m.t. acord mediu, conducta gaze crevedia

Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2

Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu

___________________________________________________________________________

S.C. IPTANA S.A.

Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor

- REVIZIA 2 -


B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE

1. Foaie de semnături

2. Borderou

3. Memoriu tehnic

B PIESE DESENATE

1. Plan încadrare in teritoriu, ds. nr. 300 – 00.R2.D scara 1 : 50.000

2.2. Plan amplasare traseu conductă, Tronson 1, ds. nr. 300-01.R2 scara 1 : 5000

3. Plan amplasare traseu conductă, Tronson 2, ds. nr. 300-02.R2 scara 1 : 5000

4.4. Plan amplasare traseu conductă, Tronson 3, ds. nr. 300-03.R2 scara 1 : 5000



Întocmit,

Dr. ing. Mâra Liliana

i



___________________________________________________________________________

MEMORIU TEHNIC

CAP 1. DATE GENERALE..................................................................................................4

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii................................................................4

1.2. Amplasamentul obiectivului.............................................................................4

1.3. Proiectant...........................................................................................................4

1.4. Beneficiarul lucrărilor:......................................................................................4

1.5. Valoarea estimativă a lucrărilor:......................................................................4

1.6. Perioada de execuţie propusă.........................................................................4

1.7. Cadrul legislativ privind protecţia mediului:...................................................4

CAP. 2 DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI........................................................................5

2.1. Oportunitatea investiţiei şi utilitatea publică..................................................5

2.2. Descrierea lucrărilor.........................................................................................5

2.2.1. Situaţia existentă.....................................................................................................5

2.2.2. Studiu geotehnic....................................................................................................5

2.2.3. Lucrări proiectate.....................................................................................................6

CAP.3. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU......................9

3.1. Amplasament subtraversări; tehnologia de execuţie a subtraversărilor.....9

3.2 Managementul organizării de şantier.............................................................14

3.3. Protecţia calităţii apelor..................................................................................15

3.3.1. Studii hidrologice...................................................................................................15

3.3.2. Impactul asupra apelor şi măsuri de protecţie.......................................................16

i



___________________________________________________________________________3.4. Protecţia calităţii aerului.................................................................................22

3.4.1. Date generale privind climatul...............................................................................22

3.4.2. Sursele potenţiale de poluare a aerului şi protecţia calităţii aerului.......................22

3.5. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor................................................25

3.6. Protecţia împotriva radiaţiilor........................................................................27

3.7. Protecţia solului şi subsolului.......................................................................27

3.7.1. Geomorfologia regiunii..........................................................................................27

3.7.2. Geologia regiunii....................................................................................................28

3.7.3. Date seismice........................................................................................................28

3.7.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului.............................................................29

3. 8. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice................................................30

3.8.1. Consideratii privind alegerea traseului..................................................................30

3.8.2. Habitate şi ecosisteme..........................................................................................31

3.8.3. Surse de poluare şi protecţia faunei şi florei.........................................................37

3. 9. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public..............39

3.10. Gospodărirea deşeurilor...............................................................................40

CAP. 4. LUCRĂRI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ.................................................44

CAP. 5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI........................................44

ii



___________________________________________________________________________

Anexe

1. Certificat de urbanism nr. 36 din 04.03.2009 emis de Consiliul judeţean Dâmboviţa

2. Certificat de urbanism nr. 746 din 17.10.2008 emis de Consiliul judeţean Giurgiu

3. Adresa nr. 11760/2255/16.01.2007 – APM Dâmboviţa

4. Autorizaţie nr. 709 din 25.11.2008 pentru subtraversare DN1A km 37+480 – emisă de

S.D.N. Bucureşti Nord

5. Autorizaţie nr. 203 din 24.04.2009 pentru subtraversare DN71 km 4+491 – emisă de S.D.N.

Bucureşti Nord

6. Autorizaţie nr. 204 din 24.04.2009 pentru subtraversare DN7 km 34+944 – emisă de S.D.N.

Bucureşti Nord

7. Autorizaţie nr. 205 din 24.04.2009 pentru subtraversare DN1A km 30+218 – emisă de

S.D.N. Bucureşti Nord

8. Aviz de gospodărire a apelor modificator al avizului nr. 56/13.03.2007, nr. 110/15.05.2009 –

emis de Direcţia Apelor Argeş – Vedea

9. Autorizaţie de construire C.F.R. – condiţionată nr. L.3. / 4.134 / 2007 – 2008 – emisă de

C.N.C.F. „CFR” SA – Sucursala Regională C.F.R. Bucureşti, Divizia linii – serviciul L.A.T.

10. Acord nr. L.3. / 4.134 / 2007 – 2008 – emisă de C.N.C.F. „CFR” SA – Sucursala Regională

C.F.R. Bucureşti, Divizia linii – serviciul L.A.T.

11. Aviz de principiu Orange din 04.05.2009

12. Aviz nr. 2216/31.03.2009 emis de S.C. CONPET S.A. Ploieşti

13. Aviz nr. 3615 din 21.03.2008 emis de Transelectrica S.A., Sucursala de Transport,

Bucureşti

14. Prelungire aviz nr. 1200 din 05.02.2009 emis de Transelectrica S.A., Sucursala de

Transport, Bucureşti

15. Aviz nr. GBEXX00020/26.02.2009 emis de Enel Distribuţie Muntenia

16. Aviz nr. 195/04.06.2008 emis de Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA

17. Formular Standard Natura 2000 ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului

18. Extras din Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost

declarat fiecare sit de importanţă comunitară – pag. 26 – Pădurea Bolintin

19. Harta ROSCI0138 Pădurea Bolintin

20. Harta ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului

iii



___________________________________________________________________________

“ CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE DN 800 X 40 BAR

CREVEDIA – PODIŞOR – REVIZIA 2”

- MEMORIU TEHNIC -

Cap 1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

„Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2”

1.2. Amplasamentul obiectivului

In judeţele Giurgiu şi Dâmboviţa, la vest de municipiul Bucureşti (plan de situaţie)

1.3. Proiectant

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ

MEDIAŞ, str.UNIRII nr.6, ,jud.SIBIU

Tel.0269/842262

1.4. Beneficiarul lucrărilor:

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.

MEDIAŞ, str.C.I.MOTAŞ NR.1, jud.SIBIU

Tel.0269/842262

1.5. Valoarea estimativă a lucrărilor:

57.852.851,95 RON, din care C+M 52.775.872,00 RON

1.6. Perioada de execuţie propusă:

Până la sfârşitul anului 2009

1.7. Cadrul legislativ privind protecţia mediului:

Prezenta documentaţie a fost întocmită în concordanţă cu legislaţia naţională în vigoare din

domeniul protecţiei mediului, calităţii în construcţii, securităţii şi sănătăţii muncii, precum şi cu

directivele UE în domeniul evaluării impactului asupra mediului (Anexa 5).

4



___________________________________________________________________________

Cap. 2 DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI

2.1. Oportunitatea investiţiei şi utilitatea publică

.

Având in vedere dezvoltarea accentuata a municipiului Bucureşti şi a zonei

limitrofe ,incluzând aici si sectorul agricol Ilfov, in ultimul deceniu, s-a constatat o creştere

substanţiala a numărului de consumatori,precum si o extindere foarte mare a clădirilor,a parcurilor

industriale,reprezentante ale unor firme de prestigiu,etc.

Urmare acestui lucru, planurile urbanistice au suferit multe modificări.

Dezvoltarea accentuata a zonei a afectat şi conductele magistrale de transport gaze naturale.

Pentru respectarea distanţelor impuse de normele departamentale în vigoare, a fost

necesar să se intervină de nenumărate ori pentru reamplasarea conductelor de transport gaze

naturale, la distante normate, fata de obiectivele apărute in diverse locaţii.

Ţinând cont si de dezvoltarea de perspectiva a zonei, care este foarte clar evidenţiata in

toate proiecţiile de viitor,S.N.T.G.N.TRANSGAZ S.A. MEDIAS, a decis sa abordeze cu o strategie

de actualitate aceasta problematica, luând in considerare si conceptul european de dezvoltare

durabila .

Ca urmare a celor prezentate, este necesara si oportuna realizarea unei conducte de

transport gaze naturale – presiune înalta, care sa aibă o capacitate de transport mărita si care sa

fie amplasata la distante corespunzătoare, fata de diversele obiective, incluzând aici si zonele de

intravilanuri ale localităţilor, aprobate prin Planurile de Urbanism Generale.

2.2. Descrierea lucrărilor

2.2.1. Situaţia existentă

In prezent municipiul Bucureşti precum si localităţile din jurul acestuia ,sunt alimentate cu gaze

naturale, in principal dintr-o conducta de transport gaze naturale Ø 700 mm care funcţionează de

câteva decenii si care are forma unui inel ce înconjoară radial amplasamentul capitalei,precum si

zonele limitrofe ale acesteia. Conducta este amplasata subteran.

2.2.2. Studiu geotehnic

Cercetările s-au efectuat în perioada iulie 2006 şi au avut ca scop:

- descrierea litologiei terenului de pe traseul conductei de transport Φ 32”, Crevedia –

Podişor, la traversări de ape, a autostrăzii Bucureşti-Piteşti şi a altor drumuri

- caracterizarea morfologică a terenului de pe traseul conductei

5



___________________________________________________________________________- caracterizarea morfo- hidrologică a cursurilor de apă traversate

- precizarea condiţiilor geologice în care este situat traseul conductei şi în zona traversărilor

de ape şi drumuri

- precizarea parametrilor geotehnici a pământurilor de pe traseul conductei şi la traversări.

Pentru traversarea cursurilor de apă. Studiul recomandă următoarele variante:

- varianta 1 : subtraversarea prin foraj orizontal dirijat

- varianta 2 : traversarea aeriană a conductei :

o pe fundaţii indirecte (piloţi),

sau

o pe fundaţii directe

Varianta adoptată va depinde de calculele economice efectuate.

2.2.3. Lucrări proiectate

Date tehnice ale investiţiei

Conducta de transport gaze naturale va avea lungimea totala de 43,861 km, din care

lungimea aferenta judeţului Dâmboviţa este de 24 km, iar lungimea aferenta judeţului Giurgiu este

de 19,861 km.

