CODUL DE PROCEDURA CIVILA din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*)(Legea nr. 134/2010 republicata**)(actualizata pna la data de 10 decembrie 2014*)EMITENTPARLAMENTUL----------**) Republicata n temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, dndu-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 134/2010 a fost publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010, a fost modificata si completata prin Legea nr. 76/2012 si rectificata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 542 din 3 august 2012.Titlul PRELIMINAR Domeniul de reglementare al Codului de procedura civila si principiile fundamentale ale procesului civilCapitolul I Domeniul de reglementare al Codului de procedura civilaArticolul 1Obiectul si scopul Codului de procedura civila(1) Codul de procedura civila, denumit n continuare codul, stabileste regulile de competenta si de judecare a cauzelor civile, precum si cele de executare a hotarrilor instantelor si a altor titluri executorii, n scopul nfaptuirii justitiei n materie civila.(2) n nfaptuirea justitiei, instantele judecatoresti ndeplinesc un serviciu de interes public, asigurnd respectarea ordinii de drept, a libertatilor fundamentale, a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, aplicarea legii si garantarea suprematiei acesteia.Articolul 2Aplicabilitatea generala a Codului de procedura civila(1) Dispozitiile prezentului cod constituie procedura de drept comun n materie civila.(2) De asemenea, dispozitiile prezentului cod se aplica si n alte materii, n masura n care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare.Articolul 3Aplicarea prioritara a tratatelor internationale privitoare la drepturile omului(1) n materiile reglementate de prezentul cod, dispozitiile privind drepturile si libertatile persoanelor vor fi interpretate si aplicate n concordanta cu Constitutia, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romnia este parte.(2) Daca exista neconcordante ntre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, si prezentul cod, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului n care prezentul cod contine dispozitii mai favorabile.Articolul 4Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii Europenen materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplica n mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul partilor.Capitolul II Principiile fundamentale ale procesului civilArticolul 5ndatoriri privind primirea si solutionarea cererilor(1) Judecatorii au ndatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantelor judecatoresti, potrivit legii.(2) Niciun judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.(3) n cazul n care o pricina nu poate fi solutionata nici n baza legii, nici a uzantelor, iar n lipsa acestora din urma, nici n baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata n baza principiilor generale ale dreptului, avnd n vedere toate circumstantele acesteia si tinnd seama de cerintele echitatii.(4) Este interzis judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii prin hotarrile pe care le pronunta n cauzele ce i sunt supuse judecatii.Articolul 6Dreptul la un proces echitabil, n termen optim si previzibil(1) Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale n mod echitabil, n termen optim si previzibil, de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege. n acest scop, instanta este datoare sa dispuna toate masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica n mod corespunzator si n faza executarii silite.Articolul 7Legalitatea(1) Procesul civil se desfasoara n conformitate cu dispozitiile legii.(2) Judecatorul are ndatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor partilor din proces.Articolul 8Egalitatean procesul civil partilor le este garantata exercitarea drepturilor procesuale, n mod egal si fara discriminari.Articolul 9Dreptul de dispozitie al partilor(1) Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, n cazurile anume prevazute de lege, la cererea altei persoane, organizatii ori a unei autoritati sau institutii publice ori de interes public.(2) Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor.(3) n conditiile legii, partea poate, dupa caz, renunta la judecarea cererii de chemare n judecata sau la nsusi dreptul pretins, poate recunoaste pretentiile partii adverse, se poate nvoi cu aceasta pentru a pune capat, n tot sau n parte, procesului, poate renunta la exercitarea cailor de atac ori la executarea unei hotarri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale n orice alt mod permis de lege.Articolul 10Obligatiile partilor n desfasurarea procesului(1) Partile au obligatia sa ndeplineasca actele de procedura n conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa si probeze pretentiile si apararile, sa contribuie la desfasurarea fara ntrziere a procesului, urmarind, tot astfel, finalizarea acestuia.