ne vom flam si a..fost''ziua pe orbitĂ? -...

16
Situaţia virozelor şi a cazurilor de gripa \ In perioada 1-11 ianuarie a.c. s-au înregistrat un număr de 48.151 viroze respiratorii şi 3.115 cazuri de gripă -informează I Ministerul Sănătăţii. în acelaşi interval de timp s-au produs 13 decese prin pneumonii. într-un raport dat publicităţii de Inspectoratul j de Poliţie sanitară şi medicină preventivă Sibiu se precizează că pînă în prezent au fost înregistrate 1.305 cazuri de viroze respiratorii, | 326 depneumonie şi bronho-pneumonie, cifre caresereferă doar la teritoriileaferentespitalelordin Mediaş şi Agnita. I Podul Giurgiu-Ruse de peste Dunăre prezintă siguranţă pentru mulţi ani de- acum încolo - informează agenţia BTA, citîndun studiu efectuat, timp de doi ani, de experţi ai Institutului superior de arhitectură şi construcţii din Sofia. Agenţia bulgară de presă precizează că, în curînd, şi experţii români vor anunţa rezultatele unui studiu efectuat în paralel asupra aceluiaşi obiectiv. Agenda /2 Roza vînturilor /3 Viaţa politică/4 Artă- cultură/5 Economia/6 Publicitate/7-12 Sport/l3-14 Eveniment/15 Ultima oră/l 6 f" - * a t ; t' i * i--:i i v~vi t ;V^5*Vi ■■■wrm pi A 4 * ** v~ *• 4 c - > -t v t'- Ir / l- 1 / « *'s ■ fi©sa î |-i - i S ''- ^ A m ■ASS» ftll fejll - iii m i j\r-l b A . i -Mm 4 ANUL VII NR. 1567 ISSN 1220*3203 MARTI 16 IANUARIE 1996 16 PAGINI 300 LEI r . .. r r Vremea va fi frumoasă şi rece noapteaşi dimineaţa. Vmtul va sufla slab. Temperaturaminimă; -II grade şi -5 grade, temperatura maximă: -2 grade ş i+2 grade.' Ieri la Quj-Napoca, la ora 13 st înregistrau 0 grade, iar-presiunea atmosferică era 745 mmHg, în creştere. Meteorolog de serviciu: - Ioan Giurgiu NE VOM FLAM PE ORBITĂ? SI a..fost''ZIUA ION GOIA S pecialiştii apreciază că economia mondială a intrat într-o fază de înviorare, de avînt cârc - în evoluţia sa ciclică - durează aproximativ 25 de ani. E vorba, deci, de o perioadă în care-există condiţii de expansiune economică, de care beneficiază în principal ţările dezvoltate, dar aceeaşi şansă o au şi celelalte staîe. Evoluţiile care au marcat acest secol, şi în special perioada de după al doilea război mondial, demonstrează că au avut de cîştigat acele ţări care au exploatat condiţiile create de perioadele de avînt pentru consolidarea dezvoltării. Cele mai multe dintre ţările lumii au continuat să rămînă în conul de umbră, deoarece nu au manifestat voinţa pentru a depăşi stadiul de subdezvoltare,- sau aii fost împiedicate să facă acest lucru. - Ne aflăm, cum am mai spus, într-o fază. ciclică favorabilă a evoluţiei economice mondiale. întrebarea care se pune pentru noi este următoarea: vom reuşi să iie plasăm pe această orbită favorabilă? Dacă vom reuşi, în 25 de ani economia şi societatea românească îşi vor schimba radical configuraţia şi ne vom- înscrie în rîndul statelor dezvoltate sub toate - aspectele. Dacă nu, vom pierde şi ultimul tren. Este o luptă pentru supravieţuire, o luptă 't dură, în care sînt angajate în primul rînd ţările din centrul şi estul Europei, foste comuniste, dar şi altele r din America Latină, Africa şi Asia. O luptă dură, adesea dusă cu adversari nevăzuţi care pun piedici în calea progresului" ţărilor din categoria menţionată. Dar şi o luptă - cu noi înşine, pentru a ne înscrie în tendinţele mondiale în domeniile, ştiinţei, educaţiei, tehnologiei, comunicaţiilor, conducerii la nivel economic şi social. ; Nu avem voie să pierdem nici o zi liră a contribui la clădirea viitorului nostru. - Pe la mijlocul anului trecut a fost elaborată Strategia (Je aderare a.României la Uniunea Europeană; de fapt o schiţă a proiectului de dezvoltare economico-socială a ţării noastre pînă la orizontul anilor 2010-2020. -Documentul, aprobat de toate forţele politice -parlamentare, a fost înaintat organismului european menţionat. Şi cam atît s-a făcui Doar preşedintele Ion Iliescu a mişcat ceva, iniţiind, în decembrie 1995, două întîlniri la Cotroceni, în încercarea demarării practice a obiectivelor cuprinse în Strategia de aderare Ia UE. Este prea puţin. Ne aşteptam la mai mult în 1995 din partea guvernului, nu doar la elaborarea de strategii sectoriale. Dar şi în acest domeniu, ca şi în atîtea altele, guvernul decide foarte greu şi uneori tîrziu, adesea chiar tardiv. Ceva" a mişcat la început de an, dar trebuie acţionat cu mai multă vigoare Ieri, 15 ianuarie, în ZIUA EMINESCU - zi în care, întorşi cu mima către POET, am descoperit, cu un sentiment uşor culpabil, cît de puţin îl cunoaştem încă - la statuiiet lui Eminescu şi Blaga, din fata Teatrului National, au depus coroane şi jerbe, în numele înstitutiilor pe căre le reprezintă, oficialitatile Clujului: ■ prefectul Grigore Zanc şi subprefectul Liviu Medrea, preşedintele Consiliului Judeţean, domnul Victor Romulus Constantinescu, si alti membri ai Consiliului, primarul Gheorghe Funar împreuna cu conducerea Primăriei municipiului Cluj- Napoca. Au mai fost depuse flori din partea Asociaţiei Scriitorilor Cluj, Inspectoratului Michaela BOCU V FotoI.PETCU continuare în pag. a 16-a ci Iui Matei €«rvisi -Grieore Zanc: „îti •asemenea momente istorice sâ ae purtăm cu demnitate, nu cu gaguri de prost gust'1 , m ® Mofnos ijtim: „Asemenea acţiuni pot geam conflicte interetnice\ . , 9 (ikeorahcFunar: „ Sper ca prefectul!:? va aplica iegea cu fermitate de aici încolo”. Internul acordat de premierul ungar Gyula Horn canalului de televiziune Duna într-un interviu acordat canalului de televiziune Duna, primul ministru ungar, Gyula Horn, a abordat, printre altele, unele aspecte legate de politica Budapestei faţă de problema minorităţilor maghiare din afara teritoriului Ungariei - transmite agenţia MTI, recepţionată de ROMPRES. /■■'/ Răspunzînd unor apeluri telefonice ale ' telespectatorilor, cît şi unui mesaj transmis de Marko Bela, preşedintele Uniunii Democrate a -Maghiarilor din România (U.D.M.R.), Gyula Horn a menţionat că, în opinia sa, mi este indicată participarea guvernului ungar la negocieri bilaterale interstatale, decît în cazul în care organizaţiile minorităţilor din ţările în cauză sînt şi ele reprezentate. De asemenea, arată agenţia citată, şeful guvernului ungar a afirmat că raporturile bilaterale ar putea fi îmbunătăţite, în aşa fel.m cîî' sâ se ajungă, după cum a susţinut el, la o ameliorare a condiţiilor de viaţă ale etnicilor maghiari din România, Slovacia sau Voivodina. în finalul interviului său, Horn şi-â exprimat opinia în legătură .cu modul în care evoluţia negocierilor •; bilaterale privind problema minorităţilor ar putea influenţa integrarea Ungariei în structurile europene, scrie MTI. în cadrul fiecărui forum posibil, inclusiv în cadrul organizaţiilor internaţionale, a spus premierul ungar, Budapesta ia poziţie faţă de orice măsură cate ar afecta negativ maghiarii din afara graniţelor Ungariei. Un asemenea lucru nu este constructiv pentru relaţiile bilaterale, şi în acelaşi timp, deteriorează imaginea pe care opinia publică internaţională şi-o formează despre această regiune şi despre statele din zonă, a opinat şeful guvernului ungar. “Ungaria însă, a susţinut el, nu poate rezolva singură aceste chestiuni; pentru soluţionarea lor este necesară cooperarea între naţiuni” a mai spus Horn. în viziunea domnului Nicolae Manolescu “ Contractul ca România” a! Convenţiei Demscratics este un program nereallst si neprofesionist I> Reportaj i l; de I Acum si in Cluj-Napoca, pe linii via satelit. Romama Express: 064. 430.450 La conferinţa ,de presă, organizată sîmbătă la Iaşi, imediat după încheierea lucrărilor Comitetului Naţional al P.A.C., domnul Nicolae Manolescu, liderul acestei formaţiuni politice, a anunţat că, în acest context, s-au adoptat două hotărîri de perspectivă şi cu bătaie lungă: prima se referă la adoptarea unci noi sigle a partidului, care va fi mărul, “fructul ce se mănîncă nu pomul care-1 produce”, iar cea de a doua se materializează în acceptarea principiilor unui program de guvernare pe care P.A.C.-ul îl propune electoratului, program ce are drept titlu “Viitorul începe astăzi”. Admiţînd că problema cheie a României este ridicarea nivelului dc trai al oamenilor, domnul Manolescu, a spus că acest coeficient nu poate să crească fără un salt corespunzător al competivităţii pe toate planurile, fără modernizarea să-şi păstreze şanse reale de victorie la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, care se vor desfăşura în acest an. Dl Manolescu a condiţionat un economiei şi integrarea ţării \în'/posibil spfijin acordat P.D.S.R. comunitatea europeană. Privitor la scandalul Măgureanu, liderul P.A.C. a menţionat că legea trebuie să îngăduie fiecărui individ să-şi vadă şi să-şi cunoască dosarul propriu, întocmit la fosta securitate, iar demnitarii trebuie să şi-t facă public, în ideea preîntîmpinării posibilităţii oricăror şantaje. Domnul Manolescu şi-a, manifestat scepticismul în legătură cu posibilitatea unei alianţe între P.D.S.R. şi P.N.Ţ.C.D., iar despre C.D.R. s-a pronunţat că aceasta trebuie să fie o alianţă puternică de partide dacă doreşte numai m varianta in care această formaţiune politică va fi condusă de reformişti capabili şi nu de Conservatori. în acelaşi cadru s-a. •arătat că principiile forte ale programului de guvernare al P.A.C. se referă la redresarea societăţii româneşti prin acumularea de capital uman, la investiţia demografica şi la recuperarea decalajului structural faţă de lumea occidentală. Actuala putere, a afirmat dl Manolescu, se caracterizează printr-o politică voluntaristă şi conjuncturală, lipsită de viziune, în măsură să conducă la crearea unei armate de birocraţi şi paraziţi, iar despre “Contractul cu România” a subliniat că este nerealist şi neprofesionist. -r Răspunzînd la o întrebare lansată de corespondentul “Rompres” din zonă, privitoare la’ faptul dacă Partidul Alianţei Civice agreează sau nu instalarea, de baze militare N!A.T.O. pe teritoriul ţării noastre, dl Nicolae Manolescu a precizat că, dacă România vrea să intre în lume, atunci trebuie să adere neapărat - la N.A.T.O. Bazele militare NAT.O. în România ar însemna, în opinia liderului P.A.C., şi substanţiale încasări valutare, prin utilizarea Canalului Dunăre- ,Marea Neagră. în replică dl Constantin Simirad, primarul municipiului Iaşi, membru marcant al P.A.C., a admis că N.A.T.O. nu asigură securitatea României; pentru acest deziderat ţara noastră trebuie să pătrundă în.Uniunea Europeană.

Upload: others

Post on 02-Sep-2019

13 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

S i t u a ţ i a v i r o z e l o r ş i a c a z u r i l o r d e g r i p a \

In perioada 1-11 ianuarie a.c. s-au înregistrat un număr de 48.151 viroze respiratorii şi 3.115 cazuri de gripă - informează I

Ministerul Sănătăţii. în acelaşi interval de timp s-au produs 13 decese prin pneumonii. într-un raport dat publicităţii de Inspectoratul j

de Poliţie sanitară şi medicină preventivă Sibiu se precizează că pînă în prezent au fost înregistrate 1.305 cazuri de viroze respiratorii, |

326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care se referă doar la teritoriile aferente spitalelor din Mediaş şi Agnita. I

Podul Giurgiu-Ruse de peste Dunăre prezintă siguranţă pentru mulţi ani de- acum încolo - informează agenţia BTA, citîndun studiu efectuat, timp de doi ani, de experţi ai Institutului superior de

arhitectură şi construcţii din Sofia. Agenţia bulgară de presă precizează că, în curînd, şi experţii români vor anunţa rezultatele unui studiu efectuat în paralel asupra aceluiaşi obiectiv.

♦ Agenda /2

♦ Roza vînturilor /3

♦ Viaţa politică/4♦ Artă- cultură/5♦ Economia/6

♦ Publicitate/7-12♦ Sport/l 3-14

♦ Eveniment/15♦ Ultima oră/l 6

f" - *

a

t ; t ' i *

i--:i i v~vi t ;V5* Vi ■■■wrm piA 4 * ** v~ *• 4 c - > -t v t ' - I r / l - 1/ « *'s ■ fi© sa

î | - i - i S ' '- ^ A m■ASS»

f t l l fe j l l - i i i m i

j\ r - lb A . i

- M m ■

4 ANUL VII NR. 1567 ISSN 1220*3203

MARTI 16 IANUARIE 1996 16 PAGINI 300 LEI

■ r . . .r rVremea va fi frumoasă şi rece

noaptea şi dimineaţa. Vmtul va sufla slab. Temperatura minimă; -II grade şi -5 grade, temperatura maximă: -2 grade ş i+2 grade.'

Ieri la Quj-Napoca, la ora 13 st înregistrau 0 grade, iar-presiunea atmosferică era 745 mmHg, în creştere.Meteorolog de serviciu:

- Ioan Giurgiu

NE VOM FLAM PE ORBITĂ?

S I a . .f o s t ' 'Z I U A

ION GOIA

S pecialiştii apreciază că economia mondială a intrat într-o fază de înviorare, de avînt cârc - în evoluţia sa ciclică -

durează aproximativ 25 de ani. E vorba, deci,

de o perioadă în care-există condiţii de expansiune economică, de care beneficiază în

principal ţările dezvoltate, dar aceeaşi şansă o au şi celelalte staîe. Evoluţiile care au marcat acest secol, şi în special perioada de după al doilea război mondial, demonstrează că au avut de cîştigat acele ţări care au exploatat condiţiile create de perioadele de avînt pentru consolidarea dezvoltării. Cele mai multe dintre ţările lumii au continuat să rămînă în conul de umbră, deoarece nu au manifestat voinţa pentru ■ a depăşi stadiul de subdezvoltare,- sau aii fost

împiedicate să facă acest lucru.- Ne aflăm, cum am mai spus, într-o fază. ciclică favorabilă a evoluţiei economice mondiale. întrebarea care se pune pentru noi este următoarea: vom reuşi să iie plasăm pe această orbită favorabilă? Dacă vom reuşi, în 25 de ani economia şi societatea românească îşi vor schimba radical configuraţia şi ne vom- înscrie în rîndul statelor dezvoltate sub toate

- aspectele. Dacă nu, vom pierde şi ultimul tren.

Este o luptă pentru supravieţuire, o luptă ' t dură, în care sînt angajate în primul rînd ţările din centrul şi estul Europei, foste comuniste, dar şi altele r din America Latină, Africa şi Asia. O luptă dură, adesea dusă cu adversari

nevăzuţi care pun piedici în calea progresului" ţărilor din categoria menţionată. Dar şi o luptă -

cu noi înşine, pentru a ne înscrie în tendinţele mondiale în domeniile, ştiinţei, educaţiei, tehnologiei, comunicaţiilor, conducerii la nivel economic şi social. ;

Nu avem voie să pierdem nici o zi liră a contribui la clădirea viitorului nostru. -

Pe la mijlocul anului trecut a fost elaborată Strategia (Je aderare a.României la Uniunea Europeană; de fapt o schiţă a proiectului de dezvoltare economico-socială a ţării noastre pînă la orizontul anilor 2010-2020. -Documentul, aprobat de toate forţele politice- parlamentare, a fost înaintat organismului european menţionat. Şi cam atît s-a făcui Doar preşedintele Ion Iliescu a mişcat ceva, iniţiind,

în decembrie 1995, două întîlniri la Cotroceni,

în încercarea demarării practice a obiectivelor cuprinse în Strategia de aderare Ia UE. Este prea puţin. Ne aşteptam la mai mult în 1995

din partea guvernului, nu doar la elaborarea de strategii sectoriale. Dar şi în acest domeniu, ca şi în atîtea altele, guvernul decide foarte

greu şi uneori tîrziu, adesea chiar tardiv. Ceva" a mişcat la început de an, dar trebuie acţionat cu mai multă vigoare

Ieri, 15 ianuarie, în ZIUA EMINESCU - zi în care, întorşi cu mima către POET, am descoperit, cu un sentiment uşor culpabil, cît de puţin îl cunoaştem încă - la statuiiet lui Eminescu şi Blaga, din fata Teatrului National, au depus coroane şi jerbe, în numele înstitutiilor pe căre le reprezintă, oficialitatile Clujului: ■prefectul Grigore Zanc şi subprefectul Liviu Medrea, preşedintele Consiliului Judeţean, domnul Victor Romulus Constantinescu, si alti membri ai Consiliului, primarul Gheorghe Funar împreuna cu conducerea Primăriei municipiului Cluj- Napoca. Au mai fost depuse flori din partea Asociaţiei Scriitorilor Cluj, Inspectoratului

Michaela BOCU V FotoI.PETCU

continuare în pag. a 16-a

ci Iu i M a te i €«rvisi• -Grieore Zanc: „îti •asemenea

momente istorice sâ ae purtăm cu

demnitate, nu cu gaguri de prost gust'1, m

® Mofnos ijtim: „Asemenea acţiuni

pot geam conflicte interetnice\ . ,

9 (ikeorahc Funar: „ Sper ca prefectul!:?

va aplica iegea cu fermitate de aici încolo”.

I n t e r n u l a c o r d a t

d e p r e m ie r u l u n g a r G y u la H o rn

c a n a lu lu i d e te le v iz iu n e D u n a

într-un interviu acordat canalului de televiziune Duna, primul ministru ungar, Gyula Horn, a abordat, printre altele, unele aspecte legate de politica Budapestei faţă de problema minorităţilor maghiare din afara teritoriului Ungariei - transmite agenţia MTI, recepţionată de ROMPRES. /■■'/

Răspunzînd unor apeluri telefonice ale ' telespectatorilor, cît şi unui mesaj transmis de Marko Bela, preşedintele Uniunii Democrate a

-Maghiarilor din România (U.D.M.R.), Gyula Horn a menţionat că, în opinia sa, mi este indicată participarea guvernului ungar la negocieri bilaterale interstatale, decît în cazul în care organizaţiile minorităţilor din ţările în cauză sînt şi ele reprezentate. De asemenea, arată agenţia citată, şeful guvernului ungar a afirmat că raporturile bilaterale ar putea fi îmbunătăţite, în aşa fel.mcîî' sâ se ajungă, după cum a susţinut el, la o ameliorare a condiţiilor de viaţă ale etnicilor maghiari din România, Slovacia sau Voivodina.

în finalul interviului său, Horn şi-â exprimat opinia în legătură .cu modul în care evoluţia negocierilor •; bilaterale privind problema minorităţilor ar putea influenţa integrarea Ungariei în structurile europene, scrie MTI. în cadrul fiecărui forum posibil, inclusiv în cadrul organizaţiilor internaţionale, a spus premierul ungar, Budapesta ia poziţie faţă de orice măsură cate ar afecta negativ maghiarii din afara graniţelor Ungariei. Un asemenea lucru nu este constructiv pentru relaţiile bilaterale, şi în acelaşi timp, deteriorează imaginea pe care opinia publică internaţională şi-o formează despre această regiune şi despre statele din zonă, a opinat şeful guvernului ungar. “Ungaria însă, a susţinut el, nu poate rezolva singură aceste chestiuni; pentru soluţionarea lor este necesară cooperarea între naţiuni” a mai spus Horn.

în viziunea domnului Nicolae Manolescu

“ Contractul ca România” a! Convenţiei Demscratics este un program nereallst si neprofesionist

I > Reportaj i l ; de I

Acum si in Cluj-Napoca, pe linii via satelit. Romama Express: 064. 430.450

La conferinţa ,de presă, organizată sîmbătă la Iaşi, imediat

după încheierea lucrărilor Comitetului Naţional al P.A.C., domnul Nicolae Manolescu,

liderul acestei formaţiuni politice, a anunţat că, în acest context, s-au adoptat două hotărîri de perspectivă şi cu bătaie lungă: prima se referă la adoptarea unci

noi sigle a partidului, care va fi

mărul, “fructul ce se mănîncă nu pomul care-1 produce”, iar cea de a doua se materializează în acceptarea principiilor unui program de guvernare pe care P.A.C.-ul îl propune electoratului,

program ce are drept titlu “Viitorul

începe astăzi”.Admiţînd că problema cheie a

României este ridicarea nivelului

dc trai al oamenilor, domnul Manolescu, a spus că acest coeficient

nu poate să crească fără un salt corespunzător al competivităţii pe toate planurile, fără modernizarea

să-şi păstreze şanse reale de victorie la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, care se vor desfăşura

în acest an.Dl Manolescu a condiţionat un

economiei şi integrarea ţării \în'/posibil spfijin acordat P.D.S.R.

comunitatea europeană. Privitor la scandalul Măgureanu, liderul P. A.C. a menţionat că legea trebuie să

îngăduie fiecărui individ să-şi vadă şi să-şi cunoască dosarul propriu,

întocmit la fosta securitate, iar demnitarii trebuie să şi-t facă public,

în ideea preîntîmpinării posibilităţii oricăror şantaje. Domnul Manolescu

şi-a, manifestat scepticismul în legătură cu posibilitatea unei alianţe

între P.D.S.R. şi P.N.Ţ.C.D., iar

despre C.D.R. s-a pronunţat că

aceasta trebuie să fie o alianţă

puternică de partide dacă doreşte

numai m varianta in care această formaţiune politică va fi condusă de

reformişti capabili şi nu de Conservatori. în acelaşi cadru s-a.

•arătat că principiile forte ale

programului de guvernare al P. A.C. se referă la redresarea societăţii

româneşti prin acumularea de

capital uman, la investiţia

demografica şi la recuperarea

decalajului structural faţă de lumea

occidentală. Actuala putere, a afirmat d l Manolescu, se

caracterizează printr-o politică

voluntaristă şi conjuncturală, lipsită

de viziune, în măsură să conducă la crearea unei armate de birocraţi şi paraziţi, iar despre

“Contractul cu România” a subliniat că este nerealist şi neprofesionist.

- r Răspunzînd la o întrebare lansată de corespondentul “Rompres” din zonă, privitoare la’ faptul dacă Partidul Alianţei Civice agreează sau nu instalarea, de baze militare N!A.T.O. pe teritoriul ţării noastre, dl Nicolae

Manolescu a precizat că, dacă

România vrea să intre în lume, atunci trebuie să adere neapărat - la N.A.T.O. Bazele militare

NAT.O. în România ar însemna,

în opinia liderului P.A.C., şi substanţiale încasări valutare, prin

utilizarea Canalului Dunăre-

,Marea Neagră. în replică dl

Constantin Simirad, primarul m unicipiului Iaşi, membru

marcant al P.A.C., a admis că

N.A.T.O. nu asigură securitatea

României; pentru acest deziderat ţara noastră trebuie să pătrundă în.Uniunea Europeană.

Page 2: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

d e C I u i marţi, 16 ianuarie 1996 ' Q

♦ 1991 - a fost prezentat, în forul legislativ al României, Raportul Comisiei parlamentare de anchetă asupra evenimentelor de Ia Tîrgu Mureş, din martie 1990. Documentul a stîmit lungi şi tensionate dezbateri în Parlament şi în mass-media.

♦ 1991 Declanşarea operaţiunii "Furtuna deşertului”. Are loc primul bombardament împotriva Irakului, executat de coaliţia internaţională - SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită, Kuweit (ora 0,00 GMT, 3,00, Bagdad, 18,00 SUA).

B U M a i• PREFECTURA,C0NSILIUL 'JUDEŢEAN: .

19-64-16,

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30

•PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 '

•PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60

•PRIMĂRIA CÎMPIA TURZn: 36-80-01 :

•PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48

•PRIMĂRIA GHERLA;

•POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 a

11-15-10

•POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76 '

•POLITIA DEJ: 21-21-21 -

•POLIŢIA TURDA: 31-21-21 .

•POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22

•POLITIA HUEDIN: 25-15-38 ■'

•POLITIA, GHERLA: 24-14-14

•POMPIERII: 981

•APĂRAREA CIVILĂ_ CLUJ-NAPOCA:

.11-24-71

•SALVAREA: 961

•SALVAREA CFR: 19-85-91

•INTERNATIONAL: 971

•INTERURBAN: 991

•INFORMAŢII: 931

•DERANJAMENTE: 921

• ORA EXACTĂ: 958

• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

• DISPECERAT: 11-87-48 : ; '

•REGIA AUTONOMĂ,DE APĂ CANAL '

DISPECERAT: 19-63-02 -

• SX. "SALPREST" S.A DISPECERAT: .

19-55-22 -•

•COMENZI SPECIALE PENTRU

TRANSPORT; REZIDUURI: 11-10-12

int 132' "

•DISTRIBUŢIA GÂZELOR NATURALE:

DISPECERAT 928, 130561 . a

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 -30 martie 1996

Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti -7,50 şi 16,30

de luni pînă vineri. SîmbătăPlecări din Cluj-Napoca -13,15Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 lei /TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA . prindpakkdtrcţii

trenări accelerate, rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): ÎS,05•BISTRIŢANASAUD: 15,43 •BRAŞOV(prinDej): 1,49 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04;

4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu-Piatra Olf): 11,42 (prinPetroşani-Craiova): 10,00

•BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloie^i-BnzAn):9,33. •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43;21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU:15,30

•SIGHETUMARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba inlia): 5,19; 22,49; 23,08;(prin0radea): 15,16 •TÎRGUMUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢIIDE VOIAJ CFR

1INFORMAŢII: 11-22-12 (intem). ' 19-24-75 (internaţional)

CURSE INTER JUDEŢENE

d in Autogara II

•Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00.

•Cluj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00.• Cluj-Napoca - Băia Mare: 6,30; 17,00

•Quj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15.

•Quj-Napoca-Zalău: 6,30; 12,30; 14,30,

18,30.

• Quj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40

• Quj-Napoca - Jibou: 7,00, 14,00 (prin

Gîrbou); 16,30(prinHida).

•Cluj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30;

.16,00

•Cluj-Napoca - Aiud: 12,00.

• Cluj-Napoca-Alba-Iulia: 13,00.

• Quj-Napoca-Bistriţa: Î5,30 (circula vujeri,

sîmbătă, duminică,luni).

• Quj-Napoca-Brad: 16,00.

•Cluj-Napoca-Cîmpeni: 13,15.

• Quj-Napoca - Mediaş: 14,30.

• Quj-Napoca - Reghin: 16,30. •Quj-Napoca-Tîrnăveni: 15,15.

•Quj-Napoca-Tîrgu Lăpuş: 15,25.

•Quj-Napoca-Topliţa: 14,15. •Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14.00 (prin Tioc).• Cluj-Napoca-Huedin: 13,15 (prinCăpi:ş),

14.00 (prin Sutor).

■ C3uj-Napoea-Turda5,30; 6,30,6,50; 7,20;

8,15; 9,30; 10,30; 11,30; 12,30; 13,20;

14,00; 14,30; 15,00; 15,30; 16,00; 17,00; 18,00; 18,30; 19,00; 20,00, 21,00; 22,30.

(*) nu circulă sîmbătă şi duminică

Cursele judeţene pleacă din Autogara I

CURSE INTERNAŢIONALE d in Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu pleeare din Cluj-Napoca tn zilele de faini, Joi ţt

vineri U ora 7,00 ţ i Înapoierea din

Budapesta In zilele de marţi, vineri şi

«Îmbată la ora 11,00

• Cluj-Napoca- Oradea - Debreeen - Miakolc, cu plecare din Cluj-Napoca In

ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din

Miskolc tn ziua de joi ora 11.

INFORMAŢII Autogara!: 14-24-26 A u to g a ra H : 13-44-88

Marţi, 16 ianuarie5,00 - Matinal; 5,05 Agenda

zilei; 5,10 Meteo; 5,15 - Horoscoj); 5,25 Sport; 5,35 Program TV; 5,55 Piaţa şi economia de piaţă; 6,35 Agenda zilei; 6,40 Actualitatea mondenă;7.15 Horoscop; 7,25 Revista presei; 7,30 Calendar; 8,10 - Poliţia municipiului în direct;8.15 - Pompierii în direct; 8,30- întreruperea emisiei; 12,00 Reluarea emisiei; 14,30 - Overdose; 16,10 - Cinefil; 18,30,- întreruperea emisiei; 21,30 - Greatest Hits; 23,05 - Musie by night. Ştiri Uniplus Radio 7,00; 8,00; 12,05; 13,00; 15,00; 16,00; 17,00; 22,00; 23,00. Ştiri BBC Londra 6,00; 14,00; 18,00; 21,00.

 RadioSomeF/U 6 8 , 7MHn

M ărfi, 16 ianuarie6,00-9,00 Cu noaptea-n cap

(ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Cozmin Guşă); 9,00-11.00 Emisiune în v limba maghiară (Gal Marij); .11,00-13.00 Super Sonic (Dj.Dreams);13.00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Mircea Tătar); 14,00-16,00 Black Magic Hours, (Daniel Boroştean); 16,00 -17,00 Clopote tabulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică, poliţia) (Geta Todoruţ); 19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii); 20,(10-22,00 Emisiune în limba .maghiară (Pasztor Krisztina);22.00-23,00 Istoria muzicii pop (Daniel Boroştean); 23,00-6,00 Gînduri de noapte (Călin Andrei).

# iM^ 'Mârtiirises S U S i i bdtez'spi ţ^ li^rtg rea 'păcq ie ff^

• Azi: Calendarul ortodox: închinarea cinstitului lanţ al Sf. Ap. Petru; Calendarul greco- catolic: Venerarea lanţului Sf. Apostol Petru; Calendarul romano-catolic: Sf. Marcel I, Pp.m.; Sf. Priscilla, ucenica Sf. Paul. '

• Mîine: Calendarul-ortodox: + Cuv. Antonie cel Mare; Calendarul greco-catolic: Sf. Anton cel Mare, cuv. (+ 356); Calendarul romano-catolic: Sf. Anton, abate.

B I B L I O T E C I■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,45;14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis. _

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; muţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi'duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 11-17,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar. luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri 12 - 16 ,

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri:14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7- 9). Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■Biblioteca "ValeriuBologaMa Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. -

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 - 17; hini şi marţi: închis

■MuzeulNaţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10.-'; 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ M uzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis,

■ Galeriile "Bastion” (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis :

: ■MuzeuImemorial“EmilIsac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- durainică 13-17; luni şi marţi închis.

H Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-141

Farmacii cu serviciu permanent-. Farmacia’Corafarm”, str. Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte'. Farmacia nr.3 "HYGIEIA AESCULAP", P- ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon13.03.64, orar 20-8.

Marţi, 16 ianuarieProgramul 1: 7,00

TVM.Telematinal; 8,30 La prima oră ; 9,20 Film serial: "Santa Barbara”; 10,05 Limbi străine: franceză-engleză; 11,05' Film artistic: ”Un om pentru rug”;12,40 Desene animate; 13,10 - Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităti; 14,10 TVR^Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!;17.00 Convieţuiri; 18,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Desene animate; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film artistic: "Barton Fink”; 22,55 Reflector; 23,25 Actualităţi; 23,40 Magazinul notelor blue; 0,05 Gong!; 0,30 Tenis.

Programul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin de călătorii şi descoperiri;11,30 Desene animate; 12,00 Teatru TV: "Don Carlos” de Fr. Schiller(r); 13,10 Documentar;14.00 Actualităţi; 14,10 Serialul serialelor; 14,55 Limbi străine: francezsSaigleză; 15,55 Desene animate; 16,20 Film serial: "Inimă sălbatică"; 1^35 - 23 de milioane (Ţ); 17,45 Film serial: "Iubiri amăgitoare"; 18,30 - 23 de milioane (II); 20,00 Cu cănile pe faţă; 21,00 TVM. Mesager,'21,30 între da şi nu; 22,00 Credo; 23,15 Teatru TV: "Bogdan Dragoş", de Mihai Eminescu; 0,15 La capătul pămîntului.