Diametrul la care va fi dimensionata conducta este de Ø 800 mm, iar ţeava metalica va fi

alcătuita din otel X60 PSL 2-dupa norma A.P.I.5L.Grosimea de perete se va dimensiona in funcţie

de clasa de locaţie (apropierea ca distanta de diverse obiective) si are valori cuprinse intre 7,1 -

10,3 mm.

Presiunea maxima de regim pentru funcţionarea conductei este 40 bar.

Conducta se va realiza in sistem de montaj subteran la o adâncime de cca. 1,10m, iar pe

traseul acesteia se vor traversa o serie de obstacole, cum ar fi: cursuri de ape, cai ferate, drumuri

naţionale, judeţene, comunale etc., zone mlăştinoase etc.

Se vor obţine acordurile proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri afectate de lucrările de

construcţii montaj ce se vor realiza.

Aceasta conducta reprezintă o prima etapa de realizare a inelului municipiului Bucureşti.

Inelul prezentat anterior-conducta de transport gaze naturale Ø 700 mm-CONDUCTA

EXISTENTA,va rămâne operaţionala (in funcţiune) la o presiune maxima de regim de 6 bar,ceea

ce va permite ca distantele minime de siguranţa sa fie mai permisive.

Amplasamentul lucrărilor de investiţii

6



___________________________________________________________________________Amplasamentul lucrărilor de investiţii proiectate în vederea execuţiei conductei de transport

gaze naturale Dn 800 x 4,0 MPa Crevedia – Podişor, se află pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa şi

Giurgiu, la vest de Municipiul Bucureşti.

La alegerea amplasamentului obiectivului de investiţie proiectat s-au avut în vedere

următoarele:

- traseul propus să afecteze cât mai puţin terenurile agricole;

- evitarea zonelor cu alunecări de terenuri;

- necesitatea de amenajări minime ale terenului în raport cu alte variante posibile;

- considerente tehnico-economice şi constructive, precum şi posibilităţi de supraveghere a

conductei în timpul exploatării;

- impact minim asupra mediului înconjurător (cu toate componentele sale);

- asigurarea condiţiilor pentru execuţia mecanizată a lucrărilor de săpătură şi construcţii-

montaj.

Amplasamentul optim al conductei din punct de vedere ecologic, constructiv şi tehnico-economic,

rezultă din planurile de amplasare, respectiv de situaţie, anexate.

Regimul juridic al terenurilor

Gabaritele si gradul de ocupare a terenului se încadrează conform normativelor departamentale.

Suprafaţa de lucru pentru conducta Dn 800 pe terenuri agricole este de 21 m (culoarul de

lucru) x L (lungimea conductei), cu grad de ocupare de 100%.

Pentru limitarea scoaterilor de teren din circuitul agricol, păşuni, neproductiv,etc. s-a avut în vedere

următoarele: alegerea traseelor cât mai scurte,optime şi în siguranţă. Menţionăm că traseul

conductei s-a proiectat pe cât posibil în extravilanul localităţii. S-au respectat distanţele de

siguranţă între conductele de gaze şi obiectivele de pe traseu (drumuri, LEA, LTc, cabluri

subterane electrice şi telefonice, fibră optică de telecomunicaţii etc), conform normativelor şi

legislaţiei în vigoare.

Pe zona de protecţie nu se vor planta pomi şi sunt interzise lucrările ce ar afecta conducta

îngropată (scarificări şi nivelări ).

Terenurile ce urmează a fi ocupate temporar vor fi redate la categoria şi starea iniţială.

Incadrarea in clasa de importanţă

În conformitate cu HGR 766/1997 şi a Regulamentului privind stabilirea categoriilor de

importanţă a construcţiilor, conducta de interconectare se încadrează în „construcţie de importanţă

normală C”.

7



___________________________________________________________________________Variante analizate

În urma problemelor întâmpinate la obţinerea acordurilor proprietarilor de terenuri pe

traseul propus în Revizia 1, a fost necesară modificarea acestui traseu în proporţie de 98%.

Această modificare a dus la realizarea Reviziei 2 a proiectului. Traseul propus în Revizia 2 este

amplasat în culoarul de siguranţă al conductelor de transport ţiţei existente în zonă, proprietate a

SC CONPET SA Ploieşti, între km 0,415 – km 24,242 şi km 31,610 – km33,800.

S-a obţinut acordul SC CONPET SA Ploieşti pentru proiectarea conductei în respectivul

culoar de protecţie, la 4 m distanţă de conducta existentă (anexa 8). Această soluţie are ca scop

reducerea la maximum posibil a problemelor întâmpinate în obţinerea acordurilor proprietarilor de

terenuri. Culoarul de siguranţă al conductelor CONPET este de 10 m. Amplasarea conductei de

gaze la 4 m distanţă de conducta de transport ţiţei asigură posibilitatea realizării de construcţii la 6

m de conducta de gaze, prin proiectarea acesteia în clasa 4 de locaţie, evitând astfel încărcarea

terenului cu sarcini suplimentare faţă de cele introduse de conductele aparţinând SC CONPET SA

Ploieşti, existente. În acest fel se răspunde eventualelor condiţionări puse de proprietarii de

terenuri. Menţionăm că atât pe traseul iniţial, cât şi pe cel propus în Revizia 1, proprietarii de

terenuri au refuzat să-şi dea acordul de amplasare motivând că viitoarea conductă de transport

gaze le limitează dreptul de a construi în zonele respective.

8



___________________________________________________________________________

Cap.3. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

3.1. Amplasament subtraversări; tehnologia de execuţie a subtraversărilor

3.1.1. Amplasament subtraversări

În tabelul 3.1.1 de mai jos se prezintă punctele de traversare a cursurilor de apă Crevedia,

Colentina, Ilfov, Dâmboviţa, Ciorogârla, Sabar, Argeş şi Ilfovăţ, a derivaţiei de ape mari Brezoaiele,

a canalelor de imbunataţiri funciare, conductelor CONPET, autostrăzii Bucureşti-Piteşti, DN 1A,

DN 7, DN 71, DC 77A, DJ 601 A, DC 54, DJ 401A, drum vicinal, drum forestier, CF 901 Bucureşti-

Piteşti (aşa cum rezultă din planurile de situaţie)

Tabelul 3.1.1. Poziţionare subtraversări

Nr.

crt.

Kilometraj conducta Tip de traversare Lungimea subtraversării

(m)

Observaţii

Judeţ Dâmboviţa

1. km 0+010- km 0+032 TH1: hidro-canal, 24

2. Km 0+427 CP1 – intersectie conducte CONPET

3. km 0+922- km 0+946 TH2: subtraversare hidro-canal

24

4. km 1+450- km 0+554 TD 1A –subtraversare DN 1A

104

5. Km 2+839 – km 2+868 TH3: subtraversare hidro-canal

29


29

7. Km 6+891 –km 6+924 TA1 –subtraveresare pârâu Crevedia

33 La nord de localitatea Urziceanca


27

9. Km 8+545 –km 8+543 TH6: subtraversare hidro-canal

28

10. Km 9+255- km 9+321 TD2 – subtraversare – DC 77A

96

9



___________________________________________________________________________

11. Km 9+725- km 10+025 Zona de conducte lestate 300 m, cu lesturi de 18 cm grosime şi 8 m lungime pe 25 bucăţi ţeavă livrate cu lungimi de 12 m.

12. Km 10+150- km 10+200 CP2 – intersectie conducte CONPET

13. Km 10+200 – km10+325 Zona de conducte lestate 300 m, cu lesturi de 18 cm grosime şi 8 m lungime pe 25 bucăţi ţeavă livrate cu lungimi de 12 m.

14. Km 10+332 – km 10+576

TA2 – subtraversare pârâu Colentina

244 la cca 1 km nord vest de zona localităţii Vizureşti

15. Km 13+418 – km 3+610 TCF1 – subtraversare CF 901 Bucureşti-Piteşti

192

16. Km 14+467– km 14+510 TH 7 - subtraversare hidro-canal

43

17. Km 14+839– km 14+965 TD3 - subtraversare DN 71

126

18. Km 15+970– km 16+009 TA3 – subtraversare rîu Ilfov

19. Km 17+384– km 17+488 TD4 – subtraversare DN 7

104

20. Km 18+187– km 18+230 TH8 - subtraversare hidrocanal

48

21. Km 18+334– km 18+358 TH9 - subtraversare hidrocanal

24

22. Km 18+828– km 18+928 TD5 - subtraversare DJ 601 A

24

23. Km 20+295– km 20+584 TA4 – subtraversare râu Dâmboviţa

289 cursul canalizat al Dâmboviţei, la cca 1km sud-vest de zona localităţii Brezoaiele

24. Km 22+116– km 22+382 TA5 – subtraversare râu Ciorogârla

266 la cca 1,250 m sud-aval de stăvilarul de desprindere a canalului Dâmboviţa între localităţile Poiana, la vest şi Brezoaia, la est

10



___________________________________________________________________________

25. Km 23+978– km 24+074 TD6 – subtraversare DC 54

96

26. Km 24+151–km 24 +242 CP3 – intersectie conducte CONPET

91

Judeţ Giurgiu

27. Km 25+130-km 25+163 Intersecţie cu două conducte beton Dn 1000 pozate la h 0,8 m

28. Km 28+985- km 29+035 CP4 – intersectie conducte CONPET

29. Km 29+086 – km 29+266

TA 6 – subtraversare râu Sabar

180 La cca 1 km vest de localitatea Floreşti

30. Km 30+372- km 30+382 TD 7 – subtraversare DJ 401 A

100

31. Km 30+678 – km 30+963

TA 7 – subtraversare râu Argeş

285 Între localităţile Găiseni şi Floreşti

32. Km 32+096 – km 32+122

TD 8 –subtraversare drum vicinal

96

33. Km 32+776 – km 32+936

TD9 – subtraversare autostrada A1

160

34. Km 36+390- km 36+486 TD10-subtraversare drum forestier

96

35. Km 39+875- km 39+975 TD11– subtraversare DJ 601

100

36. Km 42+926-km 43+320 TA 8 – subtraversare pârâu Ilfovăţ

394 Între localităţile Malu Spart şi Podişor

37. Km 43+861 Sfârşit traseu

11



___________________________________________________________________________3.1.2. Tehnologia de execuţie a subtraversărilor

In proiect se propune ca subtraversările să fie realizate astfel:

- cursurile de apă Colentina, Ciorogârla, Dâmboviţa, Argeş - prin foraj orizontal dirijat

- cursurile de apă Crevedia, Ilfov, Sabar, Ilfovăţ - prin şanţ deschis cu lestarea conductei

- drumurile şi căi ferate: în tub de protecţie, conform STAS 9312-87. Tubul de protecţie se

montează prin batere sau prin foraj orizontal.

