NERVII SPINALI

Noţiunea de nerv desemnează un mănunchi de fibre nervoase situate în afara creierului sau a măduvei spinării. In structura nervului mai intră, alături de fibrele nervoase, ţesutul conjunctiv care uneşte aceste fibre şi dă nervului rezistenţă, precum şi vase sanguine şi limfatice cu rol trofic .

Fiecare fibră nervoasă este învelită într-un strat foarte subţire de ţesut conjunctiv numit endonerv. Fibrele nervoase sunt grupate în fascicule sau benzi. Ţesutul conjunctiv lax care înveleşte aceste fascicule şi le uneşte alcătuieşte aşa-numitul perinerv. Toate fasciculele nervoase care alcătuiesc un nerv sunt învelite într-o teacă conjunctivă numită epinerv. Ţesutul conjunctiv care acoperă fibrele nervoase, fasciculele nervoase şi nervul în întregime este continuu, bogat în vase sanguine şi limfatice.

Fibrele nervoase care intră în constituţia nervilor spinali sunt atît motorii, cît şi senzitive (somatice şi vegetative), nervii spinali fiind, fără excepţie, nervi micşti.

Fiecare nerv spinal are două rădăcini, una anterioară sau ventrală şi alta posterioară sau dorsală.

Pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului spinal se află ganglionul spinal, în interiorul căruia se găsesc neuroni pseudounipolari .

Rădăcina ventrală sau anterioară a nervilor spinali iese din măduvă prin şanţul lateral anterior. Din punct de vedere funcţional, fibrele ei sînt eferente sau motorii, alcătuite din axonii neuronilor radiculari alfa şi beta din coarnele anterioare (fibre somatomotorii) şi din axonii neuronilor vegetativi motori din coarnele laterale (fibre visceromotorii simpatice). Fibrele neuronilor somatomotori sunt mielinice şi merg la musculatura striată ,iar cele ale neuronilor visceromotori sînt amielinice şi merg la musculatura organelor interne, la glandele endocrine si exocrine si la vasele sanguine. Aceste fibre formează căile eferente ale arcurilor reflexe medulare somatice şi vegetative.

Rădăcina dorsală sau posterioară a nervilor spinali intră în măduva spinării prin şanţul lateral posterior . Din punct de vedere funcţional, fibrele ei sunt aferente sau senzitive. Ele reprezintă axonii neuronilor senzitivi unipolari somatici şi vegetativi din ganglionii spinali. Dendritele acestor neuroni care se găsesc în nervi ajung la piele, la muşchii scheletici şi la viscere, de unde prin terminaţii libere sau încapsulate (receptori) culeg excitaţiile . Dendritele şi axonii neuronilor unipolari din ganglionii spinali formează căile aferente ale arcurilor reflexe medulare. După ce au pătruns în măduvă, fibrele care intră în constituţia rădăcinii posterioare iau următoarele căi: o parte dintre ele se dispun în cordonul sau funiculul posterior alcătuind fasciculele gracilis (Goll) şi cuneatus (Burdach) şi făcînd sinapsă cu neuronii senzitivi din nucleii cu acelaşi nume din bulb; o altă parte fac sinapsă cu neuronii senzitivi din coarnele posterioare, alta cu neuronii motori din coarnele anterioare (direct sau prin intermediul unui neuron intercalat) şi, în sfîrşit, o alta cu neuronii visceromotori din coarnele laterale.

Rădăcina anterioară se uneşte cu cea posterioară în interiorul canalului vertebral, formand trunchiul comun al nervului spinal.

Unirea rădăcinilor se face înaintea intrării nervului în canalul intervertebral sau în orificiul de conjugare. In drumul lor către orificiile de conjugare, trunchiurile comune ale nervilor spinali au o direcţie oblică în jos din ce în ce mai accentuată, în aşa fel încat în regiunea inferioară a măduvei ele sînt aproape verticale, alcătuind, aşa cum s-a mai arătat, coada de cal. La nivelul trunchiului comun, toţi nervii spinali sunt micşti.

1

Nervii spianli

După ce a ieşit din orificiul de conjugare, fiecare nerv spinal se împarte în două ramuri periferice principale: dorsală şi ventrală.

Există 31 de perechi de nervi spinali. Privită în ansamblul ei, măduva spinării apare formată din 31 de segmente numite metamere. Din

fiecare metamer al măduvei spinării porneşte cate o pereche de nervi spinali sau rahidieni, prin care metamerul se leagă direct cu fiecare regiune a corpului.

Ramurile dorsale sau posterioare ale nervilor spinali sau rahidieni sunt ramuri mixte. Ele se distribuie la tegumentele spatelui şi la muşchii şanţurilor vertebrale cuprinşi între apofizele spinoase şi unghiurile coastelor.