PRO TV: 7,00 Bună , dimineaţa!; 8,30 Film serial: "Capcana timpului” (r); 9,15 Sport la minut; 9,30 Film serial: "Paradise Beach"(r); 10,00 Film artistic: "Trădat din dragoste"(r); 12,00 Fotbal: Rezumate ale unor meciuri din Anglia; 12,50 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 12,55 Ştirile Pro,, TV; 13,00 Film serial:' "Oameni în toată firea"(r); 13,30 Procesul etapei(r); 16,30 F ilm . serial:

"Paradise Beach"; 17,00 Film serial: "M.A.S.H,"(r); 17,30 Film serial: "Capcana timpului"; 18,15 Schi magazin; 18,45 Sport la minut;19.00 Film serial: "Oameni în toată firea"; 19,30 Ştirile Pro TV; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Film serial: "Spitalul de urgenţă.";21.00 Film serial: "Secrete de familie"; 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Film serial: "M .A.S.H."; 22,30 Talkshow: Deşteaptă-te, române;0,00 Ştirile Pro TV; 0,05 Sport la minut. --

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05-16.00 Jurnal - actualităţi; Emisiunea în limba maghiară.

Miercuri, 17 ianuarie Programul 1: 7,00 TVM.

Telemalinal; 8,30 La prima, oră; 9,20 Film serial: "Santa Barbara”; 10,05 Moda pe meridiane; 10,35 Videocaseta muzicală; - 10,50 Videolexicon; 11,50 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toti;14.00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi;15.05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Magazin sportiv;17.00 Microrecital Angela Similea;17,15 Ecleziast '96; 18,00 De la lume adunate...; 18,30 Desene animate; 19,00 Sensul schimbării;19,30 Film serial:’ "Fata şi băieţii”;20.00 Actualităţi; 20,50 Film serial: "Middlemarch”; 21,50 Universuri paralele; 22,35 Totul despre muzică;23.05 Actualităţi; 23,25 Întîlnirea de la miezul nopţii; 0,25 Tenis.

Programul 2: 7,00 La prima oră;9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin satelit; 11,30 Desene animate; 12,00 Gong!; 12,30 Concertino; 13,00 Ala- bala-portocala; 14,00 Actualităţi;14,10 Ritmuri muzicale; 14,25 Film

serial: Sentimente”; 15 25 r iingua latina; 15,55 beSe. animate; 16,20 Film serial: ’W sălbatică”; 17,05 Mini-eco; 17 Film serial: "Iubiri amăgitor ?18.30 Emisiune în îi^ 1

maghiară; 20,00 Pro memorii20.30 Turist-club; 21,00 TVM , Mesager; 21,30 Tradiţii; îl} ] Film serial: "Santa Barbara’ |22,45 Un secol de cinema; 23 f 5 Jazz-fan; 0,15 Bătălii aeriene’ <

PRO TV:7,00 fim, j dimineaţa!; 8,30 Film serial ; "Capcana timpului” (r); 9j; 3

Ştiri sportive; 9,30 Film serii i ^Paradise Beach" (r); 10,00 Efe J serial: "Spitalul de urgenta’| 111.00 Film serial: "Secrete’d;l j familie” (r); 12,00 Foftii 1 american; 12,55 Ştirile PRO TV :13.00 Film serial: "Oameni îi 1 toată firea” (r); 13,30 Rugby j14.00 Fotbal: Tezumatul unot 1 meciuri din Spania; 14,30 Ac marţiale; 15,00 Talksho» Deşteaptă-te române!; 16,30 Fila! - serial: "Paradise Beach"; 17,0(1 ; Film serial: "M.A.S.H." (t;ţ17.30 Film serial: "CapcaM timpului"; 18,15 Bachet: NB.;_ Action; 18,45 Sport la mina.19.00 Film serial: "Oameni i: toată firea”; 19,30 Ştirile PRCţ TV; 19 55 Doar o vorbă să-ţi na| spun...; 20,00 Film artistici "Febra junglei"; 21,55 Ştiriler PRO TV; 22,00 Film serial "M.A.S.H.” 22,30 Film seriitf "Robocop”; 23,30 Poveşti! adevărate; 0,00 Ştirile PRO TV; \0,05 Sport la minut.

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,OS- /■16.00 Jurnal - actualităţi; Pateaf de iluzii: prin labirintul cărţilor f ' cu Mihai .Dragolea; Agendîj- muzicală; Observator.! promisiunea "Apartamentul” -| reportaj despre creditele promsef prin Ordonanţa nr.19 guvernului, tineriloT căsătoriţi. *

Marţi, 16 ianuarie 199610,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10

Asediu la Marion - codat; 18,30 Reportaj Deutsche Welle - Made în Germany; 19,00 Ştiri şi actualităţi;20,00- Desene animate; 20,10 Preluare Intersat (D; 21,15 Eroii sînt greu de ucis - codat; 22,45 Gambler V - Întoarcerea fiului risipitor - codat; 0,15 închiderea programului.

Marţi, 16 ianuarie 19968,10 Seriale; 14,45 Seriale - RT4

şi C5; 16,15 O americancă la Paris- RT4; 18,05 Revanşa - MediaPro;21.00 Ape învolburate - PR07;23.00 Reporterii - magazin - PR07; 0,00 Harald Schmidt - Talkshow - SAT1; 1,00 Sid şi Nancy - SAT1.

P O R T A LEXPORT - IMPORT S.R.L.

Marţi, 16 ianuarie 1996 PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon NetWork; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Al - Divertisment matinal - serial; 11,05 Film - Armadillo Bears - PR07; 13,05 Buletin informativ; 13,20 AI - Reportaje - serial; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show - Casa Castagna - C5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Al - Observator--

Ştiri; 19,30 Buletin informativ;19,45 Al - Muzică - serial; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film - Zborul morţii Kal - RTL2; 22,55 AI - Top muzical; 23,15 Al - Film.

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00 Al

- Film; 11,30 Al - Muzică; 11,50 Buletin informativ, 12,00 Al - Film;13,30 Al - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 ABC - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzici;21,15 Buletin informativ; 21,30 Film - Lovituri perfecte - ITALIA1;23,35 Film - Ani distruşi - RT4.

fs lVCABLUsjilMarţi, 16 ianuarie 1996

TVCPR07: 9,15 Familia Walton :

10,05 Cine-i şeful aici ?; 10,35 Bill

T e a t r u l N a ţ i o n a l

prezintă azi, ora 19: Dorul întîlnirii cu Mesia.

U n iv e rs ita te a

P o p u la ră C lu j-N apoca

anunţă pe distinşii săi cursanţi că datorită lucrărilor de renovare a spaţiului, cursurile de cultură generală vor fi reluate în 12 februarie 1996. Celelalte cursuri îsi continuă activitatea.

12 - 18 ia n u a r ie

CLUJ-NAPOCA: REPUBLICA- Asasini - SUA - premieră (9; 11,30; 14; 16,30; 19). Sîmbătă fi duminica spectacolele încep la oraII. * VICTORIA - Babe, cel mai curajos porc din lume - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Bugsy - SUA (II; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - sala A- Patrula invincibilă - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Fiica Iui D ’Artagnan - Franţa (13,30; 16;18,30) * FAVORIT’- Casper -

SUA (11; 13; 15; 17; 19). TURDA: FOX - Cartea junglei

- SUA - premieră; Corbul - SUA- premieră, TINERETULUI - Creatorii de coşmaruri - SUA - premieră.

CÎM PIA TU RZII: MUNCI­TORESC - Amanta soţiei melc - Franţa - premieră; In im ă neînfricată - SUA - premieră.

DEJ: ARTA - Reţeaua - SUA- premieră; Cartea junglei - SUA- premieră.

GHERLA: PACEA - Apollo 13- SUA - premieră; G ravidul - SUA; Reţeaua - SUA - premieră; înfruntarea - India.

Crosby show; 11,05 Armadil Bears; 13,05 Remington Stesi14.00 Sam - magazin amiezii; 14,35 Zece dintre noi; RT-15.00 Valeria şi Massimiliano; 16;.O americană la Paris; 18,10 Un efe două femei; 19,10 Ţiganca; 20,S Forţa iubirii; ITALIA1:21,00 PriG din Bell - Air; 21,30 Lovife perfecte;RT4: 23,35 Ani distraşi!

TVC+ - IANTENA1:9,00 Kennedy; 10,5

Drumul spre rai; 11,00 Milionare11,30 Dosarele purceluşului; 12,’. Mapamond sportiv; 13,15 Rock line; 14,00 Film; TELE 7 ABC16.00 Post meridian; 18/ Telejurnal; ANTENA 1: 19^ Capcana periculoasă; 20^ Observator;' 21;35 Dragoste Geaninei; 23,10 CIA: Cod Alsiv, TELE 7 ABC: 00,50 Serial; 01,’W Linia fierbinte; 03,00 Telefon te ABC; 04,00 Staruri pentru totdeam04,45 Preluare DW. ;

^ POUCUN1CA INTERSERVISAN

dr. Posesly nr.5, «ui.

I N T E R N E * C A R D I O L O G I E ? N E U R O L O G I E • P S I H I A T R I E E N D O C R I N O L O G I E • R E U M A T O L O G I E • E C O G R A F I E - A L E R G O L O G I E i D E R M A T O L O G I E • 1C H I R U R G I E * O R T O P E D I E !O . R . L . • O F T A L M O L O G I E ; G I N E C O L O G I E • O N C O L O G I E P E D I A T R I E - U R O L O G I E A C U P U N C T U R A IL A B O R A T O R ( B io c h im i e - B a c te r ic io g je Im u n o J o g i e P a r a a t o lo g ie j T e s t e S I D A )ZILNIC, inclusiv DUMIKICA | orele 7 * 21Medic de gardă: orele 2 1 - 7 i Rezervare, consultaţii la teL ]

^ 41.41.63 J

AL9MTA ANHSU1CID

L I F E L I N E

Sufletul noslru la'd isporfcS dumneavoastră. I elefonvA de noapte,telefonul v ie ţii.

41 41 63Z iln ic între orele 20-24 .

Page 3: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

r

Lmarţi, î 6 ianuarie 1 996 ROZA VtMTURllOR A D B E V A Iţ U I -

g t o C ^B oan

Sistemul Se protecţie

socială din Suedia |!a "cură de slăbire’

(AFP)

Începînd cn 1 ianuarie,

alocaţia prim ită de părinţi pentru fiecare copil a fost redusă de la 750 de coroane (114 dolari) la 640 (97 de dolari) pe lună. Suplimentai acordat piuă acul tiecut fiecărei familii avînd mai mult de doi copii a dispărut

Asigurările pe caz de boală au fost reduse, la irodul lor, cu cinci Ia sută, rcprczentînd 75 la sută din salariu. Alocaţia pcctru şomaj a fost dc asemenea redusă de la 80 la sută la 75 la sută din ultimul salariu.

Concedia! de maternitate a scăzut de Ia 85 la sută la 75 la sută din salariul mamei (sau al tatălui)'perioadă de zece luni, la care se mai adaugă încă o lună pentru fiecare dintre cei doi părinţi, plătită cu 85 Ia sută din salariul lor (taţii sînt obligaţi să-şi ia o lună de concediu de paternitate pentru ca familia să poată beneficia de aceste alocaţii acordate la naşterea fiecărui copil).

Totodată concediile acordate părinţilor pentru a-şi Îngriji acasă copilul bolnav (seb 12 ani) nu mai sînt finanţate decît în proporţie de 75 la sută din salariu (faţă dc 85 la sută anterior). Acest regim este valabil maximum 120 de zile pe an pentru fiecare familie

Aceste reduceri sint rezultatul unui program de austeritate adoptat dc Partidul Sociat- Democrat în vederea reducerii

cheltuielilor statului cu 6 m iliarde dc coroane (909 milioane dolariX într-o ţară gjav afectată de criza economică după 1990. După revenirea la putere în septembrie 1994, partidul şi-a fixat ca obiectiv însănătoşirea finanţelor publice, mai ales în vederea intrării ţării în Uniunea Economică şi Monetară (ULM).

Regimul de austeritate, promis încă din 1994 de sorât- democraţi, s-a făcut simţit pînă şi în numărul naşterilor din regat. Acesta a scăzut anul trecut cu 8000 faţă de 1994, cifrindu-se la 104.000, potrivit Oficiului naţional de statistică:o scădere - cea mai puternica din 1992 încoace - explicată mai ales prin puternicele reduceri în sistemul protecţiei sociale.. v

Noul regim în vigoare se exprimă de asemenea şi printr-o înăsprite a sistemului de alocaţii pentru şomaj. Cei ce îşi părăsesc locul de muncă 'S tă vreun motiv temeinic” nu vor beneficia de nici un fel de alocaţie in primele 45 de zile de inactivitate. Un angajat concediat pentru ”ua comportament inacceptabil" va trebui să aştepte 60 de zile pînă va beneficia de" prima sa indemnizaţie. în ceea ce priveşte şomerul care refuză să accepte' o ocupaţie în conformitate cu nivelul său de pregătire, el va fi privat de alocaţia de şomaj timp de 80 . de zile. Suedezii vor Încerca să se consolezc totuşi cumpărind

,/ jn a i puţin scump produsele alimentare: în acest domeniu taxele an scăzut de la 21 la 12 la sută înccpîodde la 1 ianuarie.

-Etnicii germani din Rusia înclină spre comunişti şi agrarieni-Valexi Ulman, directorul

executiv al U niuniiInternaţionale a Nemţilor Ruşi, a răspuns la întrebările

corespondentului ziarului T'iezavisimaia Gazeta”

- Actualul guvern a trecut pe planul al doilea problemele nemţilor ruşi. Cui aţi acordat

votul dumneavoastră cu ocazia alegerilor?

- O t ocazia celui de-al doilea congres al Uniunii Internaţionale a Nemţilor Ruşi, ale cărui lucrări

s-au desfăşurat la Moscova, în perioada 17-28 octombrie 1995,

s-a relevat că noi vom sprijini

acele blocuri, acele partide, acei candidaţi ale căror programe îşi

propun soluţionarea problemei naţionale din Rusia în general şi, în

special, a problemei nemţilor ruşi. Deocamdată, dintre toate partidele care au înscris soluţionarea problemei naţionale în programele lor, Partidul Comunist este cel mai

c

deputaţi, preşedinte al Consiliului Societăţii Germanilor ”Heimat” din Saratov. f

- Credeţi că tocmai comuniştii vor ajuta poporul?

- Nu se poate spune că cei ce ne vor da nouă această posibilitate sînt

" N e z a v is in ta id , d u z e t a ” )aproape de obiectivul nostru. Se află aproape de noi şi Partidul Agrar, deoarece mulţi nemţi ruşi sînf o populaţie agricolă; mulţi au votat şi pentru Congresul Comunităţilor Ruse. Dar interesele nemţilor ruşi au fost reprezentate nemijlocit în

blocul ”89” de către Feodor Veştov, candidatul pentru alegerile de

comuniştii. Dar, în orice caz, în cadrul regimului comunist, începînd cu anul 1985, progresul nostru în direcţia realizării acestui obiectiv a înregistrat mai multe succese decît acum. Tocmai înfiinţarea unor regiuni compacte constă problema

noastră. Forma organizării statale poate varia, nu insistăm ca ea să

repete fosta republică autonomă a germanilor d in regiunea

Volgăi. O fonnă de organizare statală este necesară pentru a nu

se pierde cultura, limba, patrimoniul naţional al

poporului în prezent germanii ruşi editează 13-14 ziare. Ca toate mijloacele de informare în masă, astăzi acestea trec. prin vremuri gfele. Tirajul ziarului central "Neues Leben” nu depăşeşte 8000 de exemplare. Desigur, acest tiraj nu satisface necesităţile populaţiei. în localităţile unde trăiesc compact, nemţii ruşi au propriile programe de televiziune, care însă nu sînt pe deplin profesioniste.

Misiunea secretă a lui Constantin Stere (II)’P ă m în t ş i o a m e n iR e p u b l i c a M oldova , sem n a t d e T u dor U stu ro i99

Banii însă încă nu-i asigurau emisarului succesul. Liderii mişcă­r ii naţionale moldoveneşti nu doreau m mod evident să contribuie la chestiunile politice ale cetăţea­

nului român. Stere n-a reuşit să obţină sprijinul Iui P. Dicescu, P.

Gore şi al altor activişti care au încercat să formeze Partidul Naţio­nal Moldovenesc. Potrivit spuselor cunoscutului istoric Şt Ciobanu, abia peste o jumătate de an, cu mare

greu, "dnpă multe consfătuiri cu reprezentanţii grupurilor naţiona­liste moldoveneşti”, el a găsit cinci adepţi cărora le-a furnizat bani şi ă organizat editarea ziarului "Basara­bia”, titlul avînd caractere latine, iar textul - caractere chirilice. Cu toate că în funcţia de rsdactor-şef a fost confirmat un moldovean, practic ziarul era redactat de doi imigranţi din România. Ca din senin, avocatul I. Pelivan, care se afla m fruntea grupului de "naţiona­lişti moderaţi”, s-a apucat de cel mai grea lucia - partea tehnică a Mărului, devenind colaboratorul de încredere al lui C. Stere.

Programul oficial al publicaţiei, ticluit ca luarea în considerare ă poziţiei opiniei publice moldove­neşti, era din punct de vedere politic moderat şi conţinea doar cerinţe referitor la autonomia administrativă a Basarabiei şi la desfăşurarea reformei agrare. Exista însă o 'suprasarcină”, despre care emisarul d ţ peste Prut lăsa să se înţeleagă chiar şi într-un cerc restrâns de persoane, pe care pe parcurs le numise "nucleul mişcării

naţionale”. La una din şedinţele redacţionale el a lansat ideea cu privire la necesitatea stabilirii nu numai a legăturilor culturale, dar şi politice dintre Basarabia şi România,. ”Sau voi cu noi sau noi cu voi, a declarat C. Stere, altfel nu se poate de trăit”. Factorul principal al consolidării "nucleului” consta în cîştig. ”Stere avea bani”, şi-a exprimat peste zeci de ani cea mai puternică impresie de la primele întîlniri cu dascălul său politic Pan Halippa. Seminaristul Ion Inculeţ cîştiga la "Basarabia” cîte 20-25 de ruble lunar, ceea ce depăşea de trei ori salariul unui profesor de la seminar.

Fiind unicul ziar moldovenesc pe. acele timpuri, "Basarabia” a devenit unicul centra de atracţie pentru toată intelectualitatea moldovenească. Sediul redacţiei, într-adevăr, s-a transformat într-iin fel de club moldovenesc. ‘Potrivit afirmaţiilor lui Pelivan din anii ’30, vizitatorii lui permanenţi constituiau un cerc destul de larg, ai cărui membri se situau pe poziţiile românismului, dar nu aveau îndrăzneala să-şi expună în public părerile. Ultima destăinui­re caracterizează în niod adecvat atitudinea opiniei publice moldove­neşti faţă de românism. Practic însă majoritatea autorilor ziarului nu împărtăşeau această concepţie şi, potrivit mărturiilor aceluiaşi memo­rialist, se străduiau să trezească la moldoveni doar sentimental naţional şi interesul faţă de limba maternă, faţă de ”naţiunea noastră moldove­nească, faţă de trecutul ei”, dar

deloc faţă de unirea Basarabiei cu România. Printre autorii "Basarabiei”, nefiind însă membru al "nucleului”, se afla şi Alexei Mateevici, mare gînditor şi poet al epocii sale, care îşi începea atunci activitatea sa literară şi publicistică.

Cercurile de dreapta ale societăţii basarabene erau neliniştite de activizarea romaniştilor. "Zilele acestea, menţiona în ianuarie 1906 în ziarul "Drug” Pavel Cruşevan, cunoscut publicist moldovean, am aflat că la noi se fac încercări care sînt în stare să nască, treptat, în sufletele basarabenil or, înstrăinarea şi uitarea datoriei pe care o au faţă de Rusia... Am aflat că s-a creat un anumit cerc, scopul căruia este de a deschide şcoli româneşti în Basara­bia, de a le preda moldovenilor limba română, de a le dezvolta gustul faţă de literatura română etc”. Anume în rezistenţa patrioţilor moldoveni şi nu a administraţiei de stat a văzut trimisul de peste Prut cauza principală a greutăţilor prin care avea a trece. ”Din mediul lor, în pofida originii lor moldoveneşti, avea să menţioneze el peste un sfert de veac, au apărut nişte naţionalişti

ruşi înflăcăraţi (sublinierea îi aparţine lui C. Stere - n.r.) care se numeau Cruşevan, Purişkevici, Crupenski sau Kasso”. Aceştia erau nişte oameni activi, care se bucurau de susţinerea societăţii basarabene. Primii trei au devenit deputaţi în Duma de Stat, iar Kasso fusese mai - înainte ministru-al Imperiului Rus, romaniştii însă au avut adversari şi mai periculoşi.

în aceşti ani se cristaliza conştiinţa naţională contemporană a moldoveni\or, se forma ideologia moldovenismului, Alexei Mateevici a înfierat distrugerea specificului naţional al moldovenilor de peste Prut, transformarea forţată a limbii lor, trecerea scrisului lor de la grafia chirilică tradiţională la cea latM . în ilustra sa lucrare "Momente ale influenţei bisericeşti asupra originii şi dezvoltării istorice a lim bii moldoveneşti”, el a argumentat originalitatea . lingvistică moldovenească. în ceea ce priveşte identitatea moldovenească, pentru acest gînditor ea era un adevăr incontestabil. în acele timpuri, se situau pe poziţiile moldovenismului istoricul A. Boldur şi un cerc larg de autori ai revistei religioase "Luminătorul". Urmaşul unor boieri moldoveni de viţă, V. Iacubovici finanţa ziarul "Drug” din Chişinău şi se publica cu regularitate în paginile lui. Zeci de ani după aceasta, romaniştii calificau activitatea lui publicistică drept o campanie feroce împotriva "mişcării naţionale româneşti” din Basarabia. Pe arena socială şi-a făcut apariţia' preotul moldovean Ieremia Cecan, publicist religios, care se pronunţa în favoarea originalităţii moldove­neşti şi care, de pe poziţii general umane, divulga abuzurile ierarhilor ţîrcovnici, în ajunul şi în timpul

' primului război mondial. Ieremia Cecan a editat la Chişinău ziarele "Naşe Obiedinenie”, "Bessarabeţ”, "Basarabia”, "Poşta basarabeană” şi

revista ”Dâtoria noastră”.

Cenzulra presei în ţările arabe

(AFP)__________ _"Cenzura care precede trinn-

terea ziarului la imprimerie nu

mai există în ţările arabe”, a declarat Agenţiei Franţe Presse

Avner Gidran, un responsabil al Comitetului pentru protecţia ziariştilor (organizaţie «guver­namentală cu sediul.la New York). "Cenzorul â dispărut în numeroase ţări pentru simplul motiv că acolo sînt menţinute numai ziarele oficiale”, a expli­cat Gidron, cu prilejul unul se­minar organizat dc UNESCO la

Sanaa cu privire la libertatea

presei arabe.în Siria, Irak, Libia sau Arabia

Saudită, ziariştii cunosc dinainte limitele care nu trebuie depăşite, sub ameninţarea cu concedierea sau închisoarea, a asigurat eL b alte ţări arabe, cenzura ia forma presiunilor exercitate asupra ziarelor şi a ziariştilor, a subliniat lă rîndul său Djallal MaM, de la organizaţia Reporteri fără frontiere. Este vorba de Iordania, Liban, Yemen, de ţările din Golf şi Maghreb, unde ziarele pot fi confiscate sau interzise, unde ziariştii riScă să fie arestaţi, să li se inteizică si lucreze sau slnt supuşi altor măsuri de intimidare, a adăugat el. "Anul trecut, ziarele independente din Mauritania au

fost sechestrate de 40 de ori”, a afirmat directorul cotidianului "Mauritanie nouvelle”, Bah Ould Salek. ”1995 a fost supranumit anul cenzorii”, a mai spus Malti. Fiecare sechestrare, în cazul ziarului "Mauritanie nouvelle”, reprezintă o pierdere financiară, "ceea ce este im mod de penalizare a ziarului”, potrivit lui. în ţările arabe, cenzura se. aplică de asemenea ziarelor străine, a£miă Riad Ben Fadhel, redactor-şef al ediţiei arabe a revistei "Le -Monde diptormtique”, a cărei ethipă are sediul în Tunisia. "Odată tipărite, copiile sînt expediate în vamă la aeroportul din Tunis; trimitem apoi exemplare autorităţilor celor 15 ţări arabe pentm a fi autorizaţi să expediem acolo ziarul”, declară el Potrivit tai,

în unele ţări, precum Marocul, nici un număr nn a fast interzis, în vreme ce în altele, ca Suia, nici un exemplar al ziarului nu a fost autorizat din 1993.

Page 4: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

A D B E W ^ S & ja . g f le O lG L s j

marţi, 16 ianuarie 1996 (4^

P.U,M> manifestă deschidere pentru alianţe poUtice, Biroul executiv central al

PUNR, întrunit într-o şedinţă

ordinară în ziua de 13 ianuarie

1996, în municipiul Bistriţa, din judeţul Bistriţa-Năsăud, a luat în

dezbatere problemele stabilite prin

ordinea de zi, legate în principal

de obiectivele strategiei politice a

partidului în anul electoral 1996.

Luînd în consideraţie discuţiile

care au avut loc . şi propunerile

membrilor B.E.C., Departamentul

de Presă al P.U.N.R. este abilitat

să dea următorul COMUNICAT:

1. P.U.N.R. manifestă o totală

deschidere pentru înţelegeri şi

alianţe politice în plan teritorial

în perspectiva alegerilor locale, în,

conformitate cu prevederile

Statutului partidului. Invită PDSR

la un dialog privind finalizarea

colaborării în plan teritorial, în

baza Protocolului dintre cele două

partide, semnat în anul 1994:

2. Consiliul Naţional al

P.U.N.R. din 3 febr., 1996 lua în dezbatere rezultatele participării

partidului la actul guvernării,

precum şi consecinţele politice ale ■participării P.U.N.R. la guvernare.

3. P.U.N.R. va manifesta

iniţiative privind modificarea

legislaţiei în domeniul privatizării,

pîopunînd trecerea F.P.S. în

‘ subordinea guvernului pentru a da

coerenţă şi forţă procesului de privatizare, ca parte componentă a reformei sistemului economic

românesc.

C O M U N I C A T )4. în problemele legislative de

actualitate, parlamentarii PUNR se

vor pronunţa pentru modificarea

legilor 69/1991 şi 70/1991/

solicitînd: -

-menţinerea competenţelor

Consiliilor judeţene în distribuirea

fondurilor bugetare puse la

dispoziţia lor; .-menţinerea' Delegaţiei

permanente şi a vicepreşedinţilor

la nivelul Consiliilor judeţene ca o condiţie a ‘ respectării

pluralismului politic;

-alegerea primarilor prin vot

uninominal;-desemnarea viceprimarilor din

rîndul consilierilor, ori pe liste

un inom inale separate de listele de

primar;-menţinerea competenţelor

prefecţilor la nivelul prevederilor

legislaţiei actuale.5. Avînd în vedere marile

probleme economico-financiare

create de existenţa creditelor şi dobînzilor restante, generate de

inflaţie şi de rata ridicată a

dobînzilor asupra agenţilor

economici d in agricultură,

industria alimentară şi în genere

asupra industriei, PUNR cere

guvernului să facă o analiză

obiectivă şi precisă a acestor

probleme şi să propună măsuri

ferme de redresare a situaţiei, care

tinde să se agraveze şi să elimine din activitatea productivă un mare

număr de agenţi economici, deşi,

în ultimul timp, aceştia tindeau să

realizeze rezultate pozitive, nu însă

de natură să le permită, în aceste

momente, rambursarea creditelor

şi a dobînzilor.D-nul ministru Valeriu Tabără,

vicepreşedinte al PUNR, a

prezentat o informare asupra

situaţiei din agricultură, sesizînd

BEC asupra penuriei de resurse

financiare şi consecinţelor negative asupra dezvoltării

agriculturii. _ /6. P.U .N .R. propuhe

constituirea unui fond bănesc de

ajutorare a sinistraţilor, prin

subscriere publică, fond care'ar

urma să fie administrat sub

patronajul Patriarhiei Bisericii

Ortodoxe Române, în colaborare

cu reprezentanţii celorlalte culte din zonele afectate de calamităţile

naturale. Solicită filia le lo r

teritoriale'ale PUNR să sprijine în

continuare acţiunile de ajutorare a

sinistraţilor.

7. în perspectiva alegerilor

locale şi generale, PUNR cere o

transparenţă totală în ceea ce

priveşte fondurile care se vor

vehicula de partide în alegeri.

Solicităm, ca atare, partidelor

politice angajate în alegeri să

declare fondurile de care dispun

şi provenienţa acestor fonduri.

8. BEC cere parlamentarilor săi

sâ intervină soliciţînd Ministerului

de Externe publicarea răspunsului

părţii maghiare la iniţiativa de

reconciliere istorică româno-

ungară propusă de preşedintele Ion

Iliescu.

9. BEC a luat în dezbatere

aspecte ale colaborării în cadrul

BUN, îndeosebi referitoare la

relaţiile cu MER, la discuţii

pariicipînd şi d-nul Eduard Victor

, Gugui, preşedintele acestei

formaţiuni politice.

10. BEC a luat în discuţie

propunerea de suspendare din

cadrul BEC al PUNR a d-lui

senator V iorel Sălăgean,

propunere votată de majoritatea

membrilor BEC.

Referitor la scrisorile deschise

ale d-lui deputat Ioan Gavra, s-a

luat hotărîrea discutării lor în

cadrul Consiliului Naţional al

PUNR, din 3 februarie 1996.

Au fost discutate de asemenea,

şi probleme ale activităţii curente

a filialelor PUNR din teritoriu,

stabilindu-se şi un proiect de

ordine de zi al C onsiliu lu i

National al PUNR din 3 februarie

1996.

Şeful departamentului de presă, imagine şi

mediatizare senator MirceaVÂLCU

Fidesz pu n e condiţii p e n tru reconcilierea r o m â n o -u n g a râUniunea Tinerilor Democraţi

- Partidul Civic Ungar (Fidesz) a înaintat guvernului ungar un memorandum în care se scrie, între altele:

"Punctul de vedere al Fidesz - Partidul Civic Ungar este ca sarcina primordială a politicii ungare regionale şi cu privire la minorităţi este aceea de a întări securitatea şi stabilitatea zonei, ’ favorizînd în acest mod integrarea euro-atlantică' a Ungariei. Această politică poate avea succes doar dacă duce la îmbunătăţirea relaţiilor cu ţările vecine şi la satisfacerea cerinţelor legitime ale comunităţilor maghiare de peste hotare.

Politica ungară regională şi cu privire Ia minorităţi a dat greş.

în urma efectului destabilizator al tratatului de bază ungaro-slovac, Fidesz doreşte o cît mai rapidă cotitură în politica regională şi cu

privire la minorităţi. în cadrul negocierilor romăno-ungare nu se

mai pot repeta greşelile pe care politica extemă ungară le-a făcut în cursul edificării relaţiilor slovaco-ungare.

Punctul nostru de vedere este că procesul de apropiere româno- ungar poate duce la rezultate numai dacă vor fi îndeplinite

următoarele condiţii:1. Tratativele dintre guvernele’

român şi ungar nu reprezintă numai obiectul unor norme juridice, ci şi ale unor instituţii, cerinţele instituţionale ale

guvernului ungar concordă cu

cerinţele instituţionale ale

colectivităţii maghiare din România;

2. Statul român îşi asumă garanţia că va asigura din finanţele statului, prin lege, învăţămîntul în limba- m inorităţii naţionale maghiare, incluzînd şi reînfiinţarea Universităţii Bolyai. De asemenea, guvernul ungar şi UDMR vor

primi garanţii pentru rediscutarea paragrafelor din: Legea învăţăm întului din România, inermiminate de UDMR; ’

3. în concordanţă cu recomandarea Consiliului Europei, făcută cu prilejul prim irii României în această organizaţie, bisericile îşi vor reprimi bunurile imobile;

4. Concomitent cu negocierile

care vor începe cu guvernul ungar, guvernul român va începe negocieri şi cu organul legitim de reprezentare a maghiarilor din România, UDMR, cu privire la modul de realizare practică , a autonomiei colective, bazate pe dreptul de autodeterminare

internă; /5. Documentele de

reconciliere româno-ungare vor fi semnate de reprezentanţii celor două state cu acodrul UDMR, organul legitim de reprezentare

a maghiarilor din România./ în cazul îndeplinirii acestor condiţii, Fidesz va vedea o intenţie politică sinceră şi o posibilitate reală pentru apropierea între cele două ţări”.

