nafta - proiect final (print) versiune 2003

Download Nafta - Proiect Final (Print) Versiune 2003

If you can't read please download the document

Upload: marcella-stratan-para

Post on 27-Jun-2015

574 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

NAFTA

CUPRINSCAPITOLUL IINTRODUCERE - SCURT ISTORIC NAFTA ..... 3

CAPITOLUL IICONTINUTUL SI PREVERDERILE NAFTA . 7

CAPITOLUL IIICOMERTUL IN CADRUL NAFTA . . 15

CAPITOLUL IVCONCLUZII .. 25

BIBLIOGRAFIE .. 28

2

Capitolul I Introducere Scurt istoric NAFTAGruparile regionale constituie o realitate a lumii contemporane. In fond, miza integrarii o reprezinta omul cu demnitatea i libertatea sa, exprimate pe vaste spatii integrate, democratice, viabile economic i juste social. Privite la ansamblul mondial, ele sunt foarte numeroase i foarte diferite ca dimensiune i grad de integrare. Practic, fiecare stat face parte dintr-o grupare sau acord de cooperare. Problema care se pune, o reprezinta nu numarul acestor grupari sau asociatii ci rolul lor in dezvoltarea economica a fiecarei natiuni i a lumii, in general. In ultimile cinci decenii, incercarile de integrare au fost multiple. Unele au avut succese foarte mari in plan economic, politic sau militar, altele au ramas la faza de proiect sau au euat. Spre sfaritul anilor '80 i inceputul anilor '90 ai secolului trecut, pe scena politica internationala s-au produs mutatii profunde, care au generat revolutii in evolutia lumii contemporane. Astfel, se poate face referire la: - schimbarile radicale pe arena puterii politice mondiale intervenite odata cu incheierea rivalitatii intre marile superputeri, ca urmare a dezintegrarii politice a Europei Centrale i Orientale, a destramarii i prabuirii sistemului sovietic; - tendinta general universala de adaptare a economiilor nationale, foste socialiste, la modelele de dezvoltare bazate pe piata i export; - crearea sau proiectarea unor blocuri comerciale in jurul marilor poli economici mondiali - Statele Unite ale Americii, Japonia i Uniunea Europeana - menite sa conduca la integrarea pietelor in jurul acestor poli; - integrarea din ce in ce mai profunda a economiei mondiale, prin internationalizarea productiei i a pietelor financiare, dezvoltarea tehnologica i consolidarea pozitiei corporatiilor transnationale in productia i comertul international; - marirea decalajelor dintre tarile in curs de dezvoltare, pusa in evidenta de adancirea prapastiei dintre subregiunile mai dinamice i cele cu un nivel economic redus din Asia, Africa sau America Latina. Aceste schimbari au condus la o noua optica, la noi atitudini i maniere de abordare a problematicii dezvoltarii economiei mondiale. Recentele reforme ale politicii economice externe din tarile in curs de dezvoltare, reflecta interesul pentru o viziune originala de dezvoltare, compatibila cu realitatea mondiala actuala. In opinia specialitilor, este unanim acceptata ideea ca, dezvoltarea economiilor nationale, practic desfaurarea oricaror activitati economice, politice, diplomatice, culturale,3

sociale este puternic ancorata de evolutia procesului de cooperare i integrare regionala. In contextul mondial actual, de globalizare a economiilor, cooperarea Nord -Sud ca i cea SudSud constituie o realitate care creeaza premisele integrarii regionale, cu scop declarat de cretere a competitivitatii tuturor statelor i in principal a celor slab dezvoltate, pe pietele internationale. Reactivarea in ultimii ani a procesului de integrare la nivel bilateral, intraregional sau regional a presupus in primul rand, adoptarea de catre tarile in curs de dezvoltare a unor puncte de vedere noi, bazate pe acceptarea realitatii necesitatii creterii interdependentelor dintre state, a liberalizarii schimburilor economice internationale, a creerii unor mecanisme interregionale de finantare a comertului, a adoptarii unor programe comune de dezvoltare s.a., considerate a fi factori cheie in creterea economica nationala i globala. Teoria integrarii economice se refera la aplicarea unei politici comerciale discriminatorii a unor tari, prin care se elimina barierele comerciale si se liberalizeaza comertul numai pentru tarile care creeaza aceaste zone de liber schimb. Gradul de integrare economica, care difera in functie de angajamentele preferentiale economice stabilite intre tarile partenere, poate creste de la nivelul zonelor de comert liber, la uniuni vamale imperfecte, la piete comune si pana la nivelul de uniuni economice. In septembrie 1985, SUA a negociat cu Israel un acord de piata libera. Acesta a fost primul acord de comert bilateral sem\znat de SUA. Acordul a adus reduceri pentru barierele tarifare in comertul cu bunuri dintre cele doua tari. Comertul cu servicii a fost de asemenea liberalizat si unele demersuri au fost facute pentru protectia drepturilor intelectuale de proprietate. Desi SUA si Canada au avut un acord de comert liber pentru autoturisme din 1965, evolutiile din economia mondiala, si mai ales din spatiul european au determinat aparitia unui astfel de acord pentru toate produsele. Ca replica la eforturile de creare in Europa Occidentala a Spatiului Economic European, in iunie 1991 au inceput intre reprezenantii SUA, Canadei si Mexicului negocierile privind crearea unei zone de comert liber intre cele trei tari. Ideea crearii unei zone de comert liber a Americii de Nord a fost exprimata prima data in anul 1990 cu prlejul intalnirii dintre presedintii SUA si Mexicului, Canada, care semnase anterior un tratat de comert liber cu SUA , a aderat ulterior la acest proiect. Negocierile au incput in anul 1991 si au vizat extinderea acordului dintre SUA si Canada si pentru Mexic, printr-o intelegere numita -Acordul de Liber Schimb Nord American (NAFTA - North American Free Trad Agreement). Acordul a fost semnat in anul 1993 de catre liderii celor trei tari: George Bus - SUA, Brian Mulroney - Canada, Carlos Salinas de Gortari - Mexic si a intrat in vigoare in ianuarie 1994. Intrarea in vigoare a NAFTA reprezinta crearea celei mai mari zone de comert liber din lume care la inceputul anului 1990 includea o populatie de circa 385 de milioane de locuitori, avea un PIB de 6270 miliarde de dolari ( 40% din PIB-ul mondial) si participa cu 20% la comertul mondial. Intr-un discurs foarte important, rostit la intalnirea la nivel inalt la Miami din decembrie 1994, presedintele Clinton a transformat propunerile unilaterale pentru liber schimb intre cele doua Americi, facute de presedintii Ronald Reagan si George Bush, intr-un angajament formal din partea tuturor sefilor de stat din emisfera vestica. -Clinton a descris NAFTA ca pe un prim pas vital pentru un nou tip de comunitate a natiunilor, contruit pe o baza comuna de valori democratice, stimulat de liberul schimb al bunurilor, serviciilor si capitalului, devotat drepturilor omului si protejarii mediului inconjurator. In cele 22 de capitole si 7 anexe, Acordul de Liber Schimb Nord American reglementeaza tranzactiile comerciale intre SUA, Canada si Mexic, in vederea eliminarii obstacolelor tarifare si netarifare si are implicatie deosebita nu numai asupra relatiilor economice, dar si asupra celor sociale si politice ale tarilor membre. Documentul face referire4

la: accesul la piete, regulile de origine, reglementarile comerciale, comertul cu servicii, investitiile, asigurarea proprietatii intelectuale, solutionarea controverselor. Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un potential urias de utilizarea a fortei de munca, a productivitatii si nivelului de trai, careia si alte tari din America Latina este posibil sa i se alature in viitor si care va avea efecte deosebite asupra relatiilor cu alte tari industriale. In prezent, ca marime, NAFTA reprezinta a doua zona de liber schimb a lumii, unind 365 milioane de consumatori din cele 3 state intr-o singura piata libera. Dezbaterile asupra adoptarii NAFTA au fost lungi in toate cele trei tari dar, in SUA aceasta a divizat membrii partidelor Democrat si Republican, si a avut opozanti din partea unor sindicate si organizatii de protectia mediului. Multi s-au temut ca se vor pierde locuri de munca pentru ca acordul ar avea drept consecinta mutarea productiei americane in Mexic pentru a se exploata avantajele oferite de forta de munca ieftina, dar si legislatiile mai putin severe privind protectia mediului si a muncii. Ca raspuns la aceste probleme, la acordul initial au mai fost adaugate inca doua acorduri suplimentare: unul privind piata muncii si un altul referitor la protectia mediului inconjurator. In final, in noiembrie 1993, Congresul SUA si-a dat acordul pentru NAFTA. Aspectele cele mai inovative, dar in acelasi timp si cele mai controversate ale NAFTA sunt reglementarile legate de protectia mediului, care sunt incluse si in acordul propriu-zis, dar si in acordul separat numit Acordul Suplimentar asupra Mediului. Aceste prevederi fac ca NAFTA sa fie cel mai elaborat acord de liber schimb din punct de vedere al protectiei mediului. Acest acord suplimentar a infiintat si o Comisie de Cooperare a Mediului (CEC), alcatuita din experti in domeniu din cele trei tari participante. De precizat este faptul ca la momentul intrarii in viguare a acordului Canada era deja cel mai mare partener de comert al SUA, cu 150 mld $ din comert (75% din suma venea din sistemul comercial liberalizat). Pactul a avut ca scop eliminarea barierelor tarifare si netarifare intre cele doua tari pana in 1998. S-au stabilit de asemenea pentru prima data un set de reguli pentru comertul cu servicii, in care fiecare tara trebuia sa fie de acord si sa trateze sectorul de servicii a tarii vecine exact ca si pe propriul sau sector si sa reduca costurile la serviciile ce tin de contabili, avocati si ingineri sau alte profesii care se executa pe linia granitei. In plus, acordul a eliminat toate restrictiile care au mai ramas in domeniul investitiilor pe piata celor doua tari. In septembrie 1993, SUA, Canada si Mexic semnau Acordul Nord American de Comert Liber (NAFTA) care a fost valabil incepand cu 1 ianuarie 1994. Acest acord a adus ulterior la comert liber cu bunuri si servicii pe toata aria Americii de Nord. Cu exporturi in valoare de 40 mld $ si importuri din SUA in anul 1993 de 41 $, Mexic era deja al treilea partener de comert al SUA, dupa Canada si Japonia in momentul semnarii contractului. Cel mai important impact, l-a avut NAFTA asupra comertului dintre SUA si Mexic. Beneficiile SUA in urma existentei NAFTA au fost sporirea competitiei produselor si pietele de resurse; la fel ca si reducerea preturilor la multe bunuri consumate de americani. De fapt, intre 1994 si 1999 comertul bilateral SUA - Mexic a crescut la 130%. Deoarece economia SUA este de 20 de ori mai mare decat cea a Mexicului, castigurile din NAFTA comparate direct proportional cu PIBul ei (ale SUA) au fost mai mici decat cele ale Mexicului. Mai mult decat atat, se asteapta ca NAFTA sa aduca pierderi de 150 000 locuri de munca necalificate, dar castiguri de 325 000 locuri de munca calificate avand o crestere generala de angajari in jur de 175 000 de locuri de munca in SUA. De fapt, in 2002 s-a estimat un castig de locuri de munca in America variind in jurul sumelor de 90 000 pana la 160 000, ca rezultat al existentei NAFTA. Ariile cu o salarizare mai mica din SUA, cum ar fi Alabama sau Arkansas au avut de suferit, in timp ce ariile cu salarizare mai mare au castigat o indexare de 3 mld $ pentru muncitori; aceasta suma fiind in detrimentul zonelor5