(2) Daca o parte detine un mijloc de proba, judecatorul poate, la cererea celeilalte parti sau din oficiu, sa dispuna nfatisarea acestuia, sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare.Articolul 11Obligatiile tertilor n desfasurarea procesuluiOrice persoana este obligata, n conditiile legii, sa sprijine realizarea justitiei. Cel care, fara motiv legitim, se sustrage de la ndeplinirea acestei obligatii poate fi constrns sa o execute sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare si, daca este cazul, a unor daune-interese.Articolul 12Buna-credinta(1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna-credinta, potrivit scopului n vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se ncalca drepturile procesuale ale altei parti.(2) Partea care si exercita drepturile procesuale n mod abuziv raspunde pentru prejudiciile materiale si morale cauzate. Ea va putea fi obligata, potrivit legii, si la plata unei amenzi judiciare.(3) De asemenea, partea care nu si ndeplineste cu buna-credinta obligatiile procesuale raspunde potrivit alin. (2).Articolul 13Dreptul la aparare(1) Dreptul la aparare este garantat.(2) Partile au dreptul, n tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate n conditiile legii. n recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute dect prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei n care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pna la gradul al doilea inclusiv, este licentiata n drept*).(3) Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfasurare a procesului. Ele pot sa ia cunostinta de cuprinsul dosarului, sa propuna probe, sa si faca aparari, sa si prezinte sustinerile n scris si oral si sa exercite caile legale de atac, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.(4) Instanta poate dispune nfatisarea n persoana a partilor, chiar atunci cnd acestea sunt reprezentate.Articolul 14Contradictorialitatea(1) Instanta nu poate hotar asupra unei cereri dect dupa citarea sau nfatisarea partilor, daca legea nu prevede altfel.(2) Partile trebuie sa si faca cunoscute reciproc si n timp util, direct sau prin intermediul instantei, dupa caz, motivele de fapt si de drept pe care si ntemeiaza pretentiile si apararile, precum si mijloacele de proba de care nteleg sa se foloseasca, astfel nct fiecare dintre ele sa si poata organiza apararea.(3) Partile au obligatia de a expune situatia de fapt la care se refera pretentiile si apararile lor n mod corect si complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Partile au obligatia de a expune un punct de vedere propriu fata de afirmatiile partii adverse cu privire la mprejurari de fapt relevante n cauza.(4) Partile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocata n cursul procesului de catre orice participant la proces, inclusiv de catre instanta din oficiu.(5) Instanta este obligata, n orice proces, sa supuna discutiei partilor toate cererile, exceptiile si mprejurarile de fapt sau de drept invocate.(6) Instanta si va ntemeia hotarrea numai pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau pe mijloace de proba care au fost supuse, n prealabil, dezbaterii contradictorii.Articolul 15OralitateaProcesele se dezbat oral, cu exceptia cazului n care legea dispune altfel sau cnd partile solicita expres instantei ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar.Articolul 16NemijlocireaProbele se administreaza de catre instanta care judeca procesul, cu exceptia cazurilor n care legea stabileste altfel.Articolul 17PublicitateaSedintele de judecata sunt publice, n afara de cazurile prevazute de lege.Articolul 18Limba desfasurarii procesului(1) Procesul civil se desfasoara n limba romna.(2) Cetatenii romni apartinnd minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime n limba materna n fata instantelor de judecata, n conditiile legii.(3) Cetatenii straini si apatrizii care nu nteleg sau nu vorbesc limba romna au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi n instanta si de a pune concluzii, prin traducator autorizat, daca legea nu prevede altfel.(4) Cererile si actele procedurale se ntocmesc numai n limba romna.Articolul 19ContinuitateaJudecatorul nvestit cu solutionarea cauzei nu poate fi nlocuit pe durata procesului dect pentru motive temeinice, n conditiile legii.Articolul 20Respectarea principiilor fundamentaleJudecatorul are ndatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el nsusi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sanctiunile prevazute de lege.Articolul 21ncercarea de mpacare a partilor(1) Judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.