Costac,he lTegrunrui

NEGRUScrisori

PE ALB

CuvAnt-inainte gi note deNicolae Manolescu

ffi.o*rue nonaANnescA

Crrprlns

Cuvdnt-tnainte de Nicolae Manolescu .......................9

Costache Negruzzi - extras din Istoria literqturii romdnepetnfelesul celor care citesc, de Nicolae Manolescu .....................11

Scrisoarea I (Primblare) ........................17

Scrisoarea II (RefetI) ......22

Scrisoarea III (Vandalism)................ ........................25

Scrisoarea IV (Un poet necunoscut) ........... ...........30

Scrisoarea V (Iepuririe)................... ......................... 35

Scrisoarea VI (Catacombele M. Neamgu)..... ..........38

Scrisoarea VII (Calipso) .......................42

Scrisoarea VIII (Pentru ce ;iganii nu sunt romAni) ....................45

Scrisoarea IX (Fiziologia provinlialului).....................................59

Scrisoarea X (Despre Mitropolia Moldaviei) .........63

Scrisoarea XI (Amintire funebri)... ........................66

Scrisoarea XII (PAcali qi TAndalI) ......68

Scrisoarea XIII (LumAnirici)........ ..........................74

ScrisoareaXIV(Critici)...................

Scrisoarea XV (Critictr) .........................er

ScrisoareaXVI(CriticI).............'..'..

Scrisoarea XVII (Criticl) ....,........,.. ..........................86

Scrisoarea XVIII (Slavonisme) ..... ........89

Scrisoarea XIX (Ochire remospectivf)........................................92

Scrisoarea XX (Statistica lupilor).. .........................1oo

Scrisoarea XXI (Trisfetitele).......... .........................1o3

Scrisoarea XXII (Istoria unei plicinte)...... .............1o5

Scrisoarea XXIII ('H tiu { 6pi tdv) ............. ..........'.ro8

Scrisoarea XXV (Omul de;ar5) ........".115

Scrisoarea XXVI (Proprietate pigubitoare) ...........u9

Scrisoarea XXVII (Un proles de la 18z6)... .............r22

Scrisoarea XXVIII (Pelerinagiu):................. ..........125

Scrisoarea XXX (Biile de la Ems) ......ry6

COSTIICIIDNEGRIYZZI(r8o8 - 24 august 1868)

Ar fi fost, daci e si ne luim dupi gura murdari a luiCostandin Sion din Arhondologie, de origine joasX qi fuse-

seri aduEi, Costache qi fratele lui, de tati 9i de un unchi ,,cu

carul cu cercuri de la pidure", ca si fie recomandaqi boiertl-lui Balg, dar aga de prost imbricali, incAt a trebuit Negrufoaia,

mama copiilor, sf, le scoati,,antereoa9ele ce av6 de alig6, 9igiubelu;ile, qi le-au dat in trisuri gi schimburi". Smolitul la

chip Costache a fost un prozator incomparabil, deqi a pirutneglijent cu opera lui, publi cindu-qi tirziu unvolum intitu-lat, probabil la sugestia lecturii lui Dumas-fils, Picatele ti-nerefelor. Dacivolumul cuprinde numai opere de tinerefe,este pentru ci Negruzzi s-a lenevit apoi la scris, firi ca asta

si insemne ci volumul nu e construit cu multi griji, ceea ce

infirmi ideea unora ci autorul ar fi procedat ca un diletant.La fel de pufin adevirat este qi ci prozatorul ar fi lipsit de

,,invenfie, mirginit la anecdoti qi memorii, creator de valori

de interpretare artistict', dupi cum a susfinut G. Cilinescu.Toate astea izvorisc din ignorarea specificului prozeiBiedermeier. Negruzzi a respirat in atmosfera romantice ina-inte de a scrie el insugi literatur5. Traducerile 9i prelucririle

lui dateazi din anii r83o. inceputul la Zoe este balzacian,cum va fi gi al Misterelor Parisului al lui Sue, din care se

vor inspira mai toate romanele noastre de inceput. O aler-gare de cai este o mici bijuterie de precizie tehnici. Aspectule de ficliune memorialistic5. Nuvela lui Negruzzi infigigeazlun exemplu de intertextualitate qi de alternare a registrelorstilistice neobignuit in proza epocii. Nuvela AlexandruLipugneanul este un clasic al genului, cititi de noi toqi incidin gcoali gi preluiti de tofi istoricii literari, in pofida abu-zului de convenfii narative caracteristice epocii. Istoricii auavut mereu probleme cu definirea facturii prozei din Negrupe alb. Ne-a scos din impas Biedermeier-ul, din bagajul ci-ruia fac parte scrisorile, adevirate sau false, notele de jurnal,amintirile, portretele (intre care acela al caraghiosului Daniil