(Rompres)

B u m e r a n g u l c u noroLa acest început de an (printre

altele şi electoral) PUNR

reiterează tendinţele de acaparare

a unor sectoare "cheie” ale

societăţii civile, aproximativ în

stilul PDSR, dar fără subtilitatea

acestuia, într-o manieră foarte

îndepărtată de principiile

educaţiei civice. De data aceasta

este vorba de prestigioasa

Universitate clujeană, dată fiind

apropierea alegerilor organelor de

conducere ale acesteia. Ţinta

atacurilor o constituie rectorul

Universităţii, prof. Andrei Marga

şi decanul prof. Vasile Boari,

deocamdată...

"Adevărul de Cluj” din 11

ianuarie şi 13-14 ianuarie publică

două comunicate ale Biroului de

presă PUNR pe această temă,

cuprmzînd numeroase acuzaţii

personale, formulate în cel mai

autentic stil de partid unic,

"demascator” şi pătruns de

”manie proletară”, formator şi

deţinător al întregii opinii publice.

Aş putea lua pe rînd cele 12 puncte şi subpuncte ale comunicatului de joi, 11:1.96 şi

cele 11 puncte ale comunicatului

de sîmbătă, 13.1.96, spaţiul însă

nu-mi permite. Dar ca şi fiu al

acestui oraş, ca şi universitar,

precum şi ca membru activ al

opoziţiei democratice, iau(

următoarea atitudine:

1. Comunicatele PUNR constituie un amestec grosolan şi

scandalos în viaţa universitară,

ţintind la acapararea puterii în

universităţi şi im plicit la

politizarea spaţiului academic.

PUNR copiază acţiunile (de altfel

reuşite) ale fasciştilor legionari şi

comuniştilor din ţara noastră (şi nu numai). /

2. Atitudinea PUNR Cluj

constituie un atac la adresa

autonomiei universitare, pentru că nici un partid nu are voie, mai

ales total nechemat cum este în

cazul de faţă, să rezolve

problemele universitare.

: 3. Acţiunile PUNR sjt’ j >

îndreptate; în fond, împotriva pc,

drapelului integrării europene; învăţăm întului românesc împotriva celei mai bine cotat

istituţii de învăţămînt superior, p

plan internaţional, din ţară.

.4. Furia dezlănţuită a PUN

este perfect explicabilă prin fapte

că nu a reuşit să-şi aserveass

Universitatea clujeană, cărei

ţinut capul sus şi a rezistat tuti®.

presiunilor din ultimii ani.

5. Am convingerea fermi eunoscînd şi fiind prieten cu mul

membri PUNR din Cluj, ci

aproape nimeni din partid

aprobă conţinutul comunicatei! "Biroului de presă”, de unde

ipoteza că acest birou este fom?

din unu, poate doi memkt;

PUNR; dar ”de frunte”.

6. PUNR are (şi mai a

avea) serioase problens

electorale în acest an, în Ck

cartierul general al partidului

Este, oare, un atac vulgar t. adresa conducerii celei ma:

importante instituţii clujene de

cultură care ne face apreciaţi

toată Europa, cel mai înţelept pas propagandistic? Asigură, oare,

această campanie de denigrarea

rectorului Andrei Marga. creşterea popularităţii PUNR îl

sînul electoratului? Speră PUN?,

ca în acest mod, total nedemn s

respingător, să-şi atragi

simpatizanţi? Iată nişte întrebări la care ■ Departamentul

Propagandă al PUNR Cluj trebui să mediteze, pentru câ ut

vechi proverb românesc spune ci

”cine seamănă vînt culege

furtună”, iar arma împroşcării ra

noroi să fie o armă perversă, care

se întoarce împotriya celui care a

aruncat-o, ca un bumerang. Ut

bumerang cu noroiul însutit pe

parcurs...'Prof.dr. Nicolae MAIER,preşedintele Partidului

Alianţei Civice Cluj

V a lo r i a m e s te c a te”BeIa Kun: - revoluţionar

ungur. EI a instaurat în Ungaria

republica Sfaturilor (1919), care

n-a pu tu t rezista invaziei române...” . / .-■.

”Horty. de Banea Măre: -

am iral şi om politic ungur.

Ministru de război în guvernul

- î

Faptele sînt eele m re ne definescDomnule Zanc, în replica pe care v-am

dat-o ("Domnule Zanc am fost colegi”) la afirmaţia dumeavoastră ”cred că electoratul s-a convins că P.D.-ul e departe de a sluji cauza naţională, dezvoltarea unei economii româneşti puternice” am arătat că PDSR poartă, împreună cu PD, responsabilitatea guvernării în anii 1990, 1991 şi 1992.

în continuare dumneavoastră, în răspunsul pe care l-aţi dat, faceţi abstracţie de această realitate pe care o ştie toată lumea. Guvernul Roman şi-a pus în aplicare reforma pe baza actului legislativ din parlamentul României, pe baza- bugetului votat în parlamentul României. Această majoritate FSN-a creat două partide, PDSR şi PD, în urma rupturii din 1992. Majoritatea covîrşitoare a foştilor parlamentari FSN îi regăsim azi între parlamentarii celor două partide. I,a aceste fapte trebuie să vă referiţi în răspunsul dumneavoastră. Pentru câ faptele sînt cele care definesc oameni, partide poUtice. Diferenţa dintre fapte şi intenţiile declarate

este măsura demagogiei. A compară performanţele guvernului Roman cu cele ale guvernului PDSR, guvernul Văcăroiu, este într-adevăr inutil, o simte fiecare pe propriul buzunar. în trei ani de guvernare, PDSR a reuşit să mărească datoria externă a României cu 6 miliarde dolari iar dolarul să sară de la 450 lei’la 2600 lei. -

La afirmaţia "Reacţia domnului Păcurariu

esţe firească, dacă avem în vedere că atunci cînd aude că-i strănută şeful, el începe să ia

aspirine”, nu pot să vă răspund decît prin a vă spune că pînă la vîrstă de 50 de ani n-am făcut nimănui nici un "Omagiu” şi să vă reamintesc de .coktail-ul organizat de dumneavoastră pentru Petre Roman, cînd a fost vizibilă pentru toată lumea, bucuria cu care vă îndeplineaţi obligaţia de gazdă. Eu cred câ atunci, dacă Petre Roman ar fi răcit, dumneavoastră aţi fi făcut o injecţie cu polidin*

Iuliu Păcurariu preşedinte P.P. Cluj

L a îs ic e p it de m e le c to ra lDemnitarii români .îşi fac publice

dosarele întocmite de fosta Securitate şi îşi declară averile. Au început pregătirile penfru balul alegerilor. Se desfac alianţe

vechi, se fac şi se studiază alianţe noi, se sondează opinia electoratului, se fac

estimări'procentuale. Vicepreşedintele unui partid rămas în'fostul'"patrulater roşu” prezenta trei variante de alianţe

posibile, care le-ar asigura 40% din

electorat. De ce nu discută între ei, domnii colegi de partid şi se dau în spectacol public prin scrisori şi declaraţii pe puncte

în stil chinezesc? După Alianţa Civică avem şi Alianţa Social-Democrată.

Întrucît, pînă în prezent, din declaraţii, nu rezultă nici o referire la soarta

alegătorului, înseamnă că în lupta pentru putere el, alegătorul, fie că nu prezintă interes, fie că nu i se poate promite nimic.

Alegătorul va fi luat în calcul de către

regiile autonome la scumpirea curentului, a gazului şi a întregului lanţ de creşteri de preţuri.

. In numele PRM pe care-1 reprezint fac o propunere politicienilor să fie realişti şi să renunţe la ciolan, să pună pe primul plan interesele ţării şi ale poporului nostru. Pentru ieşirea din starea grea în care se găseşte ţara, P.R.M. propune măsuri ferme pentru:

- limitarea la maxim a cheltuielilor pentru deplasări în străinătate, pentru tot felul de aniversări, recepţii şi simpozioane; greutăţile

tranziţiei să fie suportate de către toţi; reducerea decalajului mare dintre salariile

mari şi cele mici - salariul minim să fie 400.000, salariul maxim să nu depăşească 800.000 lei; tot, ce s-a .strîns prin căi

necinstite, bunuri materiale sau bani, să se înapoieze statului; să se acorde prioritate dezvoltării şi modernizării agriculturii şi

ramurilor industriale rentabile şi competitive pe plan extern; asigurarea condiţiilor de învăţătură, locuri de muncă sigure, locuinţe pentru tineri.

Nicolae CĂRĂUŞ vicepreşedinte P.R.M. filiala Cluj

contrarevo luţionar de

Seghedin, a luptat în l? ţ

împotriva lu i Bela Kun. Ate» ’

regent în 1920, a instituit K

regim autoritar şi consens!

... încearcă un armistiţiu separ

cu URSS, dar fusese răsturc

de p a rtid u l fascist Cruci

frînte”. .

"Moldova: ... Istoria. 19t__

B asarabia este anexată £

România...”

Nu stimaţi cititori români, t -

am citat nici din encicloped

sovietică şi nici dintr-un dicţiosî

nazist, am citat din Le PE!:

LAROUSSE 1994.

Cum se face că vale

comintemiste sînt prezente ani

rînd în această prestigios;^

instituţie? Dar şi Romain Rolk{

şi Sartre şi mulţi mulţi alţj

intelectuali de frunte, au încurc,

valorile. Am putea să-[

compătimim pe francezi, dacă i-,

ne-ar durea, dacă situaţia noastr:,

nu ar fi atît de gravă. j

Problema noastră este că MAI-:

ambasadorii noştri, ataşaţi culturali, într-un cuvînt, zecile ori u

sutele de "activişti culturali’’

au reprezentat poporul roma» ___

Franţa, pe banii noştri, a r contribuabililor, dorm. Şi ni

oricum, ci pe franci. _

Octavian CÂPĂŢINÂ

Page 5: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

marţi, f 6 ianuarie 1996 ARTĂ-CULTURĂP r in s a t e le t r a n s i lv a n e - d e s p r e E m in e s c u

în peregrinările mele din anii şaptezeci, peregrinări oficiale cu delagaţie, ştampile şi semnături, pentru “temele de plan” ale Academiei,

pe lîngă chestionarele care-mi slujeau pentru redactarea cercetării (vînâtoare, pescuit, cules din . natură, albinărit, extragerea aurului, superstiţii,

naştere, nuntă, înmormîntare, etc. etc. ...) aveam întotdeauna la mine un număr de întrebări, un set de chestionare care aşteaptă şi azi lumina tiparului. v Aveam cele mai neînchipuite întrebări şi primeam

cele mai neaşteptate răspunsuri. Cînd oamenii erau siguri că discuţia este “între noi” şi că “nu merge

mai departe”, ascultam minuni ale gîndirii sănătoase,; de tip tradiţional, ca şi aberaţii ştiinţifice pe care le savuram cu o plăcere nebună, neştiind dacă notez informaţii mitologice, S.F., sau strategii politice ale

noii ordini mondiale (ale timpului). ; , ■ )■ Azi, despre EMINESCU. Din dorinţa de a

cunoaşte ce se cunoaşte sau ce reprezintă zeul

poeziei româneşti pentru talpa ţârii, au adresat un număr de întrebări în zonele: Munţii Apuseni, Bihor, ’

Sălaj şi Ţara Bîrsei. întrebările se adresau bătrînilor, celor foarte bătrîni; oamenilor de vîrsta a 2-a, dar şi tinerilor, acea clasă semi-muncitorească, semi- ţărănească, semi-proletară, semi-utecistă, semi...

Răspunsurile sînt de multe ori, de o frumuseţe din zodia acelui estetic ţărănesc care te amuţeşte, care-ţi ia graiul. Cred că este semnificativ faptul că nu am găsit ţăran care să nu fi auzit de Eminescu (mă refer la eşantionul meu). Am găsit un ţăran cu patru clase care citise opera politica a lui Eminescu. Adevărat este că în casa «cărturarului» meu am găsit şi pe Xenopol şi pe

Petru Maior. Erau de asemenea pe raft (dar şi în capul lui) Iorga, Daicoviciu (Constantin şi Hadrian) şi mulţi

alţii. Acest minunat şi anonim Om din Ocoliş ştia versuri: cu duiumul, iar plăcerea de a sta seara cu el era imensă.

Dar ar fi o greşeală să credem că tot ţăranul avea’ sau are în casă cîţiva metri de raft cu cărţi... revenind

la întrebări sau mai bine zis la răspunsuri antologice, redau aici doar cîteva din chestionarul Eminescu.

- “Ceea ce ştiu eu despre Eminescu e aia cu «plopii fără soţ»... Mai ştiu eu povestea cu fata de împărat şi,

şi... am cam uitat, că-s bătrîn”. . -. - “Io numa aia ştiu şi n-o uit că ‘noi locului ne ţinem, cum am fost aşa râmînem’... ăsta-i miezul, şi de aia Eminescu nu piere în veci”.

- Un bătrîn hîtru din Bihor, mi-a spus că nu prea ştie el «ştrofe şi vorbe», dar el a citit cîte ceva şi a învăţat de la Eminescu că “muierea-i trădătoare, ştii matale

chestia aia cu Samson şi cu Dalila, şi dacă o spus-o Eminescu, aşe-i... ” I-am spus că “povestea” este din Vechiul Testament... Mi-a spus că ştie el asta, da’ aşa

cum i-a citit-o nepotul, din Eminescu îi mai frumoasă

şi mai mult îl crede pe Eminescu decît.. “mă înţelegi dumneata”...' /

Un brănean şmecher mi-a spus că “trebuie să. învăţăm., că ce o păţit Eminescu se trage din prea

multă ştiinţă şi cîte o Veronică care-ţi suce mintea... omul are un cap şi acolo nu încape toată învăţăturalumii, dacă nu înveţi asta, înnebuneşti! ’

Mă opresc aici cu fişele de teren şi cu amintirile.

Mai retrăiesc acele seri şi nopţi din colibe din Munţii Apuseni, din Castelul Bran, din case îngrijite, din camere “oficiale” cu ploşniţe, din sedii CAP, din camere de dispensare, din dormitoare de internat cu priciuri... pe unde am fost cazat şi unde, seara, la un bec de 25, însemnat de harnicele muşte ale vremii, notam, ascultam şi judecam “istoria” noastră prin memoria acelor “înţelepţi ai satului” sau a celor mult

mai tineri, care au buchisit literele, făcînd zilnic mulţi km, care s-au adăpostit adesea de ploi sau grindină la vreo stînă de pe drum, în vreo colibă de pădurar,

ascuUînd pînă trece furtuna despre uriaşi sau zîne...Nu odată mi-au venit în minte vorbele poetului

sărbătorit: “Băiet fiind, păduri cutreieram...”Tiberiu GRAUR

Cu gîndul la Luceafăr

Ziua de 15 inuarie, zi de

răscolitoare priviri ce urcă spre Luceafărul dim ineţii culturii române. Prin sărbătorirea naşterii lui

Mihai Eminescu, la fiecare mijloc de ianuarie, ne simţim parcă mai înalţi, mai viguroşi, mai uniţi, cu

gîndul la nemurirea limbii şi a poporului român. '

Cu gîndul la Luceafărul poeziei româneşti, aii sărbătorit naşterea poetului şi elevii Liceului Teoretic “Ana Ipătescu” din Gherla. în

I S ă c in if e ^ s t c t r i c iA l t u r c i le I c i G h e r la

această şcoală a devenit tradiţie organizarea unor manifestări literare cu largi valenţe educative. Şirul de activităţi dedicate poetului a început cu recitalul de poezie “Numai poetul...”, cu participarea celor mai

talentaţi elevi ai clasei a V-a F. Cei mai buni recitatori ai liceului s-au întrecut în cadrul concursului “La steaua...”, prim ii clasaţi fiind

premiaţi cu cărţi.Punctul culminant al acţiunilor

organizate la începutul acestei săptămîni la Liceul Teoretic “Ana

I n a u g u r a r e a B ib l io t e c i i I t a l i e n eLa finele săptămînii trecute a

avut loc, la Facultatea de Litere din

C lu j-N apoca , in augura rea

B ib lio tec ii'Ita lie ne , instituţie

cu ltura lă fondată sub egida

Universităţii “Babeş-Bolyai” , a

Catedrei de Limbi şi Literaturi

Romanice şi a Societăţii “Dante

Aligliieri” La inaugurare au fost

de faţă, aşa cum am mai anunţat,

d o m n ii .d r Fabrizio Insera -

consilier al Ambasadei Republicii

Italia la Bucureşti, dr. Salvatore

M astropasqua - d ire c to ru l

Institutului Italian de Cultură din

capitala României, precum şi

rectorul Universităţii “Babeş-

Bolyai” - prof. univ. dr. Andrei

Marga, prof. univ. dr. Mircea

Muthu - decanul Facultăţii de

Litere, prof. univ. dr. Marian

Papahagi - şeful Catedrei de Limbi

şi L ite ra turi R o m an ice şi.

preşedintele filiale i clujene a

Societăţii “Dante A lighieri” , o

numeroasă asistenţă alcătuită din universitari, studenţi, gazetari.

Constituită ca prim nucleu al

viitorului Centru Cultural Italian la

Cluj-Napoca, Biblioteca a fost

dotată prin donaţii de cărţi din

partea unor universităţi italiene

precum şi prin intermediul unor

iniţiative particulare sau publice,.

din rîndul cărora se d is ting

profesorul Lauro Grassi, profesorul

Franco Pedrotti, de la Universitatea

din Camerino, care a donat circa

250 de volume, Societatea “Dante

Alighieri” şi Ambasada Republicii

Ita lia la B ucu reşti. Despre

semnificaţia inaugurării acestui

focar şi centru de cultură, menit să

contribuie la răspîndirea culturii

italiene în România - ţară în care

interesul faţă de limba italiană este

în creştere şi în care, potrivit

p ro fesoru lu i M ircea M u thu ,

aproape toată lumea cunoaştre

italiana, fără să o vorbească - au

avut scurte intervenţii: prof. univ.

' dr. Mircea Muthu - care a donat

Bibliotecii dip lom a şi medalia

Universităţii “La Sapienza” din

Roma (primite, recent, în cetatea

eternă, de Universitatea “Babeş-

Bolyai”, cu ocazia decernării titlului

de Doctor Honoris Causa prof.

Rosa del Conte); prof. univ. dr.

Andrei Marga - care a subliniat

faptul că inaugurarea Bibliotecii

Ita liene se înscrie în cadru l

proiectului lansat de rectoratul

Universităţii în urmă cu trei ani,

acela de a înfiinţa biblioteci şi

centre culturale în m unic ip iu l

nostru, în scopu l m od ificării

sistemului de acces al studenţilor

la m arile va lo r i ale cu ltu r ii

universale, precum şi al asigurării

celor 15 facultăţi cu literatură de

specialitate în mai multe limbi.

S-a dat citire mesajului profesorului

Franco Pedrotti de la Universitatea

din Camerino, iar d r Fabrizio

Insera a exprimat speranţa că nou-

înfiinţata bibliotecă îşi va spori

fondul de carte prin intermediul

altor donatori italieni şi că acest

prim pas va facilita expansiunea

culturii italiene în această regiune.

A fost evocată personalitatea

profesorului Gianfranco Se'rra care,

timp de două decenii, în perioada

interbelică, a contribuit, la formarea

în cadrul Universităţii clujene a

unor strălucite generaţii de italieni

rom âni. M an ifestarea a -fost

încununată prin deschiderea unei

expoziţii de g ra fic ă ita liană

contemporană.

Michaela BOCU

LBBiSimo'sUs cariaJoi. IS lamuric a c . |a om ]7,00, v<t aie:t Ioc, în sal.) festivă a

Institutului kvlogic crccti-c«!o!ic din Cluj-Mpi-en (str Muilor nr. 26) Unwrw uirîii iiitiluhlc DON HOSCO - CliA IM CLL M C.THIKJ, lueMr J.ihiir :tă in doua \oliinv (440 1 502 p jilepr. di. S JiiuParclrea 1’re/juUrcji.ar.ii \a 11 lăbuţa de pr proi unii ’icrtulwn l.anga

Ipătescu” l-a constituit simpozionul intitulat “Porni Luceafărul”, cu participarea elevilor din clasele

liceale. Lucrările prezentate au fost deosebit de interesante, reuşind să cuprindă cele mai importante momente ale creaţiei eminesciene.

Activităţile literare iniţiate .la Liceul Teoretic “Ana Ipătescu” din Gherla au fosţ organizate prin grija

profesorilor Felicia Rus şi Ioana Dumitrescu, animatorii vieţii literare

; din această unitate de învăţămînt, cu vechi traditii. SZ. Cs.

“Zilele,99eminesciene

în această perioadă,7 în cadrul activităţilor de reeducare din

Penitenciarul Gherla, un loc important îl ocupă manifestările prilejuite de aniversarea naşterii lui M ihai Eminescu. Organrzîrid “Zilele eminesciene”, serviciul cultural-educativ din închisoarea

gherleană acordă atenţia cuvenită

evocării personalităţii poetului

nostru naţional şi universal,

luceafărului poeziei româneşti.

în cluburile unităţii şi la

biblioteca din incintă au loc

medalioane literare, concursuri

“Cine ştie, răspunde” şi momente

poetice cu participarea celbr mai

talentaţi membri ai cenaclului

literar “Lucian Blaga” al

deţinuţilor. Un grup. de locatari ai

închisorii , interpretează

dramatizarea unui fragment din

“Scrisoarea ’a IlI-a”, iar formaţia corală se prezintă în . faţa spectatorilor adunaţi în clubul unităţii cu un original portativ liric pe versuri 'eminesciene. Sub

genericul “Dor de Eminescu”,

membrii cenaclului literar “Lucian Blaga” prezintă cele mai cunoscute

poezii din opera marelui nostru , poet: Punctul culminant al manifestărilor omagiale organizate în Penitenciarul Gherla îl constituie montajul literar-muzical intitulat “De-acuma nu te-oi mai vedea...”

SZEKELY Csaba

C M . E M IN E S C U ( O p e r e X I I ) )

P U B L I C I S T I C Ă (1 ianuarie - 31 decembrie 1881)

Românii din Rusia stau numeric în raport cu

populaţiunea monarhiei ruseşti ca o jumătate de m ilion la optzeci de milioane, ca 1:160;, românii din Ungaria stau însă

ca 1:6, ba faţă cu maghiarii (trei milioane către patru şi jumătate milioane) ca 2:3.

Dacă, aproape egali la număr

cu maghiarii,, ei rezistă cu mai mult succes curentului guvernamental de dezna­ţionalizare nu c un semn că ungurii nu vor, ci că nu pot

să-i: maghiarizeze.Voinţa există. ■Această voinţă se sfarîmă de

o alta tot atît de puternică, dar

nu e mai puţin adevărat că ea există şi e un izvor nesecat de:

vexaţiuni -zilnice.

[1 septembrie 188i]

Regimul parlamentar, în loc

de-a fi regimul unor grupuri de

interese generale, în loc de-a fi lupta şi armonizarea între .marile interese

ale claselor economice, e în esenţăO luptă între liste de persoane cari, în privirea principiilor, nu prea ştim

, în ce şe vor fi deosebind. Duelul

între reputaţii individuale a luat loc comparării de argumente şi al luptei ’

între convingeri;

[29 noiembrie 1881]

Lumea este scandalizată de îmbogăţirea aşa de repede a cîtorvâ din cei ce au mai multă acţiune

^asupra guvernului ţării! Abuzurile

şi- deşanţarea au fost denunţate în public chiar de către preşedintele Consiliului de M iniştri şi.de preşedintele Camerei legiuitoare.

Şi cu toate acestea demoralizarea (î)şi urmează cursul, oameni

înfieraţi de'opinia publică stau în

capul departamentelor şi în capul

judeţelor şi exemplul dat mai sus ş-a întins repede pînă în cele din

"urmă strate ale societătii.

Cerind-dar o bună organizare în

întru nu trebuie să pierdem din vedere că legile cele mai bune nu pot da decît rezultate rele în mîini deprinse ă le viola şi că, mai mult decît cele^mai bune legi, o economie înţeleaptă şi o administraţie onestă pot ajuta la nălţarea claselor muncitoare şi Ia

ocrotirea lor.[6 decembrie 1881]

Ei bine, a fost un adevărat noroc pentru toată opoziţiunea că pahidermele bipede cari formează

majoritatea şi ^sprijină guvernul (î)şi întind obrazul pentru a primi loviturile străinătăţei. Dar oare pentru ţară lucrul este indiferent? Oare aceste cocote politice,

impertinente azi, făţuite mîni, lovite peste sulimanul pretextatului lor patriotism, aceşti oameni care- şi sapă singuri orice urmă de

autoritate morală arătîndu-se slugarnici şi linguşitori către străini mai pot păstra destulă putere,

inspira destul respect' pentru a reprezenta interesele ţării? :

[20 decembrie 1881]

Dar dacă,o ţară se poate

guverna astfel, dacă prin săturarea unor serii de interese private se poate amorţi şi paraliza băta ia .

liberă a inimei ei, daca-n ' locul deliberării poate veni stupid itatea unei-turm e conduse de bunul plac a doi- trei oameni, la ce mai treSuie atunci Parlam ent, la ce

alegeri? Toate lucrurile cîte se fac astăzi s-ar putea face fără aparatul costisitor al

unor reprezentaţiuni cari nu mai reprezintă nimic.

, - [22 decembrie 1881]

Nu vorbim aci de personalităţi. Desigur există persona lităţi oneste în

această breaslă, dar ele sînt aşa pentru că aşa le-a făcut

Dum nezeu. Industria gazetăriei în sine e expusă unor primejdii morale de cari

publicistul cutare ori cutare

scapă, de cari publicistica nu poate scăpa.

[23 decembrie 1881]

P re c iză ri privind assSonpinia universitară( lu a r e d e p o z iţ ie la s o lic it a r e a p r e s e i)

. 1. Domnule Rector Andrei MAR­GA, în discuţia publică asupra Cartei Universităţii “Babeş-Bolyai” ' unii lideri locali au invocat diminua­rea rolului administraţiei locale în relaţie cu viaţa universitară. Care este opinia dumneavoastră asupra acestui aspect?■Andrei MARGA: Carta

Universităţii “Babeş-Bolyai” rămîne cel mai elaborat document din ţară în materie. Tradiţia autonomiei

universitare în ţara noastră, din motive cunoscute, nu este lungă. Devine astfel explicabil faptul că discuţia publică a debutat cu inexactităţi. Unii activişti politici locali se pronunţă asupra Cartei fără a o fi citit şi înţeles. Evident, Carta nu şi-a propus să satisfacă interesele contextuale ale nimănui. Ea asumă autonomia universitară, în accepţiunea proprie a termenului. Ne bucură că prefectul judeţului, domnul Grigore ZANC, a sesizat înnoirea

produsă prin Cartă şi anvergura

opţiunilor ei modernizatoare. Aş sublinia cît se poate de limpede că opţiunea expresă a Cartei este crearea unei noi reţele de conexiuni între universitate şi economie şi administraţie. în acest sens, Carta a şi conceput instituţii prccumMarele Senat, Consiliul Sponsorilor, Asociaţia Absolvenţilor, Centrul de Consultantă şi Plasament al Studenţilor etc. şi, de asemenea,

formarea continuă, învăţămîntul la distanţă etc. Noua reţea de conexiuni este parte a reformei universitare. Spus foarte simplu, dacă vrem de Ia

universităţile noastre performanţe, atunci trebuie să le recunoaştem o autonomie funcţională şi să admitem că naturala legătură a universităţilor cu mediul economic

şi administrativ ar fi râu modelate de soluţiile vechi. Autonomia universitară nu este un scop în sine, ci mijloc pentru funcţionare optimă. în sfîrşit, din foarte multe motive,

universităţile de prim plan ale ţării au nevoie acum de reglementări noi, pentru a obţine performanţe competitive.

Andrei MARGA, rector-

Page 6: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

Jk fD E E W y F S O lLd ie O l& a l

martî, i6 lanusrie 199-6 mEVALUAREA STĂRII DE SIGURANŢA Ifj

PROGRAMULENERGETICNUCLEAR

Premisele afectării programului energetic nuclear naţional au continuat să se inscrie pe o traiectorie anticipată de instituţia noastră datorită potenţialului ridicat de transformare in ameninţare la adresa siguranţei naţionale.

Principalii factori de risc relevaţi

au fost localizaţi în spectrul unor

acţiuni de prejudiciere sistematică a intereselor părţii române în derularea contractului de punere în

funcţiune a primului grup energetic nuclear de la CNE Cernavodă, inclusiv prin. reducerea aportului autohton în asigurarea primei încărcături de combustibil nuclear şi a necesarului de apă grea.

Referitor la această temă, a apei grele,reamintim în primul tind telespectatorilor câ la TVR s-a prezentatsituafia în carese află fabrica românească de profil care, Intim plător” realizează cea mai bună apă de acest gen, cu o puritate de 99,99 la sută, cum nu se mai găseşte nici unieîn lume. Bar fabrica estepusi pe semibutud. De ce? Nu cred că e cazul să explicăm. Sîntem foarte buni în multe domenii de activitate, veritabili concurenţi pentru vestul mai mult sau mai puţin îndepărtat, pentru care motiv trebuie si fim îngenunchiaţu Comentarii şi argumente nu au sens de această dată. Din episodul precedent, din cel de astăzi, din cde ce vor urma puteţifiecare trage con duzii.

(N. N.)

Ca urmare ă dezinformărilor

interesat vehiculate în legătură cu stadiul real al investiţiiei, partea

. română a fost pusă în situaţia de a accepta ca importul de combustibil nuclear necesar să se realizeze cel mai tîrziu pînă la 31 decembrie 1994. Evenimentele care s-au

derulat ulterior au demonstrat că aceasta a fost necesară abia la sfîrşitul lunii mai 1995, în condiţii şi aşa premature. în acest interval, Fabrica de Combustibil Nuclear

Piteşti ar fi putut produce integral

prima încărcătură.în cazul apei grele importate, s-a

impus aducerea celor 335 tone în decembrie 1994, deşi aceasta a fost

necesară abia în iulie 1995. In această perioadă, Uzina Romag a mai produs 60 de tone, iar amînarea evaluării importului ar fi condus la reducerea efortului valutar.

Datele şi informaţiile obţinute au

permis evidenţierea unei multitudini

de aspecte negative produse în derularea acestui program investiţional: asigurarea calităţii şi

securităţii nucleare, extinderea cheltuielilor cu asistenţă tehnică,

deturnarea de fonduri din credite externe angajate şi solicitarea de noi credite pentru exploatarea obiectivului în primele 18 luni de funcţionare, blocarea sistematică a'

transferului de cunoştinţe tehnologice şi de responsabilităţi

către partea română, în pofida prevederilor contractuale, amînarea

repetată a termenului de. punere în funcţiune şi administrarea fondurilor fără respectarea prevederilor

contractuale.Deşi în luna mai 1995, după ce

nu s-a respectat nici unul din nenumăratele grafice intermediare dc lucru s-au dat asigurări că

finalizarea Uzinei nr. 1 se va realiza

în luna decembrie 1995, stadiul

. actual al lucrărilor, precum şi maniera deficitară de conducere a

acestora converg spre perspectiva, în varianta cea mai optimistă, că acest obiectiv va putea deveni exploatabil comercial la jumătatea

' anului 1996. în aceste condiţii se anticipează pierderi importante

pentru partea română, care provin din nelivrarea energiei electrice (în valoare de aproximativ 600000

dolari/zi., şi efectuarea de cheltuieli

‘ suplimentare cu asigurarea asistenţei

tehnice datorate prelungirii cu cel puţin un an şi jumătate. •

In absenţa unui control riguros

din partea beneficiarului, administrarea fondurilor financiare alocate a favorizat deturnarea lor

parţială în scopuri ce nu au servit realizării investiţiei. Acest aspect a .

fost confirmat şi de recentul control efectuat de Curtea de Conturi, care a constatat deturnarea a circa 4

milioane de dolari canadieni

La prejudicierea intereselor

naţionale a contribuit şi beneficiarul , investiţiei, care, prin lipsa sa de

implicare şi menţinerea unei situaţii, de dependenţă faţă de informaţiile oferite de partenerul extern, nu-şi poate elabora prognoze în scopul întreprinderii unor măsuri preventive eficiente. Informaţiile obţinute în ultima perioadă.relevă

ralierea ambilor parteneri, deşi cu motivaţii diferite, la tendinţa de

accelerare forţată a lucrărilor, pentru înscrierea în graficele elaborate. Prin această practică s-ar putea crea

premizele producerii unor noi prejudicii pentru economia naţională, după intrarea oficială, pur formală, a obiectivului în exploatare.