Pozarea conductelor prin metoda clasica a sapaturii deschise prezinta urmatoarele dezavantaje:

perturbarea pe timp indelungat a traficului auto si pietonal,

aparitia riscurilor de producere a accidentelor datorita semnalizarii necorespunzatoare a

perimetrelor afectate de lucrari,

durate mari de realizare a lucrarilor,

poluarea fonica,

aparitia discontinuitatilor si denivelarilor covorului asfaltic care practic nu pot fi eliminate decat

prin refacerea totala a acestuia, fapt ce implica costuri foarte mari. Acest ultim dezavantaj

poate fi apreciat ca unul din principalii factori care au concurat la degradarea carosabilului

majoritatii strazilor si soselelor

creşterea gradului de turbiditate a apelor în zona subtraversărilor cu tranşee deschisă.

In cazul utilizării forajului orizontal, această metodă prezintă avantajle tehnice, economice şi

ecologice prezentate în cele de mai jos.

Avantaje tehnice

Elimina operatiile de transport si depozitare a materialului excavat prin procedee traditionale de forare

Permite instalarea conductelor si a cablurilor in orice anotimp

Structura naturala a solului de deasupra zonei forate ramine nealterata

Se aplică eficient în zone saturate sau nesaturate de orice tip de sol

Scurtarea timpilor de executie in raport cu alte tehnologii

Avantaje ecologice

Avantaje economice

Asigura o rentabilitate economica a investitiei prin viteza mare de lucru

Timpul folosit pentru pozarea conductelor sau cablurilor este mult redus in raport cu metodele clasice

Costul lucrarilor de pozare a conductelor poate fi redus prin utilizarea unui echipament de foraj adecvat

Subtraversarea căilor ferate sau rutiere nu implică întreruperea sau perturbarea traficului

Metoda are aceeaşi eficienţă indiferent de gradul de denivelare a terenului (teren

12



___________________________________________________________________________

Forajul orizontal nu afecteaza in nici un fel cresterea plantelor, putan-du-se executa astfel de lucrari in perimetre in care sunt amplasate spatii verzi (parcuri, alei cu copaci etc)

Se protejeaza ecologic mediul ambiant evitan-du-se poluarea fonica si atmosferica din intravilan

Spatiile mici ce sunt afectate amplasarii utilajelor si operatiilor tehnologige afecteaza in mica masura circulatia in zonele pietonale

Sunt evitate prăbuşirile de teren şi efectele amplasării utilajelor care afectează în special zona de la marginea ariei de forare deschisă

plan, in pantă, accidentat)

Elimină decopertarea terenului şi săpării de şanţuri

Diminuarea semnificativă a cheltuielilor ulterioare operaţiunilor de forare şi pozare a conductelor, materialele excavate ce trebuie transportate şi depozitate fiind în cantităţi mici, iar reamenajarea perimetrelor în care au fost realizate astfel de lucrări nu necesită lucrări complexe.

3.2 Managementul organizării de şantier

Organizarea de şantier se amplasează com. Bucşani, sat Podişor. In vederea protecţiei

factorilor de mediu, la amplasarea şi proiectarea organizării de şantier s-a urmărit realizarea

următoarelor deziderate:

Tabel 3.2.1 – Măsuri privind protecţia mediului in organizarea de şantier

Nr.crt

.

Măsura propusă

1. Evitarea amplasării organizăriii de santier în zone sensibile

2. Neamplasarea organizării de şantier în rezervaţii naturale.

3. Minimizarea distanţelor parcurse de utilajele de construcţii.

4. Limitarea spaţiului ocupat de organizarea de şantier la strictul necesar şi imprejmuirea acestuia pentru a se asigura securitatea zonei .

5. Asigurarea utilităţilor necesare pentru desfăşurarea lucrărilor în bune condiţiii (sursa de

13

http://www.foraj-orizontal.ro/foraj_orizontal_subtraversari_avantaje.php



___________________________________________________________________________alimentare cu apă, loc special amenajat pentru servirea mesei, facilităţi igienico-sanitare, containere pentru depozitarea deseurilor).

6. Asigurarea accesului auto şi semnalizarea orizontala şi verticala corespunzătoare

7. Stocarea substanţelor periculoase în celule etanşe şi depozitate în locuri speciale.

8. Schimburile de ulei de la utilaje se vor efectua în staţii speciale pentru astfel de operaţii

9. Depozitele de materiale (ciment, lianţi, şi alte tipuri de materiale) vor fi închise sau

acoperite, astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol,

infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclusă.

3.3. Protecţia calităţii apelor

3.3.1. Studii hidrologice

Debitele pentru secţiunile de traversare a cursurilor de apă au fost puse la dispoziţie

proiectantului de INHGA prin adresa nr. 2577/13.07.2006 (pentru pârâul Ilfovăţ) şi de Direcţia

Apelor „Argeş Vedea”, prin adresele nr.2927/23.02.2006 şi 54/20.02.2006 pentru celelalte cursuri

de apă.

Astfel, debitul maxim cu probabilitatea de depăşire 1% pe p. Ilfovăţ, in regim natural de

scurgere, ce nu conţine sporul de siguranţă, respectiv

Q1% = 28,0 m3/s, a fost transmis de INHGA prin adresa nr. 2577/13.07.2006.

Pentru celelalte cursuri de apă traversate de conducta de gaze, debitele sunt prezentate în

tabelele 3.3.1 şi 3.3.2 de mai jos.

Tabel 3.3.1 – Debite cu probabilitatea de depăşire Q1% şi Q0,1%, in secţiunile de traversare, in regim natural de scurgere, fără spor de siguranţă

Nr.crt. Râul Secţiunea F Q(m3/s)

14



___________________________________________________________________________(kmp) 1% 0,1%

1. Crevedia La nord de localitatea Crevedia 43 68 129

2. Colentina La vest de localitatea Cosoba 231 159 300

3. Ilfov La nord de localitatea Cosoba 196 147 277

4. Dâmboviţa Intre localităţile Brezoaia şi Cosoba 1.154 670 1.170

5. Ciorogârla La nord-vest de localitatea Drăgăneasca - - -

6. Baiul La nord-vest de localitatea Floreşti 69 87 163

7. Sabar La vest de localitatea Floreşti 766 520 985

8. Argeş La vest de localitatea Bolintin-Vale 3.799 2.080 3.570

9. Ilfovăţ Intre localităţile Tărtăşeşti şi Săbăreni 50 74 140

Tabel 3.3.2 – Debite cu probabilitatea de depăşire Q1% şi Q0,1%, in secţiunile de traversare, in regim amenajat

Nr.crt. Râul Secţiunea Q(m3/s)

1% 0,1%

1. Dâmboviţa Intre localităţile Brezoaia şi Cosoba 30 48

2. Ciorogârla La nord-vest de localitatea Drăgăneasca 275 385

Studiile hidrologice efectuate de SC MISTAR PROIECT Ploieşti au avut drept scop:

- observaţii hidrologice şi morfologice în secţiunea de traversare

- calcule hidrologice privind determinarea nivelelor apelor extraordinare la asigurarea

stabilită de proiectantul general şi beneficiar

- calculul afuierilor locale şi generale în secţiunea de traversare

Debitele stabilite pentru determinarea parametrilor hidrologici necesari calculelor de

traversare sunt în funcţie de clasa de importanţă a lucrării, in conformitate cu STAS 4273-83.

In tabelul 3.3.3. de mai jos se prezintă principalele caracteristici ale cursurilor de apă

traversate şi rezultatele calculelor de afuiere.

Referitor la apa subterană, forajele executate de SC MISTAR PROIECT SRL au

evidenţiat următoarele :

Zona cuprinsă între canal Dâmboviţa si autostrada A1 este bogată în resurse subterane de

apă. În forajele executate în această zonă s-au întâlnit infiltraţii de apă cantonată în depozitele

aluvuionare aparţinând cursurilor de apă respective. In zona autostrăzii A1 , şi datorită faptului că

forajele s-au executat în anul 2007, an deosebit de secetos, nu s-au întâlnit infiltraţii de ape

subterane.15



___________________________________________________________________________

3.3.2. Impactul asupra apelor şi măsuri de protecţie

Sursele de poluare din organizarea de şantier cu incidenţă asupra resurselor de apă pot fi

clasificate în:

- Surse punctiforme (staţionare);

- Surse difuze de poluare.

Din categoria surselor punctiforme, fac parte evacuările fecaloid menajere aferente

organizării de şantier.

Sursele difuze de poluare sunt constituite din:

- Depozitele intermediare (vrac ) de materiale de construcţii (în special pulverulente), ce

sunt spălate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate către terenurile adiacente.

- Spălarea utilajelor (autobasculante, autoutilitare). Apele provenite de la aceste spălări

au un caracter alcalin (pH>8,5), fiind potenţial impurificate cu produşi de tip petrolier (uleiuri,

carburanţi). Volumul apelor pluviale din cadrul organizării de şantier va depinde de suprafaţa

betonată.

