muschii

Download muschii

Post on 24-Jul-2015

723 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA DE VEST FACULTATEA DE CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE SPECIALIZAREA: BIOCHIMIE

IGIENA SISTEMULUI MUSCULAR

STUDENTA: STOICA LAURA

UNIVERSITATEA DE VEST FACULTATEA DE CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE SPECIALIZAREA: BIOCHIMIE

IGIENA SISTEMULUI MUSCULAR

STUDENTA: STOICA LAURA

ACEST REFERAT A FOST REDACTAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE ANATOMIE SI IGIENA OMULUI

Muschiul este un organ al corpului la toate vertebratele i la majoritatea nevertebratelor, format dintr-un esut fibros i crnos care, datorit proprietilor lui fundamentale, contractibilitatea i elasticitatea, pune n micare diferite organe i pari ale corpului. Un rol hranitor in cresterea si dezvoltarea sitemului locomotor il au proteinele din alimente, care contribuie atatla cresterea rezistentei organismului fat de factorii fizici, chimici si biologici, cat si la cresterea capacitatii de efortfizic si intelectual. Muschii scheletici utilizeaza doua surse principale de energie acizi grasi si glucoza. Anomaliile in utilizarea glucozei sau a acizilor grasi pot fi asociate cu aspecte clinice distincte. Aspectele clinice pot varia de la un sindrom dureros acut cu rabdomioliza si mioglobinurie pana la debilitate musculara progresi cronica, simuland distrofia musculara. Lipidele sunt o sursa importanta de energie in cursul repausului si in timpul efortului prelungit submaximal. Oboseala musculara reprezinta slabirea fortei muschilor. Ea poate fi generalizata sau poate afecta doar un muschi sau o grupa de muschi. Unele boli ale sistemului neuromuscular, traumatisme, boli metabolice si toxinele -toate acestea sunt cauze ale unei slabiciuni musculare considerabile. Debilitatea musculara afecteaza atat barbatii, cat si la femeile, cu debut ce variaza intre sfarsitul primei decade si decada a patra. Cele mai multe distrofii ale centurilor sunt progresive si afecteaza muschii centurilor pelna si scapulara. Entorsa si intinderea musculara apar in timpul activitatilor fizice, atunci cand persoana se intinde, schimba directia de mers sau incetineste brusc, cade sau se ciocneste cu alt jucator in timpul unui eveniment sportiv.

CuprinsIntroducere 1.Muschii 1.1.Generalitati 1.2.Principalele grupe de muschi 2.Igiena sistemului muscular 2.1.Factori 2.2.Afectiuni legate de sistemul locomotor la copii 2.3.Cauzele deformarii 3.Afectiunile sistemului muscular la om 3.1.Stocarea glicogenului si defectele glicolitice 3.2.Distrofia centurilor membrelor 3.3.Afectiunile musculare asociate canalelor de calciu 3.4.Afectiunile musculare asociate canalelor de sodiu 3.5.Afectiuni cu mecanism practic necunoscut 3.6.Distrofia musculara 3.6.1.Distrofia musculara facioscapulohumerala 3.6.2.Distrofia musculara Duchenne 3.7.Tulburari ale metabolismului lipid 3.8.Deficitul de carnitina 3.8.1.Deficitul de carnitin-palmitoiltransfe-raza(CPT) 3.9.Deficienta de mioadenilat deaminaza 3.10.Entorsa si intinderea musculara 3.11.Crampe musculare

3.12.Intinderea musculara 3.13.Miopatii congenitale 3.13.1.Boala miezului central 3.13.2.Miopatii toxice 3.14.Torticolisul muscular 4.Concluzii 5.Bibliografie

Muchii reprezint elementele active ale aparatului locomotor. Sub aciunea impulsurilor nervoase, ei se contract sau se relaxeaz. Prin intermediul nervilor, muchii pot primi impulsuri voluntare (contracii voluntare, la muchii striai scheletici ) sau involuntare (contracii involuntare, la muchii netezi sau cardiac). Corpul uman are aproximativ 700 de muschi, care reprezinta 40% din masa corpului. 1.Muschii1.1.Generalitati

Dup form, dispunere, mod de contracie, muchii sunt categorisii n dou clase: 1. Muchi viscerali, netezi, care se gsesc dispui n pereii organelor interne (stomac, intestine, artere etc.). ntreaga mas se contract lent, involuntar, primind impulsuri vegetative. 2. Muchi striai, care se submpart n dou tipuri: cardiaci, cu contracii involuntare, i scheletici, cu contracii mixte, de obicei voluntare. Muchii scheletici se inser pe oase, pe care le pun n aciune. Un muchi are dou sau mai multe puncte de inserie, dintre care unul este de origine, iar cellalt (celelalte) sunt de inserie, reprezentat, de cele mai multe ori printr-un tendon. ntre ele se gsete masa (corpul) muchiului. Dup dispoziia fibrelor masei musculare n raport cu tendonul, muchii scheletici se mpart n: - Muchi fusiformi, cu fibre lungi, paralele pe lungime, permind micri diverse, dar cu for sczut (sternocleidomastoidian, croitor etc.); - Muchi penai, cu tendonul n centru sau lateral i fibrele musculare dispuse oblic pe acesta i pe lungime, executnd micri cu for crescut (brahial etc.); - Muchi cu mai multe origini i un singur tendon terminal (biceps, triceps, cvadriceps, sternocleidomastoidian). Sunt muchi mari, puternici; - Muchi cu intersecii tendinoase (drepii abdominali). n raport cu modul de funcionare, muchii pot fi: - agoniti, care realizeaz aceeai micare (apropie dou oase), - antagoniti, care particip la micri pe aceeai direcie, dar n sensuri opuse (unul apropie dou oase, cellalt le deprteaz; de exemplu, bicepsul i tricepsul). La exterior, muchii prezint o teac membranoas, numit epimisium. Ea i separ de organele nvecinate, fcnd ns corp comun cu esutul conjunctiv subdermic, periost, aponevroze, tendoane etc. n interior, muchiul prezint o structur fasciculat, fiecare fascicul fiind delimitat de o teac colagenic conjunctiv (perimisium). Fasciculele sunt mprite n fibre, de asemenea, acoperite de o teac conjunctiv, endomisium. Aceste trei teci au legtur ntre ele,