TRANSPORTUL MARITIM

ŞI FLUVIALEvaluarea datelor şi informaţiilor

obţinute a relevat existenţa unor

fapte şi fenomene de natură a afecta capacitatea de transport naval şi a limita participarea ţării noastre la traficul european şi internaţional.

Au fost identificate o scrie de interese şi acţiuni, iniţiate îndeosebi în cadrul unor activităţi de

cooperare externă, a căror consecinţă este scăderea şi chiar anihilarea capacităţilor autohtone de

transport maritim şi fluvial, fiind

previzibilă pe termen mediu reducerea pînă la excludere a potenţialului românesc în domeniu

de pe pieţele internaţionale ale transporturilor.

Legat de riscurile cu relevanţă pentru siguranţa naţională, a căror

evoluţie a urmat, în mare parte, predicţia făcută în raportul anterior,

Servicul Român de Informaţii a

semnalat continuarea acţiunilor de acaparare şi preluare .sub control a

capacităţilor de transport maritim şi fluvial prin constituirea unor firme şi societăţi mixte al căror obiect de activitate este similar cu cel al

companiilor naţionale, precum şi amplificarea actelor şi fenomenelor' de diminuare periculoasă, probabil ireversibilă, a ' capacităţii de transport autohton în domeniu. Ca urmare, capacităţile de transport naval, ce servesc sectoare şi ramuri de interes strategic s-au redus.

considerabil, astfel îneît activităţile de transport al produselor exportate sau importul de materii prime vitale pentru economia naţională se

asigură, în proporţie de 80 la sută cu nave străine sau româneşti

subînchiriate. Informaţiile obţir.nlc

au pus în evidenţă că aceste fenomene atrag o serie de cfccîe negative pentru siguranţa naţională, întrucît afectează obiectivele şi

investiţiile în curs de execuţie din sectoare şi zone de interes strategic: gurile Dunării, complexul portuar şi

zona liberă Constanţa-Agigea, cafea de navigaţie constituită pe Dunărea

de jos, împreună cu importantele ei capacităţi portuare şi de construcţii şi reparaţii nave, Canalul Dsnăi»-

Marea Neagră.

CAPACITATEA DE APĂRARE

A ŢÂRII 'Evaluarea informaţiilor obţinute

de Serviciul Român de lafoimaSii

în perioada de referinţă a permis relevarea principalelor pericolc din domeniu, care derivă din disfimcple

apărute în dezvoltarea şi conversia capacităţilor de producere a tehnicii m ilitare. Aceste fenomene aa determinat, în nneie situaţii, mobilizarea unor resurse financiare pentru realizarea unor obiective cn perspective incerte de utilizare, OSiă

a avea la bază studii economice fundamentate. Este cazcî finalizăm unei investiţii importante La Uzina Mecanică Dragomireşti Dîmboviţa, înaintea perfectării unor comenzi sau contracte interne ori identificării dc pieţe de desfacere externe, astfel îneît, pînă la ieşirea recentă din termenele de garanţie, instalaţia no şi-a găsit utilizarea:'

O altă consecinţă păgubitoare o constituie abandonarea, cu riscul distrugerii, degradării ori aducerii m stare de neîntrebuinţare a unor linii

dc fabricaţie pentru produse caic, considerate depăşite tehnic, după aprecierile specialiştilor români şi

străini, în viitor ar putea 0

modernizate şi aduse la parametri tehnici corespunzători nevoilor de apărare, cn eforturi financiare mufe mal reduse decît achizilionaica udoi [ produse similare din import I Semnificativă in acest sens este siînapa unei linii de fabricaţie de la

Uzina Mecanică Mija-Dîmboviţa.Premise de afectare a sccnrităţii

naţionale, mai ales în situaţii

excepţionale provin din disfuncţu manifestate - in constituim rezervelor materiale speciale: desaompfcUrea stocurilor prevăzute, existenţa unor mari castităţi de

materiale şi substanţe, din categoria celor pirotehnice, cu termene de garanţie expirate etc.

Stocurile de oţeluri speciale, de materiale neferoase, de uleiuri pentru transformator, cabluri

electrice, feroaliaje, seleniu, cobalt, pulberi explozive etc. - unele achiziţionate dm import - au fost semnificativ diminuate. De asemenea, la unele unităţi teritoriale ale Agenţiei Naţionale a Rezervelor

Materiale (din judeţele-Argeş, îatomila, Neamţ, Sectorul Agricol îlfsv), se află în stoc însemnate cantităţi de ţevi de extraejie, prăjini , şi burlane dc foraj, anvelope, j

produse alimentare etc. care au : termenele de garanţie depăşite ori î care, datorită condiţiilor improprii \ de depozitare , au deveniţ i inu tilizab ile i.. r: j

Mai grav este făptui că, la anele j poziţii, sînî incomplete stocurilc din ]

dcpocrilefc aliate ffl custodia uzinelor 1 cu profil special, fiind semnalate

preventiv & către instituţia noastră situaţiile de la societăţile dc profil

& pe raza judeţelor Dîmboviţa, Prahova şi Alba.

(va urma)

• Bănci • Finanţe • Afaceri • Bănci » Finanţe ® Afaceri ®

L A C I T S E R I D I C Ă R E Z E R V A V A L U T A R Ă A R O M Â N I E I ?

Rezerva valutară a României,

la finele anului 1995 a fost de

600-700 milioane dolari SUA,

ceva mai puţin decît am estimat.

Noi doream să încheiem anul cu

1 m iliard de dolari, a declarat

d-I Mugur Isărescu, guvernatorul

general al Băncii Naţionale a

României. Această diferenţă este

determinată de faptul că deficitul

balanţei de plăţi, deficitul conturilor curente a fost mai

mare decît programul nostru, iar

finanţarea externă nu s-a situat

la nivelurile dorite , a mai

declarat guvernatorul BN R.

Facem acum eforturi de

recuperare şi cred că în curînd

vom anunţa prima emisiune de

obligaţiuni internaţionale pe care

o va lansa România în ultim ii

60 de ani, a mai precizat d-1 Mugur Isărescu. Referitor la

cursul 1 valutar, dom nul

guvernator BNR a declarat

următoarele: "Cursul valutar în următoarele două luni va fi

determinat dc aceiaşi doi factori

esenţiali, balanţa dc plăţi şi

inflaţia. Dacă vreţi o nuanţă, cred

că am spus-o deja, am pus pc

primul loc balanţa dc plăţi,

pentru că situaţia balanţei de

p lăţi a avut

m ai m ultă vigoare, d in

p ă c a t e

negativă în

determinarea

c u r s u l u i

valutar.

Problema pe

care nu a

abordat-d d-I

Isărescu este'

situaţia cronică

a dezechili­

brului balanţei

comerciale şi

de aici a celei

de p lă ţi

externe, care

în ultimi 6 ani,

cu excepţia Iui

1994, pe care

o putem considera o întîmplare

fericită, tot timpul a fost negativă

şi a condus Ia acumularea unor

datorii re lativ mari pentru

actualul potenţial economic. Situaţia este cu atît mai critică

cu cît d in 1995 a trebuit

rambursată o parte din

împrumuturi, cu dobînzile aferente, contractate după 1989.

_ e i n oC R E D 1 T A N S T A L T IN V E S T R O M A M A

o fe r ă in v e s t i t o r i lo r F O ^ I D U L U i R O H H Â S ^ i

D E iS^W EST ST lir ■

2 7 5 . 0 0 0 . 0 0 0 Bei în p r e m i iLa începutul lunii februarie, o tragere

la sorţi pentru investitorii programului A, care ia 31.01.1936 au

în sold minimum 300.000 Iei. ^

1 p re m iu - d e 2 5 .0 0 0 .0 0 0 le ii; 5 p re m ii - d e 5 .0 0 0 .0 0 0 ie i ^

2 5 p re m ii - d e 1 .0 0 0 .0 0 0 le î ^1 .0 0 0 p re m ii - d e 1 0 0 .0 0 0 Ie i

2 .0 0 0 p re m ii - d e 5 0 .0 0 0 ie i

► . ilS iS :!

p i

.-r~ '

CRESC DOBÎNZILE BANCAREDe la mijlocul lunii noiembrie 1995, cînd leul a cunoscut cea

mai joasă depreciere, BNR a ridicat substanţial dobîndă de

refinanţarc, cu toate consecinţele ce rezultă din aceasta. In primul rînd scumpirea creditului. Imediat băncile comerciale au reacţionat pentru a atrage cît mai mulţi lei. Metoda este cunoscută: creşterea'

dobînzilor la depozitele constituite de populaţie şi de persoanele juridice. La început de 1996 unele bănci au comunicat noi majorări

ale acestor dobînzi.

Cursul oficial de schimb al leului - I5 .0 l.l996

$2.593

La casele de schhnlx valutar

La cumpărare j 'La vînzare K$ . . 3140- 3150 ! 3180- 3 2 Q G J

DM. 2150- 2190 |m i2190- 223<T j

Page 7: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

( j ) marţi, 16 ianuarie 1996 P U B L IC IT A T E- A E S E V A B U C T l

■ d i e G l t u - --1

s.c. HIPPARION S.R.L.• angajează prin concurs c c o n o m i ş i i . -

cu experienţă în lucrări de contabilitate

« C R D R U C C O N O M IC i cu experienţă în

gestiune şi inventariere.

Informaţii la telefon 4 1 4 1 3 0 , 4 1 4 4 4 8 .

s.e. ’f R .a id

vinde en-gros

P0R7-€>e^Sla preţul de 1600 lei/kg, inclusiv TVA

prin depozitul de pe str. Fabricii nr.123, vis-a-vis de Electrometal.

(240545)

are |>articip^ţiiniţîalttn^^raşcţjBi;|ş f j ? ifc*hţe$fj, Constanţa, C lu j^N ^^ 'y»? <'/t Miercurea-Ciuc.Miercurea-Ciuc.

nu perc^€Mfcfjâlt®:l de comisiorf! cuţnpărarea dc4jfiiţgţi jPşrticipare, fea şi 7 la înscrierea'soidu 1 ti rîrrC a r n c t ul \ i • ■ î l ;ţ}m % sîît(^bJâliT !: 1 ^

;Jou l p artld p a^ i^Fonduî OCTOGON \ a B primi, contra cost, un Carnet al I Investitorului.’5: Riscul existent în orice investiţie şi / ?

plasament dc capital este considerabil redusprlii sfrpra\ttfhtreakf€ catie &r m m* * m , m m

■ specî\ l jV * * * - - ----- / « M a m

x W puteţi adresa pentru lămui in \sapti menta re la ghişeele special arne n ajşsle / X / ' - ..ftle Băncjj ŢransilYanitf S.A^ ' f * /

îm p rei)n 6 p^ntm s ig Ora nţa du mneavoasf râ! (100084)

Oferă cu PLATA IN RATE* INTERFOANE acces scară dîn import, cele mai robuste si fiabile,* SITEME DE ALARMĂ, ANTI EFRACŢIE Şl TELEVIZIUNE CU CIRCUIT ÎNCHIS, din import.

Asigură, service specializat!!!SUNAŢI ACUM ! Telefon: 155106, 155137 int. 132

Str. Dîmboviţei n r.77, Cluj. (241531)

Direcţia Judele»»® de Statistice ClujPiciţa Rvrctfli Ichku nr.15

angajează prin concurs R € F € R € N T )' ; (inspectori) de specialitate cu studii superioare economice.

Relaţii suplimentare la sediul instituţiei

şi la tel. 195679,195574.

S.C . M F R A C O M S T R U C T S .R .L .EXECUTĂ cu personal calificat

şi experienţă în domeniu: . -

*LUCRĂRIBE CONSTRUCŢII |

WESIGN INTERIOR

«FINISAJE INTERIOARE

*AMEN4JĂRI INTERIOARE

[76Q255A)

N A ŢIO N A LE

ROMANIAN NATIONAL PAGES

PAGINIm m w E

1996A apărut o nouă ediţie

a catalogului Pagini

Naţionale.

Preocupaţi de a

îmbunătăţi şi îmbogăţi an

de an produsul nostru,

ediţia 1996 a anuarului

aduce şi o serie de

noutăţi. Acestea se referă atît la numărul de informaţii -

peste 60.000, dublu faţă de ediţiile precedente, cît şi la

numărul de domenii -1780 faţă de numai 900 anul trecut.

Lucrarea pune la îndemîna d-voastră timp de 365 de zile,

24 de ore din 24, cea mai completă informaţie în domeniu

din România, oferindu-vă posibilitatea de a contacta

parteneri de afaceri din orice colţ al ţării, dar şi de a înlesni

legăturile firmelor din străinătate cu potenţiali parteneri

români. Toate acestea fac din Pagini Naţionale un consilier

obiectiv şi de încredere pentru afacerile d-voastră.

. Catalogul Pagini Naţionale se difuzează în peste 150 de

ţări ale lumii, aceasta realizîndu-se cu sprijinul ambasadelor

României peste hotare şi prin intermediul Camerelor de

Comerţ. .'

La realizarea lucrării, editorul a ţinut seama de sugestiile

făcute de beneficiarii anuarului, cărora le adresează, pe

această cale, sincere mulţumiri.

Toate informaţiile legate de, procurarea catalogului precum şi înscrierile în ediţia 1997 se pot afla de la biroul nostru din Cluj-Napoca, situat pe B-dul Eroilor nr.2, cam.4 şi la tel/fax 195589.

S T IM A G R O U PExecută şi montează

uşi şi ferestre din profite P.V.C. armat, cu geam termopan .»

GARANTAT- CELE MAI Mia PREŢURI f

' k u c t (760255)

S.C. I I I COMERŢ INTERNAŢIONAL

ANGAJEAZĂ prin concura în data de 19 tanuarie 1996:

ŞEF STAŢIE MM ACondicii: — -

- vîrstă maximă 30 ani; '- cunoscător al limbilor engleză sau germană.

Informaţii la sediul firm ei din’ Calea Turzii,' . t e l 4 3 8 4 8 8 - 3 3 , ' •

[5B4487.B8] ;

r

’suM yt*it

s.c. MAFCOM î/ă oferă din stoc:

'■ CIZME CAUCIUC APĂ, NOROI, ELECTRGIZOLftNTE • SÎRMĂ BOBINAJ, TUB IZOLATOR- O GAMĂ IVf&SE BE SQ¥-«ri, BURGHIE, TAROZI, CUŢITE STRUNG UNIVERSALE, ŞURUEURI PIULIŢE, RULMENŢI- PENTRU SUDURĂ, ECHIPAMENTE Şl MATERIALE■ ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE DE SEZON, BOCANCI, LAVETE

Depozit, str. Plevnei nr.1, tel. 415545 - 41409 5 , fax: 142342. 041540]

UNITATEA MILIIARA HB.01278cu sediul în Cluj-Napoca,

str.Moş ion Roată rir.3, tel. 111508 int.119 ■organizează în data de 30.01.1996, ora 10,00, licitaţie

publica deschisă fără preselecţie pentru achiziţionarea de produse, astfel:

1 . C a m e p o r c - 4 2 t ;

2 . C a m e v i t ă - 5 t ;

3 . P r e p a r a t e d i n c a m e - 9 , 5 t ;

4 . P î i n e a l b ă - 1 7 8 t ;

S . O u ă c o n s u m - 2 3 7 . 0 0 0 b u c .

Informaţii suplimentare şi caietele de sarcini se potobţine la sediul unităţii sau la telefon 111508 int.l 19 contra sumei de 30.000 lei, reprezentînd taxa de participare la licitaţie, care'va fi depusă la caseria unităţii pînă la data de 29.01.1996, ora 14,00, data limită de depunere a ofertelor.

Unitatea Militară 01278 primeşte oferte de preţuri pentru următoarele produse:

- B r î n z ă t e l e m e a ;

- U n t p r o a s p ă t . (241556)

ISfiT O J B J 2 2- - i '

S-a înfiinţat Serviciul" C O M I S I O N A R

Î N V A M Ă ” în cadrul

S C . A R I S i M . H i . S ACluf-Mcspocsi

-Transporturi internaţionale de m ărfuri.

V ă o ferim servicii d e consultan ţă şi co m is io nare în v a m ă rapidfşi la preţuri avantajoase. '

Str.Venus nr.22^etaj I Cluj-Napoca. Telefon: 064 /154414 . Q4055V

T I M S A G L U Jvinde en gros din depozitul central .

■ CALEA BACIULUI nr.2-4

CARBID-GLASAO Şl!BITUM - SPP70 - pentru condiţii de timp friguros

Informaţii s i solicitări:

3400 Cluj-Napoca Str. Piteşti nr.7Tel: 431198; 431199 interioare 118; 156.

C o d u c e r e a R e jjp e i A u t o n o m e

T e r m o f f c a r e C ! > , anunţă schimbarea numerelor de telefon după |

cum urmează:S E C R E T A R IA T 1 9 6 7 0 6 ; 43088 1C E M T R A .L A 7 E L E F O N 1 C Ă 1 9 0 8 6 6 ; 1 9 086 8

'F A X ' 197331D IS P E C E R A T 1 S 8 Ţ 4 8 ;1 9 205 9P .O .P .I.S . 4 3 0 8 7 8A P R O V IZ IO N A R E 4 3 0 8 8 2 .

' (763073)

Page 8: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

d t e O B s J i jPUBLICITATE marţi, 16 ianuarie 1996

Organizează în cele mai bune condiţii de

servire în unităţile sale, microrevelioane, banchete,' aniversări, comemorări, etc., la

preţuri accesibile.• Restaurant ; a - 31.000 lei/

persoană; informaţii telefon 13-44-66, Director complex

Axente Aurel, sau Şef unitate alimentaţie publică -

Sorina Fărcaş.

• Restaurant - 25.000 lei/persoană;

informaţii la Director Complex Mercea V iorel -telefon

18-07-15.

•Restaurant -25.000lei/persoană; informaţii

fa Director Complex Ghiran loan - telefon.1 9.39.21.

• Restaurant t A ■ 'î A A i'îiA - 30.000 lei/

persoană; informaţii la Şef unitate alimentaţie publică

Florea Dan - telefon 43-22-77.

• Restaurant : - - VT r ;*y 1 -2 0 .0 0 0 lei/persoană;

informaţii la Şefunitate Gal Magdalena - tele fon 16-29-

91-• Restaurant Complex ‘ ’ i p;/ î -■ - 25.000 lei/

persoană; informaţii la Şefunitate alimentaţie publică

DanM irela - telefon 11-69-05 sau interurban 991, sau

Director Complex Axente Aurel - telefon 13-44-66.

S 'î

organizaţi în activităţi menţionate sau altele, cazarea

poate fi redusă cu 50%. . , _ ,. (241550)

A N U N Ţ

R.A.G.C-L- G he rlaînchiriază spaţii de producţie sau depozitare

în suprafaţă de 80 mp, în Gherla, str. Hăşdăţii F.N.

Informaţii la telefon 241832 sau la sediul-U

"vj unităţii, str. Mihai Eminescu nr.10.

SC INSTITUT PROIECT CLUJ SA

organizează în zilele de 24-31 ianuarie 1996 şi 7-.14-21-28 februarie 1996, orele 10,00, licitaţie pentru vînzarea următoarelor bunuri: . !

mobilier şi planşete desen.» Relaţii str.M oţilor nr.6-8. Cluj. j

S o c ie ta te G o m e r c ia la s p e c ia liza tă

prestează servicii financiar contabile şi instruieşte personalul firmelor în domeniul contabilităţii. Informaţii: zilnic între orele 8-16°°.

T e l . 1 4 6 8 5 5 . (584467)

SC INSTITUT PROIECT CLUJ SA

organizează licitaţie pentru închiriere de spaţii pentru birouri la sediul din str.Moţilor nr.6-8, în data de 25 ianuarie 1996, ora 1 1 ,0 0 : s

R e l a ţ i i l a t e l e f o n : 1 9 9 5 8 0 /

1 0 2 , 1 9 9 5 8 4 ; 1 9 2 5 3 1 .

I N T E R N A T I O N A Lproducător de renume internaţional,

specializatînproduse de corsetărie, lenjerie şi costume de baie, dorim să ne extindem activităţile si pe piaţa românească. în acest scop căutăm un

A G E N T C O M E R C IA L (v îrsta 25-35 an i)

cu domiciliul în Cluj-Napoca, pentru a ne distribui

produsele în ţară şi de a prezenta mostrele noastre

potenţialilor clienţi, ajutîndu-i în alegerea sortimentelor.

Solicităm persoane active, cu cunoştinţe în domeniul

textil şi abile în marketing, cunoscătoare a limbii

germane:

Garantăm un salariu bun şi perspective pe termen

lung.

De asemenea oferim şi o maşină de serviciu pe care

să o poată folosi şi în scopuri particulare.

Solicităm în scris:- curriculum vitae;

; - o cerere; . . • '

- pretenţiile salariale din partea dvs,

toate acestea trimise pe adresa:H o te l P ic o la I t a l ia

S t r .E .R a c o v i ţ ă n r .2 0 • C lu j- N a p o c a . (584494,5)

JOLLlt FUM servicePRODUCE Şl VINDEJOCURI ELECTRONICE DE ■SALĂ DE TIP POKER - DIVERSE PROGRAME,JOCURI DISTRACTIVE CU CASETĂ NEO-GEO (SCHIMBARE CASETE GRATUIT).

Produsa omologate.Garanţie 2 ani. tel: 01-684.29.94 - BucureştiService. Piese de schimb. tel/fax 01-330.36.42 (763074)

s s " mm” s a i© la a j- lte p © © a

organizează în fiecare săptămînă, joi, la orele 10,00, la sediul firmei/ licitaţie

de mijloace fixe, piese de schimb şi

materiale disponibile.

Lista bunurilor ce fac obiectul, licitaţiei

este afişată la firmă, iar informaţii suplim entare se pot obţine la Departamentul Dezvoltare, Investiţii,

Mecano-Energetic tel. 134577 /222 şi 145.. " s .

La aceeaşi licitaţie se oferă spre

închiriere spaţiu comercial, proprietatea

firmei, situat în Piaţa Cipariu nr.l5, Bl. IHA, mezanin, în suprafaţă de 116,68 mp.

Doritorii se vor adresa la tel. 134577 / 222 sau 145, pentru informaţii

! ' (584492)1

A N U N ŢS C C A . H U M C A

Cluj-Napocaanunţă licitaţie publică în data de 25 ianuarie 1996,

ora 10,00 la sediul unităţii pentru vînzare de: 1- maşini de cusut industriale;

- prese mecanice şi maşini pentru atelierele mecanice;

- maşini pentru prelucrarea lemnului;

- pompe cema;

- dulapuri de vestiar. o

Informaţii la sediul unităţii, biroul -I producţie telefon 415140 interior 19. !

S C N A P O T E X S Acu sediul în Cluj-Napoca, Bd. 21 Decembrie nr.47

organizează în data de 27 februarie 1996 concurs pentru ocuparea postului do

DIRECTOR FINANCIAR CONTABILCererile pentru participare la concurs

însoţite de curriculum vitae complet se depun pînă la data de 20 februarie 1996 la sediul societăţii.

Condiţii pentru participare la concurs:- absolvent al Facultăţii de Ştiinţe

Economice;- de preferinţă expert cpntabil sau

contabil autorizat. ,n„ rr71(241557)

l

S C E R O M S AC lis j- N a p o e a

anunţă următoarele posturi vacante: -e c o n o m is t ;- ju r is t . ~

Inform aţi Str. Traian 65, v ş

s i înscrieri: tel. 136732; 136734. 10

neoinvest S C N E O IN V E S TS E i i a u u j f

LIDER ÎN COMERCIALIZAREA coMMnxs.R.L DECITRICEIMPORTGRECAPITZARIS

«3 oferă:P O R T O C A L E la pre) de 1517 LEI/KG+.TVA= Comenzile se primesc la telefon: 0 6 4 /4 2 0 7 5 3 ; 42 07 3 0 ; 420731 . 5

D IR E C Ţ IA D E M U N C Ă S I P R 0 T E C T IE

S O C IA L Ă A J U D E Ţ U L U I C L U J

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Coşbuc nr.2organizează concurs în data de 30 ianuarie 1996,

ora 9,00 pentru ocuparea următoarelor posturi: -jurist la OFICIUL LEGiSLAŢIAMUNCII CLUJ; - economist şi inspector (studii medii) la

punctele de lucru Turda şi Dej.Relaţii suplimentare la telefon

19.85.96.

Page 9: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

marţi, 16 ianuarie 1996 PUBLICITATE a d e v a r u l

c f l e G i u s

MINOLTÂ urează clienţilor săi Noroc în anul 1 9 9 6 I '

COPIATOR EP 1050, model 199S

15 eopii/min, A3/A3, zoom 50-200 %

COPIATOR EP 70, model 1994

7 copii/mi»,ineltifi*

4t imigiat ptntra 25.000 copii

iiuUtiv 3 ani jirtu}!» *

REDUCERE 100.000 LEI ff

Fiiein eliant etrt Vi campiri •* espiittr în

cartai inului 1996 , poili ftltii «e«*t cipeii

: pintrit a Wntfieii 4a o rtiiuetri li empirtr**

eant*m«hifi în faif* fi fia («li Minslta .

Aeaita eupotm »• pat eim ili laoir pini ia

ifîr;it«l anului 1996.

§U > MINOLTA

MJMOITA ROMANIA SRI - F iliili CLUJ Slr. D in «r. 1-7 M : 064/19.93.22 fu : O U /19.90.36

R C G I f l f i U T O N O N M

J U D C J C f i N f l R P Ă - C f l H f l l C U I JA N U N Ţ

Avînd în vedere schimbarea vechilor numere de telefon

Regia Autonomă Judeţeană Apă-Canal C luj anunţă

noile numere:

CENTRALA TELEFONICĂ CENTRALA TELEFONICĂ FAX

DISPECERAT

191444190863 £v

430886 Ş196302. ^

AGENŢIE DE PUBLICITATE

A N G A J E A Z ĂCoordonator departament panouri publicitare

- vârsta maxima 30 ani- carnet de conducere '

Grafician Ş- operare PC: Corel Draw,Photoshop.Autocad tsj-experienţăIn domeniu

Cei interesaţi vor depune curriculum vitae la sediul firmei din strAlancu nr.66 pâna la data de 24.01.1996

Socie tate Com ercială

FINANCIARĂ PE ACŢIUNI,oferă posibilitatea

persoanelor fizice să investească pe bază de

CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 10 % pe lună la

investiţiile de minim 5 miL lei şi 12% pe lună la investiţiile

de minimi 0 mii. Iei - Kîr\|

Relaţii la sediul de pc cd

str. Mureşului nr.14, £

sau la tel.'414521.

S C N A P O T E X S Acu sediul în Quj-Napoca, Bd. 21 Decembrie nr.47

organizează în data de 30 ianuarie 1996 concurs pentru ocuparea unui post de şofer;

înscrierile se fac pînă la data de 26 ianuarie 1996 la sediul societătii.„ . icC7/A,

' (241557/A)

CASA DE AMANETO ferim îm prum ut/ Cfrm isirtn m in im !

slr.Naporanr.29,

3 | ORAR. 9-l7]fr| 1 9 982 9

SC ANRUSI COM SRL

CABINETE MEDICALE

REUMATOLOGIE, CHIRURGIE, PEDIATRIE,

DIAGNOSTIC Şl TRATAMENTE

Turzii N °.ll, 37 in

D r . B a y r a k d a r g

. Pentru informaţii te!. 148819. '

OBuj-Napoeaorganizează selecţie în vederea încheierii de contracte de asociere, în data de

23.01.1996, pentru următoarele spaţii comerciale din municipiul Cluj-Napoca:

Nr.

crt.

Adresa spaţiului

strada, nr.

Suprafaţa

(utilă) mp.

Obiectul de activitate

1. str. A.Vlaicu nr.6 103,02 nealimentare (exclus detergenţi)

2. str. A. Vlaicu nr. 6 173,67 patiserie x

3. str. Dîmboviţei nr.45 191,95 came-peşte

4. str. Dîmboviţei nr.45 177,65 nealimentare (exclus detergenţi)

5. str. Fabricii nr.5 . 75,12 nealimentare (exclus detergenţi)

<?. str. Fabricii nr.5 190,32 came-peşte

7. str. Detunata nr.l

Complex com.Mercur 164,21 farmacie

8. B-dul 21-Decembrie 148 126,00 nealimentare (exclus detergenţi)

9. str. Herculane nr. 1 ' .■ - .. - •Complex com. Extra 100,01 nealimentare (exclus detergenţi)

10. str. Pasteur nr.24 128,82 nealimentare (exclus detergenţi)

-birouri

11. str. Buceginr.5-9

Complex com. Minerva 85,00 alimentaţie publică

12. str. Bucegi nr.5-9

Complex com. Minerva 228,33 producţie (pîine+patiserie)

13. str. Observatorului 107 131,39 came-peşte

14. str. C.Floreşti 75 94,43 farmacie.

Caietele de sarcini se vor ridica zilnic de la sediul societăţii între orele 8-14pînă

în data de 18.01.1996. Ofertele se vor depune în scris pînă cel tîrziu în data de

19.01.1996 orele 14,00 la sediul societăţii. (584499,02)

M A T R IM O N IA L E

• Cetăţean german, 29 ani, 1,80

m, studii superioare, doresc cunoştinţă cu tînără (preferabil studentă) în vederea unei înde hui gate

prietenii. Răspuns garantat numai

după recepţionarea unei fotografii însoţită de cîteva detalii privind

aspectul si ocupaţia (eventual hobby). “D” CPI 7, OP4, 2400-Sibiu. (582550)

V ÎN Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

• Vînd microcomplex alimentar str. Şesului nr. 19. TeL 42-02-20(571720)

• Cumpăr societate cn capital social de 10. 000 USD înfiinţată în decembrie 1994, cn cetificat de investitor, de preferat iară activitate. Relaţii la teL 42- 50-05 (571752)

• Vînd SRL. Tel. 14-70-53 (571803)

• Vînd casă 3 camere + anexe în Gherla. Gherla, str. Plugarilor BL E4, ap. 4 san tel 43-20-06.(582709)

♦ Vînd garsonieră confort I. Str. Porţile de Fier nr. 8, ap. 16, zona Calvaria, Urbana. (582774)

/\Cumpăr teren pentru

construcţii, garsonieră şi

apartament. Tel. 142-907.

ĂrĂri ~

apartamente-case, terenuri prin*

str.B raşar *r.44 ,teL 147897, »reU 10-17.

ifoCUINŢAfSPAŢIl!• T E # 4 3 ^ 2 d - 3 ^ P :

M I AND G A R S O N IE R Ă ^

• Vînd societăţi comerciale.'Str. Gorunului 6 ap. 6 (564998)

• Vînd SRL din 1994 cu activitate şi cu două spaţii amenajate ca bar în funcţiune, vad bun. Tel. 43- 84-12. (565012)

• Vînd oţel beton în colaci, la pret de fabrică. Tel. 12-20-77 (571838) '

• Vînd cupolă Tera taxi si ceas taxare. Tel. 16-64-03 (571850)'

• .Vînd Renault Expres diesel 1, 6, Fiat Fiorino benzină, înmatriculate, combină cereale Claas masa 2, 9m. Tei. 15-52-23,15-25-70. (582605)

• Vînd dozator Tec. Tel 43-24- 24.(582704)

• Vînd hribe uscate si mobilier bar. Tel 19-41-32. (582742)

• Vînd apartament 3 camere cu spaţiu comercial amenajat, 46. 000 DM Tel 14-04-92. (582773) .