(2) n tot cursul procesului, judecatorul va ncerca mpacarea partilor, dndu-le ndrumarile necesare, potrivit legii.Articolul 22Rolul judecatorului n aflarea adevarului(1) Judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care i sunt aplicabile.(2) Judecatorul are ndatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului n cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, n scopul pronuntarii unei hotarri temeinice si legale. n acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea n drept pe care partile le invoca, judecatorul este n drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau n scris, sa puna n dezbaterea acestora orice mprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate n cerere sau n ntmpinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se mpotrivesc.(3) Judecatorul poate dispune introducerea n cauza a altor persoane, n conditiile legii. Persoanele astfel introduse n cauza vor avea posibilitatea, dupa caz, de a renunta la judecata sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretentiile reclamantului ori de a pune capat procesului printr-o tranzactie.(4) Judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire. n acest caz judecatorul este obligat sa puna n discutia partilor calificarea juridica exacta.(5) Cu toate acestea, judecatorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic n cazul n care partile, n virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridica si motivele de drept asupra carora au nteles sa limiteze dezbaterile, daca astfel nu se ncalca drepturile sau interesele legitime ale altora.(6) Judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara nsa a depasi limitele nvestirii, n afara de cazurile n care legea ar dispune altfel.(7) Ori de cte ori legea i rezerva judecatorului puterea de apreciere sau i cere sa tina seama de toate circumstantele cauzei, judecatorul va tine seama, ntre altele, de principiile generale ale dreptului, de cerintele echitatii si de buna-credinta.Articolul 23Respectul cuvenit justitiei(1) Cei prezenti la sedinta de judecata sunt datori sa manifeste respectul cuvenit fata de instanta si sa nu tulbure buna desfasurare a sedintei de judecata.(2) Presedintele vegheaza ca ordinea si solemnitatea sedintei sa fie respectate, putnd lua n acest scop orice masura prevazuta de lege.Capitolul III Aplicarea legii de procedura civilaArticolul 24Legea aplicabila proceselor noiDispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite ncepute dupa intrarea acesteia n vigoare.Articolul 25Legea aplicabila proceselor n curs(1) Procesele n curs de judecata, precum si executarile silite ncepute sub legea veche ramn supuse acelei legi.(2) Procesele n curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal nvestite vor continua sa fie judecate de acele instante, potrivit legii sub care au nceput. n caz de trimitere spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la competenta, n vigoare la data cnd a nceput procesul, ramn aplicabile.(3) n cazul n care instanta nvestita este desfiintata, dosarele se vor trimite din oficiu instantei competente potrivit legii noi. Dispozitiile alin. (1) ramn aplicabile.Articolul 26Legea aplicabila mijloacelor de proba(1) Legea care guverneaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este cea n vigoare la data producerii ori, dupa caz, a savrsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.(2) Administrarea probelor se face potrivit legii n vigoare la data administrarii lor.Articolul 27Legea aplicabila hotarrilorHotarrile ramn supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a nceput procesul.Articolul 28Teritorialitatea legii de procedura(1) Dispozitiile legii de procedura se aplica tuturor proceselor care se judeca de catre instantele romne, sub rezerva unor dispozitii legale contrare.(2) n cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legii de procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse n cartea a VII-a.Cartea I Dispozitii generaleTitlul I Actiunea civilaArticolul 29NotiuneActiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor n proces.Articolul 30Cereri n justitie(1) Oricine are o pretentie mpotriva unei alte persoane ori urmareste solutionarea n justitie a unei situatii juridice are dreptul sa faca o cerere naintea instantei competente.(2) Cererile n justitie sunt principale, accesorii, aditionale si incidentale.(3) Cererea principala este cererea introductiva de instanta. Ea poate cuprinde att capete de cerere principale, ct si capete de cerere accesorii.(4) Cererile accesorii sunt acele cereri a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principal.(5) Constituie cerere aditionala acea cerere prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare.(6) Cererile incidentale sunt cele formulate n cadrul unui proces aflat n curs de desfasurare.Articolul 31AparariApararile formulate n justitie pot fi de fond sau procedurale.Articolul 32Conditii de exercitare a actiunii civile(1) Orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia:a) are capacitate procesuala, n conditiile legii;b) are calitate procesuala;c) formuleaza o pretentie;d) justifica un interes.(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica, n mod corespunzator, si n cazul apararilor.Articolul 33Interesul de a actionaInteresul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni ncalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a prentmpina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.Articolul 34Realizarea drepturilor afectate de un termen(1) Cererea pentru predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi facuta chiar nainte de mplinirea acestui termen.(2) Se poate, de asemenea, cere, nainte de termen, executarea la termen a obligatiei de ntretinere sau a altei prestatii periodice.(3) Pot fi ncuviintate, nainte de mplinirea termenului, si alte cereri pentru executarea la termen a unor obligatii, ori de cte ori se va constata ca acestea pot prentmpina o paguba nsemnata pe care reclamantul ar ncerca-o daca ar astepta mplinirea termenului.Articolul 35Constatarea existentei sau inexistentei unui dreptCel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege.Articolul 36Calitatea procesualaCalitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond.Articolul 37Legitimarea procesuala a altor persoanen cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati, care, fara a justifica un interes personal, actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate n situatii speciale sau, dupa caz, n scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.Articolul 38Transmiterea calitatii procesualeCalitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare a transmisiunii, n conditiile legii, a drepturilor ori situatiilor juridice deduse judecatii.Articolul 39Situatia procesuala a nstrainatorului si a succesorilor sai(1) Daca n cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte ntre vii cu titlu particular, judecata va continua ntre partile initiale. Daca nsa transferul este facut, n conditiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauza de moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dupa caz.(2) n toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina n cauza, daca are cunostinta de existenta procesului, sau poate sa fie introdus n cauza, la cerere ori din oficiu. n acest caz, instanta va decide, dupa mprejurari si tinnd seama de pozitia celorlalte parti, daca nstrainatorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va ramne sau, dupa caz, va fi scos din proces. Daca nstrainatorul sau, dupa caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, judecata va continua numai cu succesorul cu titlu particular care va lua procedura n starea n care se afla la momentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus n cauza.(3) Hotarrea pronuntata contra nstrainatorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia, dupa caz, va produce de drept efecte si contra succesorului cu titlu particular si va fi ntotdeauna opozabila acestuia din urma, cu exceptia cazurilor n care a dobndit dreptul cu buna-credinta si nu mai poate fi evins, potrivit legii, de catre adevaratul titular.Articolul 40Sanctiunea ncalcarii conditiilor de exercitare a actiunii civile(1) Cererile facute de o persoana care nu are capacitate procesuala sunt nule sau, dupa caz, anulabile. De asemenea, n cazul lipsei calitatii procesuale sau a interesului, instanta va respinge cererea ori apararea formulata ca fiind facuta de o persoana sau mpotriva unei persoane fara calitate ori ca lipsita de interes, dupa caz.(2) ncalcarea dispozitiilor prezentului titlu poate, de asemenea, atrage aplicarea si a altor sanctiuni prevazute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul de a fi despagubit, potrivit dreptului comun.Titlul II Participantii la procesul civilCapitolul I Judecatorul. IncompatibilitateaArticolul 41Cazuri de incompatibilitate absoluta(1) Judecatorul care a pronuntat o ncheiere interlocutorie sau o hotarre prin care s-a solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina n apel, recurs, contestatie n anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare.(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator n aceeasi cauza.Articolul 42Alte cazuri de incompatibilitate absoluta(1) Judecatorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca n urmatoarele situatii:1. cnd si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutie n cauza pe care a fost desemnat sa o judece. Punerea n discutia partilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) si (5), nu l face pe judecator incompatibil;2. cnd exista mprejurari care fac justificata temerea ca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor sau afinii lor, dupa caz, au un interes n legatura cu pricina care se judeca;3. cnd este sot, ruda sau afin pna la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori cu sora sotului uneia dintre aceste persoane;4. cnd sotul sau fostul sau sot este ruda ori afin pna la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre parti;5. daca el, sotul sau rudele lor pna la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dupa caz, sunt parti ntr-un proces care se judeca la instanta la care una dintre parti este judecator;6. daca ntre el, sotul sau ori rudele lor pna la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa caz, si una dintre parti a existat un proces penal cu cel mult 5 ani nainte de a fi desemnat sa judece pricina. n cazul plngerilor penale formulate de parti n cursul procesului, judecatorul devine incompatibil numai n situatia punerii n miscare a actiunii penale mpotriva sa;7. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;8. daca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre parti;9. daca el, sotul sau ori una dintre rudele lor pna la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa caz, se afla n relatii de dusmanie cu una dintre parti, sotul ori rudele acesteia pna la gradul al patrulea inclusiv;10. daca, atunci cnd este nvestit cu solutionarea unei cai de atac, sotul sau o ruda a sa pna la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleiasi pricini naintea altei instante;11. daca este sot sau ruda pna la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dupa caz, cu un alt membru al completului de judecata;12. daca sotul, o ruda ori un afin al sau pna la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea n aceeasi pricina naintea altei instante;13. atunci cnd exista alte elemente care nasc n mod ntemeiat ndoieli cu privire la impartialitatea sa.(2) Dispozitiile alin. (1) privitoare la sot se aplica si n cazul concubinilor.Articolul 43Abtinerea(1) nainte de primul termen de judecata grefierul de sedinta va verifica, pe baza dosarului cauzei, daca judecatorul acesteia se afla n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 41 si, cnd este cazul, va ntocmi un referat corespunzator.(2) Judecatorul care stie ca exista un motiv de incompatibilitate n privinta sa este obligat sa se abtina de la judecarea pricinii.(3) Declaratia de abtinere se face n scris de ndata ce judecatorul a cunoscut existenta cazului de incompatibilitate sau verbal n sedinta, fiind consemnata n ncheiere.Articolul 44Recuzarea(1) Judecatorul aflat ntr-o situatie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre parti nainte de nceperea oricarei dezbateri.(2) Cnd motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dupa nceperea dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicite recuzarea de ndata ce acestea i sunt cunoscute.Articolul 45Invocarea incompatibilitatii absoluten cazurile prevazute la art. 41, judecatorul nu poate participa la judecata, chiar daca nu s-a abtinut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocata n orice stare a pricinii.Articolul 46Judecatorii care pot fi recuzatiPot fi recuzati numai judecatorii care fac parte din completul de judecata caruia pricina i-a fost repartizata pentru solutionare.Articolul 47Cererea de recuzare. Conditii(1) Cererea de recuzare se poate face verbal n sedinta sau n scris pentru fiecare judecator n parte, aratndu-se cazul de incompatibilitate si probele de care partea ntelege sa se foloseasca.(2) Este inadmisibila cererea n care se invoca alte motive dect cele prevazute la art. 41 si 42.(3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alti judecatori dect cei prevazuti la art. 46, precum si cererea ndreptata mpotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate.(4) Nerespectarea conditiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. n acest caz, inadmisibilitatea se constata chiar de completul n fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat.Articolul 48Abtinerea judecatorului recuzat(1) Judecatorul mpotriva caruia este formulata o cerere de recuzare poate declara ca se abtine.(2) Declaratia de abtinere se solutioneaza cu prioritate.(3) n caz de admitere a declaratiei de abtinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsa, prin aceeasi ncheiere, ca ramasa fara obiect.(4) n cazul n care declaratia de abtinere se respinge, prin aceeasi ncheiere instanta se va pronunta si asupra cererii de recuzare.Articolul 49Starea cauzei pna la solutionarea cererii(1) Pna la solutionarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura n cauza.