defavorizate. Accesul la comertul liber in Mexic a permis industriilor din SUA sa importe masiv componente din Mexic si sa mentina alte operatiuni mai degraba in SUA, decat sa piarda locurile de munca in industrie in fata tarilor cu salarizare mica. Unele dintre locurile de munca castigate de Mexic nu au venit de fapt din SUA, ci din alte tari precum Malayesia, unde in zilele noastre salariile sunt aproximativ egale cu cele din Mexic. Ca si o conditie NAFTA, SUA a mai negociat o serie de acorduri suplimentare cu Mexic in ceea ce priveste locurile de munca si standardele mediului inconjurator (pentru a preveni ca firmele din SUA sa-si mute sediile in Mexic, unde pot avea mai multe avantaje in ceea ce priveste legile de mediu, salarizarea si forta de munca) dar in acelasi timp sa-si protejeze unele industrii americane de unele importuri, care le-ar putea periclita integritatea si balanta comerciala. Mexic a beneficiat de NAFTA astfel: 1. exporturile au crescut datorita accesului la enorma piata americana 2. s-a incurajat reintoarcerea de capital ( capital ce a parasit Mexicul in cautare unor piete mai mari si mai sigure in strainatate, cu precadere in SUA) 3. reforme structurale interne mai rapide. Cu toate acestea, Mexic-ul a suferit o pierdere de locuri de munca si intrari in agricultura, dar aceste pierderi au fost mai mult sau mai putin acoperite de intrarile in industrie. Tabelul 1 prezinta rezultatele estimate pe termen lung ale impactului NAFTA asupra Mexicului in 2005. Intre 1995-2005, PIB-ul real al Mexicului a fost estimat sa creasca cu o rata de 5.2% pe an cu NAFTA, iar fara NAFTA cu doar 3.8%. Alte rezultate asteptate: 1. NAFTA a sperat de asemenea sa reduca rata inflatiei din Mexic de la 14.5% la 9.7% per an, iar rata de interes pe termen scurt de la 18.3% la 13% 2. sa sporeasca intrarile de investitii directe straine de la 6 mld $ la 9.2 mld $ si sa creasca exporturile de la 8.3% la 10.4% 3. sa mareasca deficitul de comert de la 9.7 mld $ la 14 mld $ si intrarile de capital de la 10.6 mld $ la 14.7 mld $ per an. Exceptand 1995 (cand Mexicul a suferit o grava criza economica si financiara) si perioada 2000-2002 (cand Mexicul a fost afectat de cresterea lenta si de recesiunea din economia Americii). Mexic s-a descurcat foarte bine in realizarea obiectivelor sale.

Cu timpul, cresterea pietei muncii si marirea salariilor in industrie vor fi motive pentru care se va reduce presiunea asupra mexicanilor de a emigra spre SUA. Mexic a trecut peste adanca criza financiara in anul 1997 si peste recesiunea din 1995, concentrandu-se apoi pe o crestere pe termen lung rapida. Succesul inregistrat de NAFTA a incurajat alte tari din lume sa initieze diverse forme de integrare la nivel regional. Chiar daca aceste forme de integrare au avut sau nu succes, efectul major al acestei integrari economice intre tari este distributia castigurilor printre / intre membri. De fapt, beneficiile sunt in mare masura alocate celor mai avansate tari din grup.6

CAPITOLUL II CONTINUTUL SI PREVERDERILE NAFTANAFTA este o zona de liber schimb de un tip aparte i nu s-a pus problema, pana in prezent, sa evolueze in directia crearii unei piete comune care sa permita pe larg i libera circulatie a factorilor de productie. Exista cercuri de interese in toate cele trei tari care critica aceasta omisiune din tratat, ele argumentand ca din moment ce se prevede o libera circulatie a capitalului este eronat ca nu se prevede i libera circulatie a celuilalt factor de productie i anume forta de munca. Aceasta atitudine nu a depait stadiul retoricii pentru ca a fost evident ca o liberalizare mai cuprinzatoare nu va obtine acordul in SUA i Canada, care se opun ideii ca forta de munca mai putin calificata i mult mai ieftina din Mexic sa primeasca acces liber pe pietele lor. Aceasta este o realitate inexorabila in cazul integrarii intre tari cu nivel mediu al veniturilor redus i tari cu venituri pe locuitor mult mai mari. Statisticile arata ca micarile de forta de munca intre Mexic i SUA, legale sau clandestine, sunt mult mai pronuntate decat intre tarile membre UE. In concluzie, cele 3 state SUA, Mexic si Canada au ajuns la un punct comun, si anume ca o astfel de relatie comerciala precum este Nafta, le-ar fi prielnica SUA a efectuat in perioada incheierii acordului o trecere surprinzatoare de la vechile sale idei de multilateralism, la o optiune mai rezervata in domeniul comertului international, i anume regionalismul. Aceasta schimbare de politica a avut la baza doua cauze: Mai intai, erau frecvente i suparatoare nemultumirile grupurilor americane cu privire la procesul de liberalizare comerciala impus de GATT. Desigur ca o economie ca cea americana nu se putea simti multumita sa negocieze de la egal la egal cu state mult mai putin dezvoltate i sa nu-i poata impune punctul de vedere datorita regulilor GATT. Stagnarea comertului international in unele domenii foarte dinamice cum ar fi serviciile, investitiile i drepturile de proprietate intelectuala este atribuita, de asemenea, tot tipului de relatii comerciale impuse de GATT. A doua mare cauza a inclinatiei SUA catre regionalism a fost extinderea i adancirea Uniunii Europene. Pentru SUA devenea clar faptul ca in Europa regionalismul a devenit o politica activa i 7