^PA R T A M E N T M C A S^p

« rE R E N # T E 0 ^ 4 3 2 O im

RU LM EN Ţ I - C U R E LE

T R A PE ZO ID A LE

EN-GROS.(2414S6)

TEL. 415604

• Vînd urgent 2500 mp teren, preţ convenabil. Tel 19-98-28. (582697) '

• Vînd loc de veci în Cimitirul' -Mic pe. str. Crisan. Relaţii tel. 12-70- 55. (565065)

• Intermediem vînzări, cumpărări, închirieri imobile. ŢeL 19-04-55. (571766)

•* Cumpăr teren intravilan aproximativ 800 mp. Tel. 19-46-34 între orele 9-17. (571763)

• Intermediem vînzări, cumpărări, chirii si diverse. Tel. 16- 12-15 (571871)

» Vînd camion SRI 13. Tel 18-67-81. (565016)

• Vînd spaţiu comercial cu 37 milioane. Tel 12-81-67; 12-70- 53. (565066)

• Vînd apartament 3 camere linisat etaj 2 în centra Preţ 60 milioane. Tel 17-65-60 dnpă ora 16. (565003)

• Cumpăr garsonieră confort 2. TeL 13-74-81. (565010)

. • Vînd garsonieră confort I, 28 mp, cn telefon, et. X, str. Parîng, 17 milioane. TeL 16-04- 36 (571708)

• Vînd apartament două camere super finisate. Str. Oltului nr. 78 bl. V I sc. 2 ap. 18, dnpă masa. (571827)

• Vînd uigent casă în Grigorescu şi cumpăr apartament cu 2-3 camere în Gheorgheni. Tel 43-05-37. (564839)

• Cumpăr 3-4 camere. Ofer 30 milioane. Tel 19-92-47 orele 17-21. (564880)

• Cumpăr apartament 3-4 camere. Ofer 30 milioane. Tel 14-64- 75. (564890) ' .

• Cumpăr apartament 2 camere confort 1 sau 3 camere confort 2. TeL 15-91-03 sau 14-27-94. (564905)

• Vînd 3 camere str. Dorobanţilor etaj 5 confort 1. Tel 42-01-20 seara, tel. 41-10-91 orele 9-15. (564956)

• Vînd apartament două camere mobilat, Mănăştur. Tel 17-40-21 sîmbătă şi duminică. (564979)

• Vînd(schimb) garsonieră- confort I cu apartament. TeL 15-68- 86. (564989)-

• Vînd apartament două camere confort 1 etaj 2 cartier Zorilor Preţ informativ 28 milioane lei. Informaţii te. 17-16-74. (564992)

• Vînd apartament 2 camere cu finisaje superioare în cartier Zorilor str. Pasteur, zonă centrală. Tel. 43-84- 12.(565013). V

• Cumpăr teren sau casă şi VW Jetta TD 85 neînmatriculat. Telefon 15-36-40. (565015)

• Cumpăr garsonieră. TeL 12-42- 48.(565026)

• Vînd casă cu 400 mp teren, 17 milioane. TeL 11-10-44 ; 13-69-23.(565027)

• - Vînd convenabil 3 camere, spaţiu, deosebit P-ţa Mărăşti. Str. Molnar Piuaru nr. 5 sc. 2 et. 4 ap. 19 (după Cinematograf) orele 15-21.(565028)

• Cumpăr casă, teren. TeL 19-72- 43. (565047)

• V înd casă trei camere, dependinţe şi grădină şi autoturism BMW sport fabricat în anul 1987.

Informaţii la telefon 13-48-97. (565048)

Page 10: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

ADEVARULd e C S u j PUBLICITATE marţi, 16 ianuarie 1996

• Vînd două camere, bucătărie în zona centrală. Tel. 13-87-22.

(565071)

• Cumpăr apartament de 3 camere. TeL 15-56-40. (565079)

*• Vînd garsonieră str. Parîng nn 35 ap. 166 zilnic orele 15-17. . (565090)

• Vînd apartament 2 camere mobilat în str. Lacu Roşu nr. 9 ap. 6 zona Mărăşti. (565091)

•' Urgent vînd apartament cu 3 camere confort 1 ocupabil imediat. Str. Izlazului nr. 14 ap. 78 sc. 3 Mănăştur. (565098)

• Cumpăr urgent apartament 1-2 camere. Tel 14-85-25. (565116)

• Vînd urgent casă cu 16 ari grădină în sat Nima nr. 20 Ungă Gară. Vînzarea pentru duminică 22 ianuarie orele 10-15. Preţ informativ 20 milioane. Fam. Mînzat (565120)

• Vînd apartament 2 camere strada Alvema nr. 45 ap. 23 fără intermediari. (571629) .

• Vînd apartament 3 camere Alea Peana nr. 19 bl. D16 sc: 4 ap. 47 (571732) •

• Vînd sau schimb cu casă, apartament 3 camere în str. Cojocnei

nr. 4 bl. TEI 2 ap. 52 parter. Vizibil zilnic, familia Drăgoi. (571749)

• Vînd 20 arii teren arabil în Dîmbu Rotund. Informaţii la adresa:

str. Mănăştur nr. 103 bl. G5 et I ap. 5 după orele 17. (571784)

• Vînd garsonieră confort I. Str. Tazlău nr. 9 bl. X4 ap. 72, Mănăştur Vizibilă zilnic. (571795)

• Vînd casă în constructie, în Făget. Tel. 19-62-27 orele-17-22 (571818)

• Vînd apartament 2 camere cărămidă, ocupabil. Str. Alvema nr.43 ap 29 între orele 7-18. (571843)

1 Vînd casă veche cameră, bucătărie curte str. P. Feroviarilor nr.8. Informaţii între orele 11-18 în data de 16. 01 si în data de 20 ianuarie 1996.(571849)

• Vînd apartament-2 camere Gheorgheni. Tel. 14-52-15 (571878)

• Cumpăr garsonieră confort II în Mănăştur. TeL 16-37-18 (571887)

• Cumpăr garsonieră confort III. Tel. 17-03-92 (571888)

• Cumpăr garaj în zona str. Primăverii,: Clăbucet, Grigore

Alexandrescu. TeL 42-51-48 ora 9-14. (571896)

• Cumpăr parcelă teren 300 mp în zona Făget. Tel. 14-03-54 (571902)

• Cumpăr teren 150-300 m între blocuri sau la arteră principală Fără intermediari. TeL 14-36-54 (571904)

• Vînd casă şi grădină în Sîncraiu Almasului, Sălaj.-Tel. 12-76-52 (571911) . ■

- • Cumpăr garsonieră. Ofer 16 milioane. Tel 14-19-12 seara. (582537)

: • Vînd apartament 4 camere finisat Str. Teleorman nr. 72, ap. 81. (582571) -

• Vînd garsonieră confort I, etaj I Mănăştur 10. 000, DM. Tel 19-72-43 (582614) - • - - ,

• Vîîid garsonieră 10000DM se achită pînă-în martie. Tel 17-14-17. (582643)

• Vîild garsonieră ultrafinisată "Mărăşti. Tel 19-95-45. (582666)

• Vînd casă la 50 km de Cluj,

avînd bucătărie dc vară, apă în curte,

grădină 90 ari lîngă casă şi baracă

metalică 3, 80x3, 80. Telefon 41-18-

22. (582668) :

• Vînd apartament 4 camere str.

Mehedinţi nr. 66, Bl. D2 , sc. II, ap.

47. V iz ib il z iln ic orele 11-22.

(582675)

• Vînd 3 camere. Tel 43-82-^0

(582677)

• Vînd apartament 2 camere. Str.

Tulcca nr. 30, Bl. 1,1, sc. 2, ap. 23.

(582680)

• Vînd garsonieră confort 1. Str.

Ileana Cosînzcana nr. 8, ap. 6.'

(582688)

• Cumpăr urgent apartament 2

camere decomandate, telefon, garaj.

Plata pe loc. Tel 16-06-15. (582693)

• Cumpăr apartament 2 camere.

Tel 17-52-10. (582694)

• Vînd apartament 3 camere.

Calea Mănăştur nr. 103, BL D5, sc. 2, ap. 51 (582696)

• Cumpăr apartament 1-2 camere şi valută. Tel 19-4141. (582700)

• Vînd urgent apartament 3

camere. Str. Tribunu Vlăduţiu nr. 2, BL.F3, et. IV, ap. 20, lîngă Autogara

1.(582703) '

Cumpăr apartament 3 camere+garaj zona Pata, Gheorgheni, Dorobanţilor Tel 15-32-32 după ora 15.(582711)

• Vînd apartament e camere Calea Bucureşti, bun privatizare. Tel 13-2943 orele 20-23. (582712) '

• Vînd casă; Tel 12-28-14.

(582740)' . ' • " ■

• Vînd casă 3 camere, bucătărie,

cu grădină, preţ fix 35.000. 000 lei. Tei i 7-90-30 sau 17-34-12, (582750)

; • Vîfld urgent apartament 4"

camere str. Dunării nr. 52, BL Y l’, ap. 43, et. 5. Vizibil zilnic orele 15- 18.(582752)

- • Vînd casă în Gherla, str. Fermei

nr. 29 sau schimb cu similar în Cluj. Tel 41-34-17 între orele 16-19.(582754) '

• Vînd apartament 4 camere str. Gîrbău.nr. 13, ap. 2. Tel 16-79-89.

(582755)

• Vînd apartament 3 camere Mărăşti central. Str. Aurel Vlaicu nr. 3, BL R2, sc. 6, ap. 183. (582766)

• Cumpăr garsonieră sau apartament 2 camere. Tel 16-75-26. (582777)

• Cumpăr apartament 3-4 camere, eventual cu garaj şi telefon, zonă bună. Tel 19-53-76. (582780)

• Vînd VW Jetta pe injecţie. Tel 19-34-56. (564912)

• Vînd VW Passat combi, diesel, stare perfectă, 12 Cj. Tel 13-27-95 (565107)

• Cumpăr VW Golf, 82. Tel 13-27-95. (565108)

• Vînd Alfa Romeo Giulietta carte identitate,, ah 1982, stare perfectă 5,5 milioane leL Vizibilă str Oltului nr. 78 ap. 18 , după masa. (571828)

• . Vînd Ford Escort neînmatriculat stare perfectă, 1800 DM. TeL 18-75-24 (571874)

. • Vînd Dacia 1310 TLX 1987, preţ 6 ,8 milioane. Tel 17- 07-56. (582670)

• Cumpăr Dacia 1300 sâu 1310. Ofertă serioasă. Tel 13-51- 64. (582683)

• Vînd Lada 1500 în perfectă funcţionalitate şi o Lada 1500 accidentată pentru piese de schimb. Tel 15-92-36 sau 19-77- 21. (582710)

• Cumpăr Oltcit. Tel 16-56- 74.(582769) , x

• Vînd Mercedes 280 S, fabricaţie 1977,2300 DM. Tel 41- 11-90. (582776)

• V înd V W G o lf 1, 6 benzină

1979 vamă achitată, stare foarte bună,

1500 DM . Tel 32-31-64 după ora 20

(564528)

V în d M ercedes 207 D

înmatriculat 3 locuri plus platformă,

preţ 5. 000 D M . Tel. 42-51-47.

(564788)

• Vînd B M W 735 an 1987. Tel

41-33-37 sau 060/61-13-12. (564901)

• V înd Renault 18, Mitsubishi

Colt BM W 320. Orele 8-13 tel. 16-

48-17 (564990)

• Vînd Simca Crysler 1308, stare

bună. Tel 16-66-84. (565029)

• Vînd Lancia Thema turbo

diesel an 87,6800 DM şi Opel Kadett

diesel an 86,4 uşi, 5200 DM. Tel 16-

55-61.(565030)

' • Vînd talon Citroen BX 19 dieseL Telefon 19-35-69 după ora 10.

(565035)

• Vînd Audi 80 din 82,

neînmatriculat. Inf. str. Răşinari nr. 4 ap. 3 (565038)

• Vînd set motor Dacia 1300 de

piteşti. Telefon 41-11-12 între orele 18-22. (565043) '

• yînd Opel Manta GTE 83 pfeţ

2500 DM, Opel Ascona diesel 83, preţ 2300 DM, Ford Escort preţ 1800 DM Opel Kadett Caravan 83, preţ 1400 DM, negociabile. Tel 1543-28.

(565052)

• Vînd Cielo GLE AC, nou. Informaţii tel 12-41-16 după ora 17. (565054)

• Vînd Renault 9 stare excelentă, neînmatriculat, 1500 DM. Rel. str.' Parîng nr. 16 et. 4 ap. 38. (565055) 7

• Vînd Audi Quattro fabricaţie 1985, neînmatriculat. Tel 12-30-10(565057) :

• Vînd Opel Record fără talon. Telefon 16-31-59 orele 17-22.(565058)

• Vînd Dacia break 0 km deosebită pret J4. 500. 000 lei. Tel 16-01-92(565062)

• Vînd Renault 4 pentru piese de schimb. Tel. 42-5144 după ora 21. • (565070)

• Vînd Ford Sierra 2, 3 diesel, bibliotecă, colţar şi video recorder Panasonic. Tel 14-14-76. (565074)

• Vînd Dacia 1310 Berlina o km cu îmbunătăţiri. Tel 15-94-04;

'(565077) -

• Vînd VW LT31 1989 3, 5 t. TeL 19-00-87 (mesaj robot). (565088)

. • Vînd BMW 520i an 1989 ' înmatriculat TeL 01/862-38-25 si 19- 49-58 (565094) ;

• Vînd VW Jetta 12 Cj, 1700 DM. Inf. str. Fabricii nr. 1 ap. 67: (565096),'

• Vînd Passat 1988, benzină, înmatriculat, 12500 DM. Tefc 4140- 26 (571650)

• Vînd BMW-323i, Mercedes 200D în perfectă stare, înmatriculabile pe 12 CJ. Asigur

numere. Telefon 17-56-35. (571791)

• Vînd Dacia an 1988 şi 1993. Str. A VlaiCu nr. 4 bl. 5B sc. 4 ap. 95. (571797) ,, '

•' • Vînd BMW 316 an 1983, neînmatriculabil. Tel. 18-52-31. (571811) *

• Vînd Renault Fuego pentru piese de schimb. Tel. 12-80-92 (571814)

• Vînd Dacia 1310, an 1989, stare foarte bună, preffix 7 milioane lei. TeL 41-33-25 (57i815)

• Cumpăr Skoda 120L. Tel. 14- 88-25 (571826) '

• Vînd Renault 5 an 1987,1100 cmc înmatriculat, stare perfectă. Tel. 13-01-80; 19-90-71 (571830) '

• Vînd VW Passat. Tel. 17-65-59 (571834)

• Vînd Audi 100 diesel, neînmatriculabil. Tel. 14-57-04 (571842)

• Vînd piese Lada 1200, plapumă nouă de 2 persoane, congelator 5. sertare. Caut asociere transport mobilier în Ungaria. Str. Donath nr. 84 ap. 39(571845) -

. • Vînd Audi 80 anul 1982, 2 usi CP TeL 17-21-58, (571872

• Vînd Opel Kadett 1982, neînmatriculat şi Fiat Panda pentru piese în stare dc funcţionare an 1986. Cumpăr talon Mercedes Cobra. Tel.16-9543(571881)

• Vînd Mercedes 280 Coupe, 3000 DM Rcmault 20, 1100 DM neînmatriculate, stare bună. Tel. 15-

17-17(571890) '• Vînd Renault 21 Nevada an

1987 cu motor dc rezervă, preţ 14 milioane Ici. Informaţii str. Buşteni nr. 13 ap. 19 orele 11-17. (571891)

• Vînd Suzuki an 1990,800cmc,

60000 Km, consum 4%. TeL 16-79-

00(571903)• Vînd VW Polo an fabricaţie

1990 vama neplătită. Tel. 14-45-41.

(571907)

• Vînd Dacia 1300 în stare bună de funcţionare şi rulotă. Telefon 17-

87-94. (571908)

• Vînd Fiat Iveco 2, 8 t pentru

marfă, motor defect, înmatriculat, carte identitate. Informaţii tel 24-14* 63 orele 8-15. (582448)

• Vînd VW Golf 11,6, benzină, carte identitate, 2700DM negociabil. Tel 43-3044 luni-vineri orele 9-14.

(5S2620)

. • Vmd-schimb VW Transporter cu casă. şi anexe pînă la 30 km de Cluj. Aleea Retezat nr. 1, ap. 1. (582629)

• Vînd Ford Escort autoutilitară,

preţ 4900 DM. Tel 15-77-40. (582687)

• Vînd Opel Kadett combi 1987- 6500 DM, Ford Escort diesel 1987- 6600 DM, Ford Orion diesel 1987- 6700 DM, vama plătită şi preţuri discutabile. Tel 12-13-27 orele 12-17.(582701)

• Vînd Dacia 1300 fabricaţie 1976, înmatriculată, preţ 3, 2 milioane negociabil. Str. Cehoslovaciei nr. 4, BL 30, ap. 17.(582702)

• Vînd pompă injecţie pentru Golf diesel model 1980. Tel 16-19- 71.(582707)

• Vînd dubiţă Ford Tranzit 1988

diesel, preţ 12. 000 DM, Renault 9 benzină, 4 uşi, 1988, preţ 6500 DM, BMW 320 i sport 1984, preţ-7000 DM, BMW 325 i servo, ABS, computer bord, jenţi sport 1988 preţ 12.. 000 DM. Tel 15-87-90. (582731)

• Vînd Renault Trafic fabricaţie 1988,8200 DM. Tel 19-3544 sau 14- 51-88.(582741)

• Vînd VW Golf turbo diesel, 4 usi, trapă, 1987, carte identitate, pteţ 8300 DM. Tel 13-87-04. (582743)

• Cumpăr rulotă (tip camping)

neînmatriculabilă. Tel 41-01-78. (582745) \

• Cumpăr Dacia sau Oltcit de 24 ani. Tel 13-62-91. (582757)

• Vînd BMW 318 1985, instalaţie gaz auto, cameră video VHS Hitaki. Tel 14-97-79 sau 13-19-34. (582770)

• Vînd amplificator Pioneer de 120 W, non. TeL 13-74-81. (565011)

• Vînd congelator nou cu 6 sertare Tel 15-00-54. (582686)

• Vînd avantajos CD player

nou, cu garanţie un an. Tel 19- 78-57. (582706)

' • Vînd mobilier de birou şi maşină de scris Sharp în garanţie. Tel 01/862-38-25 sau 1949-58. (565017)

• Vînd tub cinescop telecolor, maşină de găurit, transformator de sudură, prelungitor 100 metri, monitor alb-negru, decodor videocrypt Tel 15-54-97 după ora 18. (565020)

• Vînd calculator 486 DX2/80. TeL 19-90-76. (565024)

• Vînd video Sony, Toshiba, JVC, stare perfectă. TeL 16-56-77. (565032)

• Vînd maşină de scris mecanică si electrică. Str. Bucegi-17 ap. 176 (571792) '

• Vînd masă de birou pentru fax, receiver stereo, televizor alb negru şi jenţi Peugeot si BBC BmW 3. Tel. 18-71-26 (571829)

• Vînd boxe Unitra 75 W. Tel. 17-13 -97 după ora 19, pret 400. 000. (571863)

• Vînd cuptor cu microunde,' Telefon 14-38-68 după ora 17. (582598)

• Vînd boiler 200 1 şi calorifer. Str. Busuiocului nr. 14, Cluj. (582691)

E R I N T gJgXL43268Ql37523l

monitorVGA COLOR HDD 420

DX4/100 - 883 $ 4 MB RAM

• Vînd urgent video player Funai si 2 fotolii în stare bună. Tel 15-83- 37.(582692)

* Vînd amplificator Pioneer 2x100W nefolosit, îm garanţie, preţ 400 DM. Tel 16-13-75. (582737)

• Vînd ieftin televizor color, maşină de spălat. Tel 17-96-74. (582765)

. • Vînd maşină de butoniere,

dulap frigorific. TeL 14-21-31, 11-08-60 (565073)

• Vînd strung SN 320. Tel 12-29-94.(582662)

• Vînd triploc 220 V, nemţesc, nou. Telefon 14-37-63. (565042)’

• Vînd instalaţie pe gaz”Vaillant” pentru încălzire, 1 milion; vînd schiuri Blizzard, legături, clăpari nr. 43 “Nordica”TeL 13-55-85 (571704)

• Vînd maşină de tricotat cu cartelă Toyota nouă. Tel. 17-05-71 (571806) ,

• Cumpăr monezi şi colecţii de monezi vechi, porţelanuri, ceasuri, bijuterii, sticlărie, picturi şi alte obiecte vechi. TeL 17-23- 69.(564831)

• Vînd scaune tapiţate şi tabureţi Tel 16-72-54. (565019)

• Vînd acordeon Royal. TeL 19-19-10(571875)

• Vînd pui pechinez. Tel 15- 51-98 (582781)

• Vînd jderi si- bizam. Seara tel. 14-81-14.(565002) . -

• Vînd pat extensibil, două fotolii Telefon 14-58-09 orele 9-20. (565008)

• Vînd fiole ZEEL preţ convenabil. Telefon 14-13-81. (565105)

• Vînd mobile sculptate negru cameră, alb bucătărie. Tel 43-26-38. (565109)

• Vînd mobilă fotoliu ieftin. Str.

Petru Maior nr. 7 ap. 1 (565121)

• Vînd sufragerie stil “Madrigal”.

Tel 14-84-86. (565124)

• Cumpăr discuri muzică cu grupuri rock româneşti. : Phoenix, Sfinx, Ethos, Mondial. TeL 13-78-60. (571808)

• Vînd cartofi. Tel. 16-89-61 (571813)

• Vînd 10 plopi tăiaţi 200. 000 lei mc negociabil. Comuna Frata 400 (571864)

• Vînd dormitor. Tel 17-24-51. (582744)/

• Vînd miniaragaz 3 ochiuri. Tel

16-65-30 după ora 18. (582749)

• Vînd un pui doberman cu pedigree 6 luni. Tel 18-04-24. (582772) _________■, -

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb 1 cameră şi difereaţi pentru 3-4 camere. Tel 41-19-15

(564881)

• Schimb garsonieră pe str. Cojocnei nr. 8 bl. C14 et. 3 ap. 60 n garsonieră Mănăştur. Accept variante

(565041)

• Schimb garsonieră demisol ultracentral str. Reşiţei nr. 4 ap. 1 ct

posibilităţi privatizare contra 2-3 camere. V izibilă orele 15-18.

(565084)

• Schimb garsonieră confort I cu apartament 2 camere. Str. Dîmboviţei

nr. 85 ap. 41. Ofer diferenţă (565106)

• Schimb apartament 2 camere confort 2 (Gheorgheni) cu similar confort 1 plus diferenţă. TeL 41-29- 01 (luni-vineri) (571719)

• Schimb garsonieră confort I cu apartament 2-3 camere confort I. Ofer

diferenţă. Mănăştur, str. Bucegi nr. 13 bl. A2 et. 9 ap. 157 după ora 14. j

(571794) ■• Schimb Dacia TLX 1988 cu

Oltcit 12 TRS + diferenţă TeL 13-78-

60(571807)• Schimb apartament 1 camem

str. Năsăud cu 2-3 camere Pata, Cipariu. Tel. 14-46-84 după ora 17

(571821)

• Schimb apartament 1 cameră str. Năsăud cu 2 . camere decomandate. Ofer diferenţă. Tel 41-

08-17. (582521)

• Schimb apartament 3 camere

cu 2, exclus Mănăştur. Tel 16-65-30 după ora 18. (582748)

ÎNCHIRIERI

• Oferim chirii 1! Tel 43-00-81.

(582729)

• Caut chirie birou cn telefon int ernaţionaL TeL 4141-16; 12- 24-79(571555)

• Firmă, căutăm de închiriat spaţiu central pentru birouri, minim 2 camere, nemobilat, cn telefon. Oferte la tel. 13-80-01 zilnic orele 17-22 (571900)

• Caut de închiriat pentm birouri spaţiu între 6-12 încăperi. Oferte la tel 4144-46; 414449; 41-41-30.(000100) , .

• Caut de închiriat spaţii pentru birouri în zona centrală. Tel 19-85-34 sau 19-83-68. (582639)

• D au în chirie spaţiu pentru

depozit ş i teren pentru construit

depozit în Zorilor. Tel 12-44-24.

(565089)

• Caut spaţiu comercial de închiriat

Relaţii la tel. 43-24-72. (565110)

• D au în ch ir ie m agaz in

amenajat. Str. M oţilor nr. 112, ap. 4.

(582663) ,

• Dau în chirie, central, 32 m p

spaţiu pentru firmă. Tel 13-76-48.

(582735) ; •

• Schimb tractor U650 de 1 an cu garsonieră confort sau apartament cu 2 camere. Tel 17- 67-11. (582719)

• Schimb Mercedes Cobra D 1980 plus Nissaii 1985, înmatriculate, cu garsonieră. Tel 16-56-74.(582768)

• Schimb garsonieră confort I cu

garsonieră(apartament) cu telefon:

Ofer- d ife renţă. Tel 14-14-00.

(564606)

♦ Dau în chirie apartament cu 2 camere mobilate confort, pe valută la persoane nefumătoare şi serioase. Tel 14-89-46. (564994)

•* Dau în chirie apartament lux în vilă, ultracentral. TeL 19- 99-61 (571707) - \

♦ Dau în chirie garsonieră în ^ Zorilor, mobilată, cn telefon, pe valută. Tel 12-44-22 după ora 14. (582671)

i l

Page 11: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

M rom?,, t6 ianuarîe i 996* Dan nrgent în cMrie

apartament 2 camere mobilat, ca frigider, aragaz, zona Mănăştur,

convenabiL Plata anticipat Td12-21-05. (582689)

• Dau în chirie garaj Engâ Sala

Sporturilor.- Telefon 18-42-58. <564927)

• Dau în chirie o cameră unei

intelectuale. TeL 19-18-32. (564995)

• Dau în chirie apartament 2 ■camere semimobilat în Gheorgheni.

TeL 01/862-38-25 sau 19-49-58. (565018) , .

• Dau în chirie apartament 2 camere, garaj, telefon. TeL 17-65-59(571835)

• Dau în chirie cameră ultracentral pentru birou. TeL 14-92- 88(571879) .

• închiriez locuinţă. TeL 13-68- 38(571905) ;

• Dau în chirie apartament 2

camere. Tel 15-10-10. (582676)

• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, frigider, TV cablu, telefon, cartierul Zorilor, termen îndelungat. Tel 12-11-51 între orele 17-21.(582713)

» Medic-stagiară, caut dc închiriat garsonieră. TeL 17-04- 84(571840)

* Căutăm de închiriat apartament (senu)mobilat, plata în Iei. TeL 17-04-84 (571841)

• Caut de închiriat casă

particulară, mobilată, cn 2-3 camere semicentraL TeL 19-97- 96(571898)

• Cant chirie. Tel 13-68-38. (582775)

* Caut apartament 2 camere,

mobilat telefon, eventual cu garaj.

TeL 41-46-21. (565021)

* Studentă serioasă caut cameră

semimobilată, cu intrare separată

acces baie, bucătărie, eventual

apartament, preţ accesibiL TeL 17-84-

41 după ora 19. (565025)

* Caut de închiriat garsonieră sau

apartament senii sau nemobilat în

Mănăştur. Tel 16-56-77. (565033)

* Caut de închiriat garsonieră.

TeL 41-29-97 orele 18-21. (565075)

* Tineri căsătoriţi căutăm de

închiriat garsonieră mobilată. Oferim

. 200.000 lei. Tel 13-94-22. (565122) ,

< * Medic stagiar, caut gazdă sau

de închiriat garsonieră san apartament

2 camere, pînă la 150 m ii lei

negociabiL TeL 1547-66. (571730)

* Tineri căsătoriţi, căutăm

garsonieră sau apartament de

închiriat. TeL 32-30-71 (571822)

• Căutăm de închiriat garsonieră

mobilată. Oferim maxim 150. OOOlei TeL 14-18-92 după ora 17. (571825)

* Studenţi caută de închiriat apartament 2 camere. Tel. 19-99-86

(571844)

• Caut de închiriat o cameră sau

garsonieră. TeL 17-13-95 (571847)

• Caut de închiriat garsonieră zona Mărăşti. Ofer 130. 000 lei pe lună. Tel.’ 14-56-68; 14-20-85. (571885)

• Student serios, caut cameră de

închiriat. Tel 12-07-64. (582536)

• Caut chirie garsonieră, 2 camere central, semicentral,

nemobilat, cu telefon. Oferte la tel15-31-12. (582672)

• Caut de închiriat garsonieră. Tel 17-31-64. (582678) #

• Studentă străină caută dei a închiriat locuinţă. Tel 12-10-69 sau

&91-10. (582715)

• Caut pentru închiriat apartament 2 camere. Tel 19-55-49. (582725)

• Caut chirie. Tel 15-49-47. (582730)

• Cant dc închinai apartament cn

2 casneie. Td 16-64-23. (582767)

• Societatea SEX CQKDA SA cn sediri în Gnj-Napoca, str-MaţinişSbr nr.135, angajează Ia Fabrica de băirftrri răcoritoare ’Tibella” din T o n ii, inginer mecanic pe pastd de mecanic şs£ Condiţii: - vednmc mi mmâ de 3 atu la fim de îmbuteliat hăntnri;- să dispună de autorizaţie LS.CUL pesfrn sapraTiegberea tehnică ţi verificarea instalaţiilor sob presiune. Informaţii suplimentare la telefon 432760 s

43276L

• Societatea RKX COXDA SA cn sediul în Cinj-Napocx, str-Maşuâşfilor nr.135, angajează la Fabrica ds băuturi lăraritaare ’Tjbella” din Turesi frigcîeliHKl categoria 4-5. Condiţie: Yiedbiine

minimă îa specialitate 3 asi. Informaţii suplimentare la telefon 432760 şi 43276L

* Transportăm marfă 2-19 tone, 500-650 leLTon. Td Î5-X5-01 ;19-SG-09. (565009)

• Cercel M ilitar C luj organizează cursuri de ctsdm . Tel 16-00-82. (565023)

• Esecutăm deratizări. Td 17-11-58(565112)

* Angajăm crspilare aspect fizic plicul. Td 19-67-11 orde17-20.(565117) .

• Efect na in transport interna ţiouil TIR 8fî iac, 20 tone Italia-România TelemsMl 018623272; td. 12-24-79 (571553)

SC ProTalcen SSL

de încălzire. TdL 12-34-72; 1647-54.(5716»})

• Angajăm contabil şef, casieră, gestionar, râuălari, maiâpdai3i,fenidlalnsălărieşi femei de servido. TeL 19-65-90 ora 15-22. (571793)

• SC Epiuvcst S S L a n i^ i majorarea adaodiilsn comercial pînă la 150% începînd cn data dc 17.01.96(571832)

• Angajăm operatori calcidator cn 1/2 asrxnă, p m m şi magazioneri ţ i ajutori magazioneri, vîrsta m m » i 35 ara. TeL 14-77-64(571848)

• J îr n ă particulară angajează Ergest două persoane

peistrn spâîăterk asta. TeL 13-65-16(571899)

• Transport raariă 2-7 4, prtţ avantajos. Td 17-25-33. (582450)

• Efectuez transport nrarîă pisă la 5 tone. Td 15-77-66; 15-54-07.(582576)

• SC U b n rn lt Y tâasţajeaxă librar la «fauri stradal Informaţii la td 43-75-82 (582679)

* Parcbetcz, raşchttau Td 144)548 (522708)

* Efectuez transport marfă maşini 20 t. Tel 17-23-79. (582714)

• SCCA Constructorul, Calea Baciului nr. 45, td 18-49-. 37; 18-77-65 Tinde baie sub presiune 120 1. Adaos comercial zero. (582716)

* Execut jaluzele lemn Ită cn garanţie. Td 41-02-79. (582753)

• Angajăm ©spătare şi caseriţe premen^âk şi carnal de

€>niDn£.îiîîjwîita|3 înd3tadeî6-

IT h n D n ^ e n d e M ^ h S â K t

Guh 2083, Str. Fabrici nr. 4 san la td 15-71-47.

• !î Jaluzele plastic. T d l6- 39-31(381763)

* ZiMcîtiCkaxaainaiîi Aîîassăî

pc rata Nnrafecrg-ABgsîsEJi;-

UlnaStinîtgart-K.arlsrBbe- lîc ’ilinTBBJiMajiiiieiîn-FraBkfort-

VkKÎcia asîgraâri mcdkafc şi carte veade. fnscriCT fdL 43-34-32; 43-23-

©6ţ 19-22-43% 19-4&S6. (5&4Î89)

22 sanaaric -19% cssaesss psalm ©nepaiea pnstţrim de can&îil şrfl

ÎB&nnaffi 3a fe!24-I5-SS 24-17-74.