Scavinschi,clientqialluiEminescu)qiatAteaalteledinspe-;ii[ li*Jurii nonficlionale. Ca un adevtrrat om al epocii

,"iu, N"gru zzigi-acultivat grtrdina proprie ln cel mai deplin-rpiritarl"stic;

idilic ai iuctru', scriind Flora romAniin ma-

,li"r",r""i ttorticultor cuminte 9i a unui prozator excepfional

Nicolae Manolescu - Istoria literaturii romflne

pe tnSelesul celor care citesc' Editura Paralela 45' 2or4

Scrtsoarea I(Pdrnblare)

Mai fiy

Duptr ce trece"Podul Iloaei - migeni;tr de judani stremfogi'

9i puturogi - clltrtorul respirl mai ugor mergAnd prin bogatefAnafe gi mtrnoase semlntrturi, lntovirlgit de melodioasaclntare a crestoasei ciocArlii gi a fricoasei prepeli;e, pre careo precurml'din cAnd ln cAnd cristeiul cu rlgugitul glas. El

s-ar lastr bucuros la o dulce reverie, dacl pocnetele biciugceipostilionuluir gi prozaicele lui ricnete nu l-ar turbura. Dariaci te apropii de TArgu-Frumos! Si nu te luneci a judeca

dupi nume gi lucrul! cAte lucruri gi cAfi oameni iqi ascundnimiccia sub pompoase numiri!

Acest tArg a fost odati rezidinli domneasci; acum insirrici o urmi deAntichitatein el nu se maivede, decAt numaio biserici ficuti de $tefan Marele;pe urmi ajunse a fi capi-talie de;inut, iar acum nici aceea nu este. Tirgul-Frumos de

ce merge, se face urAt.Nu departe de aici, sunt apele minerale de Strungi, de

insemnitor folos la felurite boale; ele sunt insd neingrijite.Pitimagul nu numai ci nu gisegte indemAnlrile trebuitoare,dar e nevoit si-gi faci gi casi de locuit;pentru aceasta, mullipirisesc de a-gi ciuta lecuirea in patria lor, gi sunt sili;i a

' MiSeniSd, amestec (de oameni) ; stremfos, zdrentlros.' Aprecurma, a intrerupe.; Postilion, vizitiul unui pogtalion.

t7

cheltui sume insemnetoare ca se se duci si giseasci ase-

mine ape la Mehadia sau la Baden. in campania trecut5,mulli din bolnavii rugi s-au vindecat aice.

Aproape de TArgul-Frumos sunt incAntdtoarele domenea Ruginoasei. Cilitorul primind aici ospitalitate, uiti neca-zele unui supiritor drum. El pare ci se trezegte transportatca prin un farmec in un castel descris de Walter Scott, undegisegte pe lAngi mirirea feodalit5;ii, gospodiria Poloniei gi

eleganfa Franfei; gi dacd vechii nogtri boieri - sprijeni a pa-triei gi a tronului - ar fi avut idee de arta heraldicS, negregitn-ar fi uitat a scrie pe scutul lor deviza vechii Engliteri Dieuet mon droit'. Dar sd ne intoarcem la drumul nostru. Veziintr-acea vale frumoasi - adevirat peizaj a Elveliei - acelpalat gotic, impregiurat de modeste case firinegti? Acolosunt MiclSugenii. O cucerie sfhnti te cuprinde privind cea

bisericufi cungiurati de morminte imbricate de ricoroasipajigte. Crucele aste de lemn umbrite de silcii pletoase vor-besc mai mult inimii decAt mirefele mausolee de bronz qi

marmord ce arati lumei degerticiunea oamenilor. Toatevestesc aici liniqtea sufletului qi dulcea;a viefii cAmpeqti.