16



___________________________________________________________________________

Tabelul 3.3.3. - Principalele caracteristici ale cursurilor de apă traversate şi rezultatele calculelor de afuiere

Nr.crt Curs de apă Q1%

(m3/s)

Sbazin (până în

secţiunea de

traversare)

(km2)

Bazin hidrografic

Nivelul apelor extraordinare Adâncimea de afuiere

Cotă talveg

(mdM)

NAE 1%

(mdM)

NAE 1%+20%

(mdM)

Afuiere generala (t)

(m)

Afuiere locala(hef)

(m)

Afuiere totală (T)

(m)

1. Crevedia 68 43 Ialomiţa 128,5 131,49

(2,99 m)

131,59

(3,09 m)

0,714 0,821 1,535

2. Colentina 159 231 Argeş 121,7 125,41

(3,71 m)

125,57

(3,87 m)

0,893 0,843 1,736

3. Ilfov 147 196 128,5 132,69

(4,19 m)

132,85

(4,35 m)

1,004 0,877 1,881

4. Dâmboviţa 30 1154 Argeş 124 126,82

(2,82 m)

127,08

(3,08 m)

0,710 0,852 1,562

5. Ciorogârla 275 Argeş 123,6 127,45

(4,45 m)

127,88

(4,88 m)

1,1154 1,232 2,357

6. Sabar 483 823 Argeş 92,00 92,586

(3,59)

95,74

(3,74)

0.863 0,676 1,539

Nr.crt Curs de apă Q1% Sbazin Bazin Nivelul apelor extraordinare Adâncimea de afuiere

17



___________________________________________________________________________

(m3/s) (km2) hidrografic

Cotă talveg

(mdM)

NAE 1%

(mdM)

NAE 1%+20%

(mdM)

Afuiere generala (t)

(m)

Afuiere locala(hef)

(m)

Afuiere totală (T)

(m)

7. Argeş 2080 Argeş 116,00 123,56

(7,56m)

124,34

(8,34m)

1,923 1,217 3,140

8. Ilfovăţ 28 17 Argeş 99,2 99,874

(0,674 m)

99,922

(0,722m)

0,680 m

18



___________________________________________________________________________- Depozitarea substanţelor chimice şi periculoase

- Activităţi de întreţinere a utilajelor

De menţionat faptul că organizarea de şantier nu va fi dotată cu rezervoare de combustibil

Alimentarea maşinilor cu motorină se va efectua la staţiile PECO. Pentru alimentarea cu

combustibil a unor utilaje se va folosi o cisternă.

In condiţii normale de funcţionare, impactul organizării de şantier asupra factorului

de mediu apa va fi minim ca urmare a măsurilor luate prin proiect şi a celor propuse pe perioada

de funcţionare a organizării de şantier.

În cazul subtraversării cursurilor de apă cu foraj dirijat, poluarea apelor de suprafaţă se poate

datora poluărilor accidentale ce pot apare în perioada de şantier ca urmare a neintre’inerii

utilajelor.

In cazul subtraversării prin tranşeee deschisă, acţiunea nemijlocită asupra fundului şi malurilor

râului cu scopul execuţiei tranşeelor, pozării conductei şi refacerii apoi a secţiunii transversale

generează o serie de surse potenţiale de poluare a apelor.

Sursele potenţiale de poluare a apelor cursurilor de apă în timpul execuţiei subtraversării

prin tranşee sunt generate de:

a. Funcţionarea drăgii. O importantă parte din materialul dragat din fundul apei (în special

fracţiunile fine constituite din mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri

prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în cursul de apă respectiv. Aceste părţi fine,

în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi

vor fi transportate de curgere spre aval. Astfel, o mare parte din fracţiunile fine extrase de

pe fundul cursului de apăi, se vor redistribui prin depunere, pe distanţe variate, spre aval.

Turbiditatea apei în ampriza lucrării şi în aval va creşte proporţional cu ritmul de dragare.

Activitatea drăgii va trebui corelată cu cerinţele de calitate ale consumatorilor din aval.

b. Dezafectarea cu greiferul a mantalei de protecţie a taluzelor şi excavarea cu draglina sub

nivelul apei. Deşi în mai mică măsură decât dragarea fundului albiei, lucrările menţionate

vor duce şi ele la creşterea temporară a turbidităţii apelor şi la redepunerea fracţiunilor fine

spre aval.

c. Realizarea patului de balast, nivelarea acestuia pe fundul tranşeii, protejarea cu piatră

spartă a conductei şi închiderea tranşeii cu piatră brută. Părţile fine şi praful existent în

masa balastului, pietrei sparte şi pietrei brute vor intra în suspensie contribuind la creşterea

turbidităţii în apele râului.

19



___________________________________________________________________________d. Prezenţa drăgii constituie o sursă potenţială de poluanţi, în special de reziduuri de produse

petroliere (motorină, uleiuri, etc.), ape uzate menajere sau de santină. Această sursă se

activează numai în cazul stării tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale

necorespunzătoare.

Aprecierea cantitativă a aportului de poluanţi este foarte dificilă deoarece depinde de starea

tehnică a utilajelor folosite şi de măsurile tehnologice vizând protecţia factorilor de mediu pe care le

adoptă constructorul.

Între sursele potenţiale de poluare menţionate, inevitabile sunt cele ce duc la creşterea

turbidităţii apelor râului traversat. Celelalte surse pot fi eliminate sau limitate prin măsuri

manageriale.

In cazul subtraversării prin foraj orizontal, poluarea ca urmare a creşterii turbidităţii este

exclusă.

Curăţirea şi testarea conducteiIn cazul subtraversări unui curs de apă, înainte de punerea în funcţiune a conductei, aceasta

se curăţă în interior, se testează rezistenţa şi se face verificarea etanşeităţii. Operaţiunile

menţionate se realizează conform unor instrucţiuni speciale, care reflectă condiţiile locale de lucru,

şi sub conducerea unei comisii, alcătuite din reprezentanţii Antreprenorului, ai Beneficiarului, ai

Inspectoratului de Stat in Construcţii etc.

Curăţirea cavităţii conductei se realizează prin spălare cu apă. Testarea rezistenţei se face prin

procedeu hidraulic.

Apa pentru spălare şi testarea prin procedeu hidraulic se va lua din râul subtraversat. Conducta va

fi supusă testării hidraulice pentru rezistenţă timp de 24 h iar pentru etanşeitate – timp de 12 h

După testarea hidraulică reuşită a rezistenţei şi verficarea etanşeităţii, apa din interiorul

conductei este eliminată în bazine speciale de sedimentare.

Conducta se consideră testată la rezistenţă şi etanşeitate dacă pe durata testării rezistenţei

ţeava nu a fost distrusă, iar în timpul verificării etanseităţii presiunea a rămas constantă şi nu au

fost constatate pierderi de gaze.

În perioada de exploatare, având în vedere clasa de importanţă a conductei, măsurile luate la

sudarea tronsoanelor de conductă, teoretic, nu permit pierderi de gaz. De asemenea, măsurile de

lestare adoptate ca urmare a calculelor de afuiere, exclud producerea unor avarii având ca rezultat

deteriorarea conductei. Ţinând cont şi de gradul de seismicitate luat în calcul, teoretic pe perioada

de exploatare nu pot apare avarii care să ducă la poluarea apelor cursurilor de apă traversate.

20



___________________________________________________________________________

Chiar şi în situaţia puţin probabilă de a se produce o avarie, conducta este prevăzută cu un sistem

de siguranţă care să permită oprirea accesului gazului natural pe zona subtraversării. Se poate

concluziona că, în condiţii normale, funcţionarea amenajării, respectiv tranzitul gazelor naturale

prin conducta îngropată, nu prezintă surse de poluare a corpurilor de apă traversate..

Măsuri de protecţie a calităţii apelor :

- Pentru evacuarea apelor menajere se vor utiliza wc-uri mobile, vidanjabile

- Deşeurile de orice tip vor fi colectate şi depozitate în spaţii special amenajate,

urmând să fie eliminate sau valorificate în funcţie de specificul acestora. Se va

amenaja o platformă betonată pe care se vor amplasa containere pentru

colectarea selectivă a deşeurilor. La cap. 3.9 se vor detalia aspecte legate de

gestiunea deşeurilor.

- Substanţele periculoase vor fi stocate în celule etanşe şi depozitate în locuri

speciale.

- Pentru eliminarea pericolului infestării cu produse petroliere a solului şi implicit a

apei subterane, se va asigura întreţinerea corespunzătoare a utilajelor

- Depozitele de materiale) vor fi închise sau acoperite, astfel neexistând pericolul

împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele

subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclusă.

- Se amenajeaza padocuri pentru stocarea agregatelor

- Asigurarea şi păstrarea curăţeniei în incinta organizării de şantier.

- Se amenajeaza o statie pentru spalatul autovehiculelor prevazuta cu un bazin

decantor.

- Se interzice depozitarea de materiale de orice fel pe malurile sau în albiile

cursurilor de apă în timpul execuţiei subtraversărilor pentru asigurarea scurgerii

apelor mari,

- Se interzice amplasarea platformelor de lucru în zona de protecţie în lungul

cursurilor de apă

21



___________________________________________________________________________

3.4. Protecţia calităţii aerului

3.4.1. Date generale privind climatul

Pe fondul climatic temperat - continental al României, amplasamentul conductei aparţine

sectorului climatic având următorii parametri:

- Temperatura medie anuală: + 10,70C;

- Temperatura minimă absolută: - 30,20C,

- Temperatura maximă absolută + 42,2 0C..

Precipitaţii atmosferice: cantităţi medii anuale: 545 mm şi reprezintă media valorilor

înregistrate de-a lungul a 10 ani.

Repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 96,5 mm; primăvara

141,2 mm, vara 195,1 mm, toamna 112,2 mm . sunt considerate „cu precipitaţii” toate zilele în

care apa căzută sub forma de ploaie, lapoviţă, grindină, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de

0,1 mm.

Referitor la mărimea şi direcţia vânturilor se poate concluziona că direcţia predominantă a

vânturilor este cea estică (21,2%) şi vestică (16,3%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de

18,9 %, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,4-2,4 m/s.

Adâncimea maximă la inghet in conformitate cu STAS 6054/77, este de 0,80 – 0,90 m, iar

frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T ≤ 00C este de 105,1 zile/an.

3.4.2. Sursele potenţiale de poluare a aerului şi protecţia calităţii aerului

Pe perioada execuţiei lucrărilor propuse, activităţile generatoare de poluanţi atmosferici

sunt:

Activitati desfăşurate în amplasamentul lucrarilor

Traficul aferent lucrarilor de constructii.

Pe perioada de exploatare a conductei de gaze, în condiţii normale de exploatare, impactul

este nul.