R«coi!dî|îffiB2is pka stare.

pfiiOTiJ

* SraădztecnrnsrâaTâcxcciaâla

comandă casc de vacanţă după

pjoiecîBl s&atnM san al fomeL CasektfcTaEEBpsmiizoîatelcrask:

ţi fonk, iffimfeCTlc, ca ohiosne &

puîedăe. îîa ia se poate eTscîisa şl îa

egfe. M am aia la tdkfamil 15-17-77

îm4I-4I-56l(56S0S5)

• SaritîalE caEierciaîă aduce Sa

ccMboratecn capital Rclilăi la fcl

19-2M6(S71812) ‘

* Angajam sccrelar(â) cn

«amwşfeţă qpnaic FC(Woad, Eraţi), limba emgScxi san germană. fafiacauflii latei 19-40-56san 41-43-

35.(571824) .

• Ykmt esscatjk şicfisl, Incaît,

pairiK^aKspcriş caa şi aîte inciări

caanStmcfi. Td. 12-20-77 (571K37)

td. 13-43-36^718®)

toarwu «rai 14, A ntei Ş^asa nz.

• Astg^jlnj IsEate şâ

caBfical, ca vctăSme. BcâiâS îd 13-

€3-55 cade 9-15-pEHaS)'"

* Coafecpm£m şă icjaiăm

jaluzele din tem dc 4eL Td 134B-

* La Şcnala de Arfă Qiţj, sÎl

Bavfav di. 25, fimcŞioisează câasa de

baletcsapiii, îoctgând de la râSta «fc 5

*m .V c^CT încrede fnfezmiŞn la

Secrdaiiatnl teî 19-25-75.

0828B) ■ ’ ' ■ '• Reparaţii frigidere,

cjmjwfetoarE ia âtatsKffîo. Td 12-17-

43.0S3618)

Efifefi mBip, smnnaai, jpi la 4d 18-

H A L ^s â s !).

• Angajăm şofer posesor

casnnosnetă 1,51 Td 1343-56 «asie

9-15-pKZrafi|

• SC OSdan Preş SRL angajează

ca caric dc muncă difuzori presă

carte. Salariu minim 150. 000 lei:

îafem^ii pe str. Dorobanţi lor nr. 4,

etaj 3, tel 19-75-32. (582758)

* Ofer împrumut. Garanţii

ÎEfflbi&re. TeL 15-29-39 orele 17-19.

^65034)

* Soîidt urgent împrumut de

cu dobîndă de 15-20%.

Gaiarfi undăliaic sigure.Tel 17-03-

33.(565053)

* Dau împrumut TeL 17-13-95 (5718*6)

* Ofer împrumut Tel 16-93-03

dasaosa 11. (582764)

I», 1M2-61,1&-57-31. (564993) _ ■

* Fîms&îîsteMeBECHfccfeLTd

17-m-2î orde 5-îSL (5&I935)

: • Ofer imitaţie turistică de

3 zile pentrn 300 DM. Td 14-

93-28 îclre orde 18-19. (582498)

• Pierdut kgithnaticcEberzia de RTV Bucureşti pc numele Sara Negrean Brudascu. O declar mda. (565056)

• Pierdut carnet de student pe numele Man George. 11 declar nnL (565082)

• Pierdut certificat As înmatriculare J/l20403/91 Casa âe editură şi Tipografie Ciprian & Cătălina SRL II declar nnL (565101)

• , Pierdut caroet_ student pe numele Porav Andreea. îldccbrnal (565102)

• Pierdut carnet stadest pe numele Obreja Gheorghe. îl dcdsr nuL (565125)

• Pierdut camet stade&i pc numele Tomoiag Adrian Icran Matxa. îl declar nuL (571816)

.* Kcrâut iratrnfrt Stilănnt jpe ntnaefc Jnrj Shminiii. OII &cdhir anii.

• FScrâatcasncî&sstufljattjje

msîpTlSraj• Pierdut carnet (âe istndent 31c

*nmsjic Kirilcmcn ASfila. îl «âetăar anfl.

• fSeswăut camEÎ <de ffitnâcilt cmoc^QiEinccllLiiimll<îiBdarimil.

BL 2l€m . ©7- a » . O-dcdlaramlă.

în mstYÎm pâini Tâlc. b& m sâî la

telefoa 15-17-77 *aa 41-41-56.

* Căoîâaa c o d a ţi pentmranemPirTaitS s-nrr- nan

m agazii» comerciale cn profil

alimentai. Se jsjI sfiscnîa smî maîte

xs&ssăc. Td 41-45-'%. (565992)

permis dc cwndtîcero. TeL 19-57-28

* Exccnl corscte njcdkafc,

jqmifej ÎEKrial, siţpDrt piaatar, sân aiâBdal cm sBliea pe măsmă. Sic. Tfe itim i im- 95 (5?1&(®)

* Meditez chimie. Tel 16-80-79.

* Profesoară, meditez fizică

clasele VI-X şs matematică V-X. TeL

i 2-96-21 orrfc 18-20. (564997)

* Profesoară, gradul I meditez

limba şi literatura română pentru

treaptă, bacalaureat şi admitere ia

feaîta&. Tel 14-60-71. (565061)

* Sîadent meditez matematică.

Td 16-54-92 (565078)

. * Studentă meditez algebră şi

analiză K-XIL Tel 17-24-09joi orele

8-11.(565100) , -

* Ţin evidenţă contabilă. Telefon

15-69-40, 17 ian. orele 16-20

(565104)

• Profesoară meditez engleză

clasele I-VIII zoaa Mărăşti. Relaţii la

telefon 17-05-66 orele 18-20.

(565115)

• Tin evidenţă contabilL Telefon

15-18-87, dnpă ora 17. (571227)

• Ţin contabilitate. TeL 17-65-59

(571833)

• Familie tînără îngrijim băirîni

ca linânetc în spaţiu. TeL 1348-22

cârc orcfc 16-19 (571880)

• Meditez chimie. Tel 13-92-92.

(5S2589)

• Medita jnatemalicâ, fizică,

mfonnstică. Tel 12-83-60. (582705)

* Contabil cu experienţă, îmi ofer

servknie. Td 16-75-26. (582778)

• Tinlră, caut loc de muncă.

Gestionar, secrctaiă-dactilograf. TeL

16-^68 (571800)

• l’cscd permis auto liCE, studii

raedii. Cant de lucru. TeL 14-71-08

(571817)___________ __________

IE R I

• S-a jsenta cSne ciobănesc german, ma an jnmătaic. Irformaţii td. 15-79-84 san 14- €&94. Se oferă recompensă. (56599?)

,; * Pierdut diplomat cn actele Juma SC Bacii SRI. Se oferă iscempessă. Te5(cdufar) 0-18-62-31-41 str. Sinjidia nr. 7, ap. 25.(582717)

• llamydj Vasile pierdut carnet investitor Fondul Român de Dezroiiare Dada Felix Cluj-Napoca.

{l declar nul (^4916)- Kesdnt carnet de student pe

EfflBcfe MăfcaUehe Adriana. îl declar nul (564962)

• Pierdut carnet de student pe numele Coibn Silviu. îl declar nuL

(565001)• Pierdut ştampilă SC Melior

import export. O declar nulă. (565022)

• SC El Sol SRL pierdut liceuţă dc transport nr. A/1248/03.01.1994.O dodar nulă. (565049)

■ Pierdut carnet student pe namek Drzgoş Ovidiu. îl declar nuL (565051)

csme3«tadent. SlJsdtermfl. , 582699)- Orhman lEmafl ipiciîiat cartc

identitate mito scria A ,SîS'K3£2. 0

dedariaBlILpS2ffl53) .

■- • Dragă Mircca, âe!

a litnri de tine în pierdere* suferită. Dana. (571789)

• Cn adîncă durei* ţ i ca

lacrim i în suflet aazmţăm încctarea din viaţă a celei care a

fost sora, cnmnata fi mătnşa, BOGDAN ILEANA Dcibdcwb s-o odihnească. Fratele Aroa o i fanrilia. (571801)

• Sînlenj alăteri de

Bogdan în marea d a n ie pricinuită de moartea marad dragL Familia Colilea. (571885?)

• Cn sufletele cernite »

luăm nn eltfan rămas b ta de la iubita noastră măteşa ILEANA BOGDAN. Rodica Dan şi Răzvan. (571Ş3) -

• Snnlem profund îcdnrersj;

dc moartea fulgerătoare a draşei

noastre soră şi csmaată, BOGDAN ILEANA. în aceste momente grde ce alăturăm de nepotul noslru Mircea ţi farslia

sa. Dnmnezen s-o odiltarEaseă.

Familia Bozdog Nkolae. (571894)

* Cn durere nemărgisîiă In

suflet ne luăm adio de la îsbita noastră mătnşă BOGDAN

ILEANA Condoleanţe fcrr.iiieL Nepoata Neli ^ familia .Itî!c2h.

(571895) .

• Colectivul de satinaţi ai CARP Quj se alătură dcr:ni pe

care o încearcă famEia Eqsîaa

Mircea în aceste dipe grele, prin

decesul mamei dragi.

Transmitem sxacerecomdoleanţe. (571868)

• Sdtaa a&tnri <âe colegul Btntm i^sraa ip fonsSsa«a, îa ntarea idurere jprirSnniti dc dccrsid . wtacmâ (dragi Transmitem pe această cile întreaga ansstră aamnţpsiunc.f r-fmiiTtmrr: f_. ,& ’B

P,O ig.p7îS£55

• atBiăjgHntă tdnrere 3a su lltt amrnţăsn iatrsterca Isăgtrătean (ffia i5a;ţă, ân idaîa tăe14 iasaMie 1996, m «canţpei şi tem i ssssSbs nssmă sp Smnici

67 mmS, a i scatl fin î^aiaM SÎHBbiîclaortrinăaxEaşjishfha

27 ianuarie 1996, sadb 33, Ba Capela Oaaătârsdm €>Jrtral Duassezeu <râ » «odibneavcă Snpacc.ţl sa-3 liB iâ ă Teyiccă- Cwp'iii MircEa, .Acns^Cîana. 573-892)

• Oa durere în sidktaunnţâni încetarea fulgerătoare ffinuiiaţâ a scumpa «mastre nane, soacră si Imsuci, aceea sare a fost VALEAN lEODOSLA, Sn TÎrstă de 7$ ani. Cer<em omalul (de SianonnuitEre Ta avea Joc 5n ;data de Ifi. ®L 1996 ora 33 2a casa deîanctd de pe «fitraila ! CoiiiniBsduî cariâea' Itîk. F iii i Saadn, Traiau, fim, GaiTJţ cu ’ fgraiîîa, aerele meptitifllK&hi; şâ Pjarş Bârîi. (565068) i

* Ca nemărginită «htrerr an*nîlet Mimţâin treasexeai In neQuttŞă a îdra-gei niuigtrtattzme, înnăd strălmnid PiSPMMSA In vîrstă (fl* ‘90 «Se asu.

Îrcnonnîîtorea Ta îrt*a3oc3itarţi 16 îaasaiîe 1996 Se Sa Capela Vede a Omitjrshn Măriă^tor. EamâBa Îndurerată. 5D83j)

Page 12: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

A D E V A R U L

c8e CflaBjPUBLICITATE marţi, 16 ianuarie 1996

• Anunţăm pe toţii:ei care 1- an iubit şi preţuit că,dragul nostru dr. GOIA AUREL, şef de lucrări la U. M. F. Cluj ne-a părăsit. Începînd de marţi 16 ianuarie corpul neînsufleţit va fi depus Ia Capela Clinicilor din str.' V. Babeş. înmormîntarea va avea Ioc miercuri 17 ianuarie a. c. la ora 15 Ia Cimitirul Central. Familiaîndnrerată. (565076)

♦ Cu durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră bunică VĂLEAN TEODOSIA. Cristina şi nepoţii Gabi, Călin şi Cristinuţa. (565069)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui ce a fost preot greco-catolic OLTEANU DIONISIE în etate de 76 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri 17 ianuarie 1996 ora 14 de la Capela Mare a Cimitirului Mănăştur. Familia îndoliată. (565111)

...» Tristă şi dureroasă va rămîne ziua de 13 ianuarie 1996, cînd moartea nemiloasă a smuls penfrutofdeaun a dintre noi pe cel mai bun şi iubit soţ, tată, socru şi bunic TODORAN IOAN l Cubleş-Sălaj), în vîrstă de 76 ani. A fost omenia şi bunătatea familiei, va rămîne veşnic viu în inimile noastre. Soţia Eleonora, fiul Aurel,’ nora Aurica, nepoatele Aura şi Carmen, "nmorniînfarea va avea Ioc azi, 16 ianuarie 1996, ora 13, de la Capela Cordoş. (571785)

• Cu multă durere în suflet ne despărţim de scumpul nostru frate şi unchi, TODORAN IOAN. 1 vom plînge toată viaţa. Sora Lucica şi nepotul Nelu cu familia. (571786) '

• Cu durere în suflet ne' despărţim de scumpa noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică, POP MARIA. Dumnezeu să o odihnească în pace Fiica Maria cu familia. Înmormîntarea are loc azi, în satul Giula (571839) ‘

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm dispariţia fulgerătoare a scumpei şi dragii noastre fetiţe, PUIA MARIA LUCIA, în etate de 6 luni. Rămăşiţele pămînteşti vor (1 depuse la Capela Cimitirului Cordoş iar slujba înmormîntării va avea loc miercuri, 17 ianuarie 1996, orele 11. Nu te vom uita niciodată. (571851) >

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm moartea fulgerătoare a scumpei noastre nepoate, PUIA MARIA LUCIA, de 6 luni. Bunicii Biriş Ioan şi Maria, mătuşa - Alina şi străbunicii Lucreţia din Baciu şi Valentin din Fodora. Nu te vom uita niciodată. (571852)

• Cu adîncă durere anunţăm încetaea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă, bunică POPUŢ MARIA, în vîrstă de 53 ani. Îmuormîntarea va avea loc miercuri 17 ianuarie orzte 14, la Cimitirul Cordoş. Soţut V.ner şi copiii. (571853)

-• Cu inimile îndurerate ne luăm rămas bun de la iubita noastră mamă, POPUŢ MARIA Nu te vom uita niciodată. Familia Pop Gigi, Mona şi nepotul George. (571854)

• Ne-a părăsit şi ne-a lăsat neputincioşi în faţa morţii nepreţuita şi buna noastră fiică, soţie mamă şi bunică prof. MARIA MOGA. Copleşiţi de durere, îi anunţăm pe toţi care au iubiţ-o să fie împreună cn noi la slujba de înmormîntarea miercuri, 17 ianuarie, ora 11, la

i Capela Cimitirului Central \ Familia. (571876)

• Cu inimile-zdrobite de

durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a celei care

a fost mult iubita mamă, soacră şi bunică, IOANA MĂRUŢĂ, în vîrstă de 69 ani. înmormîntarea va avea Ioc miercuri, 17 ianuarie, ora 12, de îa Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Dumnezeu să o odihnească în pace. Gabi, Puppe şi Radu (571882)

• Ziua de 14 ianuarie, rămîne pentru noi o zi tristă în care draga noastră IOANA MĂRUŢĂ a plecat fulgerător pe drumul fără întoarcere. Dormi în pace scumpă mamă, soacră bunică şi cuscră şi Dumnezeu să te aibă în paza lui. Bobo, Mişu, Ioana, Sorana şi Jeni. (571883)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost un bun soţ, tată, socru şi bunic MATEI GHEORGHE, în vîrstă de 69 ani. Nu te vom uita niciodată. Floarea, Mariana, Fane, Ştefania şi Marius. Înmormîntarea va avea Ioc în Cimitirul Mănăştur, în ziua de 18 ianuarie 1996 ora' 13.(571909)

• Cu lacrimi de durere îi aducem im ultim omagiu celui care a fost tată, socru şi bunic MATEI GHEORGHE. Nu te vom uita niciodată. Vasile, Ica, Adela, Ana-Maria. (571910)

• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă, după o scurtă dar grea suferinţă, a celui care a fost soţ, tată, socru şi bunic, GALEA GHEORGHE, în vîrstă de 70 ani. înmormîntarea va avea loc miercuri 17 ianuarie ora 13, de la Capela Cimitirului Central. Familia îndoliată (582727)

• Cu durere în suflet anunţăm plecarea dintre noi a scumpei noastre mame, ONCIU ELENA. Înmormîntarea va avea locmiercuri, 17 ianuarie 1996, orele 14, de la Capela Mare a Cimitirulni Central. Familia întristată. (582751)

• Cu inimile zdrobite de dureer anunţăm încetarea din viaţă, în urma unui tragic accident, a scumpei noastre CAZACU ARMIDA

NI COLETA^în vîrstă de 61 anL Înmormîntarea va avea loc miercuri 17 ianuarie, orele 9, de Ia Capela Cimitirului Central Familia îndurerată. (582760)

• Cu multă durere în suflet ne despărţim de mult iubitul nostru unebi TODORAN IOAN. Pentru bunătatea lui nu îl vom uita toată viaţa. Septica şi Vasile, Cristian şi Cosmin cu familiile. (564991)

• Sîntem alături de doamna dirigintă Otilia Zamfir în clipele grele prin care trece. Sincere condoleanţe. Elevii clasei a XlI-a D Liceul Gheorghe Şincai. (565039) .

• Sîntem alături de doamna profesoară Otilia Zamfir în greaua suferinţă pricinuită de pierderea mamei dragi. Diriginta şi elevii clasei a IX-a C. (565040)

• Sîntem alături de familia Moga în durerea provocată dispariţia neaşteptată profesoarei noastre ANAMARIA MOGA şi le transmitem sincere condoleanţe. Diriginta şi elevii clasei a XI-a MF Liceul Bălcescu. (565044)

N

• împărtăşim profunda durere şi tristeţe a bunului nostru coleg Moga Septimiu în aceste grele momente pricinuite de pierderea mamei dragi. Colegii de la Serviciul Analiză şi Statistică din Banca Naţională a României Suc. Jud. Cluj.

(565045) ___________

• Sincere condoleanţe d-hri Moga Septimiu la marea durere cauzată de decesul mamei dragi Colegii din Banca Naţională a României Suc. Jud. Cluj. (565046)

• Trecerea în eternitate a mamei-a celei mai dragi-este o lovitură pentru copii la orice vîrstă ar fi. îţi înţelegem durerea dragă Till Fîe-i ţărîna uşoară! Gabi, Marius, Ani, Adrian şi Felida. (565059)

• Profund impresionaţi de stingerea' doamnei ELENA ONCIU, mama bunei noastre colege profesor director adjunct Otilia Zam fir, transmitem sincerele noastre condoleanţe împărtăşind durerea răscolitoare a întregii familii Odihnească-se- n pace’.Colectivul Liceului Teoretic “Gheorghe Şincai”. (565060)

• împărtăşim durerea colegului nostru ing. Olteanu Marius şi transmitem familiei sincere condoleanţe. Colectivul Proiectare Mecanica M. A. R. I. U.S. (565083)

• împărtăşim durerea grea pricinuită de moartea prematură a celei care a fost ANAMARIA MOGA, naşa şi cumnata noastră. Familia ManT (565113)

• Sîntem alături de colegul nostru Nicu Schiopu în greaua încercare prin care trece, la pierderea tatălui drag şi transmitem întregii fam ilii sincere condoleanţe. Colectivul Şcolii “Eugen Pora” (571787)

• Am aflat cu deosebită durere decesul fostului nostru coleg, DEARS LEON. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace. Foştii colegi de la IREC. (571788)

• Raveca, sîntem alături de tine în greaua încercare pricinuită de pierderea soţului. Mama, fraţii şi surorile cu familiile. (571796)

• Sîntem alături de familia Zîrna Oliviu, în marea durere provocată de moartea fratelui şi cumnatului. Familia Bozdog Aron. (571802)

• Un ultim omagiu scumpei noastre \ mamă, VĂLEAN TEODOSIA. Fiul Gavriş cu familia. (571820)

•U n ultim omagiu celei care a fost scumpa noastră mamă POPlîŢ MARIA. Familia Popul Marius, Loredana şi nepoţica Diana. (571855)

» Cu adîncă durere ne despărţim de iubita noastră mamă POPUŢ MARIA Ica şi Dan. (571856)

• Suntem alături de familia cumnatului nostru Popuţ Vaier, în aceste momenfe de grea încercare pricinuite de pierderea scumpei lui soţii POPUŢ MARIA şi exprimăm sincere condoleanţe întregii- fam iliii îndurerate. Familia Reţea Vasile, Veronica şi copiii (571857)

• Un ultim şi pios omagiu pentru scumpa noastră mamă, POPUŢ MARIA Familia Fodorean Dorel şi Dana (571858)

• Un ultim omagiu scumpei noastre mătuşi MARIA POPUŢ. Familia Popescu Sorin şi Dana. (571859)

• Sîntem alături de tifmilia cumnatului nostru Popuţ Vaier, în marea durere pricinuită de pierderea scumpei lui soţii, POPUŢ MARIA. Familia Reţe Ionaş şi Măriuca. (571860)

• Sîntem alături de tine, Marius Popuţ, la pierdrea mamei dragi. învăţătorii de la Şcoala Duminicală. (571861)

* Profund impresionaţi de prematura despărţire de soţul drag, prof dr. AUREL GOIA, transmitem condoleanţe familiei conf. dr. Emilia Goia. Colectivul Catedrei de Igienă UMF Cluj- Napoca. (571870)

• Suntem profund îndureraţi de dispariţia prematură a scumpei noastre colege, DRAGA MOGA şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Foştii colegi de facultate. (571877)

• Draga noastră Cristina Cazacu, dispariţia fulgerătoare a mamei tale dragi, ne afectează profund pe toţi cei care te iubim şi te preţuim. Suntem alături de tine cu toată dragostea şi compasiunea. Colegii şi prietenii din Partidul Democrat Cluj. (571884) - - ■

• Colectivul de cadre didactice a Gr. Şc. Ind. Transporturi CF aduce un pios omagiu fostului coleg ing. prof. DON ILIE. (571886)

• împărtăşim durerea pierderii părintelui DIONISIE OLTEANU şi transmitem cuvînt de mîngîiere fam iliilor îndurerate. Dumnezeu să-i aşeze bunul său suflet în sfintul său lăcaş. Parohia Sfîntu Gheorghe, Quj-Napoca. (571901).

• Sincere condoleanţe lui Popuţ Ilie pentru încetarea din viaţă a mamei sale. Din partea colegilor de clasă şi a dirigintei. Şcoala Genereală nr. 7 (571906)

• Suntem alături de tine, dragă Eni la pierderea iubitei tale bunici. Colectivul Casei de Copii. (582661)

• Colegii de la Banca Agricolă-SA Direcţia Teritorială de Control Cluj-Napoca sunt alături de dornuul Mircea Beleanu-inspector general, în clipele grele cauzate de moartea mame) sale dragi şi transmit întreaga compasiune şi sincere condoleanţe familiei îndurerate. (582664)

♦ împărtăşim durerea familiei prietenului nostru, ing. Ştefan Bilucă la neaşteptata despărţire de buna lor mamă. Colegii din Grupul Şcolar Industrial . de Poştă şi Telecomunicaţii (582665)

• în clipele trecerii în veşnicie a celei care a fost profesor diriginte, un prieten şi un om remarcabil, ANA-MARIA MOGA, suntem alături de familia îndurerată. îi vom păstra veşnic vie amintirea. Elevii clasei a Xl-a Info, Liceul Nicolae Bălcescu. (582669)

• Cu sufletele împietrite de durere trăim trista realitate a trecerii în nefiinţă a celei care a fost prietena şi colega noastră, prof. ANA-MARIA MOGA, om de o deosebită probitate profesională, suflet sensibil dăruit în. totalitate şcolii. Odihneşte-te în pace, DRAGA. Prof. Butan L. , Cărbune O. , Mârcuş M. , Poenaru T ., Popovid R., Pop A., Sitaru C , Tâmbuc N., Văleanu M., Pureia R. (582682)

• Cu durere, sincere condoleanţe familie Tudoran din partea familiei Drăgan şi Zoran Irina din Batiu (582673)

* Aducem un ultim omagiu vecinei noastre ILEANA BOGDAN. Transmitem condoleanţe familiei îndoliate. Cu pios respect locatarii blocului str. Baba Novac nr. 26. (582695)

* Sincere condoleanţe fam iliei Moga. Fam. ing. Cociuba. (582698)

• îndureraţi de trecerea fulgerătoare în nefiinţă, aducem un ultim şi pios omagiu finului nostru drag, LIE PRECUP, suflet generos. Vei rămîne veşnic în inimile noastre. Fam. Tănase Pârlea. (582699)

* Sîntem alături de colegul nostru ec. Teofil Moga în marea durere pricinuită de pierderea soţiei dragj şi transmitem sincere condoleanţe familiei Conducerea SC Mafir SA. (582718)

• Sîntem alături de familia conferenţiar universitar Gheorghe Zamfir în marea durere pricinuită de dispariţia soacrei dragi. Sincere condoleanţe. Conducerea Clubului Sportiv Universitatea Cluj. (582720)

• Componenţii echipei de handbal masculin TJ-CUG exprimă sincere condoleanţe familiei conf. univ. Gheorghe Zamfir la dispariţia soacrei dragi.' Odihnească-se în pace! (582721)

• Siucere condoleanţe familiei conf. iiniv. Zamfir Gheorghe, la pierderea soacrei dragi. Să-i fie ţărîna uşoară. Conducerea ERS CUG SA. (582722)

• Aducem ultimul- nostru omagiu IOANEI MĂRUŢĂ, la trecerea în eternitate. Suntem alături de ginerele,* fiica şi nepotul nostru în aceste clipe grele. Lizi şi Veniamin Ionescu (Hanover). (582723)

• Sincere condoleanţe familiilor Hidişan şi Măruţă în momentele grele pricinuite de moartea mamei lor dragi, IOANA MĂRUŢĂ. Familiile Marin şi Ionescu. (582724)

• Un ultim omagiu celui care a fost cuscrul nostru, GALEA GHEORGHE. Sîntem alături de familia îndoliată. Gânscă Gheorghe cu familia (582728)

• Sîntem alături de familia Moga în cumplita încercare prin care trece. Fam. Valentin şi Doina Militară (582732)

• Sîntem alături de familia Moga, greu încercată prin nedreapta dispariţie a nepreţuitei lor fiică, soţie, mamă şi bunică, prof. DRAGA MOGA. Te vom păstra mereu vie în sufletele noastre, DRAGA. Fam . prof. Maia şi Ştefan Bitan. (582733)

7 • A fost neaşteptat şi dureros răpită din viaţa şcolii, din mijlocul colegilor şi al elevilor, prof. ANA MARIA MOGA. Dascăl eminent, personalitate de excepţie, suflet cald, deschis, şi-a îndrumat elevii pînă în ultima clipă, cu dragoste şi dăruire-, a condus cu competenţă Catedra de Limbă şi literatură română, a fost o prezenţă generoasă şi luminoasă în mijlocul nostru. Rămîne vie amintirea ei şi profund regretul despărţirii Cu sufletul alături de famiiia colegei noastre, îi împărtăşim adînca durere. Colectivul Liceului “Nicolae Bălcescu”. (582734)

* îndurerat

rămas bun celei care a foi Catedrei de Limba şi literal română, nepreţuitei coleg bunei noastre prietene, l ANA MARIA MOGA atît de neaşteptat din n j nostru, ne lasă descumpăni , sentimentul unui pustiu în cu nestinsul dor de fiinţa ti

apropiată, luminoasă. Fit. somnul lin, draga noa«! DRAGA! Prezenţă vie în gin;, şi în inima noastră, vei fi cat mai departe. Dorini famfl;, cumplit încercate tărie mîngîiere sufletească. Colegfii catedră Monica, Pia, N( Felicia, Olivia, Lucian, Ovii Aurora, Cristina şi (582736)

Ioi

• Sîntem alături de colegi nostru Titi Vasilescu în marţ durere pricinuită de pierdere tatălui său drag. Sincer- condoleanţe familiei Colegii i la Corul Intermezzo. (582759)

• Sincere condoleat: domnului Moga Teofil în acesj momente grele, pricinuite 2: moartea soţiei. Colectivul S( Unirea SA Cluj-Napoca. (58276!

• Pios omagiu celei care a f. colocatara noastră KIŞ ANNA, familiei îndoliate sincere condoScaaîs Asociaţia de Locatari Detunata K (565118)

* Pios omagiu la împlinire) unui an de la dnreroas: despărţire de dragul nostru pro! dr. IOAN ZĂGREANU, suflt nobil şi distins Parastasul d: pomenire va avea loc miercurii' ianuarie 1996 orele 18 lă Capei: Greco-Catolică dip str. Moţik nr. 26. Eşti şi vei rămîne veşBi în inim ile noastre. Familiiîndoliată. (565095)

.. • Cu aceeaşi durere mart tristeţe în suflet şi duioast amintiri anunţăm împlinirea: doi ani de la nedreapta f incredibila despărţire de bute noastră fiinţă, cea care a fost ZOE DRĂGOI. Pios omagiu ' dragoste şj dor, de amintiri neşterse. Lacrimi şi flori pi tristul tău mormînt, ZOI scumpă. Sufletul tău bun şi draş să-şi găsească odihna unde cei buni se odihnesc. Odihneşte-*! întru Domnul. Familii îndurerată. (571755) ;

• Azi, 16 ianuarie, au trecsip 3 ani de cînd l-am condus pi ultimul drum, pe scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic, COSMA DUMITRU (TUŢU). Amintirea şi dragostea vor fi veşnic în inimik noastre flori şi lacrimi vor fi mereu pe mormînt. Dumnezeu să-l odihnească Familii îndurerată (571831)

♦ Azi, 16 ianuarie, se împlinesc 6 luni de lacrimi, durere şi gol în suflet de cînd E- a părăsit scumpul meu soţ NEGREA PAVEL (UŢU) dii Sînnicoara. Lacrimi şi flori vor acoperi mormîntul tău cît voi trăi. Dormi în pace, scumpule Parastasul de pomenire va avea loc duminică, 21 ianuarie, la i Biserica din Sînnicoara. Soţia ; Ida. (582746) ş

• Azi se împlinesc 6 luni de ,ş cînd scumpul nostru frate, ji cumnat şi unchi, NEGREA PAVEL (UŢU) din Sînnicoara ne-a părăsit pentru totdeauna. Eşti şi vei rămîne veşnic prezent ^ în inimile noastre. Parastasul pomenire va avea locduminics 21 ianuarie, la Biserica dVn Sînnicoara. Odihnească-se Îq pace. Fratele Niculiţă, cumnata Lenuţa şi nepotul Cristian. (582747)

Page 13: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

w marţi, î 6 Ianuarie 1996 A D E J f A F K U L

d o

în trofeul ”ARIO 1996

ClujenceBepeste toi!

Clasamente finale;Junioare I1. ”U” SM Cluj; 2. CSS

Baia Mare; 3. CSS Iaşi; 4. CSS Turda; 5. CSS Tîrnăveni 6. CSS Topliţa 7. Braşovia Braşov 8. CSS Lugoj 9. CSS Caransebeş 10. CSS Dacia Piteşti

Speranţe (junioare II I)1. CSS Turda 2. Dacia Piteşti

3. Braşovia Braşov 4. CSS Caransebeş 5. ”U”SM Cluj 6. CSS T îrnăveni 7. Ario Tîrnăveni 8. Penicilina Iaşi

PAS CU STEVGUL IN RETUR!” U” C.U.G. - H.C.M inaur Baia Mare 10-27 (10-12)

Duminică, în Sala sporturilor ”Horia Demian”, a fost programată partida dintre "U” C.U.G. şi H.C.

Minaur Baia Mare, contînd pentru prima etapă a returului C.N. de handbal masculin. Protagonistele,

aliniate la centrul terenului, împreună cu puţin

numeroasa asistenţă, au cinstit, printr-un minut de reculegere, memoria marelui om de sport, antrenorul emerit Nicolae Martin, fostul preşedinte al C.S.

Universitatea, a cărui inimă a încetat să mai bată exact tu un an în urmă.

Meciul a început fără uzualele tatonări din uvertură, năzuinţele combatantelor (gazdele-evitarea retrogradării, oaspeţii - cucerirea titlului) excluzînd din start orice "schimburi” amiabile, disputa fiind,

pe tot parcursul ei (exceptînd ultimele minute), una încrîncenată, de un extraordinar angajament, victoria fiind căutată de ambele tabere cu asiduitate.