(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecatii. Cu toate acestea, pronuntarea solutiei n cauza nu poate avea loc dect dupa solutionarea cererii de recuzare.Articolul 50Compunerea completului de judecata(1) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei respective, n compunerea caruia nu poate intra judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine. Dispozitiile art. 47 alin. (4) ramn aplicabile.(2) Cnd, din pricina abtinerii sau recuzarii, nu se poate alcatui completul de judecata, cererea se judeca de instanta ierarhic superioara.Articolul 51Procedura de solutionare a abtinerii sau a recuzarii(1) Instanta hotaraste de ndata, n camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultndu-l pe judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine, numai daca apreciaza ca este necesar. n aceleasi conditii, instanta va putea asculta si partile.(2) n cazul n care la acelasi termen s-au formulat cereri de recuzare si de abtinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate mpreuna.(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.(4) n cazul admiterii abtinerii sau recuzarii ntemeiate pe dispozitiile art. 42 alin. (1) pct. 11, instanta va stabili care dintre judecatori nu va lua parte la judecarea pricinii.(5) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza printr-o ncheiere care se pronunta n sedinta publica.(6) Daca abtinerea sau, dupa caz, recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii. n acest caz, ncheierea va arata n ce masura actele ndeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate.Articolul 52Procedura de solutionare de catre instanta superioara(1) Instanta superioara nvestita cu judecarea abtinerii sau recuzarii n situatia prevazuta la art. 50 alin. (2) va dispune, n caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o alta instanta de acelasi grad din circumscriptia sa.(2) Daca cererea este respinsa, pricina se napoiaza instantei inferioare.Articolul 53Cai de atac(1) ncheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti, odata cu hotarrea prin care s-a solutionat cauza. Cnd aceasta din urma hotarre este definitiva, ncheierea va putea fi atacata cu recurs, la instanta ierarhic superioara, n termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotarri.(2) ncheierea prin care s-a ncuviintat sau s-a respins abtinerea, cea prin care s-a ncuviintat recuzarea, precum si ncheierea prin care s-a respins recuzarea n cazul prevazut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei cai de atac.(3) n cazul prevazut la alin. (1), daca instanta de apel constata ca recuzarea a fost n mod gresit respinsa, reface toate actele de procedura si, daca apreciaza ca este necesar, dovezile administrate la prima instanta. Cnd instanta de recurs constata ca recuzarea a fost gresit respinsa, ea va casa hotarrea, dispunnd trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel sau, atunci cnd calea de atac a apelului este suprimata, la prima instanta.Articolul 54Incompatibilitatea altor participantiDispozitiile prezentului capitol se aplica n mod corespunzator si procurorilor, magistratilor-asistenti, asistentilor judiciari si grefierilor.Capitolul II PartileArticolul 55EnumerareSunt parti reclamantul si prtul, precum si, n conditiile legii, tertele persoane care intervin voluntar sau fortat n proces.Sectiunea 1 Folosinta si exercitiul drepturilor proceduraleArticolul 56Capacitatea procesuala de folosinta(1) Poate fi parte n judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile.(2) Cu toate acestea, pot sta n judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii.(3) Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata n orice stare a procesului. Actele de procedura ndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.Articolul 57Capacitatea procesuala de exercitiu(1) Cel care are calitatea de parte si poate exercita drepturile procedurale n nume propriu sau prin reprezentant, cu exceptia cazurilor n care legea prevede altfel.(2) Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta n judecata dect daca este reprezentata, asistata ori autorizata n conditiile prevazute de legile sau, dupa caz, de statutele care i reglementeaza capacitatea ori modul de organizare.(3) Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata n orice stare a procesului.(4) Actele de procedura ndeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea nsa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.(5) Cnd instanta constata ca actul de procedura a fost ndeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Daca actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.