Executarea lucrărilor implică o serie de operaţii care pot constitui surse staţionare sau

mobile de emisie a poluanţilor atmosferici, şi anume:

- mişcarea pământului (curăţarea terenului, excavarea solului, umpluturile) şi

manevrarea agregatelor. Sursele aferente manevrării agregatelor, precum şi

22



___________________________________________________________________________stocării acestora sunt surse joase, la nivelul solului sau în apropierea solului,

deschise şi punctuale. Sursele aferente stocării agregatelor sunt surse de

suprafaţă, deschise, în apropierea solului.

- traficul aferent transportului materialelor

Impactul prognozat

a) Emisiile din timpul executării lucrărilor sunt asociate în principal cu mişcarea pământului

(curăţarea terenului, excavarea solului, umpluturile), manevrarea şi transportul unor materiale.

Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, funcţie de operaţiile specifice,

condiţiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Impactul va fi local, numai

pe perioada de realizare a acestor lucrări.

b) In cazul traficului asociat transportului materialelor şi execuţiei lucrărilor, utilajele şi

maşinile de transport funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în

atmosferă conţinând întreaga gamă de poluanţi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot

(NOx), compuşi organici volatili (VOC), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),

particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid

de sulf (SO2).

Gama poluanţilor organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament

conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenţa, pe lângă poluanţii

comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin sudii

epidemiologice efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii: cadmiu, nichel, crom şi hidrocarburi

aromatice policiclice).

Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O) – substanţă incriminată în

epuizarea stratului de ozon stratosferic – şi a metanului, care, împreună cu cu CO2 au efecte la

scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă depind, în principal, de următorii factori:

- nivelul tehnologic al motorului;

- puterea motorului;

- consumul de carburant pe unitatea de putere;

- capacitatea utilajului;

- vârsta utilajului/motorului;

- dotarea cu dispozitive de reducere a poluării (catalizatoare).

23



___________________________________________________________________________Este evident că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate,

tendinţa în lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu

un control cât mai restrictiv al emisiilor. Aceste două elemente sunt reflectate de dinamica

legislaţiei în domeniul mediului a UE şi a SUA.

Pentru mijloacele de transport încadrate în categoria vehiculelor grele (heavy duty

vehicles), estimările efectuate de literatura de specialitate americană corelează emisiile de poluanţi

cu nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km,

vârsta vehicului etc.

Astfel, metodologiile americane estimează pentru vehiculele grele (diesel heavy duty

vehicles) un consum mediu de 29,9 l/100 km, în timp ce basculantele de 16 t fabricate în România

au un consum de carburant de 40 – 45 l/100 km. Consumul specific, raportat la 1 tonă de material

transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor româneşti de

16 t.

Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi a mijloacelor de

transport se consideră ampriza căii de rulare extinsă lateral, pe ambele părţi, cu câte o fâşie de 10-

15 m lăţime.

Concentraţiile maxime de poluanţi se realizează în cadrul acestei arii.

Studii de dispersie completate cu măsurători arată că, în exteriorul acestei arii,

concentraţiile de substanţe poluante în aer se reduc substanţial.

Astfel, la 20 m în exteriorul acestei fâşii, concentraţiile se reduc cu 50 %, iar la peste 50 m,

reducerea este de 75 %.

În tabelul nr. 3.4.1 prezentăm o estimare a emisiilor la autovehicule şi vehicule grele în

conformitate cu literatura de specialitate.

Tabelul nr. 3.4.1 - estimarea emisiilor la autovehicule (gr/km)

TIP VEHICUL CO HIDROCARBURI NO PARTICULE ÎNSUSPENSIE

Cu catalizator 0,02 0,10 0,61 0,18

Fără catalizator 0,60 0,10 0,79 0,29

Autoturisme 2000 cmc 0,5 0,105 0,4 0,131

Autoturisme 2000 cmc 0,5 0,105 0,7 0,131

Autovehicule 3,5 t 1,5 0,7 1,3 0,6

Autoveh. 3,5 – 5,5 t 2,0 1,0 6,0 1,0

Autoveh. 5,5 – 12,0 t 4,0 2,5 10,0 2,0

Autoveh. 12,0 – 15,0 t 4,5 3,0 13,0 2,5

Autoveh. 15,0 t 5,0 3,5 20,0 3,0

24



___________________________________________________________________________Având în vedere numărul redus de utilaje şi maşini folosite, putem aprecia că traficul

asociat activităţilor desfăşurate pentru execuţia lucrărilor nu va avea un impact deosebit asupra

calităţii aerului în zonele adiacente punctelor de lucru.

Pe ansamblu, emisiile de poluanţi de la aceste surse se încadrează în prevederile Ordinului

592/20021.

Măsuri de protecţie a calităţii aerului:

- Menţinerea curată a platformelor tehnologice prin stropire şi spălare zilnică

pentru evitarea acumulării prafului

- Întreţinerea corespunzătoare a autovehiculelor şi utilajelor şi asigurarea reviziilor

periodice

- Transportul materialelor pulverulente se va face acoperit.

In conditii specifice, pot insa apare unele evenimente generatoare de daune, precum:

Poluarea atmosferei ca urmare a producerii unui incendiu in organizarea de şantier

Măsuri propuse:

- se amenajeaza un pichet PSI dotat cu toate echipamentele de prima urgenta

prevazute de lege in astfel de cazuri.

3.5. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Pe traseul conductei, sursele de zgomot sunt constituite din traficul inregistrat pe

drumurile naţionale şi judeţene subtraversate, cel mai mare nivel de zgomot înregistrându-

se in zona autostrăzii A1.

Pe perioada de execuţie a lucrărilor, zgomotul va fi produs de utilajele de construcţie

folosite în acest scop.

Prezentăm mai jos puterile acustice asociate ale câtorva utilaje de construcţii:

- buldozere – Lw = 115 dB(A)- încărcătoare Wolla - Lw = 112 dB(A)- excavatoare - Lw = 117 dB(A)- screpere - Lw = 110 dB(A)- compactoare - Lw = 105 dB(A)- basculante - Lw = 107 dB(A)

1 Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea

valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de

azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în

aerul înconjurător25



___________________________________________________________________________Pentru o sursă fixă, amplasată pe un teren plan şi la distanţa „d” între sursă şi receptor, nivelul

sonor se calculează cu formula:

LAeq = LwA – Cd + Ctf – Ce + Cr unde

LwA – nivelul acustic specific utilajului

Cd – corecţie de distanţă

Ctf – corecţia timpului de funcţionare a utilajului

Ce – corecţie de ecran

Cr – corecţie datorată prezenţei reflectorului

Din literatura de specialitate rezultă că în câmp liber, când sunetul nu este reflectat de

obstacole, nivelul acustic scade cu 6 dB la dublarea distanţei faţă de sursă.

Nivelele sonore obţinute sunt:

- excavator hidraulic pe pneuri – LAeq = 53 dB(A)- excavator hidraulic pe şenile 100 kW - LAeq = 58 dB(A)- camion - LAeq = 43 dB(A) - încărcător - LAeq = 55 dB(A)- buldozer - LAeq = 66 dB(A)

Conform tabelului 3 din STAS 10009/88 – Acustică urbană – Limite admisibile ale nivelului de

zgomot, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot echivalent, la limita zonelor funcţionale din

mediul urban, respectiv la limita unei incinte industriale este:

Lech = 65 dB(A)

Nivelele sonore obţinute mai sus se încadrează în această valoare.

Lucrările fiind executate în afara localităţilor, populaţia nu va fi afectată.

Referitor la traficul auto, zgomotul vehiculelor rutiere este în principal generat de motor şi de

contactul cu frecare a vehiculelor cu aerul şi calea de rulare (zgomotul de rulare). Ca regulă,

vehiculele mai mari şi mai grele emit mai mult zgomot decât cele uşoare sau mici.

În general, la viteze ce depăşesc 60 km/h, zgomotul de rulare depăşeşte zgomotul produs

de motor.

Nivelul presiunii sonore produs de trafic depinde de volumul traficului, viteza de rulare,

proporţia vehiculelor grele şi de natura suprafeţei de rulare.

Probleme speciale apar în locurile unde traficul implică variaţii în viteza şi puterea

motorului, respectiv la intersecţii semaforizate, pante etc. sau în condiţii topografice sau

meteorologice nefavorabile.

26



___________________________________________________________________________Se poate considera că zgomotul produs de traficul asociat transportului de materialelor se

va resimţi pe toată perioada de execuţie a lucrărilor de montare a conductei, dar nu va fi continuu.

Se va resimţi pe perioade scurte de timp.

În vederea reducerii zgomotului, pe perioada de execuţie a lucrărilor, şi mai ales a vibraţiilor

produse de traficul greu, se recomandă ca viteza să nu depăşească 20 km/oră la trecerea prin

localităţi.

Pe perioada de exploatare a conductei de gaze, nu se produce poluare fonică.

3.6. Protecţia împotriva radiaţiilor

Activităţile de execuţie a lucrărilor privind amenajarea organizării de şantier se desfăşoară

cu utilaje şi echipamente care nu utilizează surse de radiaţii. De asemenea, lucrările propuse nu

constituie surse de radiaţii ionizante.

3.7. Protecţia solului şi subsolului

3.7.1. Geomorfologia regiunii

Teritoriul pe care se va amplasa conducta de gaze face parte din marea unittae

morfologică Câmpia Română, cu o unittae geomorfologică denumită Câmpia Teleormanului,

care cuprinde Câmpia Boianu, Câmpia Găvanu-Burdea şi Câmpia Burnas. Această unitate

este străbătută de o serie de văi, cu direcţie generală nord vest- sud est şi au cursuri leneşe

şi meandrate.

Unitatea geomorfologică amintită prezintă o înclinare generală sudică, având pante

sub 5%, cu excepţia sectoarelor de trecere către văile care o străbat în care pantele înclină

către est sau vest. Această unittae este rezultatul depunerii în Holocenul Superior a unor

depozite tinere, în general uniforme, alcătuite la partea superioară din nisipuri fine, argile,

iar spre bază din pietrişuri cu stratificaţie torenţtală şi lentile subţiri din nisipuri alcătuind

complexul stratelor de Frăteşti şi Cândeşti.