eficienta. Adancirea integrarii europene nu a fost insa cauza principala a declanarii procesului de integrare american, ci a constituit un context favorabil pentru lansarea sa. NAFTA nu era vazut atunci ca un adversar al UE, ci se atepta ca, la un moment dat, sa se produca o apropiere intre aceste puteri regionale. Canada nu are o istorie indelungata in privinta politicilor de liberalizare a comertului international. De fapt, Canada este ultimul stat industrializat care s-a aliniat la procesul de liberalizare a schimburilor comerciale (schimbare petrecuta in cadrul Rundei Tokyo, finalizata in 1979). Chiar i acum, media tarifara canadiana este de peste 8 %, valoare de doua ori mai mare decat a SUA. In perioada premergatoare lansarii NAFTA, Canada avea o activitate economica dominata de crearea de filiale i sucursale cu activitati productive puternic protejate de importuri i cu desfacere indeosebi pe piata SUA. Productivitatea medie a muncii in Canada se situa cu peste 25 % sub cea a SUA, iar Canada nu reuea sa obtina succese notabile in diversificarea pietelor sale de export. Canada avea cateva motive bine intemeiate sa sustina regionalizarea. Canada avea in primul rand nevoie de investitii pentru a realiza economii de scara i deci se impunea o anumita liberalizare a procesului investitional. O alta speranta a Canadei era sa reueasca sa sparga barierele vamale americane devenite mai restrictive i mai rafinate. Canada a fost prima care a solicitat, dupa crearea NAFTA, instituirea unei comisii cu sarcina de a armoniza legislatia comerciala din cele trei tari. De asemenea, Canada era contienta de rolul ei de punte de legatura intre nouformatul acord i vechea Uniune Europeana (cu care Canada are legaturi mai profunde decat celelalte doua state, dintr-o inertie a istoriei). In Mexic erau inca la moda idei conform carora integrarea economica nord-americana ar duce la dependenta statelor mai putin dezvoltate de economiile statelor dezvoltate. Aceste idei erau in special alimentate de un sentiment cu radacini istorice de suspiciune fata de orice initiative americane. Insa, odata cu lansarea unei noi strategii economice a Mexicului, de substituire a importurilor i de extindere a exporturilor, era imposibil de ignorat imensa piata nord-americana. Atunci cand conducatorii mexicani au inceput sa realizeze ca investitiile straine directe provenind din Europa nu vor fi suficiente i ca piata europeana nu se va deschide semnificativ pentru produsele industriale mexicane, ideea unei zone de liber schimb americane a parut o scapare pentru economia acestui stat cu o industrie emergenta. Un alt aspect care a contat mult in decizia finala a Mexicului a fost faptul ca majoritatea leader-ilor politici i economici mexicani erau de formatie americana, fiind absolventi ai marilor universitati din SUA i avand adanc inradacinata conceptia economiei de piata. Astfel, s-a creat un adevarat curent in cercurile economice mexicane care sustinea in modul cel mai vadit realizarea acordului de liber schimb. S-a lansat atunci un pachet de reforme care facea ireversibil cursul economic pentru orice echipa guvernamentala ulterioara i motiva autoritatile din SUA sa priveasca cu alti ochi eforturile vecinului mai putin dezvoltat. Cercurile de interese din Mexic exprimau un sprijin masiv pentru crearea NAFTA, sprijin mai important decat cel oferit de unele grupuri de interese din SUA. Se apreciaza insa ca gradul de cunoatere i intelegere reala a efectelor crearii zonei de liber schimb era mai redus in Mexic decat in SUA. Datorita compozitiei i atitudinii diferite a Senatului i a Camerei Deputatilor, guvernul mexican a avut grija ca problema participarii la NAFTA sa fie lansata in Senat i nu in Camera Deputatilor, unde oponentii erau mult mai numeroi. Cea mai mare parte a media, indeosebi televiziunea, a sprijinit initiativa NAFTA. Astfel, dei este relativ simplu de analizat ratiunea autoritatilor mexicane in acest domeniu, este mult mai dificil sa se aprecieze i sa se evalueze exact perceptia publica fata de participarea la NAFTA i de modificarea atitudinii fata de SUA. Lipsa unui pachet de organisme executive puternice i importante nu trebuie sa ne conduca la concluzia ca NAFTA nu dispune de o retea institutionala specifica. Intr-adevar, NAFTA se diferentiaza fata de alte aranjamente 8

integrationiste deoarece nu este dotata cu instrumente executive de tipul Comisiei Uniunii Europene. Acest lucru a fost convenit in mod deliberat pentru a minimiza dimensiunea politica a procesului. Exista un fel de Comisie a NAFTA cu sediul la Mexico City, dar aceasta nu este un organ executiv cu actiune permanenta i nici o autoritate autonoma cu initiativa legislativa. Ea are, in special, rolul de a sprijini rezolvarea diferendelor intre cele trei parti i de a servi ca un forum de discutii intre ele. Ea seamana mai mult cu Consiliul European decat cu Comisia Europeana. NAFTA difera, de asemenea, de Uniunea Europeana i prin faptul ca nu este dotata cu mecanisme de gestionare a transferului de resurse de la economiile mai puternice catre Mexic. Crearea acestor mecanisme ar fi facut improbabila aprobarea acordului in SUA i Canada. Cu toate acestea, informal, cand Mexicul, confruntat cu marea criza financiara, a avut nevoie de sprijin financiar la finele anului 1994, acesta a fost oferit totui, cu destula promptitudine i generozitate. Cu toate acestea, NAFTA functioneaza cu ajutorul unor organizatii care sunt in aa fel create incat sa fie perfect adaptabile conditiilor schimbatoare ale unor relatii internationale de schimb foarte dinamice. Aceste institutii (care au rang de organizatie, adica dispun de un anumit grad de autonomie), sunt conduse de reprezentanti ai tuturor celor trei tari membre. La aparitia sa, NAFTA a avut mai multe semnificatii: NAFTA a reprezentat schimbarea politicii SUA in directia regionalizarii, in pofida vechilor ei conceptii despre multilateralitate; NAFTA este o grupare economica integrationista intre superputerea economica a lumii, SUA, i doua tari cu un potential diferit: Canada (tara membra G7) i Mexic, o tara cu economie in dezvoltare; alaturarea a doua tari cu venit pe locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substantial mai scazut, ne conduce la concluzia ca unul dintre scopuri a fost i acela de a deplasa axa de dezvoltare economica spre sud; NAFTA nu a luat natere din nisip, ci s-a bazat inca din faza negocierilor pe indelungatele relatii comerciale dintre SUA i Canada, respectiv SUA i Mexic. Cele apte institutii pe care se bazeaza NAFTA sunt: 1. Comisia pentru Liberul Schimb (Free Trade Comission) 2. Comitetele NAFTA i grupurile de lucru 3. Secretariatul NAFTA 4. Comisia pentru Cooperare in Domeniul Muncii 5. Comisia pentru Cooperare in Domeniul Mediului Inconjurator (CEC) 6. Banca Nord-Americana de Dezvoltare (NADB) 7. Comisia pentru cooperare cu statele vecine in domeniul mediului inconjurator (BECC)

1. Comisia pentru Liberul Schimb 9

Acest organism este baza NAFTA i este alcatuit din minitrii de comert ai celor trei tari. De fapt, Comisia nu este o institutie in sensul propriu, deoarece se reunete doar cand este nevoie sau la intalnirile anuale. Aceasta Comisie are doua roluri majore: - supravegheaza implementarea completa a NAFTA pana in 2008; - mediaza conflictele dintre membri NAFTA. Comisia Liberului Schimb (FTC) este cel mai important grup executiv care a sarbatorit ase intalniri guvernamentale, dintre care ultima a avut loc la Ottawa pe 23 aprilie 1999, prilej cu care, minitrii comertului din Canada, SUA i Mexic au comemorat cea de a V-a aniversare a NAFTA. Au fost subliniate efectele pozitive pe care le-a avut acordul asupra economiilor lor i beneficiile aduse cetatenilor din America de Nord. In opinia Comisiei, dinamismul comertului intraregional a diminuat mult impactul economic negativ al vizelor financiare mexicane. Minitrii au aratat ca, de la omologarea NAFTA, forta de munca a crescut cu 10% in Canada (cca. 1,3 milioane de slujbe noi), 22% in Mexic (2,2 milioane slujbe) i mai mult de 7 % in SUA (12,8 milioane locuri de munca).

2. Comitetele NAFTA i grupurile de lucru Munca de zi cu zi pentru implementarea NAFTA este dusa de mai mult de 25 de comisii trilaterale, grupuri de lucru i birouri subsidiare (pentru aspectele tehnice ale problemelor). Toate aceste institutii sunt prezidate de cate un membru din fiecare tara, provenind din diferitele agentii ale statelor, in functie de aria pe care o acopera respectiva comisie. Astfel, comisiile sunt organizate pe domenii cum ar fi: agricultura, comert, justitie, transporturi, protectia mediului, imigratie, etc. Grupurile de lucru sunt insarcinate cu administrarea activitatilor derivate din functionarea zonei de liber schimb. Aceste grupuri de lucru vizeaza urmatoarele activitati: armonizarea sau asigurarea compatibilitatii intre normele tehnice i standardele industriale; uniformizarea reglementarilor pentru mijloacele de transport care vor avea dreptul sa traverseze teritoriile celor trei tari cu normele sanitare i fitosanitare; simplificarea i uniformizarea regulilor de origine; accelerarea procesului de armonizare a formalitatilor vamale i liberalizare comerciala; facilitarea comertului in sectoare sensibile, cum ar fi: agricultura, textile i confectii, telecomunicatii; adoptarea de proceduri unitare pentru derularea relatiilor financiare intre cele trei tari membre.

10

3. Secretariatul NAFTA Fiecare tara i-a stabilit un secretariat NAFTA propriu pentru a asista Comisia pentru Liberul Schimb, in munca sa de a facilita rezolvarea anumitor probleme de disputa intre membrii NAFTA. Secretariatul administreaza, in special, procesul de rezolutie a disputelor din cadrul Capitolelor 11, 14, 19 i 20 din NAFTA. Astfel, Secretariatul NAFTA, este un mecanism de solutionare a diferendelor comerciale, indeosebi cele legate de anchetele de dumping i de subventionare a exporturilor privind agricultura i aspectele financiare. Metodologia de solutionare a divergentelor cu privire la actiunile dedovedire a practicilor comerciale neloiale este oarecum inovativa i are menirea de a atenua proceduri arbitrare care actioneaza rapid i superficial, generand discriminare i facand nefunctionala zona de liber schimb. Fiecare secretariat national pastreaza un registru asemanator cu cele caracteristice tribunalelor de justitie. Suplimentar, secretariatele NAFTA au in subordine i diferite alte comisii i grupuri de lucru.