Prin modul lor de distribuire, ramurile dorsale păstrează caracterul metameric al inervatiei senzitive a tegumentelor şi musculaturii autohtone a spatelui.

Ramurile ventrale sau anterioare, de asemenea ramuri mixte, sunt mai groase decat cele dorsale sau posterioare şi inervează pielea şi musculatura pereţilor laterali şi anteriori ai trunchiului, membrele superioare si inferioare.

Ramurile anterioare ale nervilor spinali din regiunea toracală nu se anastomozează, ci rămîn izolate, formînd cele 12 perechi de nervi intercostali care păstrează dispoziţia segmentară.

Aceşti nervi inervează pielea regiunii anterioare şi laterale de la nivelul toracelui şi abdomenului, muşchii intercostali şi muşchii antero laterali ai abdomenului.

Ramurile anterioare ale nervilor spinali din celelalte regiuni se unesc (se anastomozează) şi se regrupează între ele formînd aşa-numitele plexuri nervoase, care la om sînt în număr de 5, şi anume: cervical, brahial, lombar, sacral şi sacrococcigian.

2

Nervii spianli

3

Nervii spianli

Plexul cervical se formează prin unirea ramurilor anterioare ale primilor patru nervi cervicali. Din acest plex pornesc ramuri cutanate care inervează pielea gatului, urechii, regiunii mastoidiene, regiunii parotidiene şi a regiunii supraclaviculare. Ramurile profunde care pornesc din acest plex inervează muşchii laringelui, muşchii sternocleidomastoidian, trapez, romboid şi diafragmul. Cel mai important nerv din plexul cervical este nervul frenic, care inervează diafragmul, muşchi cu rol important în respiraţie.

Plexul brahial se formează prin unirea ultimelor patru ramuri anterioare ale nervilor cervicali (C5, C6, C7, C8) cu ramura anterioară a primului nerv toracal (T1) Din acest plex pleacă mai mulţi nervi care inervează pielea umărului şi a membrului superior, muşchii centurii scapulare şi ai extremităţii libere a membrului superior. Cei mai importanţi dintre ei sunt nervii musculocutanat, median, cubital şi radial.

Nervii intercostali, aşa cum s-a mai spus, nu formează plexuri nervoase. Ei sunt nişte ramuri an-terioare sau ventrale ale nervilor toracali care se găsesc împreună cu artera şi vena intercostală în şanţul subcostal. S-a arătat că aceşti nervi se distribuie la pielea din regiunea anterioară şi laterală a toracelui şi a abdomenului, la muşchii inter-costali şi la o parte din muşchii abdomenului.

Plexul lombar se formează prin anastomozarea ramurilor anterioare ale primilor trei nervi lombari, la care se mai adaugă ramuri din nervul al IV-lea lombar şi al XII-lea toracal. Din acest plex pleacă mai mulţi nervi care inervează cea mai mare parte din pielea regiunii şoldului, perineului, coapsei, gambei şi piciorului, precum şi o parte din muşchii abdomenului, şoldului şi membrului inferior. Cei mai importanţi nervi ai acestui plex sunt: iliohipogastric, ilioinghinal, genitofemural, femurocutanat şi femural.

Plexul sacral este alcătuit din unirea ramurilor anterioare ale ultimilor doi nervi lombari şi a ramurilor anterioare ale primilor trei nervi sacrali. Nervii care pornesc din acest plex inervează pielea şi muşchii regiunii fesiere, precum şi o mare parte din pielea şi muşchii extremităţii libere a membrului in-ferior. Cel mai important nerv care se formează din acest plex este nervul marele sciatic, ale cărui ramuri terminale sunt nervii tibial şi peronier comun.

Plexul sacrococcigian se formează prin anastomozarea ramurilor anterioare ale celui de al IV-lea şi al V-lea nerv sacral cu ramura unicului nerv coccigian. Cel mai important nerv din acest plex este nervul ruşinos, care inervează o parte din tegumentele şi muşchii perineului, şi nervul coccigian, care inervează pielea regiunii anococcigiene.

4

Nervii spianli

5

Nervii spianli

6

Nervii spianli

7

Nervii spianli

8

Nervii spianli

9

Nervii spianli

10

Nervii spianli

11

Nervii spianli

12

Nervii spianli

13

Nervii spianli

14

Nervii spianli

15

Nervii spianli

16

Nervii spianli

17

Nervii spianli

18

Nervii spianli

19

Nervii spianli

20

Nervii spianli

21

Nervii spianli

22

Nervii spianli