(6) Dispozitiile alin. (5) se aplica n mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restrnsa.Articolul 58Curatela speciala(1) n caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va numi un curator special, care sa o reprezinte pna la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va numi un curator special n caz de conflict de interese ntre reprezentantul legal si cel reprezentat sau cnd o persoana juridica ori o entitate dintre cele prevazute la art. 56 alin. (2), chemata sa stea n judecata, nu are reprezentant.(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica n mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restrnsa.(3) Numirea acestor curatori se va face de instanta care judeca procesul, dintre avocatii anume desemnati n acest scop de barou pentru fiecare instanta judecatoreasca. Curatorul special are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru reprezentantul legal.(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaza de instanta, prin ncheiere, stabilindu-se totodata si modalitatea de plata. La cererea curatorului, odata cu ncetarea calitatii sale, tinndu-se seama de activitatea desfasurata, remuneratia va putea fi majorata.Sectiunea a 2-a Persoanele care sunt mpreuna reclamante sau prteArticolul 59Conditii de existentaMai multe persoane pot fi mpreuna reclamante sau prte daca obiectul procesului este un drept ori o obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca ntre ele exista o strnsa legatura.Articolul 60Regimul juridic al coparticiparii procesuale(1) Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau prti nu le pot profita celorlalti si nici nu i pot prejudicia.(2) Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotarrii se ntind asupra tuturor reclamantilor ori prtilor, actele de procedura ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele ncuviintate numai unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedura profita si celorlalti. Cnd actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile.(3) Reclamantii sau prtii care nu s-au nfatisat ori nu au ndeplinit un act de procedura n termen vor continua totusi sa fie citati, daca, potrivit legii, nu au termenul n cunostinta. Dispozitiile art. 202 sunt aplicabile.Sectiunea a 3-a Alte persoane care pot lua parte la judecata 1. Interventia voluntaraArticolul 61Forme(1) Oricine are interes poate interveni ntr-un proces care se judeca ntre partile originare.(2) Interventia este principala, cnd intervenientul pretinde pentru sine, n tot sau n parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strns legat de acesta.(3) Interventia este accesorie, cnd sprijina numai apararea uneia dintre parti.Articolul 62Interventia principala(1) Cererea de interventie principala va fi facuta n forma prevazuta pentru cererea de chemare n judecata.(2) Cererea poate fi facuta numai n fata primei instante, nainte de nchiderea dezbaterilor n fond.(3) Cu acordul expres al partilor, interventia principala se poate face si n instanta de apel.Articolul 63Interventia accesorie(1) Cererea de interventie accesorie va fi facuta n scris si va cuprinde elementele prevazute la art. 148 alin. (1), care se va aplica n mod corespunzator.(2) Interventia accesorie poate fi facuta pna la nchiderea dezbaterilor, n tot cursul judecatii, chiar si n caile extraordinare de atac.Articolul 64Procedura de judecata. Cai de atac(1) Instanta va comunica partilor cererea de interventie si copii de pe nscrisurile care o nsotesc.(2) Dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta se va pronunta asupra admisibilitatii n principiu a interventiei, printr-o ncheiere motivata.(3) ncheierea de admitere n principiu nu se poate ataca dect odata cu fondul.(4) ncheierea de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie poate fi atacata n termen de 5 zile, care curge de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru partea lipsa. Calea de atac este numai apelul, daca ncheierea a fost data n prima instanta, respectiv numai recursul la instanta ierarhic superioara, n cazul n care ncheierea a fost pronuntata n apel. Dosarul se nainteaza, n copie certificata pentru conformitate cu originalul, instantei competente sa solutioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului. ntmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, dupa caz, recursul se judeca n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare. Judecarea cererii principale se suspenda pna la solutionarea caii de atac exercitate mpotriva ncheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie.Articolul 65Situatia intervenientului(1) Intervenientul devine parte n proces numai dupa admiterea n principiu a cererii sale.