Această unitate prezintă altitudini în genere sub 200m şi face trecerea de la zona

subcarpatică situată mai la nord cu zona Câmpiei Dunării, situată mai la sud.

Câmpia Găvanu- Burdea se împarte în Câmpia Găvanu, Câmpia Burdea şi Câmpia

Calniştei.

Câmpia Găvanu- Burdea se dezvoltă la vest de râul Argeş şi prezintă o înclinare

generală de la nord-vest către sud-est.

Câmpia Găvanu este delimitată la sud de Câmpia Burdea şi Câmpia Calniştei, la est

de Lunca Argeşului, la nord de Câmpia Titu şi la vest de Câmpia Piteştiului.

27



___________________________________________________________________________Din analiza geomorfologică a zonelor de travesare a cursurilor de apă, se constată că

la data efectuării cercetărilor, in aceste zone nu se traversează zone cu alunecări active,

prăbuşiri sau alte fenomene geologice care să pună în pericol exploatarea în siguranţă a

obiectivului proiectat.

3.7.2. Geologia regiunii

Aşa cum s-a menţionat in cap. 3.7.1 de mai sus, Câmpia Română reprezintă o unitate care s-a

format structural pe intervalul stratificat cuprins între Baremian-Holocen Cândeşti.

Această unitate geomorfologică se suprapune şi peste o unitate hidrogeologică bine

individualizată, formată în Pleistocen prin combinarea unor mişcări de subsidenţă combinate cu

reunirea şesurilor aluvionare ale râurilor care traversează zona. In legătură cu compoziţia litologică

a formaţiunilor sedimentare care alcătuiesc zona se constată prezenţa la partea auperioară a

argilelor, prafurilor şi nisipurilor combinate cu prezenţa formaţiunilor aluvionare situate pe terase şi

pe văi.

3.7.3. Date seismice

Potentialul seismic al regiunii este cel corespunzator zonei seismice de calcul,,C”, caracterizata

prin parametrii seismici Ks = 0,20 şi perioada de colt Tc=1,5 secunde, conform STAS 11100/1-93,

(fig. 3.7.1 de mai jos)

28



___________________________________________________________________________3.7.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului

Perioadei de execuţie a lucrărilor îi sunt asociate numeroase puncte de impact asupra

solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluanţilor.

Formele de impact identificate în această perioadă pot fi:

a) Decaparea stratului de sol vegetal şi realizarea platformei organizării de şantier;

b) Decaparea stratului de sol vegetal şi realizarea tranşeei pentru amplasarea conductei;

c) Betonarea unor suprafeţe din ampriza organizării de şantier;

d) Poluări accidentale cu hidrocarburi sau alte substanţe, precum şi cu ape uzate fecaloid-

menajere, dacă nu se iau măsurile de protecţie corespunzătoare;

e) Depozitarea necontrolată a deşeurilor, a materialelor de construcţii, a deşeurilor

tehnologice;

f) Modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.

Pulberile rezultate din procesele de excavare, încărcare, transport şi respectiv descărcare a

agregatelor pot fi considerate poluante numai în măsura în care sunt asociate cu alţi poluanţi (de

ex. SO2 cu particule de praf).

În perioada de execuţie se poate produce poluarea accidentală a solului cu reziduuri de

produse petroliere (motorină, uleiuri etc.) în zona organizării de şantier şi a lucrărilor.

Acest tip de poluare poate fi evitat prin întreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi o bună

organizare de şantier.

De asemenea, au loc o serie de modificări în calitatea şi structura solului şi subsolului ca

urmare a ocupării unei suprafeţe de teren cu organizarea de şantier şi în zona lucrărilor.

Pentru diminuarea impactului asupra solului în perioada de realizare a lucrărilor, se propun

următoarele măsuri de protecţia solului:

Solul fertil decopertat de pe teren va fi depozitat astfel încât să poată fi refolosit.

Se vor evita materialele cu risc ecologic imediat sau în timp

Zonele în care s-au depozitat materiale provenite din excavaţii vor fi reamenajate la terminarea

lucrărilor.

Culoarul conductei va fi reamenajat la terminarea lucrărilor.

Măsurile propuse la celelalte capitole, vor contribui la reducerea impactului negativ asupra

solului pe perioada de execuţie a lucrărilor.

29



___________________________________________________________________________

3. 8. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

3.8.1. Consideratii privind alegerea traseului

Asa cum s-a mentionat in cap.2.1, zona din vestul capitalei fiind in plina dezvoltare

urbanistica a fost necesara schimbarea traseului fata de varianta initiala si deplasarea spre vest la

limita perimetrelor intravilane a localitatilor situate pe directia studiata. Din aceste motive

strabaterea unor zone impadurite apare ca singura solutie de realizare a investitiei. Mentionam ca

ocolirea in intregime a Padurii Cascioarele pe la vest nu este posibila din cauza dezvoltarii

urbanistice a zonei respective. Mai mult decat atat, acest lucru ar duce la o crestere semnificativa

a lungimii conductei si implicit a valorii investitiei.

După traversarea râului Argeş conducta proiectată străbate pădurea Zăvoi Argeş (0,75 km)

conform desen nr 300-07.R2. Punctul de traversare a râului Argeş este condiţionat de evitarea

zonelor intravilane ale localităţilor Bolintin Vale şi Malu Spart prevăzute în PUG –uri aprobate.

Dupa traversarea fondului forestier de stat Zăvoi Argeş conducta proiectată străbate

pădurea Căscioarele, de la nord spre sud, prin culoarul conductelor de ţiţei existente (1,94 km) şi

paralel cu drumul forestier existent (8,28 km), în total 10,22 km. Traseul conductei prin pădurea

Căscioarele este prezentat în desenele nr. 300-07.R2, 300-08.R2 şi 300-09.R2.

Pentru scoaterea temporară din circiutul silvic cu defrişarea suprafeţei necesare de 4,8393

ha s-a obţinut avizul APM Giurgiu nr. 10576/07/ACC/21.03.2008 şi ulterior Avizul nr. 95/04.06.2008

emis de RNP ROMSILVA (anexate). Menţionăm că această suprafaţă este distribuită în lungul

conductei, pe o lungime de 10,22 km.

30



___________________________________________________________________________

3.8.2. Habitate şi ecosisteme

Până la km 32, conducta nu traversează zone împădurite, terenurile având folosinţă

agricolă.

Intre km 2 şi km 3, conducta trece prin apropierea pădurii Lucianca, unde este amenajat

Aventura Park, iar intre km 5 şi 6 se apropie de pădurea Ciocăneşti.

Intre km 11 şi km 13, conducta este amplasată in apropierea pădurii Boaga, iar de la km 32

intra in pădurea Bolintin.

Prin Ordinul 1.964/20072 au fost declarate următoarele situri de importanţă comunitară ca

parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (Anexele nr. 17-20) :

o ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului

o ROSCI0138 Pădurea Bolintin

Hartile acestor situri sunt prezentate în continuare şi in anexele 19 şi 20.

o ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului

Conform formularului standard NATURA 2000 (prezentat in anexa 17), importanţa acestui sit

constă în prezenţa unor specii de peşti (Aspius aspius (avat), Gobio kessleri (porcuşor de nisip),

Sabanejewia aurata (dunăriţă)) şi a buhaiului de baltă cu burta roşie (Bombina bombina).

Râul Argeş este subtraversat prin foraj orizontal dirijat în zona Km 30+678 – km 30+963.

Ca urmare, lucrările de subtraversare nu vor avea impact asupra ecosistemului acvatic,

neefectuându-se lucrări în albie.

2 Ordinul 1.964/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România – publicat în M.Of. nr. 98/7 febr.2008

31



___________________________________________________________________________

32



___________________________________________________________________________

33



___________________________________________________________________________

o ROSCI0138 Pădurea Bolintin

Pentru acest sit, legislatia specifica nu prezintă un formular standard.

Din Anexa nr. 4 la Ordinul 1.964/20072, rezultă că tipurile de habitat întâlnite în sit sunt:

91 M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun,

91 Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen

92 A0 – zăvoaie cu Salix Alba şi Populus alba

Specii de amfibieni şi reptile: 1188- Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)

In foto de mai jos se prezintă câteva aspecte din interiorul pădurii.

Foto 1 Foto 2

Intre km 35 şi km 36 traversează culoarul LEA 400 KV, iar între km 35 şi km 42+500,

traseul conductei este paralel cu drumul forestier – foto 3.

Situl nu are o structură de administrare proprie pentru scopul propus, fiind în prezent

administrat de Ocolul Silvic Bolintin.

34



___________________________________________________________________________La nivelul Ocolului Silvic Bolintin3, regimul silvic majoritar adoptat este cel de codru,

excepţie făcând zăvoaiele de plopi indigeni, unde se aplică regimul crângului. Acest regim silvic

presupune o gospodărire eficientă a fondului forestier administrat, ţinând cont mai ales de

principiul ecologic al continuităţii vegetaţiei forestiere şi de conservare a biodiversităţii. Prin

adoptarea unor lucrări de conducere şi gospodărire corespunzătoare se urmăreşte prezervarea

mediului natural reprezentat de complexele ecosisteme forestiere, factorul antropic având o

influenţă benefică în dezvoltarea pădurii.

În cadrul Ocolului Silvic Bolintin, se aplică tratamentul tăierilor progresive, punându-se bază pe

regenerarea naturală a pădurii. Numai în cazuri de forţă majoră, în funcţie de prevederile

amenajamentului silvic şi fructificaţia arborilor, se recurge la regenerări mixte şi semănături directe

sau plantaţii sub masiv. Adoptarea acestui tratament păstrează caracterul pădurii, asigurând

regenerarea naturală a speciilor adaptate. Prezintă de asemenea avantaje economice, fiind mai

ieftin decât alte tratamente şi oferind condiţii ecologice pentru regenerarea arboretelor.

Condiţiile geografice şi pedoclimatice sunt favorabile dezvoltării unor specii ale căror fructe

sunt folosite în alimentaţie, fiind solicitate pe piaţa internă şi externă.