fiind mai bine vizibile la muchii biceps, triceps, cvadriceps etc. Ele sunt constituite din fibre colagenice, reticulare, elastice, celule fibroblastice, histiocite, adipocite etc. Fibrele musculare ocup volumetric n jur de 70 85% din muchi, iar tecile conjunctive cam 15 30%. Tendoanele sunt cordoane de esut conjunctivo fibros, situate la captul muchiului, inserndu-se pe os. Lucrnd strict sub control nervos, muchii sunt bogat inervai de fibre motorii, senzitive i vegetative, metabolismul i funcionarea lor depinznd integral de starea inervaiei.

1.2.Principalele grupe de muschi (Fig.1)

(Fig.1.Sistemul muscular la om) Muschii capului:

Muschii mimicii (cutanati), frontali si occipitali; Muschii din jurul orificiilor nazale si bucale, constrictori si dilatatori; Muschii masticatori.

Muschii gatului si cefei:

Pielos al gatului; Sterno-cleido-mastoidieni; Hioidieni.

Muschii Trunchiului: (Fig.2)

Pe fata posterioara a trunchiului sunt muschii trapezi, marii dorsali si muschii santurilor vertebrale (in plan profund);

Pe fata antero-laterala sunt muschii toracici (pectorali, dintati, intercostali) si abdominali (drepti si oblici); Prin contractie, muschii abdominali participa la defecatie, mictiune si expiratie; Intre torace si abdomen se gaseste muschiul diafragma care este boltit spre torace.

(Fig.2.Muschii gatului si trunchiului)

Musculatura membrelor superioare (Fig.3; Fig.4):

Muschii de pe centura scapulara; Muschii membrului propriu-zis: brat (biceps, triceps), antebrat (flexor si extensori ai mainii, pronatori si supinatori), muschii mainii.

(Fig.3:Muschii bratului vedere posterioara); (Fig.4:Muschii bratului-vedere anterioara)

Musculatura membrelor anterioare (fig.5,fig 6,fig.7,fig.8):

Muschi de pe oasele centurii pelviene (fesierii); Musculatura membrului propriu-zis: musculatura coapsei (cvadricepsul, croitorul, aductorul, bicepsul femural), musculatura gambei (muschii gambei extensori ai piciorului, ponatori supinatori iar posterior se gaseste tricepsul sural.

(fig.5: muschii coapsei-vedere anterioara); (fig.6.muschii coapsei-vedere posterioara)

(fig.7: muschii gambei-vedere anterioara); (fig.8: muschii gambei-vedere posterioara) Corpul uman are aproximativ 700 de muschi, care reprezinta 40% din masa corpului. Muschii denumiti aparenti sunt vizibili sub piele, n special la culturisti. Acestia formeaza un strat superficial sub care se gasesc straturi musculare

intermediare. Sub acestea din urma, muschii profunzi se afla n contact direct cu oasele scheletului.

2. Igiena sistemului muscular2.1.Factori

Dezvoltarea armonioasa a sistemului locomotor, care se remarca printr-o tinuta corecta, mobilitate elastica si gratioasa, este influentata de miscare. Astfel, prin miscare fibra musculara devine mai elastica, se mentine supletea articulatiilor si se asigura soliditatea ligamentelor. Dezvoltarea fizica a copiilor atat sub raportul inaltimii, cat si a greutatii corporale este influentata in primul rand de alimentatie.2.2.Afectiuni legate de sistemul locomotor la copii

Rahitismul produce tulburari complexe : deformari ale oaselor membrelor inferioare, sternului si coastelor, dintii apar cu intarziere, splina si ficatul isi maresc volumul, musculatura devine moale, iar abdomenulcapata aspect batrician. Rahitismul se vindeca printr-o alimentatie rationala, expunere la soare, in special in climat marin, si administrarea sarurilor de calciu. Debilitatea fizica. Apare datorita nerespectariiunei alimentatii corespunzatoare si alipsei de miscare. Ea reprezinta o slabire generala a organismului, cu scaderea in greutate insotita de scaderea capacitatii functionale si fizice a corpului, scadere rezistentei la boli si oboseala musculara. Datorita debilitatii fizice organismului se poate imbolnavi de tuberculoza, hepatita virala, reumatism, in special reumatismul inimii. Piciorul plat determinat de turtirea boltii piciorului, care determina o deformatie : talpa ia contact cu solul pe toata lungimea sa. Se poate corecta cu aparate ortopedice introduse in incaltaminte pentru a mentine bolta piciorului.2.3.Cauzele deformarii

Un rol hranitor in cresterea si dezvoltarea sitemului locomotor il au proteinele din alimente, care contribuie atatla cresterea rezistentei organismului fat de factorii fizici, chimici si biologici, cat si la