(2) Intervenientul va prelua procedura n starea n care se afla n momentul admiterii interventiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de interventie sau cel mai trziu pna la primul termen de judecata ulterior admiterii cererii de interventie. Actele de procedura ulterioare vor fi ndeplinite si fata de el.(3) n cazul interventiei principale, dupa admiterea n principiu, instanta va stabili un termen n care trebuie depusa ntmpinarea.Articolul 66Judecarea cererii de interventie principala(1) Interventia principala se judeca odata cu cererea principala.(2) Cnd judecarea cererii principale ar fi ntrziata prin cererea de interventie, instanta poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecata separat, n afara de cazul n care intervenientul pretinde pentru sine, n tot sau n parte, nsusi dreptul dedus judecatii. n caz de disjungere, instanta ramne n toate cazurile competenta sa solutioneze cererea de interventie.(3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci cnd judecarea cererii de interventie ar fi ntrziata de cererea principala.(4) Interventia principala va fi judecata chiar daca judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre modurile prevazute de lege.Articolul 67Judecarea cererii de interventie accesorie(1) Judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa de judecarea cererii principale, iar instanta este obligata sa se pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotarre, odata cu fondul.(2) Intervenientul accesoriu poate sa savrseasca numai actele de procedura care nu contravin interesului partii n favoarea careia a intervenit.(3) Dupa admiterea n principiu, intervenientul accesoriu poate sa renunte la judecarea cererii de interventie doar cu acordul partii pentru care a intervenit.(4) Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renuntat la calea de atac exercitata ori aceasta a fost anulata, perimata sau respinsa fara a fi cercetata n fond. 2. Interventia fortataI. Chemarea n judecata a altei persoaneArticolul 68Formularea cererii. Termene(1) Oricare dintre parti poate sa cheme n judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.(2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai trziu pna la terminarea cercetarii procesului naintea primei instante.(3) Cererea facuta de prt se va depune n termenul prevazut pentru depunerea ntmpinarii naintea primei instante, iar daca ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la primul termen de judecata.Articolul 69Comunicarea cererii(1) Cererea va fi motivata si, mpreuna cu nscrisurile care o nsotesc, se va comunica att celui chemat n judecata, ct si partii potrivnice.(2) La exemplarul cererii destinat tertului se vor alatura copii de pe cererea de chemare n judecata, ntmpinare si de pe nscrisurile de la dosar.(3) Dispozitiile art. 64 si 65 se aplica n mod corespunzator.Articolul 70Pozitia tertului n procesCel chemat n judecata dobndeste pozitia procesuala de reclamant, iar hotarrea si produce efectele si n privinta sa.Articolul 71Scoaterea prtului din proces(1) n cazul prevazut la art. 70, cnd prtul, chemat n judecata pentru o datorie baneasca, recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia i va fi stabilit dreptul pe cale judecatoreasca, el va fi scos din proces, daca a consemnat la dispozitia instantei suma datorata.(2) Tot astfel, prtul, chemat n judecata pentru predarea unui bun sau a folosintei acestuia, va fi scos din proces daca declara ca va preda bunul celui al carui drept va fi stabilit prin hotarre judecatoreasca. Bunul n litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de catre instanta nvestita cu judecarea cauzei, dispozitiile art. 971 si urmatoarele fiind aplicabile.(3) n aceste cazuri, judecata va continua numai ntre reclamant si tertul chemat n judecata. Hotarrea se va comunica si prtului, caruia i este opozabila.II. Chemarea n garantieArticolul 72Conditii(1) Partea interesata poate sa cheme n garantie o terta persoana, mpotriva careia ar putea sa se ndrepte cu o cerere separata n garantie sau n despagubiri.(2) n aceleasi conditii, cel chemat n garantie poate sa cheme n garantie o alta persoana.Articolul 73Formularea cererii. Termene(1) Cererea va fi facuta n forma prevazuta pentru cererea de chemare n judecata.(2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai trziu pna la terminarea cercetarii procesului naintea primei instante.(3) Cererea facuta de prt se va depune n termenul prevazut pentru depunerea ntmpinarii naintea primei instante, iar daca ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la primul termen de judecata.Articolul 74Procedura de judecata(1) Instanta va comunica celui chemat n garantie cererea si copii de pe nscrisurile ce o nsotesc, precum si copii de pe cererea de chemare n judecata, ntmpinare si de pe nscrisurile de la dosar.(2) Dispozitiile art. 64 si art. 65 alin. (1) si (2) se aplica n mod corespunzator.