4. Comisia pentru Cooperare in Domeniul Muncii Comisia pentru Cooperare in Domeniul Muncii, constituita dintr-un Consiliu Ministerial i un Secretariat, este o organizatie creata sub patronajul NAALC (Acordul Nord-American pentru Cooperare in Domeniul Muncii). Acesta este primul tratat din istoria SUA care leaga regulamentele de munca de un standard international. NAALC a dat Acordului de Liber Schimb o latura sociala care i-a obligat pe ceilalti doi parteneri ai SUA sa asigure conditii de munca mai bune, un nivel de trai mai ridicat i sa respecte cele 11 principii stabilite de comun acord. Cu toate acestea, exista i critici la adresa NAALC referitoare la faptul ca drepturile colective de protectie sociala i dreptul de libertate a formarii de asociatii de protectie a organizatorilor nu sunt aplicabile. Justificarea oficiala pentru aceasta problema a fost faptul ca includerea acestor drepturi ar putea aduce prejudicii discutiilor in continua desfaurare cu privire la relatiile de munca. Un acord puternic ar fi trebuit sa cuprinda toate principiile de protectie sociala. O alta observatie critica este i cea cu privire la perioada prea lunga de timp necesara pentru a realiza i solutiona o plangere la NAALC. Intradevar, poate dura ani intregi de la completarea unei plangeri i pana la obtinerea unui acord ministerial pentru rezolvarea problemei. NAALC se justifica prin aceea ca Ministerele Muncii i NAO (National Administrative Office) trebuie sa aiba la dispozitie suficient timp pentru a examina i evalua reclamatiile in vederea identificarii celor mai bune solutii. Oricum, cea mai mare problema nu este pana la urma, perioada de timp necesara, ci faptul ca plangerile i petitiile depuse au avut pana acum rezultate slabe.4 NAALC ii are cartierul general stabilit in Dallas.

5. Comisia pentru Cooperare in Domeniul Mediului Inconjurator Aceasta Comisie a fost creata in cadrul NAAEC (Acordul Nord- American pentru Cooperare in Domeniul Mediului Inconjurator) i ii are sediul la San Antonio. Comisia are rolul de a mari cooperarea i participarea in masa la conservarea mediului natural nord-american. Scopurile comisiei sunt de a supraveghea respectarea legilor privitoare la mediu i de a preveni eventualele surse de conflict din cauza nerespectarii regulilor referitoare la mediu in relatiile comerciale. In acest sens, NAAEC a realizat programe care sa permita o mai buna informare regionala, vaste expertize tehnice i 11

reglementari care sa determine implementarea programelor de cooperare trilaterala. Comisia NAAEC a adresat apeluri referitoare la comertul cu produse agricole care pot fi afectate de o folosire abuziva a produselor chimice periculoase pentru sanatatea omului i a planetei. Un alt punct de reper in actiunile de conservare a mediului inconjurator il reprezinta ecosistemele naturale ale Americii de Nord, pastrarea pe cat posibil a mediului natural, pentru aceasta fiind alocate sume de bani uriae i realizate proiecte de mare anvergura prin intermediul Bancii de Dezvoltare Nord-Americana. In cadrul intalnirii de la Banff, Alberta, din 27 28 iunie 1999, NAAEC a anuntat crearea Planului de Actiune Regionala Nord American (NARAP), care are in vedere folosirea in conditii proprii a substantelor chimice. Acest plan de actiune reia angajamentul Comisiei pentru Cooperarea Mediului Inconjurator (CEC) privind reducerea folosirii agentilor chimici poluanti ce afecteaza sanatatea populatiei, in special copiii. Consiliul a ajuns, de asemenea, la un acord privind crearea unui plan de actiune cu scopul monitorizarii i evaluarii mediului inconjurator, pe baza unor actiuni i masuri de sustinere a folosirii in conditii proprii a substantelor chimice.

6. Banca Nord-Americana de Dezvoltare Principalul rol al NADB (North-American Development Bank), al carei sediu este la San Antonio, este de a finanta proiectele elaborate de BECC i de a acorda asistenta statelor vecine grupului celor trei la realizarea de diferite programe pe termen lung i chiar de a oferi avantaje financiare clare acestor tari vecine. (ex: finantarea infrastructurilor transfrontaliere). Din decembrie 2000, NADB a autorizat credite, garantii i/sau resurse neachitabile valorand 182 milioane USD impartite intre 22 de proiecte de baza in Aqua Prieta, Alton, Brawley, Calexico, Ciudad Juarez, Del Rio, Donna, El Paso J.R., El Paso Lower Valley,Heber, Mercedes, Mexicali, Naco, Texas, Puerto Penasco, Reynosa, Roma, San Diego, Tijuana i Westmorland. Aceste proiecte reprezinta o investitie totala de 614 milioane USD i beneficiaza 5,5 milioane locuitori de pe ambele parti ale granitei Mexic SUA. NADB a semnat contracte de credit i/sau resurse neachitabile pentru Fondul de Baza al Regiunii de Granita (BEIF) pentru 15 din cele 22 de proiecte aprobate: 6 imprumuturi de 11,5 milioane USD i 11 fonduri de investitii aprobate de BEIF valorand 94,4 milioane USD. In total, creditul valorand 49,75 milioane USD a fost furnizat pentru 14 din aceste proiecte.

7. Comisia pentru cooperare cu statele vecine in domeniul mediului inconjurator

Rolul acestei comisii este de a asista statele vecine i comunitatile locale la realizarea de proiecte de infrastructuri in legatura cu protectia mediului. De asemenea, BECC are rolul de a evalua fezabilitatea i compatibilitatea cu normele de poluare ale echipamentelor firmelor care solicita sprijin financiar de la NADB. BECC are i misiunea de a popularize actiunile de prevenire a poluarii. Din ianuarie 2000, BECC a atestat 33 de proiecte, valorand aproape 695 milioane USD i a furnizat asistenta tehnica cu scopul de a le asigura viabilitatea. Dintre aceste proiecte, 21 sunt alocate de-a lungul frontierei de sud a SUA i 12 sunt alocate de-a lungul frontierei SUA cu Mexic. Aceste programe aduc beneficii pentru 7 milioane de locuitori din coridorul mexican i american.

12

Continutul i prevederile NAFTA

Preambulul acordului expune principiile care constituie fundamentul acestuia. Tarile participante ii exprima intentia de a promova creterea economica prin expansiunea comertului i a oportunitatilor investitionale, creterea competitivitatii internationale cu respectarea protectiei mediului, dezvoltarea economica sustinuta i protejarea, amplificarea i punerea in practica a drepturilor fortei de munca, precum i imbunatatirea conditiilor de munca in cele trei state.

Obiectivele acordului sunt:

a) eliminarea barierelor comerciale i facilitarea transportului de bunuri i servicii la nivel de granite teritoriale, intre teritoriile partilor semnatare ale Acordului; b) promovarea conditiilor pentru concurenta loiala in interiorul zonei de liber schimb; c) creterea substantiala a oportunitatilor investitionale; d) protejarea corespunzatoare a drepturilor de proprietate intelectuala in teritoriile fiecarei parti semnatare; e) stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratatului i solutionarea conflictelor; f) stimularea cooperarii trilaterale, regionale i multilaterale pentru extinderea i marirea beneficiilor acestui Acord. Pentru situatii conflictuale se stabilete ca prevederile tratatului prevaleaza tuturor celorlalte conventii, cu unele exceptii (ex: cele referitoare la mediu). Acordul prevede eliminarea totala a taxelor vamale la intrarea in fiecare tara membra NAFTA, a marfurilor originare din Mexic, Canada i SUA pe parcursul unei perioade de tranzitie, iar pentru determinarea celor care se bucura de acest regim sunt stabilite reguli de origine foarte stricte. Acestea sunt formulate pentru a face ca avantajele oferite de NAFTA sa nu se acorde decat bunurilor produse in America de Nord, pentru a stabili reguli clare i a obtine rezultate previzibile, dar i pentru a reduce obstacolele administrative pentru exportatorii, importatorii i producatorii ce-i realizeaza activitatile in virtutea acordului. Conform regulilor de origine, un produs se considera originar din zona atunci cand este produs in totalitate in America de Nord sau, in cazul in care contine materiale importante, acestea trebuie sa fie astfel transformate incat sa li se schimbe categoria tarifara. Uneori, pe langa aceasta conditie, respectivul produs trebuie sa contina un anumit procentaj de materii prime nationale. O clauza de minim permite bunurilor ce contin cantitati foarte reduse de materiale neoriginare (nu mai mult de 7 % din pretul lor) sa se bucure de tratament preferential. Dispozitiile in materie de administratie vamala stabilesc:

13

reglementarile uniforme ce asigura aplicarea, administrarea i interpretarea comuna a regulilor de origine; un certificat de origine uniform, precum i cerinte de certificare i proceduri pe care sa le urmeze cei ce solicita tratament preferential; reguli comune pentru contabilizarea marfurilor; reguli, atat pentru importatori, cat i pentru autoritatea vamala in ceea ce privete verificarea originii marfurilor; hotarari prealabile asupra originii bunurilor emise de autoritatea vamala a tarii importatoare; un grup de lucru trilateral care se va ocupa de modificarea ulterioara a regulilor de origine i reglementarilor uniforme; termene specifice pentru rezolvarea rapida a controverselor intre tarile semnatare in materie de reguli de origine. Nici o tara semnatara nu va putea, invocand diferite motive de export, sa returneze, sa reduca sau sa renunte la: a. o taxa vamala antidumping sau cu caracter protectionist ce este compatibila cu o lege interna a unei tari sau nu este incompatibila cu Acordul privind rezolvarea disputelor fiscale referitoare la legile Antidumping i Protectioniste; b. o renta oferita sau primita de pe urma unui bun importat ce reiese dintr-un sistem preferential referitor la administrarea restrictiilor cantitative la importuri, taxelor vamale sau nivelurilor de tarifare preferentiale; c. tarife vamale platite sau datorate pentru un bun importat pe teritoriul sau i substituit apoi cu un bun identic sau similar, care este apoi exportat spre teritoriul altei tari.

CAPITOLUL III COMERTUL IN CADRUL NAFTA

Motivatii nationale pentru integrarea regionala

14

Crearea NAFTA a avut implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra celor politice si sociale ale tarilor Americii de Nord. Inca de la inceput el s-a dorit a fi un avertisment dat Comunitatii Economice Europene, care va avea de suferit daca nu va proceda la liberalizarea intr-o masura mai mare a accesului pe pietele tarilor comunitare. Dincolo de motivatiile comune, specifice gruparilor integrationiste regionale, fiecare dintre cele trei state semnatare ale Acordului NAFTA au avut motivatii specifice, care aufundamentat decizia de creare a zonei de comert liber.