Si ne oprim aici in deal, ca si ne uitim pufin la acea fru-moasi casi de pe culme, ce se pare ziditi de mAna zAnelor.Acolo este $cheea.

Pe qesul acesta s-au infrAnt ambilioasele planuri a ungu-renitului romAn Matias Corvin, clrui de i-ar fi lipsit ambilia,dupre talentele gi virtufile lui, istoria pe dreptul l-ar pune inrAndul lui Tit' (Titus Flavius Vespasianus), ce numea perdutiziua in care nu i se infiqoEa prilej si faci vreun bine. Nu gtiuinsi de ce privirea se osteneqte a se uita mult la aceaste prearegulati arhitecturi; poate pentru ci lucririle noui n-au acelgrandios ce se vede in toate lucrurile bitrAne. Aici pe valecurge Siretul; mai incolo, pe un pestri; prundig se leaginitrAndava Moldov5. intocma ca o cocheti, dupi ce face multecotituri, in sfirgit lAngi Roman, vine de s-arunci in brafeleSiretului, amorezului ei.

' Fr. ,,Dumnezeu qi dreptul meu".' Titus, fiul lui Vespasian (79-8r).

r8

Drumul mare este prin mijlocul a cAteva sate de unguri,adugi qi locuigi aice de domnii romAni in vremea necurma-telor bitilii ce aveau cu rigatul Ungariei, cici lara pustiin-du-se adese de nipidirile dugminegti, domnii o impoporaucu prinqii ce luau de la vecinii lor. Colonii de aceste sunt giin Besarabia, unde multe sate sunt locuite qi pini astizi curuqi (malorosiani,).

in vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui si ne co-borAm din trlsuri, qi n-ar fi nici o gregali daci am merge pejos pini la gazdi, cici prin bortele goselei de pe uligaRomanului, suntem in risc si ne privilim, qi sd ne rupem gAtul.

Politia Romanului intemeiati de romani gi numitiPraetoria Augusta qi mai apoi Forum Romanorum, este ca-tedri episcopali gi capitali de finut. Biserica episcopiei nuse deosebeqte prin alti decAt prin o clopotnili de mulli aniinceputi qi tot nesfArqiti. Nimic mai frumos decAt situafiaacestui tArg pe un vesel podiq imbrdfogat de Siret qi Moldova,qi nimic mai urAt qi mai trist decit casele lui. Un lanl dedughene de lemn, mucede de vechie, cu lungi gi spAnzuratestregine, in care pentru toati marfa un rufos judan intindetraiste, frAnghii gi biuturi, alcituiesc una gi singura uli;i aRomanului. Odati insi acest tArg a fost mai locuit, cum secunoaqte din multe case ce sunt acum pustii.

Aproape de Roman, pe mogia GAdinlii, se mai v5d inclurme din risipurile ceti;ii Smeredava. Dar iaci am venit laMoldova. Vornicul Ureche zise ci numele firii vine de la ea,qi de la cipaucar lui Dragoq; gregiqte insi bunul bitrAn inastd inchipuire ce qi-a ficut-o singur. lara fu numiti pentrufrumusefa ei de romaniMolis Dacia sau Molis Davia, qi rAulqi-a luat numele de la 1ari. Aici iar pedestri trebui si trecempodul, daci vrem sI scipim intregi, clci podelele joaci catuqele clavirului+.

Negura de nepl5cere ce i1i di iniuntrul Romanului siimpriqtie indati ce ai ieqit din el. Drumul de ce merge, se

' Malorugi,,,ruqi negri", ucrainieni,' Adici numele lirii de la rAu.t Cdpaucd, femela copoiului.a TuSele clavirului, clapele pianului.

L9

face mai vesel qi mai pitoresc. Culmele aste imbricate curtrdiuri'umbroase, satele aste cu aqezirile mAndre, munfiiazurii ce se privesc in depirtare, vegetatia asti vie, toate tefac sI uili urAtul tirgurilor. Satul prin care trecem esteBozienii; dincolo, in stAnga, sunt Budegtii. Toate sunt fru-moase in tinuturile Romanul gi Neamful ce se par o gr{dinl.Natura pe toate le-a inzestrat deopotrivtr; le deosebegte nu-mai gustul proprietarului.