In prima repriză un joc alert, o replică viguroasă a studenţilor, menţinuţi mereu în ”priză” de consacratul cuplu de tehnicieni G. Zamfir - E. Tilicea, revenit la cîrma team-ului clujean. Luptînd fantastic pe semicerc, cvartetul Dăncilă, Rocaş, Cristea-Aldica, a destrămat atacul incisiv al mai experimentaţilor

jucători băimăreni, iar în ofensivă Florin Baciu s-a dovedit cel mai eficient. Gazdele au condus cu 5-3

în min. 14, dar n-au ştiut să-şi conserve avantajul, acţiunile băimărenilor pline de eficienţă în atac, ale Iui Pop şi Alexandru, restabilind mereu echilibrul

pe tabela de marcaj. Soarta disputei s-a conturat între min. 29 şi 32, cînd de la 10-11 s-a ajuns la scorul

de 10-14, după care cursa de urmărire a studenţilor a fost stopată de excelenta prestaţie a goal-keeperului băimărean Daniel Apostu. La scorurile de 16-18

(min. 44) şi 18-20 (min. 49) partida se putea relansa, dar Aldica ratează o lovitură de Ia 7 m. Oaspeţii înscriu în faza următoare, iar un pas primit cadou le dă şansa unei noi finalizări, după care, de la scorul de 18-22 (min. 53), meciul nu mai are. istoric, scorul şi diferenţa finală, de 20-27, fiind, după cum am relatat, exagerată faţă de realitatea din teren. S-a pierdut o bătălie, dar returul e încă unul lung şi şanse mai există; ele trebuie pregătite şi exploatate cu luciditate. Noi avînd încredere în talentul şi puterea de luptă a componenţilor .echipei în profesionalismul tehnicienilor ce-i conduc. Cele 47

de goluri înscrise îi au drept autori pe: F. Baciu 5, Dăncilă 3, Rocaş 3, Aldica 2, L. Baciu 2, Toniţa 2, Cristea 1, Neţa 1, Gal 1, pentru ”U”, respectiv Alexandru 8, Pop 6, Tica 4, Pîrîianu 4, Kapomyai 3, Morar 2. Arbitrii G. Sandor (Oradea) şi N. Iancu (Buzău).

Mircea Ion RADU *** ■

P.S. în imaginea de sus, realizată de Ion Petcu, o secvenţă din timpul partidei "U" C.U.G. - H.C. Minaur Baia Mare.

Echipele Clujului au luat totul. Şi dacă mă gîndesc la titlurile ce li s-ar fi cuvenit (cea mai bună trăgătoare, cea mai bună coordonatoare, cea mai completă jucătoare) ar fi meritat mai mult. Cele două titluri acordate, Anca Ciura (junioare IO, CSS Turda - cea mai bună coordonatoare) şi Rodica Giurgiu (”Miss Trofeu Ario” '96) nu acoperă buna comportare per ansamblu. Rămîne doar satisfacţia ocupării locurilor !, într-un turneu ce' a adunat la start cele mai bune echipe de junioare din ţară.

Participantele în turneul junioarelor I au fost împărţite în două serii: A (CSS 2 Baia Mare, Braşovia Braşov, CSS Caransebeş, CSS Topliţa şi CSS Turda/antrenor prof. Alexandru Lazăr), respectiv B (CSS Penicilina Iaşi, CSS Tîrnăveni, CSS._Dacia Piteşti, ”U” SM Cluj şi CSS Lugoj), în grupă, ”U” SM (Adriana Dumitru, Rahica Popescu, Ramona Marica, Andreea Constantinescu, Georgeta Mureşan, Dana Tuşa, Filomena Vaida, Cristina Pop, Georgiana Gilovean, Oana Petrican, Mihaela Mercea şi

Elena Safta) au bătut totul: 3-0 (cu Dacia Piteşti, CSS Lugoj, CSS Iaşi), 3-1 cu CSS Tîrnăveni şi, în finala mare, cea a locurilor 1/2,3-0 cu CSS Baia Mare. CSS Turda (Ofelia Ciocan, Adriana Borza, Andreea Suciu, Liana Crişan, Claudia Luparu, Raluca Giurgiu, Ana Maria Giurgiu) a pierdut locul 3 în faţa ieşencelor, scor final 1-3. La speranţe (junioare DI) s-a jucat într-o serie unică de opt echipe participante, fiecare cu fiecare. Tuidencele (campioane naţionale în

-1995, Mihaela Coza, Anca Ciura, Mirabela Porim, Simina Stanciu, Iuliana Âliman, Mihaela Bozdog, Andreea Jiga, Cristina Pop) au confirmat din nou, cîştigînd toate meciurile cu acelaşi scor, 3-0, fiind de departe cele mai bune. -

Ce-ar mai fi de spus: delegat FRV a fost domnul Eugeniu Vintilescu; au oficiat Constantin Steriade (arbitru internaţional), Florin Puricc (Cluj- Napoca), Vasile Muntean (Braşov), Florin Vasiu (Sibiu), Mircea Temian (Zalău), Dinu Olăhuţ (Baia Mare); sponsori mulţi, generoşi şi darnici...

în încheiere, cuvîntul prof. Florin Ţurcanu: "Pc ansamblu, pot spunecă sîntmulţumit dc jocul echipei mele,

”U” SM. Am avut cîte cinci meciuri, echipa a atins şi a avut două virfuri de formă, în ziua a treia a turneului, cînd am învins laşul şi Lugojul şi, în» ultima zi, cînd în finala mare am învins CSS 2 Baia Mare. Remarc absolut toate jucătoarele. Cu un plus pentru Filomena Vaida, prestaţii tot mai bune de la un meci la altul. Ca echipe, remarc Lugojul (antrenată de prof. Jitaru, antrenor federal) şi CSS Turda (antrenată de prof. Lazăr), care au făcut meciuri foarte bune. 0 decepţie pentru mulţi dintre cei prezenţi - Baia Mare. Fetele noastre s-au simţit frustrate de neacordarea unor titluri. Personal, aş fi acordat titlul de cea mai bună trăgătoare pentru Ramona Marica, cea mai

' completă jucătoare - Adriana Dumitru, cea mai bună ridicătoare Andreea Conslantinescu (şi asta fără a le ţine partea). Nu mai comentez acordarea titlului de "Miss^care a decepţionat întreaga asistenţă”.

Şi o singură concluzie: voleiul feminin clujean, pe drumul cel bun.

Demostene SOFRON

MÎINE, FETELE ÎŞI REIAU ÎNTRECEREA

După o întrerupere de o lună, mîine se reiau întrecerile Diviziei A la baschet feminin, în toată ţara fiind.programate partidele etapei cu nr.l6 în sala sporturilor ”Horia Demian”, de la ora 17,30, se va desfăşura partida dintre ”U” Dacia Felix ACSA şi Crişul Oradea, un bun prilej de verificare a potenţialului fetelor noastre înaintea derbyului de sîmbătă, de la Tîrgovişte, cu Oţelul. Celelalte partide ale etapei: ACRO Bucureşti - B.C. Arad, Someşul Dej - Universitatea Timişoara, Rapid Bucureşti - Politehnica Iaşi, Sportul Studenţesc - Fartec Braşov, Universitatea Craiova - Oţelul Tîrgovişte. . (m.i.r.)

Pentru atletismul clujean faptul că are la dispoziţie în desfăşurarea activităţii îri aer liber bijnteria numită pista sintetică de la Stadionul ”Ion Moina” a devenit o obişnuinţă, o realitate concretă. Bijuteria amintită, realizată în aceste vremuri deosebit de grele ţinînd cont de economia de piaţă şi cortegiul ei de

... lipsuri, ăînsemnat materializarea unui vis vechi, la împlinirea lui

adueîndu-şi contribuţia atît primarul Gheorghe Funar, cît şi D.J.T.S. (în frunte cu inimoasa directoare,Iulia

S E I M !.HARNICI.-

Băluţiu), respectiv Banca "Dacia Felix” prin aportul financiar deosebit. Mai trebuie adăugată marea mîndrie a faptului că bijuteria în speţă a fost prima din ţară, celelalte înfăptuite sau în curs de

înfăptuire atestînd un traseu benefic al grijii pentru asigurarea unei baze materiale atletismului; Iar noi clujenii, care ne mîndrim cu faptul că am fost "deschizători de pîrtie” în acest domeniu avem un motiv în plus privind spre viitorul apropiat, în sensul că procesul de

modernizare se va extinde'în cea de a doua etapă şi în acea perlă numită

Parcul sportiv "luliu Haţieganu”,• M inisterul Învăţăm întului

implicîndu-se prin sprijinul financiar asigurat iniţiativei universităţii

. clujene. După spusele specialiştilor, pista nouă va fi dată în folosinţă în

toamna. acestui an. Lucrările de atacare a săpăturilor pentru pregătirea infrastructurii vor debuta în primăvară. Am vorbit despre trecut şi viitor. Să ne ancorăm puţin şi în prezent, la "focul continuu" ce" se desfăşoară în sala de atletism din parcul universitar. Se poate vorbi

de faptul că aici concursurile se "sudează” unul de altul. Sîmbătă, de exemplu, a avut loc un concurs

organizat de C.S.S.A. (în frunte cu

directorul, prof. Marian Paşcalău). Serii după serii în proba de 50 m garduri şi 50 m plat. Şi-au disputat

întîietatea viitorii performeri la sărituri şi aruncări. Dintre toţi cei ce şi-au disputat întîietatea am ales cîteva nume, cu sublinierea că disputa i-a avut ca protagonişti pe cei mai tineri atleţi, juniori III şi 11. Amintesc la juniori III, pe Cristina Domide (CSSA), victorioasă în trei probe: 50 m plat (6,9), 50 m garduri (7,8) şi lungime (5,21). înălţimea a fost cîştigată de Bianca Lung (1,3 5). Start bun şi pentru junioarele II; Ionela Dobocan (LPS) a fost cea

mai iute în proba de 50 m plat (6,7); Ia 50 m garduri prima a fost Cristina

Bonda (LPS) cu 7,3 iar înălţimea a

revenit Evei Miklos (CSSA - Sid. Hunedoara) cu 1,65. La juniori HI Zoltan Antal (CSSA) a cîştigat alergarea pe 50 m cu 6,3, proba de 50 m garduri revenind lui Paul Moldovan (LPS). La juniori II s-au

evidenţiat Adrian Bandi (LPS) cu 6,0 pe 50 m, Sergiu Kiraly (CSSA) victorios în proba de 50 m garduri,

Dan Prunduş (CSSA) care la triplu-

salt a reuşit o săritură de 12,74 metri, înălţimea revenind lui Cosmin Feurdean (LPS) cu 1,75. în această săptămînă, vineri şi sîmbătă încept etapele de calificare pentru campionatele jun iorilor I şi

seniorilor. Vom fi pe fază.'Petre NAGY

Ciudăţeniile acestei ierni - sosită foarte de timpuriu; înaintea

solstiţiului oficial al sezonului alb, ca acum să ne trezim cu...

lipsa de zăpadă, "materia primă”

pentru competitorii disciplinelor sportive specifice iernii - au cam

dat peste cap planurile schiorilor alpini clujeni. După stagiul de

pregătire efectuat la Predeal şi pe Cristianul Mare, elita, în frunte

J ™ profesorul Dan Căpitan s-a J întors pentru cîteva zile acasă (că

mai sînt şi unele probleme de ordin... şcolar). Pentru a continua pregătirea efectuată în zonele

amintite anterior, sîmbătă şi

duminică grupul a pornit în explorarea zonei Valea Florilor (Feleac) căutînd ceva... zăpadă. Am

profitat de acest moment pentru a-1 ataca pe prof. Dan Căpitan

asupra planurilor de viitor în

privinţa pregătirilor şi participărilor la concursuri. Iată ce ne-a declarat

lunii ianuarie, urmînd ca în 30, respectiv în ziua de 1 februarie.să se participe la întrecerile dotate cu ”Cupa Băişoara”. Asta în condiţiile că va fi zăpadă bună pentru... concurs. Dacă nu, urmează un... "transplant” la Păltiniş, unde şi-au

dat întîlnire cei mai buni mici schiori alpini din ţară. Dincolo de

februarie la Topolino (Italia).

Lipsa zăpezii a determinat - în altă ordine de idei - zădărnicirea disputării etapelor orăşeneşti şi

judeţene din cadrul campionatelor şcolare de schi, respectiv a. naţionalelor. Lipsa zăpezii m-a

determinat să... meditez, oleacă, asupra modului cum este condusă

C a n t o n a m e n t e , p r e g ă t ir i , c o n c u r s u r i ...reputatul tehnician.

• Un grup alcătuit din cei mai

buni schiori de la C.S.S. Pioneer- Universitatea va pleca, aşa cum se preconizase, pentru pregătiri într-un cantonament ce va avea loc Tn Slovacia (la Krompacki), unde se

va participa şi la un concurs, întoarcerea va avea loc la finele

planurile federaţiei de specialitate,

obligată la restructurarea programelor datorită ciudăţeniilor oferite de iama de-acum, un lucru este clar şi sigur: Ioana Roman şi Alina Ioani, împreună cu antrenorul Dan Căpitan, vor fi prezente [a campionatele mondiale de juniori programate în perioada 12-14

şi ajutată activitatea sporturilor de

iarnă. Concluziile sînt cam pesimiste, determinate de faptul că

se manifestă un mare dezinteres în cadrul Inspectoratului şcolar (unde nu există' un inspector de specialitate). Interes inconsistent

manifestă Comisia judeţeană de schi (preşedinte Mircea Gogonea, un

mare îndrăgostit al schiului). Fără să vreau mă gîndesc la faptul că în cuprinsul judeţului avem zone propice dezvoltării schiului de fond, dar nu se insistă asupra acestui capitol. Dezinteresul manifestat faţă de sporturile de iarnă în general, şi schi în special îl simţim de ani de zile. Păcat. Ar

trebui anulată această păguboasă

inerţie şi revigorată activitatea

sporturilor de iarnă, prin implicarea noii generaţii mai activ

în multitudinea de probleme legate dc viitorul sporturilor din sezonul alb. Sînt convins că în generaţia

de azi, există elementele necesare, dornice de afirmare, entuziaste,

care să contribuie la scoaterea din

hibernare a sporturilor de iamă.

Petre NAGY

Helmer Janos

(Viitorul CUG) a cîştigat

cel de-al doilea concurs

de blitz al anului

Participare mult mai numeroasă la concursul de blitz de sîmbătă 13 ianuarie a.c.: 23 de jucători. Datorită acestui fapt participanţii au fost împărţiţi în două grupe preliminare, din care primii 6 clasaţi au obţinut calificarea în finală,-unde rezultatele din grupe au contat în clasament.

După o luptă foarte strinsă, în care liderul se schimba de la o rundă la alta, victoria a revenit maestrului Helmer Janos, reprezentantul Viitorului CUG, un expert in materie de blitz. El a obţinut 12 victorii, 3 remize şi o singură înfrîngere, la eternul rival Toader loan. In lupta pentru primul foc au participat Szabo Atilia, Petre Nad Titus, Toader loan şi Toma Alin, care prin jocul prestat au ridicat nivelul calitativ şi spectacular al concursului. în concurs s-au întilnit reprezentanţii mai multor generaţii,-dintre care am menţiona pe Pop Ciprian, de 13 ani, care în lupta cu "veteranul” Gonosz Ştefan, de 77 ani, a reuşit să obţină o aplaudata victorie.- - Rezultatele tehnice: Grupa I: 1. Szabo Atilia 10 p; 2. Petre Nad Titus 9,5 p; 3. Toma Alin 9 p; 4. Fulop Francisc 7 p,(25, 50); 5. Pirău Horaţiu 7p (23, 50); 6. Pop Viorel 7p (22, 50); 7. Pantiş Mihai 5,5p; 8. Daroczi Arpad 3p; 9. Sechei Sorin 2,5p (4,25);-10. Lobonţ George 2,5p (4, 25); 11. Pop Ciprian 2p; 12. Gonosz Ştefan lp. Grupa a Il-a: 1. Toader loan 8p (35); 2. Helmer Janos 8p (34,75); 3. Marton Ştefan 7p (28); 4. Sîrb Laurenţiu ?p (27); 5. Filip Horaţiu 6,5p; 6. Titu Dorin 5,5p; 7. Câmpean Cristian 3,5p; 8. David Lucian 3p (9, 25); 9. Rusan Paul 3p (6,50); 10. Borodi Alin 2p; 11. Goia cristian l,5p.

Turneul final: 1. Helmer Janos 9p; 2. Szabo Attila 8,5p; 3. Petre Nad Titus 7,5p (34, 75); 4. Toader loan 7,5p (34, 25); 5. Toma Alin 6p; 6. Sîrb Laurenţiu 5p; 7. Marton Ştefan 4,5p (27); 8. Titu Dorin 4,5p (26, 50); 9. Fulop Francisc 4,5 p; 10. Pirău Horaţiu 3,5p (13,25); 11. Pop Viotel 3,5p (12,25); 12. Filip Horaţiu 2,5p.. Au fost premiate locurile 14,

precum şi juniorii Pantiş Mihai şi Lobonţ George. Premiile s-au constituit din taxele de participate a jucătorilor. Poate se vor găsi şi ceva sponsori şi pentru aceste concursuri, care se organizează în fiecare sîmbătă, de la ora 10, la sediul DJTS, din B-dul Eroilor nr. 40.

Eugen HANG

Page 14: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

: ASS^FÂSnJ3- - SPORT marţi, t6 ianuarie 1996 (uT: d © S£a5j________ ______ —^

fa cofcaton Dfyma Â* seria I (III), m AEO CÎSrPtm SG MUSCEL. E grea viaţa în societatea esalhmifuu sosonJ pes&m ® mă® pusafinti caic s-a bazat mai mult pe amfiibai şi putenea «Se topti a Jacâtoribr echipci. Deşi se află pe prima teoptăi a . frgfrii pUmim jmEtlăd a dasmcntclai, echipa musceleana pnwatts: cu» spannă netinoi Ifcgnfe» bilanţul tmulni este modeşti 23 de jTUTicît' «timnifate dini S ra teu şî 5 "remize (şase an fost înfrîngeri), foarte (Mkitesr surit atacul an mansai 15 gplun marcate (locul 15 Ia eSjaeifâttc| sa apÂ3is% cu 21 de gpînn primite (tocul 10 în ierarhia fittfîtTTOwmihnft Ea adevăir im -1. Uimeaza, dea, o primăvara a spaimelor clliaîT diicâî dc uduî orii mnmfetn tot juca acasa si de 8 ori în deplasare.

ÎL M m N ii CÎWPESA. Ca numai 22 de puncte acumulate din 6

viettîtiii şd4! egaftai ediipa asteagrâ ca îngrijorare returul Punctul slab al lyluţTT-r aftgmil cm rnimaâ IS gerflm înscrise (locul 13 la eficacitate)- Greul Mtălhlfoi:l!-adiisdisfensî5»easeaîsicasai2 0dego!nn(locnl9 în ierarhia

spălărilor);. Foarte îngjijPîafaF esie aed -5 la aderor, mai ales în contextul câ un cetîiir eănpiîiKjriî vor jjrca de 8 ori acasă ş de 9 ori în deplasare.

12. mnwâgffi'A f:,tIAŢl ir» decEa accentuai al gălăţenOor, cu doar 20) puncte acaani&te şrae vktorîs â două egalnn (restul de 9 partide fflEmsBmnatttt>ti ăieani63EgS3Î]k.I&B];l din cele mai rudimentare atacun cu

dbair M! gEiiiri înscrise ţlbaiî 16 în rfaciracrilcl eficacităţii). Apararea, în scMnfji, şita ficat ( t e » T«Eaa3nct doar 16 goluri (local 4 în ierarhia dEfiasistetaJ. acel -7 la adferâr, respectiv programul returuluicir 8i rmsmirii acasa şî 9 bl depîasaxe pen&n a întregi tabloul sumbru ce stă

UE Sl&l «ffipES.

I3L C H I1 I& ifBGG! 5®ASff. Amă trecut revelaţia seriei, acum o .... raiM. 2® de puncte aemnefafe dăs ş»se victorii şi două egaluri, un -7 fe, adfcvăii. Eteeă atacai a mai Şest ceva înscriind 21 de goluri (locul 8 la eficacifâiii) dfcfifflsivîe a fâsî Ea pămmt. prin cele 27 de goluri încasate (toni! E® nr gimamentoi! gpâârăbs). Retrogradarea bate insistent la poarta eriâţfii, mai afeeâ<&srdieS«mfâiîaaiia Va jiica acasă.

14. METALUL PLOPEXI. Tot 20 de pracle a acsmtcM şi fomaţă din Plopeni, din 5 victorii ţi 5 ’ iemxze’ (restul de şapte partide act fosî înfrîngeri)- Cel mai slab atac ca numai 13 gpfari rassrije, respectiv o defensivă ceva mai bună ca 19 gofatii primite (tocai 7 m ierarhia apărătorilor). Adăugind -7 la adevăr, respectiv S jocuri acasă şi 9 m dcpb;arr, prTÎT, vara g «nnrţţă aAa ăgaiggţtfar_ 1 mrE tnl

mai iminentă.15. F.C 1EEUF CARACAL. Plecată os ^cărata cn ramflrr' din

Craiova, echipa din Bănie a popoiit !a neccpcl fci SEaticai dnpâ care "eap- eorapas” spre CaracaL 20 de pcncSe acnuEikJe ei {mal de tur din 5 vktorîi şi 5 "remize” (7 an fost înfriegeri). Coatrast ărtce a&rc ca 24 «te gsjtnxi marcate (locul 5 în ierarhia eficacităţii) şi apâcaze cm 26 getei încasate (locul 15 în clasamentul apărărilor} Un -4 la adevăr. Speranţele de salvare constau în cele 9 meciuri acasă (8 vor fia fa ră ).

16. STEADAMIZIL Bilanţ pe măsura tocoM ocupat în etasament Ia finele turului: 20 de puncte aarnmkEe dns 6 victorii şî 2 egalmip au fost înfrîngeri). Atac mizerabil ca numai 14 gstei marcate pomi 17 la eficacitate) şi apărare şvaiţer prin cele 28 de gptari primite (bcsl 17 m clasamentul defensivelor) la care se adaogă -7 la aefevâr. Retururi mseamnă 8 meciuri acasă şi 9 în deplaszrc, deci ictragHHiarea este pe fkză.

17. DUNAREA CALĂSAŞI. O « s t e i penfrn care edirpa rc-a fost pregătită după promovare, ahnxcind trepîaf pe scara mfidrâdităţii Bilanţ de retrogradare cu doar 17 pnccte acmrratzle din 5 vktotii şi 2 ”iemHe’r (restul de 10 partide msemnîcd irtfiingeri); 17 @>&ii dalie (locul 17 la eficacitate) şi 24 primite (local 14 în Kiarfeia tfcfenahnrfDr); -7 Ia adevăr.. Şi chiar dacă în retur va juca de 9 « i acasă şi de S ori m degîasMe; soarta este ca şi pecetluită în privinţa lămwicrii

18. PORTUL CONSTANŢA, facepct destej de Imn, pTOdiţifcjir, nnrrat de o "cădere liberă”- mereu mai aceenftiafi la ( o l de tur ca rmmai 15 puncte aainuilate din 4 victorii şi 3 egahiri (IQ an fs^ mirtngerîfe 13a atac destul de bun prin cele 23 de goJcri maica£e (local 7 ta eficaci£ate) dar o apărare peiubflâ prin cete 38 de goferi primite (o adevărată etucă a bătăilor, respectiv locul 18 m chwamnitgl defengvetor). O i tem-9 Ea adevăr 'cărţile retrogradării an fostfiacoie” cfcăr dacă cn rctnr va jccca de 9 cri. acasă. V ictor ROMAN

Maii nmltt c*_ ericrad, CTHîţŢHnitlv' tai aîţx aiâ. Ofaaga Stelit ane zel’s mai mari şaasefjfejEaisftgTPggmffibiiafid? isn.'fC Avansai <fe poixcte, pEas pMiiadtliiiai^âptiiIcâSiiEtiiT \rai juca! aosâ o i Ctmerrtnl Tnaida,, . principalaariLtEBCTniîrdiiîâ n a taişuîiHiiitefe forte ee ne dafernrinâi să rfiraiăn c i ^W m i£ uni %@ir rate,. astă d&â,, şansa gjsanss&iî m B, felţintii; de_patta; ani.

Cm sţeramSe. îmkepti|iîe, diifefele dte amftiţje fet&aiîs£n

a.n EtraJt startal

<fel@iannarfe. SfafecamfliEetea antrammEai L TătăiaH, csmzgeSBni£ sil rvw'ntt gjtei&arii aa Ltrccjniî şnatnil mtenamentefo^ pgrtft.-iji îwL'pi:!*

jJ- {v . V --•Not:■

— .....m

Sub ochii antrenorului principal Ion CIOCAN, feroviarii clujeni au început în fortâ pregătirile. Returul se anunţă plin de surprize, însă noi sperăm ca Ea finele acestuia CFR sa revină acolo unde îi este locul, în Divizia A.

Fotoz Itm FETCll

„ V * ." ’ i? S O T 3 W W ---

*:r Ş&ţfâţSrSf&t -35^^:

nf rjg

> ’vXrV is&^t.H/i **

H'

>*3

M

"Fază de finalizare".Fotografia: Ion PETCV

C i n c i v i c t o r i i ş i patru" r e m i z e "

în etapa de dum inică a

canipsanatahri italian, serie A, gazdele an oUiast ciad victorii, oaspeţii reuşind ”patrn remize” Scor alb, 0-0 în partida Crcmonesc- Milzn (a fost partida dintre prima

şi nftima clasată, trapa h i Fabio Capello reuşind să păstreze şefia

cteagH itid^. Victorie la limită, ca 2-1, obţineţi de Florentina în

faţa formaţiei Piaccnza (şi

fio ien tin ii stan în coasta milanezilor, & care-i desparte un

singur pnact)- Snrpri/ă "remiza”

ca scorul de 1-1 în partida Lazio- Tcrino (chiar şi laiă Signori, trapa In i Zdenek Zeman era considerată marc favorită sumai

că torinezii s-sa bâtat eroic, au

condus doar ca 1-0 prin golul macat de Sizzttel& ÎD min. 80,gjmfetr tETgjHtl rgalma Tn wltimnl

minst dejec prin golal înscris de Ianazzi). Mare surpriza "remiza” Jcnrentas - Bari 1-1 (oaspeţii

eciifirmîad snccesal din etapa aiitcrioari, victoria în faţa Ini

Inter), campionii nerenşind să se

apropie de trioul fruntaşelor Succes net al ”brînzarilor”: Pana- Cagliari 4-0 (spre disperare» hi

Giovanni Trapatoni). Interaumis cu 2-0 pe Roma (în derbyul dapei,

ambele goluri au fost semnate dc

Branca). 2-2 scorul final la pârtii Sampdoria - Vicenza. Do ni victorii cu acelaşi scor, 3-2, îa partidele Udinese' - Napoli ş>' Padova - Atalanta (aceasta dii ^

urmă, după începutul fnrtnnos pierde treptat teren).

Ordinea în clasament: Milan 34. Fiorentina 33, Panna 31, Juventas

28, Lazio 26, Romă 25, Udinese 25, Inter 24, Vicenza 24, Napoh 23, Sampdoria 22, Atalanta 22.

Cagliari 20, Torino 17, Bari 16, Piacenza 16, Padova 15 şi

Cremonese 11 puncte.(r.v.c.)

P.S. O rectificare: dintr-o

recepţie defectuoasă, rezultatul partidei Albacete - Atletico Madrid (campionatul Spaniei) i fost de 1-1 (şi nu 1-0 cum l-am

anunţat în numărul de luni).

o i dbcg&î pe afeile paradiai â pc şosea. l2lă lbto.I care s-a

jjtegiîiiti.: Fădme, . Ferrceani,

AţtifeaiTO, JÎBuaii Afea^, Crişan,

Manesanv, Vatgs,.Mrâca Etandn,; Fefi&fiisii, TO 3i„ Bas; Eîâiias, Cuţşas, MMtferani, Smlesar, Xasşm. şii L’odotnţ Frendasnli Ftorim Mfa-fiihvaiE a fast opoat& tueniisffi'. şi im paxticipă^ ofcoraindafâv 6 : pregătiri 0 âΣre noutăţile dm Cert acimtfrn; coopiwea. Ikii Capsai eaâ âe Ea IMisalifcjiJi, a toîDanEmi (de Ia Armalui» Zaiâu); şi; ai &ji Niagară dk; te CRoiia Bisteăa:)).

Dacă îa: prnaai etapa st | pegătiiri-te ss; jwdakaisă pe Effiadijî’tjaiieai Ia efort,. Im unnătoainete: : - piofelenia preşâtiriiios- se: va fflweisiîiea, vafimndl şii eaBatea aramâi cre.scînd mereui. QbtsnmtEffiE oinlOijanienldirianTămaeEaatăjjeriDadăi a prcgăîmlbir vai asea Ibc Pa ScrvaCa mide to t fi susţinuta: şii primele: ”colbcsif adită mexânriiTc amicaJe de TOriJfcanE. Sponsorul! principal al eohiptdi tiânnhc; m conînrâate, UaBrieai diz nmbilix apattisinid dc K.A. IVIulUpiodluctL. ol câreî diiieeteir, tmg, fond Cart, putEmic atins, de "v irusulT mima ffirtfiatl, depune toate steădnnrfeic penttXD ca*, duc toamnă Q&rapica Glteritr. <kk asafttere metesezelei KKsiffiieiiB.

SZEKELY Csaba

. Printre cititorii rubricilor noastre do foîbaî ss m ai întîm plâ să fie ş i... nemulţum iţi, care dorsse ceva m ai m uit decît le oferim din punct de veder® statistic. Concret, cîteva telefoans prim iis de fa cititori fa redacţie au acuzat că prezentarea golgheterilor D iviziei Naţionale da fotbal (p& autorii celor 512 goluri marcate) a fo&t făcută, oarecum la m odul global, că ar fi preferat o prerenfare defalcată pe echipa. Le satisfacem acest capriciu în rîndurila ce urm ează, cu prezentarea celor 18 competitoare ş i a autorilor d& goluri.

1. STEAUA, lista golghe­

terilor cuprinde 13 jucători:

Vladoiu 16, Adrian Ilie 10, Lăcătuş 6 , Gllcă 4, Militam 3, Doboş, Filipescu, Prodan şi

Roşa cîte 2, Csik I, Sabin Ilie, Pîtvtj şi Riducan cîte un gol. Rezultă smna de 51 de goluri.

Cel de al 52-lea gol "con­tabilizat” de Steaua este un ... aatogol, autor Lcahu (Petrolul).

2. RAPID. Tot 13 jucători şi

pe lista golgheterilor din Gioîeşti: Iîrţiu 8, Iulian Chiriţâ

6 , C- Popa 5, Constantinovici şi C Zamfir câte 4, Vameşu 3,

Chcbac şi Motroe cîte 2,

Bealcn, Bundea, Ad. Matei, Mutică şi Sălăgean cîtc unul.

Total 39 dc goluri la care se

adaugă ... autogolurile Ini M. Matei (Farnl) şi D. Florea (OţcM), ajungîndu-se astfel la cifra de 41 dc goluri.

3. UNIVERSITATEA

CRAIOVA . 9 golgheteri ...

proprii: S. Crislescu şi Gane câte7, Ungur 5, Badea 4, G. Fopesca

2, Cort, Olâroiu, Papară şi Sceia cîte unul. în total 29 dc golsri.

4. DINAMO. Un total dc S

28 golsri proptit, la ezre sc zdangâ atrtogplsl la i Mofcora

(Univ. Craiova). De icţinntemstiifrtiţia es-eîtr|eiri!ar I. Lazăr,

D. Matei şi Misztr eu eh total dc

15 gn&iii.

6 .- F .C . M APOM AL. 12

marcatei: Dnnă 12, R. Nîculcsca

5, Âlbcana şi Mo'isesea cîte 3,

Oabotaria şi Ilangasit cîte 2, Li|â, P. Marin, Matincă,

PoCoetaBn, CL Râi&ti şi Zbrarka eîfe usnl, im total (fc 33 goluri.

7 FARUL- 11 marcatori, ’ cap

deBstăT BimiBiitaiucn: 12goEart. nmreazâr B. Oprea 6, GL Har Era

şi O. Şer&ao. câte 4, Ceansilă: şi dorea cîtc 2, Atintinc, M_ Dînn,

Mastacă, Ton» şî M. Matei cîtc

nmtL Total 3$ gohri, pfas ...

tari: A&ilcţă 7, Ztnoleanu şi

Andrcicat cîte 5, O. Grigore, Rădaîâ şi Zafîris cîte 2, Bălăceann

şi AdL Toadcr cîte nnuL Total 25

geînri.10. ’T OLT TIMIŞOARA- 9

marcatori proprii: Băban 9, Guşata 6, Kovacs şi Săvoin cîte

5, Vebea 4, FL Călin 3, Vlaicu

2, Ccatoca şi 1 Rotarin ote nmiL

,Un tatăl dc 36 goluri plus două

— autogoluri: D. Manea

(Ceahlăul) şi Glâvan (Inter).