Statele Unite ale Americii Majoritatea analistilor apreciaza ca doua au fost motivatiile principale care au determinat SUA sa abandoneze inclinatia spre sustinerea neconditionata a multilateralismului si sa se orienteze catre gruparile regionale. O prima motivatie ar fi frustrarea produsa grupurilor de interese americane de catre lipsa de dinamism a procesului de liberalizare comerciala gestionat de Acordul General pentru Tarife si Comert (GATT). Sustinatorii regionalismului au adus argumente serioase in favoarea abandonarii orientarii exclusive catre clauza natiunii cele mai favorizate, aratand ca, in problemele mai dificile, in care negocierile multilaterale se aflau in impas (serviciile, investitiile, drepturile de proprietate intelectuala), aranjamentele comerciale regionale vor gasi solutii mai eficiente, contribuind astfel si la dinamizarea procesului de liberalizare multilaterala. Al doilea set de argumente in favoarea inclinatiei SUA spre valentele regionalismului a derivat din provocarile lansate de adancirea procesului de integrare europeana. Era evident ca, pe termen mediu si lung, tarile aflate in afara gruparilor economice regionale vor avea de suferit in relatiile cu concurentii din interiorul unor asemenea blocuri comerciale. De aceea, devenea din ce in ce mai dificil ca SUA sa nu se implice in grupari integrationiste pentru a nu discrimina partenerii terti, cata vreme exportatorii americani pierdeau in concurenta de pe piata vest europeana. Adancirea integrarii europene nu a fost cauza aparitiei NAFTA ci a creat un context favorabil; in ciuda avertismentului care s-a dorit a fi lansat Uniunii Europene, multi analisti au apreciat ca cele doua grupari nu vor fi rivale, ci vor sfarsi prin a avea mai multe interese comune decat divergente. In afara acestor motivatii, SUA spera ca va atrage un volum mai mare de capital si know-how japonez in emisfera occidentala si totodata sa isi creeze noi surse de aprovizionare cu materii prime, largi piete de desfacere si sa creasca competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplasarii productiei in noile zone geografice si fortei de munca ieftine. Canada Motivatiile canadiene, desi la fel de puternice, au avut la baza ratiuni economice diferite. Piata canadiana era mult mai protectionista decat cea americana, Canada intrand in procesul de liberalizare multilaterala doar la inceputul anilor 1980. In plus, economia canadiana era foarte dependenta de cea americana in ceea ce priveste exporturile si atragerea de investitii. In conditiile in care SUA ameninta cu o politica extrem de restrictiva pentru exportatorii canadieni in anii 1980, devenea necesara negocierea unei zone de liber schimb. Astfel, putem sintetiza cele doua obiective majore ale Canadei in crearea NAFTA: 1. atragerea de fluxuri de investitii in capacitati de productie suficient de mari pentru a maximiza efectele economiei de scala; 2. protejarea de protectionismul american. NAFTA a reprezentat pentru guvernul canadian un proiect mai degraba problematic decat promitator. Canada se temea sa liberalizeze comertul in relatie cu o tara ale carei15

venituri erau net inferioare comparativ cu cele nationale si a carei pondere in comertul exterior era nesemnificativa. In plus, opozantii canadieni se temeau ca NAFTA ca aduce beneficii numai SUA, Mexicul si Canada fiind doar spitele unei roti la care SUA reprezenta butucul. Chiar daca ulterior, o parte din temeri s-a dovedit nefondate, Mexicul devenind chiar liantul intre America de Nord si America Centrala si Latina si oferind posibilitatea extinderii pe viitor a organizatiei. Canada a intrat in NAFTA cu pasi ezitanti. Mexic In cazul Mexicului, NAFTA a constituit un nou pas intr-un proces de liberalizare economica inceput la mijlocul anilor 1980. In 1982, dupa ce Mexicul isi crescuse tarifele si stabilise diferite bariere netarifare ca raspuns la criza balantei de plati, rata medie a tarifului vamal era de 27%, importatorii fiind nevoiti sa ceara aprobari pentru toate importurile realizate. Mexicul a inceput apoi o serie de reforme economice majore (reducerea ponderii importurilor care necesitau licente la 36% in 1985, 27% in 1986 si 22% in 1988; reducerea ratei maxime a tarifului vamal de la 100% in 1982 la 20% in 1988 si a ratei medii a tarifului vamal la 25% in 1985, 19% in 1987 si 10% in 1988116; privatizarea celei mai mari parti a intreprinderilor de stat si liberalizarea unor sectoare majore ale economiei; reducerea inflatiei de la 187,8% in 1987 la 6,4% in 1994117; liberalizarea investitiilor straine de capital) care a culminat cu aderarea tarii la GATT in 1986. In ciuda acestui val de reforme, expertii mexicani alimentau ideea ca integrarea nord-americana ar conduce la adancirea decalajelor economice in favoarea partenerilor mai dezvoltati. Mai mult decat atat, gandirea stiintifica mexicana era tributara scolii latino-americane, care postula teoria dependencia, a exploatarii statelor mai putin dezvoltate de catre marile puteri economice prin comertul liber. Aceste doua curente ideologice, alaturi de traditia adanc inradacinata a mexicanilor de suspiciune fata de initiativele marelui vecin de la Nord, au facut ca integrarea in NAFTA sa fie destul de dificila. Spre deosebire de Uniunea Europeana, NAFTA nu a creat un set de legi supranationale care sa fie respectate unanim de cele trei tari si nici nu a creat organe executive, de tipul Comisiei Europene. Comisia NAFTA cu sediul la Mexico City are doar rolul de a sprijini rezolvarea diferendelor dintre cele trei state si de a facilita discutiile economice dintre ele. O alta trasatura care diferentiaza NAFTA de UE este lipsa unui mecanism de transfer al fondurilor dinspre economiile mai puternice catre Mexic, fapt ce ar fi facut imposibila adoptarea acordului in Canada si SUA. Totusi, partenerii din NAFTA au acordat un sprijin important guvernului mexican atunci cand acesta s-a confruntat cu o criza economica la doar cateva luni dupa intrarea in NAFTA. In plus, ceea ce impiedica Zona de Comert Liber Nord-Americana sa se transforme intr-o Piata Comuna, este opozitia cercurilor de interese din SUA si Canada care nu doresc extinderea tratatului si catre zona liberei circulatii a fortei de munca, intrucat aceasta ar periclita, in viziunea lor, situatia economica a populatiei din propriile state.

Comertul cu bunuri NAFTA include principiul fundamental al tratamentului national, care se refera la faptul ca bunurile importate de o tara membra NAFTA din alta tara membra nu vor face obiectul discriminarilor. Aceasta se extinde i asupra dispozitiilor provinciale i statale. Dispozitiile privind accesul la piete stabilesc reguli referitoare la tarife i alte taxe, precum i restrictii cantitative printre care cote, licente i permise, plafoane de pret la import sau export. De

16

asemenea, se imbunatatete i devine mai sigur accesul la piete ale marfurilor produse i comercializate in America de Nord. NAFTA prevede eliminarea treptata a tuturor taxelor vamale asupra bunurilor considerate de provenienta nord-americana; pentru majoritatea bunurilor, acestea vor fi inlaturate imediat sau in 5 sau 10 trane anuale egale, iar pentru produsele sensibile, in 15 etape. Ca punct de plecare pentru aceste reduceri se vor lua taxele in vigoare la 1 iulie 1991, inclusiv cele ale Tarifului General Preferential al Canadei i cele ale Sistemului Centralizat de Preferinte ale Statelor Unite. In ceea ce privete restrictiile la import i export, cele trei tari vor elimina interzicerile i restrictiile cantitative, precum cote i licente de import, dar fiecare stat ii rezerva dreptul de a impune restrictii cum sunt cele de protejare a mediului sau cele sanitare. De asemenea, exista reguli speciale in cadrul produselor agricole, auto, energie i textile. Tarile semnatare nu vor aplica noi taxe pentru formalitatile vamale. Mexicul a eliminat aceste taxe asupra bunurilor originare din America de Nord la 30 iunie 1999, iar SUA a facut acelai lucru pentru marfurile din Mexic la aceeai data. Pentru Canada, taxele SUA au fost eliminate la 1 ianuarie 1994, conform Acordului de Liber Schimb intre SUA i Canada. Textile si imbracaminte Aceasta sectiune contine reguli pentru comercializarea de fire i fibre textile i imbracaminte, iar dispozitiile tratatului prevaleaza asupra Acordului Multifibre i a altor conventii internationale. Cele trei tari vor elimina imediat sau progresiv, intr-o perioada de maxim 10 ani, taxele vamale asupra produselor textile fabricate in America de Nord. De asemenea, SUA va elimina imediat cotele de import pentru produsele mexicane de acest tip i progresiv pe cele pentru produse mexicane manufacturate care nu indeplinesc regulile de origine. In materie de produse textile, tratatul contine reguli de origine specifice. Pentru majoritatea produselor, pentru a se bucura de un tratament preferential, acestea trebuie sa fie realizate din fire fabricate in tarile membre. Pentru unele produse precum bumbacum i fibrele sintetice se cere ca acestea sa fie realizate din fibre produse in tarile membre. Produse auto NAFTA va elimina barierele din calea comertului cu automobile, camioane, autobuze i parti auto, eliminand restrictiile privind investitiile in acest sector de-a lungul unei perioade de 10 ani.Fiecare tara va elimina de-a lungul perioadei de tranzitie toate taxele vamale asupra acestei categorii de produse; intre SUA i Canada, comercializarea acestora este deja in mare parte scutita de taxele vamale, ca urmare a CUFTA. In conformitate cu regulile de origine, pentru a obtine tratament preferential, produsele auto trebuie sa aiba un continut national (stabilit conform regulii costului net) de 62,5 % pentru automobile i camioane uoare i de 60 % pentru restul de produse auto.

