starea de rau epileptic sau statusul epileptic

- Este determinat de crize succesive (doua sau mai multe), fara revenire la starea initiala, dinaintea primei crize sau criza epileptica care dureaza peste 30 de min.

Cauza poate fi multipla, uneori chiar necunoscuta.

- Rar poate fi prima manifestare a epilepsiei.EPIDEMIOLOGIE- 5-10 % din populati - gen. o criza in viata- Epilepsia 1%- Dupa TCC semnificativ, frecv. crescuta de 12 ori mai mare la dupa 1 an- Nou nascuti la termen 0,7 2,7 - Nou nascuti prematuri 57,3 132 Criza epileptica generalizata tonico-clonica se caracterizeaza prin:

- Este precedata de aura sau nu - Faza prodromala: migrena, nevralgii, stare de rau nedefinita, tulburari de comportament.-Cu tipat sau fara, pierderea stari de constienta, cadere-Contracti in flexie-extensie, apnee dupa un expir lung, cianoza de aprox. 20 secunde- Convulsii clonice aprox.30-60 secunde, inspir profund-Devierea capului si /sau a globilor oculari-Coma, somn profund, sindrom confuzional de durata variabila poate lipsi-Dupa revenire: amnezie, posibil oboseala cefalee, dureri musculare

Clinica- crize neconvulsive generalizateCrizele mioclonice si tonice:- Contractii bruste de mici grupuri musculareFara pierdere de constienta

Crizele atone:- tot corpul este implicat cadere = drop attack

Problemele pacientului epileptic

In criza:- Risc de sufocare, oprirea respiratiei- Risc de traumatizare- Incontinentele- Alterarea perceptiei senzoriale- Deficit de cunoastere

Problemele pacientului epilepticIn perioada dintre crize:- Dificultatea de asi asuma un rol social- Dificultate in a se realiza profesional- Perturbarea stimei de sine- Depresie- Deteriorare psihica progresiva

Obiective

In criza:- A avea o respiratie eficienta- A fi ferit de leziuni, traumatice

Intre crize:- Cunoastere in prevenirea si rarirea crizelor- Ameliorarea adaptari psiho-sociale- Prevenirea complicatiilor

Obiective pe termen lungSa i se reduca crizele ca frecventa si intensitateSa-si amelioreze adaptarea psiho-socialaSa-si amelioreze depresiaSa stie sa-si urmeze medicatiaSa fie capabil sa recunoasca semnele prodromale Interventii in criza:

- Supravegherea respiratiei- In timpul crizei NU se va incerca deschiderea gurii, nu se vor pune obiecte in gura - pericol de aspiratie- Postcritic in timpul comei sau a somnolentei se poate pune o pipa oro-faringiana Atentie la cei cu varsaturi!

- Pozitionarea bolnavului - decubit lateral- Desfacerea cravatei, curea, nasturi, sutien etc.

- Protejare de traumatismeNU se va incerca imobilizarea fortata, se lasa desfasurarea normala a crizei.- Daca se depisteaza o cauza a crizei atunci se va trata imediat.-Teste da laborator - glicemie, uree, hemoleucograma, etc. -Monitorizarea functiilor vitale, ECG la nevoie-Se asigura semiobscuritate, liniste.Interventii in criza:

Neuroimagistica este urgenta daca:

-Se suspecteaza TCC, AVC, meningita, encefalita, sindrom HIC.-Pacientul a avut in antecedente bolile de mai sus sau cancer-Prezenta semnelor de focar-Criza a fost focala-Bolnavul este sub tratament cu anticoagulante sau are coagulopatie.

DE RETINUT

Prima criza epileptica nu necesita tratament specific daca nu se repeta, insa pacientul necesita dispensarizare.

Interventii dupa criza:

- Asigurarea permeabilitati cailor respiratorii superioare, se curata cavitatea bucala la nevoie- Se verifica sursa eventualelor sangerari- Se incalzeste pacientul in caz de hipotermie- Hipertermie- antipiretice la indicatia medicului- Se face igiena lenjeriei si a pacientului, dupa caz- Se ajuta pacientul sa se orienteze- Se corecteaza dezechilibrul hidroelectrolitic - La nevoie se administreaza sedative, tranchilizante, miorelaxante pe langa medicatia specifica antiepileptica

Se face intre crize.

- Este sfatuit sa traiasca un regim de viata cat mai normal posibil-Sa ia cu regularitate medicatia prescrisa-Sa evite activitatile periculoase condus masina, inot, alpinism, etc.-Sa evite consumul de alcool- Sa aiba un program normal de odihna- Sa nu ramina mai mult timp posibil singur- Sa consulte la nevoie un psiholog

Educatia pacientului

Tratament

- Monitorizarea functiilor vitale - TA, puls, temperatura, respiratie- Prinderea unei lini venoase, de preferat doua- Sedative, benzodiazepine- Depletive cerebrale in caz de edem cerebral- Medicatie specifica antiepileptica barbiturice, si derivati, derivati de benzodiazepine, derivati de siccinimida, derivati de hydantoin, timoleptice, derivati de acizi grasi (acid valproic), alte antiepileptice ( lamotrigine, gabapentinoizi, levetiracetam)

Este foarte important ca de la inceput sa se insiste pentru depistarea si tratamentul cauzei starii de rau:abandonarea medicatieifebrainfectiidiaree,parazitoze, mediu toxicboli metabolice si de nutritie varsaturi, etc.

Tulburari psihice in epilepsiiPrevalenta tulburarilor psihice la epileptici este de 30-40%1. Tulburari legate de crizele epileptice- Tulb precritice- Anxietate, tensiune, iritabilitate- Tulb intracritice- Psihosenzoriale iluzii, halucinatii-Afective - anxietate-Cognitive si psihomotorii gandire impusa, confuzia, automatisme motorii- Tulb postcritice- Tulburari de constiinta- Stari confuzive-Automatisme morale, dromomanieTulburari psihice in epilepsii

2. Tulburari psihice nelegate de crizele epileptice- Tulburari de personalitate sobrietate, suspiciozitate, lipsa simtului umorului, dependenta afectiva, impulsivitate, tulburarea bordeline- Depresia este de doua ori mai frecventa la epileptici (Trimble, 1996)- Anxietatea sexul feminin este mai afectat- Suicidul mai frecvent de 5 ori - Psihozele

MULTUMESC DE ATENTIE !