în flora spontană se întâlnesc arbuşti fructiferi cu pondere economică:măceş, corn, porumbar,

alun, păducel, cireş sălbatic,soc negru. Structura arboretelui permite dezvoltarea grubelor de

rădăcină, mânătărcilor, gălbiorilor şi iuţarilor. Vegetaţia spontană este numeroasă şi reprezintă o

sursă de plante medicinale

Referitor la faună, în zona de interes pentru lucrare, Ocolul Silvic Bolintin cuprinde nouă fonduri

de vânătoare, dintre care două sunt administrate sub formă de gospodării vânătoreşti speciale:

Bălăşcuţa şi Căscioarele.

Fondul de vânătoare numărul 4, Căscioarele, are o suprafaţă de 8.223 ha, din care 4.039 ha

pădure şi este împrejmuit. Vânatul care îl populează este reprezentat de cerb lopătar, căprior,

mistreţ, iepure şi vulpe .

3 Informatii de pe net şi din deplasarea in teren.35



___________________________________________________________________________

Foto 4

Cerbul lopătar apare în fondul de vânătoare Căscioarele, unde

constituie vânatul principal. Efectivele de vânat sunt peste optim.

Fazanul se întâlneşte în toate fondurile de vânătoare, atât ca

specie principală (Bălăşcuţa), cât şi ca specie secundară.

Efectivele reale sunt mult diminuate, fiind o specie expusă

braconajului.

Căpriorul este prezent în toate fondurile de vânătoare, având

efective sub optim în zonele unde este specie secundară.

Condiţiile de habitat din cadrul Ocolului Silvic Bolintin sunt favorabile.

Mistreţul, a cărui valoare ca producţie de carne şi vânătoare sportivă este deosebită, are condiţii

de dezvoltare foarte bune datorită pădurilor de stejar, a terenurilor de apă stagnată (înmlăştinite) şi

a desişurilor care oferă adăpost. Este prezent în pădurile de vânătoare 1-5, majoritatea

exemplarelor găsindu-se în fondul de vânătoare IV Căscioarele.

Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă şi silvostepă: popândău, şoarece de câmp,

şobolan de câmp.

La vizita în teren , în zona de amplasare a conductei s-au întâlnit veveriţe.

Nu au fost observate cuiburi de păsări pe marginea drumului de exploatare.

36



___________________________________________________________________________ Insecte: fluturi, albine, muşte

Păsări observate: piţigoi

Foto 6

3.8.3. Surse de poluare şi protecţia faunei şi florei

În perioada de execuţie a lucrărilor, se înregistrează următoarele tipuri de impacturi asupra

vegetaţiei şi faunei terestre :

Înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrările desfăşurate

(decopertare, betonare) pentru organizarea de şantier şi pentru amplasare conductă de

gaze.

Conform avizului nr. 195 /04.06.2008 al ROMSILVA, pentru realizarea conductei se va ocupa

temporar, pe o perioadă de 10 ani de la data aprobării, o suprafaţă de teren forestier in

suprafaţă totală de 4,8828 ha, cu defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de 4,8393 ha.

Terenurile sunt situate în fondul forestier Direcţia Silvică Giurgiu, Ocolul Silvic Bolintin

localizate conform planşelor. Terenul va fi ocupat temporar pe toată durata de existenţă a

conductei de gaze naturale, beneficiarul urmând să solicite, la intervalele prestabilite,

prelungirea ocupării temporare. La terminarea ultimului termen aprobat, care va corespunde cu

dezafectarea conductei de transport gaze naturale, beneficiarul va preda Direcţiei Silvice

Giurgiu terenurile (ocupate temporar ) in condiţii apte pentru împădurire.

Masa lemnoasă rezultată prin defrişarea vegetaţiei forestiere se va precompta, conform

prevederilor legale.

De menţionat faptul că amplasarea conductei se face în lungul drumului din pădure.

37



___________________________________________________________________________

Efectele poluării asupra vegetaţiei

Pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor, principalii poluanţi prezenţi în mediu în zona

lucrărilor sunt particulele de praf şi în cantitate mai redusă poluanţi chimici precum: NOx, SO2, CO.

Efectele poluării asupra faunei

Din literatura de specialitate reiese că expunerea pe termen scurt (ore) la niveluri coborâte

de NOx conduce rar la efecte cuantificabile. Totuşi, expunerea pe durate de ordinul săptămânilor la

concentraţii mici poate determina o serie de efecte ca: alterarea metabolismului, alterarea structurii

şi funcţiei plămânilor, efecte extrapulmonare. În cazul lucrărilor propuse, durata de execuţie intr.-o

zonă este relativ scurtă, iar efectul poluării asupra faunei nu va conduce la efecte cuantificabile.

Existenţa fondurilor de vânătoare împrejmuite face ca fauna să fie protejată.

Foto 7 Foto 8

In plus, pădurea este traversată de un de la un capăt la altul de un drum circulat (foto 8 de mai

sus), fauna fiind obişnuită cu zgomotul produs de traffic.

Sursele de zgomot identificate pentru activitatea de defrişare şi de montare a conductei sunt surse

mobile in care sunt incluse utilajele si autovehiculele folosite pentru defrişarea pădurii şi pentru alte

activităţi.

Astfel, recoltarea lemnului, care cuprinde fazele de doborâre, curăţare de crăci şi de

fasonare parţială (secţionarea coroanei sau părţi din coroană) a arborilor se va face cu mijloace

mecanice (motofierăstraie) şi manuale (topor, ţapină).

Pentru colectarea lemnului, care cuprinde fazele de scos şi de transport prin semitârâre până la

depozitele primare se folosesc mijloace mecanice (tractoare echipate cu troliu şi sapă, topor,

ţapină) . Dat fiind lăţimea suprafeţelor , se va folosi un tractor.

Printre factorii care influenţează modul de propagare a undelor sonore, menţionăm:

38



___________________________________________________________________________- distanţa receptorului faţă de sursă;

- gradul de denivelare a terenului care desparte receptorul de sursă;

- gradul de ocupare a terenului care desparte receptorul de sursă, cu vegetaţie agricolă sau silvică;

- starea atmosferică.

Zgomotul produs de utilajele de tăiere este intermitent şi de scurtă durată.

Nivelul zgomotului datorat funcţionării utilajelor de transport şi defrisare au valori de cel mult 75 -

90 dB în imediata apropiere a acestora.

Luând în considerare factori precum vegetaţia, relieful, vântul şi dotarea utilajelor şi

autocamioanelor cu amortizoare de zgomot se poate aprecia că nivelul de zgomot maxim la

receptor va fi sub limitele admise prin STAS 10009/1988, (65dB) şi nu va produce un disconfort

major faunei.

În perioada de exploatare a conductei de gaze, impactul asupra florei şi faunei poate fi

considerat minim ca urmare a măsurilor propuse pentru protecţia celorlaţi factori de mediu şi

pentru reducerea zgomotului.

3. 9. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Copnform Ordinului ministrului culturii şi cultelor nr. 2182/2005 privind aprobarea Listei

monumentelor istorice 2004 – modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 -

monumente dispărute– modificări şi completări, pe traseul conductei nu se întâlnesc monumente

istorice sau situri arheologice.

Realizarea conductei de gaze are impactul pozitiv ca urmare a :

- asigurării cu gaze naturale a unei zone urbane în expansiune

- creerii de noi locuri de muncă pe durata de exploatare.

Impactul negativ se va inregistra pe perioada de construcţie, dar va fi minim ca urmare a

următoarelor aspecte:

- conducta este amplasată in afara localităţilor;

- traversările principalelor artere rutiere se face prin foraj dirijat, fără perturbarea

traficului

Pentru evitarea posibilelor accidente, zona de lucru va fi marcată corespunzător.

39



___________________________________________________________________________

3.10. Gospodărirea deşeurilor

În conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile vor fi colectate, transportate şi

depuse la rampa de depozitare în vederea neutralizării lor. Aceste deşeuri sunt tipurile prezentate

în tabelul 3.10.1.

In tabelul 3.10.2 este prezentat modul de gestiune a deşeurilor, respectiv

colectarea/evacuarea acestor tipuri de deşeuri. Astfel:

Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul şantierului în puncte

speciale prevăzute cu containere tip pubele. Deşeurile vor fi transportate periodic la o rampă

de gunoi în condiţii de siguranţă. Se va ţine o evidenţă strictă privind datele calendaristice,

cantităţile eliminate şi identificatorii mijloacelor de transport utilizate.

În baza Hotărârii Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate şi a modificărilor şi

completărilor ulterioare, acestea vor fi colectate şi predate la punctele de colectare.

Deşeurile metalice vor fi colectate şi depozitare temporar în incinta amplasamentelor şi vor fi

valorificate în mod obligatoriu la unităţile specializate.

Deşeurile provenite din demolări , din punct de vedere al potenţialului de contaminare nu ridică

probleme deosebite. De aceea propunem următoarele variante de valorificare/eliminare:

- valorificare locală în pavimentul drumurilor de exploatare;

- acoperirea intermediară în cadrul depozitelor de deşeuri menajere din zonă;

- depozitarea în gropile de împrumut ajunse la cota finală de exploatare.

Deşeurile lemnoase vor fi selectate, fiind eliminate în funcţie de dimensiuni ca accesorii şi

elemente de sprijin în lucrările de construcţii. În funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate

ca lemn de foc pentru populaţia din zonă;

Acumulatoarele uzate şi materialele cu potenţial toxic deosebit de ridicat, vor fi stocate şi

depozitate corespunzător, urmând să fie valorificate prin unităţi specializate;

40



___________________________________________________________________________Tabelul 3.10.1. Deşeuri generate

Amplasament Tip deşeu Cantitate Cine/ ce a generat deşeul Mod de colectare-evacuare Observaţii

Deşeuri generate pe perioada de realizare a organizării de şantier

Organizare de

şantier şi

amplasament

lucrări

Menajer sau asimilabile

Zilnic cca. 5 kg Personalul care vadesfăşura activităţi în incinta organizării de şantier şi la punctul de lucru

In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele. Periodic vor fi transportate în condiţii de siguranţă la o rampă de gunoi indicată de primărieLa punctele de lucru se vor prevedea containe

Se vor păstra evidenţe stricte privind datele calendaristice, cantităţile eliminate şi identificatorii mijloacelor de transport utilizate

Deşeuri metalice Cca. 0,01 tone lunar Rezultate din activităţile de întreţinere a utilajelor

Vor fi colectate şi depozitare temporar în incinta, pe platforme şi/sau in containere specializate, inclusiv deşeurile metalice rezultate din celelalte amplasamente. Vor fi valorificate în mod obligatoriu la unităţile specializate

Uleiuri uzate Cca. 120 l lunar Schimb de ulei la utilaje şi autovehicule

Vor fi colectate în butoaie închise, etichetate, ce vor fi depozittae într-o incintă închisă. Vor fi predate periodic la punctele de colectare.