Energie i produse petrochimice de baza Aceasta sectiune stabilete drepturi i obligatii cu privire la petrolul brut, gaz natural, carbune, electricitate i energie nucleara. Dispozitiile NAFTA in materie de energie i produse petrochimice incorporeaza prevederile OMC legate de restrictiile cantitative la export i import. Astfel, acordul stabilete ca tarile participante nu vor putea impune preturi maxime

17

i minime de import, impozitele i taxele aplicate vor fi numai acelea pe care le suporta i produsele nationale, iar sistemul de acordare a licentelor de import va fi conform tratatului. Agricultura NAFTA stabilete acorduri bilaterale intre Mexic i Canada i Mexic i SUA pentru comertul cu produse agricole. In ambele cazuri exista diferente structurale intre sectoarele agricole i, ca urmare, se stabilete un mecanism tranzitoriu de salvgardare. In ceea ce privete relatiile SUA i Canada, se aplica in continuare dispozitiile CUFTA. Dispozitiile trilaterale au in vedere sprijin intern pentru acest sector i subventii la export. In cazul barierelor tarifare i netarifare exista diferente intre cele doua tratate bilaterale:1. Comertul intre Mexic i SUA

Au fost eliminate toate barierele netarifare i inlocuite cu un sistem de tarife/cote. Acestea permit in fiecare tara adaptarea mai uoara a produselor sensibile; s-au stabilit anumite cote din import liber de taxe vamale, aceste cote urmand a fi marite cu 3 % in fiecare an. Importul ce va depai aceasta cantitate va fi supus unor taxe vamale ce vor fi reduse progresiv intr-o perioada de 10 sau 20 de ani. La intrarea in vigoare a tratatului s-au eliminat taxele vamale pentru o gama larga de produse ce reprezinta aproape jumatate din volumul valoric al comertului agricol bilateral. Restul vor fi eliminate intr-o perioada de 10 ani, cu exceptia celor pentru o serie de produse foarte sensibile (precum porumbul i fasolea pentru Mexic i zaharul pentru SUA), care vor fi eliminate in 15 ani.2. Comertul intre Canada i Mexic

Canada i Mexic vor elimina barierele tarifare i netarifare in calea comertului cu produse agricole, cu exceptia celor aplicate produselor lactate i avicole, uleiului i zaharului. Canada va elimina imediat restrictiile la importurile de grau, orz, carne i margarina i ambele tari vor elimina imediat sau in 5 ani restrictiile tarifare la majoritatea importurilor de fructe i produse horticole i in 10 ani pentru restul. Cu exceptia produselor avicole i lactate, Mexicul va inlocui licentele de import cu taxe vamale care vor fi in general eliminate in 10 ani.

Transport terestru Tratatul stabilete un calendar pentru indepartarea barierelor din calea comertului cu servicii de transport terestru intre Mexic, SUA i Canada i pentru stabilirea de norme tehnice i de securitate compatibile pentru transportul terestru.

18

Acest calendar contine prevederi diferite cu privire la : 1. camioane i autobuze - cuprinde detalii privind acordarea licentelor de transport pentru operatorii din cele trei tari. 2. cale ferata - conform tratatului, operatorii din SUA i Canada vor continua sa-i comercializeze liber serviciile, sa construiasca i sa detina infrastructura feroviara in Mexic care, la randul sau, se va bucura in continuare de tratament similar pe piata Americii de Nord. 3. Servicii portuare - exista dispozitii de liberalizare a serviciilor portuare in legatura cu transportul maritim: Mexicul permite participarea cu 100 % a investitorilor canadieni i din SUA in instalatii i servicii portuare pentru intreprinderi ce-i transporta marfurile proprii, iar pentru restul, acest lucru este permis numai cu acordul Comisiei Nationale a Investitiilor Straine. Servicii financiare Referitor la aceasta problema, NAFTA stabilete un ansamblu de principii: furnizorii de servicii financiare din tarile membre se pot stabili in oricare din tarile membre i pot oferi aceste servicii in teritoriul zonei de liber schimb; tratament nediscriminatoriu; transparenta (informatii asupra conditiilor pentru stabilirea in tara, formalitati, publicarea solutionarii cererii in maxim 120 de zile, centre de informatii referitoare la legislatia in sectorul financiar); posibilitatea de a se lua masuri pentru stabilitatea sistemului financiar i a balantei de plati. In principiu, NAFTA este un acord comercial i, ca atare, are ca scop principal perfectionarea structurilor economice ale tarilor participante. In vederea crearii unei zone de liber schimb in cadrul NAFTA, s-a pus accent pe inlaturarea progresiva a taxelor vamale i a barierelor netarifare in calea comertului cu marfuri intre tarile membre. Sub auspiciul NAFTA , au fost eliminate toate barierele netarifare la schimbul cu produse agricole intre SUA i Mexic. Aceste bariere, incluzand politica Mexicului de permitere a importurilor (care fusese singura i cea mai mare bariera la vanzarile de produse americane in Mexic), au fost transformate fie in taxe pe valoarea adaugata, fie in taxe normale. In plus, multe taxe vamale au fost imediat eliminate, altele urmand a fi eliminate pe parcursul a 5, 10 sau 15 ani. Eliminarea imediata a taxelor vamale s-a aplicat unui mare numar de produse agricole. De fapt, mai mult de jumatate din valoarea comertului cu produse agricole a devenit dutyfree chiar cand acordul a intrat in vigoare. De la crearea NAFTA, SUA a inregistrat o cretere considerabila a comertului cu celelalte doua tari membre, Canada i Mexic. In vederea reducerii barierelor din calea comertului intre tarile membre NAFTA, nivelul mediu al taxelor vamale mexicane s-a situat la 10 % in 1993, de 2, ori mai mare decat cel al SUA, in timp ce in 1999, nivelul taxelor vamale mexicane a scazut la 2 %, iar barierele netarifare au fost eliminate in cea mai mare masura. In cazul relatiilor comerciale intre SUA i Canada, situatia a continuat sa fie aceeai celei dinaintea crearii NAFTA, cu mentiunea ca aproape toate schimburile de marfuri intre cele doua tari sunt in prezent scutite de taxe vamale.

19

Avand in vedere aspectul tarifar al comertului regional in cadrul NAFTA, se constata o sporire considerabila a gradului de deschidere a pietei mexicane. Bunurile i serviciile SUA i ale Canadei au acces pe piata mexicana. Prin intermediul NAFTA, tarifele mexicane au fost reduse de la 10 % la 3 %, iar importante bariere netarifare (mai ales in sectorul industriei de automobile) au fost eliminate. La 1 ianuarie 2002 a avut loc cea de a opta aniversare a NAFTA, care detine acum un record de viata de mari proportii. Cu toate ca autorii NAFTA au promis ca acest pact va crea noi beneficii i catiguri in fiecare din zonele implicate, cum ar fi crearea a 200.000 de noi locuri de munca in SUA, salarii mai mari in Mexic, combaterea poluarii i ingrijirea mediului inconjurator, toate acestea au euat a se materializa complet sub auspiciile NAFTA. Dupa 8 ani de existenta, NAFTA n-a reuit sa treaca nici cel mai prudent test: acela de a nu provoca rau. Sub NAFTA, conditiile nu numai ca nu s-au imbunatatit, dar chiar s-au inrautatit in multe domenii, iar multe din angajamentele asumate in 1993 pentru ca acordul sa fie aprobat, nu au fost indeplinite. Cu toate acestea, colaborarea din cadrul NAFTA a atras i alte cereri de aderare din partea unor state puternice din America Latina, cum ar fi: Chile, Brazilia, Argentina, Uruguay, Venezuela, Columbia.

Inainte i dupa NAFTA:

In total, schimbul de marfuri intre Statele Unite, Canada i Mexic a crescut de la $ 297 miliarde in 1993 la $ 883 miliarde in 2006, o cretere de 198% ; SUA, exporturile de bunuri in Canada i Mexic a crescut de la $ 142 miliarde in 1993 la $ 364.6 miliarde in 2006, o cretere de 157% ; Marfurile importate din SUA de catre Canada i Mexic au crescut de la $ 151 miliarde in 1993 la $ 500.7 miliarde in 2006, o cretere de 231% ; SUA - serviciile exporturilor in Canada i Mexic au crescut cu 125 la suta, incepand din 1993, ajungand la $ 61.7 miliarde in 2006 (preliminar de estimare) iar serviciile de importuri din aceste doua tari de $ 23.4 miliarde de euro. SUA - investitiile straine directe (ISD) in Canada i Mexic au crescut cu 289 la suta, incepand din 1993, ajungand la $ 331.2 miliarde lei in 2006 iar cele din Canada si Mexic in Statele Unite (stoc) de $ 166.1 miliarde de euro.

Dar totusi ce a realizat NAFTA in realitate pentru cei ce conteaza cel mai mult si anume cetatenii statelor membre ?!