11. SPORTUL STUDEN­ŢESC. listă destul de largă, 9

marcatori, pentru cn total de 20

goluri înscrise: Şumudică 7, Zamfîresca 3, B. Andone, Kiri-

lov şi VoicMa cîte 2, Bivolarii,

Buia, Dobre şi Lalciu cîte nnnL

H â s p y n s I o o i n t e r p e l a r e / f o t b a l i s t i c a

t t e

marcatori: Mateuţ 8, Dânciakscn

6, Lupu 3, Grozavu, FL Petre şî

C. Varga cîtc 2, Csik II şi Fulga

cîte unul. Producţia realizată a

însumat 25 de goluri.5. GLORIA. 9 marcatori pe

lista bistriţenilor. Ilie Lazăr 7, D. Matei 6 , Mironaş 5, Năstasc, Miszti şi FL Stanca cîtc 2, Diana,

Iftodi şi M. Ridată cîtc nmtl, total

asiitsgoM Icâ Cînrpeaffl (Gîaria).'

8 . *IT . S g»rgfteteri: R. Saba

7, Maris 5, Marcă st P. Grigcras

i cîte 4, S Î% aa3 , Fafa&, Fbrescat şi Maier cîte mmL Un total de 26

gotniL Cam _ sn&tirîei tista (drn

orc im arai făe parte SăKgpa»

plecat Ia Rapid, respectiv FEeresco, reîntats la Cratova).

9. PETROLUL. Teet 8 marea-

12. INTER. 10 nome pentru

23 ds goluri marcate: Pogăcean

şi M. Scghedi cîtc 6 , Caşolţan 3,

CL Segficdi 2, Baeiu, L. Cotora,

Demian, Vasîi, Glâvan şi Tîivan cîtc nnnL

13. F.C. ARGEŞ. listă largă

dc 12 jocători pentru 26 de goluri

înscrise: C Barba 5, M. Pană şi Schumacher cîte 4, G. Dumitru

şi Negru cîte 3, Cristescu,

Crivac, Gîrleşteanu, Ghergu, Mocanu, V. Popa şi Preseceanu

cîte unuL14. F.C. BRAŞOV. Doar 7

marcatori pentru 19. goluri proprii: Vase 5, L Ganca 4, Balint şi Hrib cîte 3, Manole 2,.

Beraru şi M ia cîte unul Al 20- lea gol este... autogolul - cadou dat de Curt (Universitatea

Craiova). ;15. OŢELUL. 10 marcatori

penfru 24 de goluri: Cernea 5, State şi V. Tănasc cîte 4, V.

Ion şi Spirea cîte 3, D. Florea,I. G igi, Maleş, Mogoşan şi

„Pelin cîte unul.16. CEAHLĂUL. 7 marca­

tori pentru 22 de goluri: Marc

7, M. Ionescu 5, Enache 3,

Axinia II, Bnrleanu şi Pantaizi cîte 2, Domşa unul

17. «POLP IAŞL 10 autori pentru 20 de goluri: Ambrozie5, Dobrea, N. Mihai şi Pancu cîtc 2, Apachijei, Cănnei, Cîmpanu, Kereszi, Paraschiv şi

Cotan cîte unuL18. A.S. BACĂU. 8 marca­

tori ai celor 23 de goluri: Scînteie 7, Ciocoiu şi Jercălău

cîte 4, Manta 3 Serea 2,

Căpuşă, Firici şi FL Ionescu cîte unul.

Avînd acuma "lista marca­

torilor pe echipe” vă puteţi ţine ”ia zi” statistica golgheterilor,

adăugind noile nume.Victor ROMAN

Page 15: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

[ 15) marţi, 16 Ianuarie 1996 EVENIMENT A D E m B U Ld e CSB&aa i

Pe Arieş

D o u ă b a r je în d e r iv ă

A doua zi de.Crăciun, Poliţia din Turda a fost sesizată că pe

rîul Arieş, "plutesc” în derivă două barje. Ele au fost aduse şi blocate pe malul drept al rîului

în apropiere de comuna Mihai

Viteazu înaintea inundaţiilor din 1971. în noaptea de. 24/25

decembrie 1995, din cauza viiturii şi a inundaţiilor din zonă au fost aduse în aval spre

municipiul Turda. Se putea întîmpla o catastrofă. Poliţia a dat alarmă de "gradul o”. Mr.

Cornel Panteâ, din cadrul Poliţiei ne-a declarat: "Locuiesc în corn, Mihai:Viteazu., Am văzut în dimineaţa “de 26

decembrie, cele două barje, cu o lungime de 35 m şi o greutate de 250 tone fiecare că pluteau şi se apropiau încet de Turda. Mi-am dat seama imediat de pericolul şi dezastrul pe care-1

puteau face "vaporaşele" dacă rup sau blochează podul de

peste^rieş sau, mai grav, dacă ajung ta podul C.F. de la S.C. "Cimentul” Turda, unde sînt

principalele conducte de

alimentare cu apă ale oraşului. Am informat Consiliul local şi Primăria Turda, care nu aveau cunoştinţă de pericolul ce se putea abate asupra centrului urbei noastre. S-au luat imediat

măsuri. S-a format un comandament format din: lt. col. Gheorghe Bob, şeful

Poliţiei Turda, col. Ion Teodorescu, comandantul

Garnizoanei Turda şi

reprezentanţi ai Primăriei. -Au fost .mobilizaţi specialişti de la

"Cimentul” şi soldaţi care au făcut eforturi supraomeneşti de ancorare a barjelor în zona balastierelor. Apoi, cu aparate de sudură au fost sparte toate compartimentele barjelor.: Acestea, au "intrat la apă” şi s-au lăsat la fundul apei. Am evitat în acest fel ca o porţiune

a oraşului să fie inundată de viitura venită din munţii Apuseni pe rîul Arieş".

U r m ă r i ţ i d e . . . I n t e r p o l- r r

Bocşa Gelu Remus Filip Nicolae Marius Dinis Petru

■Bocşa Gelu Remus (26 ani),. domiciliat în Turda, str. Traian nr.1, fără ocupaţie, recidivist, dat în

urmărire generală pentru . infracţiunea de trafic de substanţe

toxice. îri urmă cu 4 ani a furat de

la ”Uzina Chim ică” Turda, cantitatea de 29 kg mercur. A părăsit ţara, trecînd ilegal frontiera în Ungaria.

• Filip Nicolae Marius (26 ani),

domiciliat în Turda, Aleea Plopilor

nr. 1, dat în urmărire de poliţie pentru comiterea mai multor flirturi din locuinţe. A dispărut de,

la domiciliu în anul 1991. Se bănuieşte că -se află ilegal în

Austria sau Germania.• D iniş Petru (42 ani), din

Turda, Caleea Victoriei, nr. 132, fără ocupaţie, căutat de Poliţia m unicip iu lu i Turda, pentru

comiterea infracţiunii de viol, asupra minorei M. Z., de 11 ani

din Turda. După comiterea faptei, violatorul a părăsit ţara. A fost văzut în Ungaria şi apoi în Austria.

Biroul poliţiei criminale din cadrul Poliţiei Turda, i-a dat în urmărire generală în ţară, iar

Interpolul îi caută în Ungaria, Austria şi Germania pe cei 3 infractori. După ce vor fi arestaţi şi extrădaţi, urmează să răspundă

penal în faţa instanţelor judecătoreşti.

CRIMINALITATEA ÎN CIFRE

l

în municipiul Turda, în anul -anul 1994 -3

1995 fărădelegile âu crescut. Iată situatia infracţiunilor:

1995 - 15

• TÎLHÂRII

TOTAL INFRACŢIUNI -anul 1994 - 18

-anul • 1994 -625 1995 -21

1995-730' • VĂTĂMĂRI CORPORALE

din care: . GRAVE484 - judiciare " . -anul 1994 -3

-109 - economice 1995 -1

-137 - de altă natură •ULTRAJE ,

• INFRACŢIUNI CU V IO ­ -anul 1994 - 1

LENŢA 1995 - 3 ;

-anul, 1994 - 26 • ACTE DE CORUPŢIE

1995 -34 -anul 1994-20• TENTATIVE DE OMOR 1995-31 '

-anul 1994 - 0 • EVAZIUNE FISCALA

' 1995 - 1 ,-anul 1994 -0 ,•CR IM E 1995 -4-anul 1994 -1 • 3 ARME şi 45 CARTUŞE

■ ■ 1995-2 DESCOPERITE* PRUNCUCIDERE • LUARE DE MITĂ-anul 1994 - 0 -anul 1994 - 16

1995 - 1 1995 - 18• LOVITURI CAUZATOA­ • DARE DE MITĂ

RE DE MOARTE -anul 1994 - 0- anul 1994 - 0 1995 -7

1995 -0 • TRAFIC DE INFLUENŢA• VIOLURI -anul 1994 - 0-anul 1994 - 3 ' ' 1995-5

1995 - 5 • ABUZ ÎN SERVICIU•GESTIUNE FRAUDU­ -anul 1994-4 ■ -

LOASĂ - 1995 - 9' -anul 1994 - 0 • FALS INTELECTUAL

1995 -1 -anul 1994 - 0• COMERŢ ILICIT . 1995- 18

Onorată instantă...

#

• Nu am intenţionat să

părăsesc loeul accidentului.

M-am repezit pînă acasă ca

să-mi schimb hainele. Nu

puteam să mă prezint la poliţie

îmbăcat oricum.

- • -Recunoşti că ai spart capul

părţii vătămate?

-Da, dar solicit să facem

reconstituirea.

-Ce rost mai are

reconstituirea?

-Să vedem dacă are curajul

să mă mai insulte o dată.

• De ce i-am zis ’ orbule”?

Ca să-şi schimbe dioptriile,

să-mi vadă mai bine profilul

moral.

Pagină realizată de: Vasile MOLDOVAN

- OPERAŢIUNI SECRETE (II)• Vă prezentăm cîteva fragmente din cartea lui PavelSUDOPLATOV, în traducerea publicaţiei bulgare "Anteni

A f a c e r e a

a u r u l u i

s p a n i o l

în 1936, guvernul republican spaniol a fost de acord cu trimiterea la Moscova a unei părţi din rezervele de aur spaniole, în valoare de peste o jumătate de miliard de dolari în toamna lui 1938, un agent al serviciilor secrete externe ale NKVD a expediat din Paris o telegramă în care afirmă că la Moscova a fost trimisă o cantitate infimă din aurul şi obiectele de valoare ale Spaniei în telegramă se comunica că o parte din aceste rezerve au fost vîndute de către guvernul republican, cu colaborarea conduccrii NKVD din Spania. Stalin şi Molotov i-au ordonat lui Beria

verificarea informaţiei primite. Dar cînd s-au adresat unui agent rezident în Spania pentru a-i cere explicaţii, acesta, la rîndul său, a trimis o telegramă de protest în care scria că este cazul ca Moscova să rezolve problema privind încrederea acordată spaniolilor. Această telegramă a făcut o profundă impresie asupra lui Stalin şi lui Beria. A urmat un ordin al lor pentru elucidarea relaţiilor dintre şefii serviciilor de spionaj ai NKVD din Spania şi Franţa. "Personal, a scris Sudoplatov, am primit ordin de la Beria să cercetez toate documentele - privind primirea şi predarea tezaurului spaniol. Uşor de spus, ' greu de făcut, deoarece în acest scop aveam nevoie de o serie de aprobări şi de semnătura lui Molotov. în cele din urmă am reuşit să ajung la Trezoreria statului. D in

documentaţia primită am înţeles că documentul privind predarea aurului. a fost semnat de premierul Spaniei, Largo Cabalero, şi. de locţiitorul comisarului pentru afacerile externe al URSS N icolai Krestianski, ulterior executat ca duşman al poporului, împreună cu Buharin în 1938. Aurul a fost transportat din Spania în Cartagena, bază militară spaniolă, pe un vas sovietic şi adus la Odesa, iar apoi transferat în subsolurile Băncii de Stat. Alte - valori au fost transportate ilegal din Spania în Franţa pentru satisfacerea unor nevoi operative ale Spaniei. Aurul spaniol a acoperit, în mare parte cheltuielile sovietice pentru sprijinirea militară şi tehnico- materială a republicanilor spanioli în războiul împotriva lui Franco. Aceste rezerve au fost utile şi pentru finanţarea unor operaţiuni de

spionaj în ajunul celui de-al doilea război m ondial, tn Europa occidentală. Guvernul spaniol al lui Franco a ridicat în repetate rînduri problema tezaurului scos din ţară.' Referitor Ia destinul acestuia, Sudoplatov a fost interogat de către KGB în perioada 1950-1960, cînd se afla în închisoare. în cele din" urmă, în anii '60 a fost luată, la ccl mai înalt nivel, hotărirea de a se acorda despăgubiri autorităţilor spaniole pentru aurul scos din ţară, livrîndu-le petrol în regim de clearing.

■ ***

Nu vă pare cunoscută povestea? Cu diferenţa că nu-i Spania ci România, că spaniolilor li s-au dat ceva despăgubiri, nouă nut în rest, URSS a furat de unde a putut Unde n-a găsit fraieri să dea de bună voie, a luat cu japca. (R.V.)

LA ORA... SINCERITĂŢII• P o l i ţ i ş t i t u r d e n i î n a c ţ i u n e *

• i

Poliţia din Turda a avut o perioadă

"zbuciumată”; au fost zile şi nopţi de lucru intens.

Inundaţiile din zonă, furturile,micile găinării,

precum şi păstrarea ordinii şi liniştii publice în

urbe au dat multă bătaie de cap. DL lt. col.

Gheorghe Bob, şeful Poliţiei Turda, ne-a spus:

"Criminalitatea în anul, 1995 a fost în creştere,

mai ales la infracţiunile cu violenţă. Am avut

multe cazuri de tîlh ârii, violuri, acte de

corupţie, luare şi dare de mită şi alte fapte

antisociale. Parcurgînd "evenimentele”

produse în zilele sărbătorilor de iarnă, am

observat câ acestea nu au depăşit ca număr şi

gravitate, alte fapte care se produc în zile

normale. Poliţiştii turdeni au asigurat ordinea

şi disciplina publica. C ît despre "liniştea” pe

carre ne-ar asigura-o punînd hiîna pe cei

certaţi cu legea, pe infractori, mai avem

răbdare şi sperăm ca anul 1996 sâ fie un an

plin de succese. Sâ reducem cazurile cu (A.

N.) autori necunoscuţi”. Poliţişti au avut o

perioadă relativ "lin iştită”, totuşi:

Revelion cu... gust penal

Dupâ Anul Nou, o brigadă formată din lt. col. Aurel Feneşan şi cpt. Mircea Giurgiu, din cadrul B iroului de combatere a criminalităţii economico-financiare, şi comisari ai Gărzii financiare Cluj au controlat mai multe unităţi de alimentaţie publică. La firma Imperion SRL Turda s-au constatat nereguli în ceea ce priveşte organizarea Revelionului '96. Patronul restaurantului, Vercheran D anie l(27 ani) din Turda, a organizat în local o masă pentru 50 de: persoane. Meniul 25 de mii de lei/persoană. Un Revelion la care consumatoriii s-au simţit bine şi au plecat mulţumiţi, deşi nu au văzut n ici unul,”planul” de meniu. Patronul a "uitat" să înregistreze banii rezultaţi din încasări in evidenţele contabile, sustrăgîndu-se de la plata impozitului şi a T.V.A. de 326 de m ii de lei. Neplata obligaţiilor fiscale şi declararea veniturilor impozabile se numeşte... evaziune fiscală! Pentru această infracţiune patronul Vercheran este cercetat în stare de libertate.

"U itu c ii" . . . f ă r ă b u le tin e

de id e n tita te

La Biroul evidenţa populaţiei, acum la început de an, s-au înregistrat: 380 cetăţeni din Turda, care au buletinele de identitate expirate, din care 34 de persoane, cu actul prin care se atestă că mai "trăiesc”, expirat de peste un an, 107 minori care au împlinit 14 ani şi mi. şi-au întocmit actele necesare pentru a li se elibera şi a intra în posesia buletinului de identitate.

Vă prezentăm doar 3 "cazuri” care nu s-au prezentat la "evidenţa populaţiei", pentru preschimbarea actului de identitate îaurma expirării: Grec Vaier (45 ani), str. Rapsodiei nr. 7, merceolog, B.I. expirat din 1992; Mureşan loan Octavian (48 ani), Calea Victoriei nr.5/B, subofiţer,B.I. expirat din anul 1992; Dolha Ilie (36 ani), str.Cireşului nr:34, B.I. expirat din anul 1993 şi lista ar putea continua... Celor 487 de persoane "făta buletine", Biroul evidenţa populaţiei le-a trimis citaţii şi au fost anunţaţi personal de sectoriştii Poliţiei Turda. Dar...degeaba!. Acum, ei urmează să fie amendaţi contravenţional. în asemenea cazuri, amenzile aplicate sînt mari.

Un "client” serios... poliţia

La S.C. "Uzina Chimică” S.A. Turda, mercurul se foloseşte în procesul de producţie pentru separarea clorului din sare. "Argintul viu” la 18 grade Celsius se evaporă, devenind toxic pentru oameni. De aceea deţinerea şi comercializarea lui este interzisă prin lege. Petridean Aurel (32 ani), din Turda, lăcătuş mecanic la "Chimica” lucrează cu mercur. Ce s-a gîndit, să facă şi el nişte "verzişori”. Bun gospodar, a adunat 19 kg .de Hg şi l-a furat din firmă. Acum cîteva zile era în căutare de clienţi străini la care să-şi plaseze "marfa”, pe valută. Dar clientul cel mai "serios” a fost poliţia. în "plasa” poliţiei

criminale a "picat” în timp ce-şi transportă” "comoara" la domiciliul său. Acum, P.A. este

cercetat în stare de arest de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj, pentru furt din avutul public şi de deţinere ilegală de substanţe toxice. 1■ ■

Page 16: NE VOM FLAM SI a..fost''ZIUA PE ORBITĂ? - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70986/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...326 de pneumonie şi bronho-pneumonie, cifre care

<■ -V* M ' .

' " ' i i ' ^ <ţ - - i

-‘Ct- ^ \ ^ * -v Y

< * .-> *-.• -1 . .ANUL VII m. 1367 ISSN 1820-32 D3

MARTI 16 IANUMIE 1B0Q 18 PASIM 300 IB

ULTIMA ORĂ marţi, 16 ianuarie 1996

! Si a fost ZIUA E H E S C U ...(urmare din pagina l-a)

pentru Cultură, Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco- Catolice (personal de către IP.S. arhiepiscop George Guţiu, episcopul Diecezei de Cluj - Gherla, care a şi rostit o rugăciune, reprezentanţilor Armatei, a P.D.S.R. şi P.U.N.R., Liceului “M.Eminescu” şi Şcolii nr.28 din Cluj-Napoca. x

în Sala de şedinţe a Primăriei manifestarea a continuat -cu excepţionala conferinţă intitulată “Cuvinte şi lumi”, susţinută de d-na dr. Irina Petraş, critic literar. O pledoarie pentru ca 15 Ianuarie să rămînă in conştiinţe drept o zi a spiritualităţii româneşti, cu Eminescu singular şi tutelar - acea singularitate care cere întotdeauna replică cu o operă străbătută de acel acut sentiment al destinului, cu asumarea destinului şi folosirea puterilor constructive din noi, în fine cu necesara stare.de veghe asupra limbii române, pe care trebuie sâ o învăţăm. Au fost lansate volumele: D. Vatamaniuc - “Eminescu şi Transilvania” (volum prezentat de autor), LNegoiţescu “Poezia, lui Eminescu” (prezentat de Petru Poantă) şi Mihai Eminescu -

“Sonete” (prezentat de Virgil Bulat),' apariţii editoriale ale anului 1995 la editura clujeană Dacia. .

în acelaşi cadru, Editura Dacia şi Primăria municipiului Cluj- Napoca au acordat premii unor elevi, cîştigători ai concursului de comentarii eminesciene, desfăşurat în licee din judeţ. Premiile speciale ale Primăriei (constînd dintr-o diplomă, 50.000 de lei şi cărţi) au revenit elevilor: Dan Vladimir Oprean (Liceul “E.Racoviţă”, Cluj-Napoca) şi Mihaela Chiş (Liceul “O.Goga”, Huedin). Premiile E diturii Dacia i-au răsplătit pe: Ioana Gabriela Codorean (Liceul “M.Eminescu”) şi Cristina Tătar (Liceul “L.Blaga”) - ambele din Cluj-Napoca, Adriana Gădălean,

-Monica Poponeţ, Dorina Surd şi ■ ' Camelia Rus - luşan (toate de fc" ! Liceul “M.Viteazul” din Turda!). ]

Tot ieri, în sala de expoziţii a | Bibliotecii Judeţene “Octavian ‘ Goga” (str. M.Kogălniceanu nr.7) s-a deschis o expoziţie de carte şi manuscrise din opera lui Mihai Eminescu.

ZIUA EMINESCU - 15 Ianuarie, o invitaţie spre cunoaşterea » adevăratului

Prefectul Grigore Zanc şi

I primarul Gheorghe Funar au J , dezvelit ieri împreună placa montată

‘ pe clădirea în care s-a născut Matei

Corvin regele Ungariei, momentul final al unei acţiuni pe care unii o

numesc "restabilire a adevărului istoric” , iar alţii o "provocate naţionalistă cu iz electoral”.

Placa, în greutate de jumătate de

tonă, cu inscripţia în română şij engleză, conţinînd controversata

i ' || sintagmă "românul Matei Corvin”, Eminescu, esenţa demiurgică a | . a fost fixată în cursul dimineţii, cu

‘ existenţei noastre prin cultură. ajutorul unei macarale. N-a existat împotrivire a populaţiei maghiare

nici în momentul montării şi nici la

festivitatea de dezvelire de la ora 14. Poliţişti în unifonnă şi civil au

fost prezenţi în permanenţă în

apropierea imobilului de pe strada Matei Corvin numărul 6.

Mai puţin de 200 de persoane, între care numeroşi oficiali şi reprezentanţi ai unor partide, au răspuns invitaţiei Primăriei.

. împreună cu cei peste 30 de ziarişti,

ei au aşteptat în frig venirea preoţilor chemaţi să săvîrşească slujba religioasă de sfinţire a plăcii.

Părintele Fluieraş a fost în cele din urmă găsit de un gardian public şi

.P e rv o m ais k a ia î n f l ă c ă r i . . .■ [ n i r a T i y Q£ b I i î o i ' 1

Sub acest generic agenţia de ştiri ITAR-TASS anunţa, in zorii zilei de ieri, asaltul trupelor federale asupra satului daghestanez Pervomaiskaia unde comandoul cecen, condus de Salman Raduev, deţinea, de mai multe zile, peste 100 de ostatici.

Intense lupte de stradăSatul daghestanez Pervomaiskaia

era, luni dimineaţa, în flăcări, localitatea fiind învăluită într-un nor gros de fum, relatează ITAR-TASS. Pe străzile cătunului s-au declanşat intense lupte de stradă între trupele federale şi combatanţii separatişti

După cum menţionează agenţia

rusă de presă, tirurile de artilerie au încetat dupâ mai bine de o oră şi jumătate de la lansarea a ceea ce agenţia ITAR-TASS a numit ”etapa pregătirii de foc” a operaţiunii de pătrundere a forţelor ruseşti în interiorul localităţii. întreaga zonă este survolată de 10-12 elicoptere de luptă tip MI-26. în jurul orei 9,15 GMT, acestea au lansat cîteva obuze asupra perimetrului central al satului. A fost distrusă, după cum

scrie ITAR-TASS, clădirea şcolii, unde pînă nu demult au fost ţinuţi

' prizonierii.

Spre Pervomaiskaia se îndreaptă o coloană blindată. Potrivit unor informaţii neoficiale, combatanţii ceceni au reuşit să distrugă un vehicul militar. Nu se ştie dacă este

vorba de un transportor blindat sau de un tanc, menţionează ITAR- TASS. în cea mai apropiată

localitate de Pervomaiskaia, satul Sovetskaiâ, a fost instalat un spital de campanie. 10 maşini de salvare aşteaptă să vină în ajutorul posibililor răniţi. Nu există informaţii privind eventualele victime.La operaţiune participă unităţi speciale ale Serviciului Federal de Securitate al Rusiei,, detaşamente ale trupelor de interne şi Ministerului rus al Apărării. Principala lor misiune este, potrivit ITAR-TASS, de a "elibera cît mai mulţi prizonieri”.

Cecenli au executat bătrîni din satul Pervomaiskaia

şl şase ostaticiComandoul cecen condus de

Salman Raduev a executat, luni, un grup de bătrîni din satul daghestanez

Pervomaiskaia, făcuţi prizonieri în cursul dimineţii, au anunţat surse competente ale Serviciului Federal de Securitate a Rusiei, citate de

ITAR-TASS. Nu s-a precizat numărul celor ucişi. Potrivit aceleaşi surse, comandoul cecen a executat, luni dimineaţa, 6 ostatici - toţi membri ai forţelor de ordine din .Novosibirsk, căzuţi în mîinile rebelilor miercurea trecută.

Potrivit sursei, cei 6 făceau parte dintr-un grup de 36 de miliţieni ce se predaseră de bună voie în schimbul prom isiunii, rămasă neonorată, de a fi eliberate femeile şi copii. Ordinul de execuţie a fost transmis, după cum a precizat sursa

citată, de şeful statului major al forţelor secesionişti ceceni, Aslan Mashadov. 'care, într-un ultim mesaj

radio recomanda "împuşcarea miliţienilor”, precizează ITAR- TASS!

Reuniune de urgenţă la KremlinO reuniune de urgenţă s-a

desfăşurat, luni, la Kremlin, sub

preşedinţia lui Boris Elţîn şi în prezenţa reprezentanţilor guvernului şi ai structurilor ”de forţă” ale statului, informează ITAR-TASS. A fost examinată situaţia din localitatea daghestaneză Pervomaiskaia, unde trupele ruseşti

au lansat, în cursul dimineţii, un asalt împotriva comandoului cecen te deţine un important număr de ostatici.

La întrunire au fost prezenţi, printre alţii, ministrul rus al apărării, Pavel Graciov şi şeful Statului

Major al forţelor armate ruse,

generalul Mihail Kolesnikov.' După cum aminteşte, în context, France Presse, ministrul rus de interne, Anatoli Kulikov şi şeful Serviciului Federal de Securitate, Mihail Barsukov, se află, în prezent, în perimetrul satului Pervomaiskaia, de unde coordonează operaţiunea foiţelor federale:

Chestiunea ostaticilor din Daghestan a fost inclusă şi pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus. Avînd în vedere evoluţia evenimentelor de . la Pervomaiskaia, discuţiile se anunţa aprinse, apreciază ITAR- TASS.

a ajuns cu o întîiziere de o oră. Cîntecele patriotice ale micului grup din Societatea "Avram Iancu” au

încetat, permiţînd să înceapă scurta

ceremonie religioasă.

Conţinutul textului plăcii a născut în ultimele zile o controversă care a depăşit rapid cadrul istoric, intrînd

. în politică şi, pe alocuri, în grotesc. Prefectul Zanc, "Vatra Românească”; U.D.M.R;, chiar o parte din colectivul care a elaborat textul i-au solicitat primarului Gheorghe Funar să renunţe la

formularea "românul Matei Corvin”, inexactă, ştiind că mama regelui a fost unguroaică. Funar a replicat cu

i brutalitate că "tatăl este important | în procreare” şi l-a acuzat pe prefect | că face jocul U.D.M.R.! Grigore zanc: "In asemenea [ momente trebuie să ne purtăm cu 1 demnitate, nu cu gaguri de prost jjgusr| Prezenţa prefectului Grigore Zanc* la ceremonie era incertă după■ declaraţia ofensatoare a primarului 1 Zanc explică de ce a acceptat ieri

| să participe la dezvelirea plăcii: ”0■ asemenea manifestare nu putea avea ? loc fără prezenţa prefectului. Ţin să■ precizez că ideea montării n-a fost

| niciodată pusă în discuţie. Am | ridicat doar problema momentului

■ dezvelirii (îm i părea mult mai■ potrivită data de 24 ianuarie) şi a 8 textului plăcii. Din păcate, textui de | faţă este în conflict cu regulile

| academice. Pentru a face loc unui; I slogan ideologic ostentativ regulile* gramaticii şi topicii limbii române I au fost siluite. Cît priveşte acuzaţiile | pe care mi le aduce domnul Funar,

a acestea sînt elucubraţii pornind de _ la o discuţie între noi, care avea alt* obiect. N-am cerut niciodată

| renunţarea la atributul "românul”,

-

ci plasarea acestuia acolo

potrivea, într-o formulare de ”fiul marelui oştean român, I® de Hunedoara”. •

Mărturisesc că am participai c: jenă la un moment care m 1

potriveşte cu ţinuta intelectuala | unui oraş cu tradiţia Clujului ( asemenea clipe trebuie să ne perd

cu demnitate, nu să-l întîmpinămtl gaguri de prost gust, cu a«; remarci făcute de primarul FtJ

referitoare la originea lui Mav Corvin”.

IHoInos Laios: "Asemene, acţiuni pot genera confiiti Interetnice"

Preşedintele U.D.M.R. Citafirmă că va acţiona în justiţie ţ primarul Gheorghe Funar şi că cere preşedintelui Iliescu să ps-, capăt provocărilor acestuia, care p. genera conflicte interetnice.

"Susţinem în continuare cil amplasarea plăcii este ilegală fc votul Consiliului local” -

Molnos. Vom apela la justiţie şi-, vom da în judecată pe Gheorgt;

Funar. Ceea ce face şi declară fc este aberant şi are un singur ţel: s jignească şi^să umik^câ

maghiari. Şi'riu numai, îl jign grosolan chiar pe prefectul Grigoit] Zanc. Este o provocare cu iz ie campanie electorală, despre carel vom informa şi pe comisar:! O.S.C.E., domnul Max van to, Stoel. Organizaţia judeţeană ij U.D.M.R, va scrie: preşedintele.1 Iliescu, ccrmdu-i să pună capă: acestor fapte care pot genera, e doar tensiuni, ci şi confrunte interetnice".

Gheorghe Funar: "Sper ci prefectul va aplica legea ci fermitate de aici încolo*.

Aflat ieri într-o formă de zii; mari, Gheorghe Funar comentat: satisfacţie că prefectul s-a puils conform proverbului cu mintea d< pe urmă a românului. "Sper că esS ultima dată‘cînd domnul Zanc

procedează astfel în relaţia cs U.D.M.R. şi că fiind prefectul judeţului, va aplica legea ct fermitate de aici încolo. VâzÎRd <x a făcut românul Matei Corvin, cai( a ajuns cel mai mare rege al Ungariei, poate se va: ambiţiona românul Grigore Zanc”, afinai Funar.

Ca întotdeauna, Gheorghe Fum

nu este impresionat de ameninţările U.D.M.R. ”Nu-i nici un bai - spuB el - U.D.M.R. are experienţă îi pierderea proceselor. Le doresc şi acum succes.- Cit despre: atenţionarea domnului Max van da Stoel, cred că este tardivă. Se pan că dînsul nu mai are mult de trăit

Acest avocat al U.D.M.R. şi Ungariei trebuia de mult declara! ”persona non grata” pe teritorii:!

României. ', Caius CHIOREAN

N.Rl Pînă la închiderea ediţiei nu ne-au parvenit date suplimentare asupra atacului de la Pervomaiskaia şi nici referitoare la soarta ostaticilor si a comandoului cecen.

li. S. a.: APELUL CĂTRE TARAJoi, 18 ianuarie 1996, ora, 15, în sala mare a Casei Universitarilor,

va avea loc lansarea Apelului către ţară al alianţei electorale Uniunea Social-Democrată, constituită din Partidul Democrat şi Partidul Social- Democrat Român. Vor participa d-nii Petre Roman, Sergiu Cunescu

şi alţi membrii marcanţi ai acestor partide.

f i ii CA^a D" r-rnt

\ ,/■ ' u > . : : r ;

K w iw sw ’ ji 'ijv - *'■. Autorizată prin S C. nr. 128/1901. judecătoria Ouj-I Napoca. Tnrmtriculatâ la Oficiul Registrului Comerţului■ judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /30 8 /1 9 9 1 din122.03,1991 cod focal'204409

BLDE CĂLIAN (redactor şef);;YALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);

M ARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct).

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: PubUcitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Secretariat-redactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828; ( Secretariat dc redacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507

~ TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" _______ tel. 432502; fax: 432501.