Schimbul de ulei se va face în locuri special amenajate

Deşeuri materiale construcţii

Cca. 70 mc In ipoteza cea mai defavorizată, reprezentând demolări.

In funcţie de contextul situaţiei se propun mai multe metode:

- valorificarea locală în pavimentul drumurilor de exploatare;- depunerea în gropile de împrumut ajunse la cota finală de exploatare;- utilizarea ca material de acoperire intermediară în cadrul depozitelor de deşeuri comunale utilizate în zonă

Amplasament Tip deşeu Cantitate Cine/ ce a generat deşeul Mod de colectare-evacuare Observaţii

41



___________________________________________________________________________

Organizare

de şantier

Deşeuri lemn Cca. 1 mc Activităţi curente de întreţinere, ambalaje

Vor fi selectate, fiind eliminate funcţie de dimensiuni ca accesorii şi elemente de sprijin în lucrările de construcţii. Funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate ca lemn de foc pentru populaţia din zonă.

Acumulatori uzaţi Cca. 5 bucăţi lunar Activităţi de întreţinere a utilajelor şi autovehiculelor în cadrul atelierelor

Materiale cu potenţial toxic deosebit de ridicat, vor fi stocaţi şi depozitaţi corespunzător, sub cheie, urmând să fie valorificaţi prin unităţi specializate

Anvelope uzate Cca. 10 bucăţi lunar Activităţi de întreţinere a utilajelor şi autovehiculelor în cadrul atelierelor

Vor fi depozitate în locuri special amenajate iar antreprenorul va găsi o soluţie pentru eliminarea acestora. Se interzice arderea lor.

Hârtie şi deşeuri specifice activităţii de birou

Cca. 30 kg lunar Activităţi de păstrare a evidenţelor, supraveghere şi dirigenţie de şantier

Vor fi colectate şi depozitate separat, în vederea valorificării

42



___________________________________________________________________________Tabelul 3.10.2. Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică(Solid- S,Lichid – L, Semisolid-SS

Codul deşeului

Codul privind principala proprietate periculoasă

Codul clasificăriui statistice

Managementul deşeurilor- cantitatea prevăzută a fi generată-

(t/an)valorificată eliminată rămasă în

stocIn perioada de realizare a organizării de şantier

Menajer sau asimilabile (inclusiv resturi de la prepararea hranei)

Zilnic cca. 5 kg S 20 01 08 - integral -

Deşeuri metalice

Cca. 0,01 tone lunar

S 17 04 07 integral - -

Uleiuri uzate Cca. 120 l lunar L 13 02 integral - -

Deşeuri materiale construcţii

Cca. 70 mc lunar

S 17 09 04 integral - -

Deşeuri lemn Cca. 1 mc S 17 02 01 integral - -

Acumulatori uzaţi

Cca. 5 bucăţi lunar

S 16 06 integral - -

Anvelope uzate

Cca. 10 bucăţi lunar

S 16 01 03 integral - -

Hârtie şi deşeuri specifice activităţii de birou

Cca. 30 kg S 20 01 01 integral - -

43



___________________________________________________________________________

Cap. 4. LUCRĂRI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ

După finalizarea lucrărilor de montare a conductei, se vor lua măsuri pentru redarea în

folosinţă a terenului pe care a fost organizarea de şantier. În cazul în care se constată o degradare

a acestora vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.

Zonele în care s-au depozitat materiale provenite din excavaţii vor fi reamenajate la

terminarea lucrărilor şi redate circuitului initial.

Cap. 5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

În perioada realizării lucrărilor se va monitoriza zilnic starea de funcţionare a utilajelor şi

maşinilor de transport pentru a reduce riscul de poluare.

Întocmit , Verificat,

Dr.ing. Liliana Mâra ing. Valeria Gatu

44



___________________________________________________________________________

ANEXA 1

LEGISLAŢIA SPECIFICĂ PROTECŢIEI MEDIULUI, CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII,

SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII ÎN MUNCĂ

1. Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului - publicată în M.Of. nr. 586/ 6 iulie 2006

2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului - publicată în M.Of. nr. 1196/30 dec. 2005;

3. Legea apelor nr. 107/1996 - publicată în M.Of. nr. 224/1996, cu modificările ulterioare

4. Codul SILVIC aprobat prin Legea nr. 26/1996- publicat în M.Of. nr.93/1996;

5. Legea nr.289/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul– publicată în M.Of. nr. 606/13 iulie 2006

6. Legea nr. 41/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a. Zone protejate. – publicată în M.Of. nr. 152/2000;

7. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sectiunea a IVa. Reţeaua de localităţi. – publicată în M.Of. nr. 408/2001;

8. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Zone de risc natural. – publicată în M.Of. nr. 726/2001;

9. Legea nr. 137/1996 pentru aprobarea Ordonanţei nr.33/1995 privind măsuri pentru colectarea, reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv a deşeurilor refolosibile de orice fel- publicată în M.Of. nr.264/1996, cu modificările ulterioare

10. Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor - publicată în M.Of. nr.411/2001, cu modificările şi completările ulterioare

11. Legea nr. 431/2003 privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin(2) al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile - publicată în M.Of. nr.773/4.11. 2003;

12. Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.243/2000 privind protecţia atmosferei- publicată în M.Of. nr.773/2001, cu modificările ulterioare

13. Hotărârea Guvernului nr. 1336/2000 privind limitarea conţinutului de sulf din motorină – M.Of. nr.687/21. XII. 2000

45



___________________________________________________________________________

14. Legea nr. 5/1991 pentru aderarea la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, Ramsar, 1971- publicată în M.Of. nr.18/1991;

15. Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice – publicată în M.Of. nr. 442/29 iunie 2007

16. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România– publicată în M.Of. nr. 739/31.10.2007

17. Ordinul 776/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind declararea siturilor de importanţă ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România – publicat în M.Of. nr. 615/5 sept 2007

18. Legea nr.378/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional - publicată în M.Of. nr.45/2001;

19. Legea nr.422/2001 pentru protectia monumentelor istorice- publicată în M.Of. nr.407/2001;

20. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – M.Of. 646/26 iulie 2006

21. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii- publicată în M. Of. nr.12/1995, cu modificările

şi completările ulterioare

22. Legea nr.587/2002 pentru modificarea art.40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în

construcţii- publicată în M. Of. nr.817/12.11.2002;

23. Legea nr.98/1994 privind normele legale de igienă şi sănătate publică - publicată în M.Of. nr.317/1994;

24. Hotărârea Guvernului nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri – M.Of. nr.802/25 septembrie 2006

25. Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor Norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate - publicată în M.Of. nr.398/2005

26. Hotărârea Guvernului 349/2005 privind depozitarea deşeurilor– publicată în M.Of. nr394/10 mai 2005;

46



___________________________________________________________________________27. Hotărârea Guvernului 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje – publicată în M.Of. 269/23 aprilie 2002;

28. Hotărârea Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate - publicată în M.Of. 446/8 august 2001, cu modificările ulterioare;

29. Hotărârea Guvernului nr. 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului înconjurător – publicată în M.Of. nr.85/1997;

30. Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.- publicată în M.Of. nr. 659/2002;

31. Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase. M.O. 667/25.09.2008;

32. Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. – publicată în M.Of. 160/24.02. 2004;

33. Ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă –M.Of.nr. 511/2006

34. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului – publicat în M.Of.nr. 52/2003;

35. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu – publicat în M.Of.nr. 52/2003;

36. Ordinul nr. 210/2004 al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului privind modificarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu – publicat în M.Of.nr. 309/7.04.2004;

37. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului

privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor and metodelor de evaluare a

dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor în suspensie (PM10 and PM2,5), plumbului,

benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător - publicat în M.Of.765/2002;

38. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 732/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România – publicat în M.Of. nr. 739/2002;

47



___________________________________________________________________________39. Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2182/2005 privind aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 – modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 - monumente dispărute– modificări şi completări - M.Of. nr.996/2005

40. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei – publicat în M.Of. nr.140/1997;

41. Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate

şi/sau de sănătate la locul de muncă – M.Of. nr. 683/09.08.2006

42. Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă – M.Of. nr.

722/23.08.2006

43. Hotărârea Guvernului nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare

la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot – M.Of. nr. 493/3.05.2006

44. Hotărârea Guvernului nr 1323/2005 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2004

privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în

exteriorul clădirilor- M.Of. 1048/25.11. 2005

45. STAS 6156-86 – Acustica în construcţii. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ÎN

CONSTRUCŢII CIVILE ŞI SOCIAL-CULTURALE. Limite admisibile şi parametrii de izolare

acustică;

46. SR EN 1794-1/2001 – Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Performanţe neacustice – Partea 1: Performanţe mecanice şi cerinţe de stabilitate;

47. STAS 10009/88 – ACUSTICA URBANĂ. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;

48. STAS 12025-2/1993 – Acustica în construcţii. EFECTELE VIBRAŢIILOR ASUPRA

CLĂDIRILOR SAU PĂRŢILOR DE CLĂDIRE. Limite admisibile;

49. Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor asupra

mediului a unor proiecte publice şi private;

50. Directiva Consiliului nr.97/11/EEC din 3 martie 1997 ce amendează Directiva nr.85/337/EEC

privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice şi private;

51. Directiva Consiliului nr 79/409/EEC din 2 Aprilie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice;

52. Directiva Consiliului nr 92/43/EEC din 21 Mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a

faunei şi florii sălbatice;

48



___________________________________________________________________________53. Directiva Consiliului şi a Parlamentului nr. 60/2000 privind politica în domeniul apei.

49

m.t. acord mediu, conducta gaze crevedia

Documents