20

Efectele NAFTA asupra locurilor de munca din SUA : - 1 milion de locuri de munca la nivel national sunt pierdute si distribuite intre toate cele 50 de state i Districtul Columbia. Cei mai afectati din punct de vedere al stramutarii totale de locuri de munca, includ: California (-123995), Texas (-72257), Michigan (-63148), New York (-51582), Ohio (-49886), Illinois (-47701), Pennsylvania ( -44173), Florida (39987), Indiana (-35157), Carolina de Nord (-34150), i Georgia (-30464). - Cele mai grele lovite state membre, ca pondere din totalul de ocupare a fortei de munca, sunt: Michigan (-63148, -1.44%), Indiana (-35157, -1.19%), Mississippi (-11630, -1.03%), Tennessee (-- 25588, -0.94%), Ohio (-49886, -0.92%), Rhode Island (-4482, -0.91%), Wisconsin (-25403, -0.90%), Arkansas (-10321, -0.89%), Carolina de Nord (34150, -0.89%), i New Hampshire (-5502, -0.87%). NAFTA reprezinta un comert liber i investitii de acord cu conditia ca investitorii cu un set unic de garantii menite sa stimuleze investitiile straine directe i de circulatie, in special din Statele Unite i in Canada, Mexic. Dar nu s-au luat masuri de protectie in partea centrala a acordului de munca sau mentinerea standardele de mediu. Ca rezultat, NAFTA a inclinat o economie echitabila in favoarea investitorilor i impotriva lucratorilor i a mediului, provocand o scadere a salariilor si a calitatii mediului. NAFTA, de asemenea, nu a reuit sa ridice standardul vietii a celor mai sarace parti din emisfera de cetateni, multi dintre ei traind in Mexic. Salariile reale ale muncitorilor mexicani au scazut in ciuda unui puternic deceniu de cretere a PIB (SALAS 2001.Un studiu major a concluzionat ca NAFTA nu a ajutat poporul mexican si economia acestuia sa tina pasul cu creterea cererii pentru locuri de munca. Sectorul agricol, unde aproape o cincime din mexicani lucreaza, a pierdut 1.3 milioane de locuri de munca. NAFTA aduce multe dezbaterii in contradictoriu iar parerile sunt impartite.Legat de locurile de munca se sustine ca afluxul de importuri si capital din Mexic duce doar la o eliminare a locurilor de munca din SUA,iar pe de alta parte ca explozia de exporturi din SUA va duce la adaugarea a sute de mii de locuri de munca pentru cetatenii americani. Un alt argument impotriva NAFTA este certitudinea cu care acesta va face rau mediului inconjurator deoarece industria se va muta spre sud,in Mexic,unde este clara lipsa de reglementari in aceasta directie dar si lipsa motivatiei ca acestea sa fie impuse.Si nu exista nici o indoiala ca industria Mexicului dauneaza mai mult decat cea a SUA. Efecte pentru Mexic In opinia sustinatorilor, NAFTA a facut Mexicul mai atractiva pentru investitorii straini in doua feluri: a) cerand Mexicului sa permita intrarea si iesirea libera a investitiilor in toate sectoarele, si b) eliminand barierele comerciale (facand deci productia pentru export in SUA mai profitabila). Drept rezultat, companiile americane si-au crescut investitiile pe termen lung in fabricile mexicane. NAFTA a incurajat de asemenea investitiile speculative pe termen scurt pe piata bursiera mexicana.

21

Sursa: Banca Mondiala, Global Development Finance, 2002

Exporturile mexicane in Statele Unite ale Americii au crescut de la 49,4 miliarde USD in 1994 la 131,3 miliarde in 2001, Mexicul devenind astfel al doilea partener comercial al SUA (dupa Canada). Cresterea exportului a contribuit cu mai mult de 50% la cresterea reala a PIBului mexican.

Sursa: US Census Bureau, U.S. Trade Balance with Mexico , 2003

Majoritatea analistilor sunt de acord ca in pofida cresterii investitiilor straine directe si a exporturilor, muncitorii mexicani s-au bucurat de beneficii neinsemnate. In ciuda faptului ca productivitatea muncii in industrie a crescut cu 47,7% in intervalul 1993 2001, acest lucru nu a coincis cu cresterea proportionala a salariilor reale ci, dimpotriva, cu reducerea lor. Valoarea reala a salariului minim a scazut cu aproape 18% in timp ce salariul mediu in industrie a scazut cu aproape 21%. Acest fapt a condus la nemultumiri si greve repetate ale muncitorilor mexicani si a aratat slabiciunile mecanismului de sporire a drepturilor muncitorilor din cadrul Acordului NAFTA pentru forta de munca. In acelasi context trebuie amintit Raportul Grupului Bancii Mondiale din mai 2001 care demonstreaza ca numarul mexicanilor care traiesc sub pragul saraciei a crescut de la 50,97% in 1994 la 58,40% in 2000, fapt ce vorbeste de la sine despre beneficiile Acordului NAFTA pentru Mexic.22

Saracia in Mexic

Sursa: Banca Mondiala

Si in alte doua domenii de interes protectia mediului si datoria externa NAFTA sia aratat limitele. Astfel, un studiu intreprins de Universitatea Tufts arata ca nivelul poluarii aerului s-a dublat in Mexic de la intrarea in vigoare a NAFTA, si asta in ciuda promisiunilor facute de promotorii acordului de a investi masiv in infrastructura de mediu. Mai mult decat atat, acest studiu demonstreaza ca desi in perioada dezbaterii acordului a avut loc o crestere a numarului de inspectii periodice la intreprinderile poluante, acestea au incetat imediat dupa intrarea in vigoare a acordului. Spre deosebire de Uniunea Europeana care a transferat resurse catre natiunile sarace pentru a le ajuta sa indeplineasca anumite standarde inainte de integrare, NAFTA nu a furnizat un astfel de ajutor pentru Mexic. Povara datoriei totale a Mexicului era, in 2000, cu 10 miliarde de dolari mai mare decat in primul an de implementare a NAFTA, si asta in ciuda platilor de 50 miliarde USD anual facute in contul serviciului datoriei externe in aceasta perioada. Aceasta conjunctura a impus Mexicului atragerea de investitii straine in moduri care au subminat calitatea mediului si drepturile muncitorilor. Efecte pentru SUA si Canada In ciuda promisiunilor facute de oficialii americani, exporturile SUA in Mexic au crescut mai incet decat exporturile mexicane in SUA de la crearea NAFTA. Drept consecinta, micul excedent inregistrat de SUA in comertul cu Mexicul inainte de semnarea Acordului NAFTA, s-a transformat intr-un deficit insemnat. Acest lucru nu i-a impiedicat pe oficialii de la Casa Alba sa prezinte Acordul drept un succes, argumentand ca procesul de liberalizare continua a comertului mexican se datoreaza in mare masura apartenentei vecinului sudic la Acord. In ceea ce priveste situatia locurilor de munca, opiniile sunt la fel de impartite. In timp ce unele studii arata ca de la intrarea in NAFTA, economia americana a creat milioane de noi locuri de munca (numarul civililor angajati in economie crescand de la 120,3 milioane in 1993 la 135,1 milioane in 2001) concomitent cu o scadere a ratei somajului de la 6,9% in 1993 la sub 4% in 2001,134 altele insista, dimpotriva, asupra celor mai mult de 400 000 de americani reformati profesional in cadrul unor programe speciale ale NAFTA pentru persoane afectate de exodul intreprinderilor americane in Mexic si Canada. Mai mult, aceleasi studii arata impactul negativ generat asupra comunitatilor americane de la granita cu Mexicul de mutarea productiilor in tara vecina, in special, in domeniul electronicii si aparatelor electrotehnice. In plus, studii suplimentare arata ca, de la intrarea in vigoare a NAFTA, sectorul industrial canadian a inregistrat un declin de 13%. Diferenta de venituri intre cele mai bogate 10% dintre familii si cele mai sarace 10% a crescut de la 50 - 1 la 314-1, Canada fiind obligata sa isi reduca programele sociale sub presiunea concurentiala a NAFTA.23

CAPITOLUL IV CONCLUZIIExtinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare i integrare economica, a determinat tarile dezvoltate din America de Nord sa se24