Si nu trecem cu nebigare-n seaml pe lAngt Bilinegti. iniazul acesta, precum odinioard in fAntAna Ipocreni', ades se

scaldi Muzele.rMergAnd inainte nu te pofi opri de a privi cu rlpire astl

lncAnttrtoare vale ce se desfdguri dinainte-fi ca un covor.Vezi cel pdrAu care o despictr ln lung pi seamlnl de departecu o cordea+ albtr? Se numegte Crac5u. Artistul ar zugrlvi conamote acele sate vesele tmpregiurate de grldini ce se prelun-gesc pe ambe malurile lui, gi acest lntreit gir de munfi ce se

intind ln amfiteatru pe orizon, tufogi gi creli ca freza uneimarcheze din veacul XIV deasupra ctrrora tn depirtare dom-negte Pionul, sp{rgAnd norii cu pleguvul sIu cregtet.

Iac{ intrim lntr-o vdg5uni ce pe ce merge se strAmteazi.Vezi cele cisufe grimidite sub poalele stAncoqilor munfi?Ia-fi piliria qi te pleac5; acesta e tArgul Petrii:! RAule;ul carel-am trecut de vro trei ori, cilcAndu-l in picioare cu dispre!,profund de o palmi gi abia zuzuind6 pe prundig, cutremu-ri-te, cici e Huejdul!Cind Carpafii se mAnie pe petreni qi letrimit nori ca si-qi verse ploaie piste tArgul lor, Huejdul acestlin gi ticnit, rAuleful acest nensemnat se imfli, privale orice-iiasi nainte, gi furios sparge, trage, ineaci qi dupi ce igi riz-bunl de cei ce nuJ bigau in seam5, merge spumegAnd de se

perde in alte ape, agerul pArAu!

' Rddiuri, piduri.' Hippocrene, in mitologia greaci, fAntAni pe muntele Helicon, de-dicattr celor noui muze ce-gi aveau licagul pe acest munte; literal, in-seamnl fAntAna calului.r Pe atunci locuia acolo prietinul nostru fabulistul A. Donici (n.a.).+ Cordea,panglicS.s Adicl Piatra Neam(.6 A zuzui,a murmura, a susura.

Biserica asti rogie este iar de $tefan inilgati in cinstea Mer-gitorului inainte. indati ce cAgtiga o izbAndi asupra neprie-tenilor, el nu lipsea a ridica gi un monument in care si semireasci Dumnezeul rizboaielor qi a induririlor; pentruaceasta in rar tArg al Moldaviei nu vei glsi vreo urmi de a lui;qi in vreme ce pomenirea multor urmagi ai sii cu sunet a perit,lucririle eroului romAn dupd trei veacuri qi jumitate stau inciintregi in Moldavia ca gi numele lui ln inimi romAne.

Mai la vale este alti bisericufi ficuti de eterigti,; singuraurmi ce a mai rimas din vestita Eterie! Dupi fuga lui Ipsilantiqi a celorlalte cipitenii, Iordache Olimpioti intrAnd in Carpa;iveni cu pufini bravi la Peatri qi flcu astl biseric5; apoi sta-tornic in cugetul siu, merse de se ingropi pentru relege qipatrie sub zidurile Secului.

Pozi;ia Petrii e foarte poetici. Ea sti intre doi ascufifimunfiqori. Cest mai nalt se numeqte Petricica, celalalt, Cozla.AmAndoi stau falnici gi ameninqitori deasupra ei, scildAn-du-qi picioarele in apele Huejdului ce qerpuiegte in vale, invreme ce pe malurile lui, juna romAni culege nu md uito casi faci un buchet pentru amorezul ei.

Muntele e lisat pentru poet, qi poetul pentru munte. Aici,privind maiestatea naturii, el se inspiri de a cAnta amorul qigloria, nu in zgomotul oragelor unde cAte o privighitoarepribagi, in alee trase cu sfoara, sloboade nigte sonuri tanii-toare qi regulate ca muzica din Califul de Bagdat.

Osian cAnta intre zipezile Nordului, subt un cer brumosqi posomorAt.

Vale e me ame'.Alduta romdneascd, 1837, z4 iunie

' Eterist, participant la Eteria, mipcarearSzr impotriva Imperiului Otoman.' ,,Se fii slntrtos", formull de salut latinl.

revolu;ionartr a grecilor din