gandeasca i ele la o forma de asociere care sa le reprezinte mai bine interesele i sa le acopere de risc in relatiile economice cu celelalte state ale lumii, aflate i ele in astfel de raporturi. Se tie ca gruparile regionale promoveaza relatiile dintre statele partenere iar in raport cu tertii, in functie de nivelul de integrare, adopta o politica diferentiata. Ori, lipsa perspectivei constituirii unei astfel de grupari intre tarile continentului nord-american, ar fi condus la pierderi considerabile in relatiile comerciale cu parteneri precum Uniunea Europeana sau ASEAN care au liberalizat schimburile economice intre statele membre i au impus restrictii fata de terti, prin politica comerciala promovata. Primul pas in rezolvarea acestei probleme regionale l-a reprezentat semnarea unui acord privind liberalizarea comertului intre Statele Unite ale Americii i Canada, cu efecte inca din 1 ianuarie 1989. Treptat, pana in anul 1999, au fost eliminate toate taxele vamale asupra marfurilor i serviciilor intre cele doua state. Dei Mexicul era un stat cu economie in curs de dezvoltare, aderarea la principiile fundamentale ale comertului liber a constituit una din deciziile cele mai importante pe care trebuia sa o adopte dupa o lunga perioada de protectionism. Aceasta hotarare a fost luata datorita oscilatiilor importante ale pretului petrolului, datoriilor externe foarte mari i nivelului redus al eficientei muncii. Inca din anul 1987 taxele vamale au fost reduse la 50%, restrictiile cantitative au fost in mare parte eliminate, ca de altfel i controlul asupra preturilor. Un motiv al creerii NAFTA l-a reprezentat i dificultatile intampinate de GATT in definitivarea negocierilor referitoare la reducerea taxelor vamale i a protectionismului. Semnarea documentelor la nivelul efilor de state din SUA, Canada i Mexic la 17 decembrie 1992 a precedat ratificarea din noiembrie 1993 a Acordului Nord American de Liber Schimb (NAFTA) i intrarea sa in vigoare la termenul stabilit, ianuarie 1994. Aceasta zona reunete economii cu stadii de dezvoltare diferite i ofera, in opinia multor experti occidentali, noi perspective in comertul regional international. Scopul initial al realizarii unei grupari de integrare, a fost acela de a crea o zona de liber schimb, cu functia prioritara de alternativa i contraponderare la cea vesteuropeana. Prin acest acord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice, cu un potential uria de utilizare a fortei de munca in conditii de inalta productivitate i randament, care sa determine creterea nivelului de trai i careia sa i se alature in viitor i alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau grupari regionale. NAFTA vizeaza stimularea schimburilor comerciale i a investitiilor directe intre tarile semnatare, cuprinzand nu numai un program foarte ambitios de eliminare a taxelor vamale i de reducere a barierelor netarifare ci i dispozitii explicite asupra guvernarii afacerilor in zona de liber schimb. Aceste dispozitii includ in special reguli cu privire la investitii, servicii, proprietatea intelectuala, concurenta i ederea temporara a oamenilor de afaceri pe teritoriul unui stat membru. Efectele creerii NAFTA vor avea implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat i asupra celor politice i sociale ale tarilor nord-americane. Pe plan mondial, ele vor genera in acelai timp modificarea raportului de forte dintre statele Uniunii Europene i Asiei de Sud-Est (in special al Japoniei) i vor conduce la constituirea unei zone cu un potential comercial pana acum greu de imaginat. Acordul va produce schimbari importante de atitudine in relatiile SUA - Japonia - Piata Comuna a UE i se apreciaza ca NAFTA va asigura conditiile ca SUA sa atraga un volum tot mai mare de capital i know-how japonez in emisfera occidentala. NAFTA este o grupare in curs de actiune despre a carei constituire nu se poate spune ca a fost un succes de rasunet sau un eec total. Integrarea unor economiii cu stadii diferite de dezvoltare nu este un proces uor i nici simplu, iar obiectivele initiale pot sau nu sa fie

25

validate in timp. Acest Acord este un conglomerat eterogen de state, inegale ca putere economica, potential i oferta. Schimburile comerciale la nivel de zona au crescut, luand o amploare fara precedent. Pentru Canada, SUA reprezinta cel mai important partener comercial, cu care deruleaza peste doua treimi din importurile i exporturile totale. La nivel bilateral, SUA i Canada dezvolta cele mai importante relatii pe plan mondial. i pentru Mexic, SUA constituie principalul partener comercial, in timp ce schimburile economice Mexic-Canada sunt mai reduse ca amploare. Dupa intrarea in vigoare a NAFTA, economia canadiana a crescut cu o rata medie anuala de 3,8%, permitand inca de atunci Canadei sa se plaseze intre fruntaii Grupului tarilor industrializate dezvoltate. Acest spor a fost i efectul creerii a aproximativ 2,1 milioane locuri de munca, reprezentand o cretere cu aproximativ 16% comparativ cu numarul slujbelor existente inainte de constituirea NAFTA. Dei schimburile comerciale la nivelul gruparii au crescut, luand o amploare fara precedent, totui, s-au inregistrat i foarte multe probleme inca de la inceput. Producatorii americani au fost nemultumiti i au protestat impotriva eliminarii taxelor vamale i importului de fructe din Mexic la preturi mult mai mici, care au afectat semnificativ propriile vanzari; unele sindicate au protestat pentru reducerea locurilor de munca, drept efect al transferului unei parti din productia indigena pe teritoriile mexicane care ofereau costuri de productie mult mai reduse. Aceeai temere pentru pierderea slujbelor s-a manifestat i in Canada. In Mexic au existat unele suspiciuni cu privire la pierderea suveranitatii odata cu crearea NAFTA. Ulterior, toate temerile s-au aplanat, fiecare stat membru inregistrand creteri economice importante ca efect al dezvoltarii schimburilor comerciale. Dupa intrarea in vigoare a Acordului, la 1 ianuarie 1994, volumul total al comertului i investitiilor intre Canada, SUA i Mexic a crescut an de an. In anul 2000, comertul cu marfuri Canada-SUA a inregistrat 588,7 miliarde USD. Schimburile comerciale bilaterale intre Canada i Mexic s-au dublat dupa anul 1994, ajungand in 2000 la 14,1 miliarde USD. Din punct de vedere structural, 86,6% din exporturile totale ale Canadei sunt destinate partenerilor NAFTA. Dupa 1 ianuarie 1998, aproape toate taxele aplicabile schimburilor comerciale dintre Canada i SUA au fost eliminate. Unele taxe continua sa fie aplicate totui la diferite grupe de produse. NAFTA a prevazut eliminarea aproape completa pana la 1 ianuarie 2003 a tuturor taxelor vamale aplicabile comertului cu produse de origine intre Canada i SUA. De asemenea, incepand cu ianuarie 2001 s-au convenit reduceri tarifare accelerate, pana la eliminarea totala a taxelor la produsele chimice, farmaceutice etc. provenite din Mexic. Din 1 ianuarie 2001, taxele vamale mexicane aplicate produselor canadiene variaza intre 0 i 4%, mentinandu-se un nivel mai ridicat pentru anumite produse agricole (porumb, orz, boabe uscate comestibile, pasari etc.) care sunt supuse contingentelor tarifare. Crearea zonelor de liber schimb implica fara dubii i sacrificii mari din partea membrilor. Consecintele sunt de multe ori dureroase: 1) unele sectoare economice care nu sunt competitive in plan global ar putea fi eliminate; 2) multe locuri de munca ar putea fi reduse iar pentru unele societati ar putea exista riscul falimentarii datorita deplasarii resurselor economice spre zone care ofera avantaje comparative mai mari; 3) beneficiile devin adesea efectul calitatii inalte a produselor i al reducerii costurilor, ceea ce ar putea determina o redefinire a notiunii de productie interna i o accentuare a externalitatilor.

26

Sustinatorii cei mai infocati ai constituirii NAFTA au fost corporatiile transnationale care sunt pregatite cel mai bine sa faca fata oricarei concurente, astfel ca, i-au putut extinde afacerile extrem de uor in tarile membre. Mexicul, unde productia industriala nu s-a bazat pe tehnologii foarte performante, a oferit o mare oportunitate pentru companiile straine, in relatia productivitate-cost de productie. NAFTA a creat producatorilor canadieni posibilitatea de a-i utiliza integral potentialul, extinzandu-i sfera de activitate pe o piata nord-americana foarte vasta, mai bine integrata i mai eficienta. Producatorii din zona de liber schimb au acces la marfuri i produse intermediare de cea mai buna calitate, la preturi rezonabile i scutiri de taxe pentru produsele provenite din toata America de Nord, astfel ca, cererea consumatorilor este satisfacuta acum de produse i servicii de cea mai buna calitate. Accesul tot mai liber la piata, stabilirea unor reguli explicite asupra comertului i investitiilor straine directe, au facut din NAFTA o regiune foarte atractiva pentru membrii sai dar i pentru companiile multinationale din afara zonei. Efectele NAFTA sunt multiple; unul dintre acestea este legat de promovarea tendintelor liberale asupra comertului in toata America Latina. Chile a negociat, inca de la crearea gruparii, un acord cu NAFTA. Multe alte state au incheiat acorduri bilatarale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale. Dupa cum s-a mai precizat, ele pregatesc terenul pentru un proiect foarte ambitios, respectiv, crearea unei zone de liber schimb care sa includa toate statele americane. Remarcand succesele inregistrate de Mexic in special in relatia cu SUA, multe tari in curs de dezvoltare sprijina aceasta idee. In concluzie am putea enumera urmatoarele aspecte: - NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura, fiind un model de cooperare de tip interguvernamental, fara a dispune de organisme supranationale; - Tratatul nu are obiective de natura politica; - Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un uria potential de utilizare a fortei de munca i de cretere a nivelului de trai, caruia este posibil sa i se alature in viitor i alte tari din occident i care va avea efecte deosebite asupra relatiilor cu alte state industrializate; - Beneficiile NAFTA au fost multiple; unul dintre acestea a fost promovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina; - Prin crearea NAFTA, statele membre i-au largit posibilitatile de desfacere a produselor i i-au imbunatatit competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplasarii productiei spre zonele geografice care ofera forta de munca mai ieftina i bine calificata; - Multe alte state au incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale; ele pregatesc terenul pentru un proiect foarte ambitios: crearea unei zone de liber schimb care sa includa toate statele americane. Multe tari in dezvoltare sprijina aceasta idee, observand avantajele obtinute de Mexic in relatiile cu SUA; - NAFTA este un conglomerat eterogen de state, inegale ca putere economica i oferta; - Efectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite, atat asupra relatiilor economice cat i asupra relatiilor politice i sociale ale tarilor Americii de Nord. Ea va produce in acelai timp modificarea raportului de forte fata de tarile UE i Japonia i va determina crearea unei zone cu potential comercial greu de imaginat; - NAFTA va permite SUA atragerea unui volum tot mai mare de capital i know-how japonez in emisfera occidentala etc.

BIBLIOGRAFIE

27

-

Zona de liber schimb a Americilor - o noua etapa in procesul de integrare regionala - Zaharia, Radu ; Suta, Nicolae, cond. st. Publicat la A.S.E., 2002http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii.php?c=3&q=integrare %20economica&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&dela=30 0&ct=124157 http://www.europeana.ro/comunitar/bibliografie/suta%20-%20integrarea %20economica.htm www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=1980 www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=1869

-

http://www. economice.ulbsibiu.ro/rom/studenti/cursuri/file/globalizare.doc

28