motivatia invatarii si reusita sociala

114
INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL MOTIVATIA ÎNVATARII SI REUSITA SOCIALA Bucuresti - 2004 -

Upload: sarbulescu-alexandru

Post on 16-Apr-2015

129 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Manual

TRANSCRIPT

Page 1: Motivatia invatarii si reusita sociala

INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA ÎNVATARII SI

REUSITA SOCIALA

Bucuresti - 2004 -

Page 2: Motivatia invatarii si reusita sociala

2

Autori: COORDONATOR: Dr. Stefan Popenici (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10) ECHIPA DE CERCETARE: Carmen Balasoiu (Cadrul legislativ, Itemii 8, 9) Paul Blendea (Itemul 1) Mihaela Ionescu (Itemii 1, 19, 20) Serban Iosifescu (Rezumat, Concluzii, editare forma finala) Ovidiu Mantaluta (Metodologie, Itemul 4) Tiberiu M. Mihail (Item 13) Alexandru Modrescu (Itemul 11) Niculae Neagu (Editare, procesare date) Cornelia Novac (Metodologie, prelucrare date statistice) Maria Paraschiv (Itemul 5) Gabriela Parascovici (Procesare date) Viorica Pop (Itemul 6) Dr. Eleonora Radulescu (Itemul 2) COLABORATORI: Mihaela Mocanu Directorii scolilor din esantion Inspectori din cadrul inspectoratelor scolare judetene Profesori din licee, scoli profesionale si grupuri scolare

Institutul de Stiinte ale Educatiei Management educational ©2005

Page 3: Motivatia invatarii si reusita sociala

1

Cuprins

REZUMAT ………………………………………………………………………. 2

1. Introducere …….……………………………………………………………… 6

2. Metodologia cercetarii ………….…………………………………………….. 11

3. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 17

4. Rezultatele cercetarii …………………………………………………………. 21

Itemul (1): modele ………………………………………………………. 21

Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. 32

Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. 38

Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes ………………… 41

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45

Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model …………………………….. 53

Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata …………………… 60

Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62

Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66

Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68

Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89

Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor

în functie de programul educational absolvit …………………….. 98

5. Concluzii si recomandari generale …………………………………………….. 106

6. Bibliografie ……………………………………………………………………. 109

7. Anexe ………………………………………………………………………….. 110

Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110

Page 4: Motivatia invatarii si reusita sociala

2

REZUMAT

Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala, cu precadere

dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru

a reusi în viata, pentru a promova în societate, pentru a câstiga un statut social superior.

De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de

reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii, influentând

totodata dinamica pietei fortei de munca, învatarea pe durata întregii vieti si din toate

activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si, în ultima instanta,

calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam.

Chiar daca în ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele

de presa care au atins si problematica educatiei, nici unul dintre ele nu s-a referit explicit

la spatiul simbolic, al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la

motivatia pentru învatare - care fac obiectul lucrarii de fata.

Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o

anumita persoana si, prin aceasta, va fi utila scolii în vederea promovarii unor modele

sociale pozitive. De asemenea, integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata

scolara, va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si,

implicit, institutia scolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii în

general.

Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ, grupul tinta reprezentându-l

elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii – având în vedere ca, la ora

când acest raport este disponibil, ei fie îsi continua studiile, fie fac deja cunostinta cu

piata fortei de munca din România, modelele sociale de succes identificate capatând

valente operationale sporite. Un element specific acestui esantion reprezentativ îl

reprezinta faptul ca întreaga activitate scolara s-a realizat în anii de dupa 1989,

caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate,

inclusiv în privinta legislatiei scolare. Consideram, pe baza cercetarilor recente ale

Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii, diluând

influenta scolii asupra elevilor, diminuând valentele formative ale scolii în special sub

aspect valoric si comportamental.

Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor

contra-modele, precum si la motivatia alegerii lor. Din constatarile noastre, pe primele

locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV, membrii familiei, sportivii,

Page 5: Motivatia invatarii si reusita sociala

3

oamenii de afaceri , în foarte mica masura constituind modele de succes profesorii ,

politicienii, colegii si prietenii sau oamenii de cultura. În privinta contra -modelelor, pe

primele locuri se afla vedetele TV, oamenii politici, vecinii, membrii familiei, profesorii,

prietenii si colegii, în timp ce alte categorii profesionale, oamenii de afaceri, dictatorii si

teroristi, sportivii au scoruri mici.

Dintre criteriile în functie de care sunt alese modelele , se distanteaza net

realizarea profesionala, notorietatea si banii, iar cele mai mici scoruri le au educatia,

bunatatea, altru ismul si religiozitatea. În privinta contra modelelor, motivele

dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai

ales violenta, aroganta, vulgaritatea), trasaturile psihice negative (rautate, prostie,

impulsivitate etc. ), lipsa unui rost sau unui tel în viata.

Important este ce anume îi determina pe tineri sa -si aleaga modele si contra-

modele. Pe primul loc, dintre factorii sociali, se afla familia, urmata de prieteni si colegi.

Factorii ce tin de scoala, anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri

în optiunea elevilor, fapt îngrijorator în opinia noastra, întrucât devine evident faptul ca

scoala nu-si realizeaza în mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre

modele dezirabile - functie considerata ca implicita si realizata oricum. Cercetarea noastra

a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare – sub-cultura “de liceu” si sub-

cultura “de scoala profesionala” care, corelate cu sexul si cu mediul de provenienta,

determina variatii semnificative în raspunsurile obtinute. Ca urmare, si interventiile

corective ar trebui sa fie diferentiate în functie de acesti factori.

Orientarea spre modelele mentionate este întarita si de modul în care elevii

investigati îsi vad viitorul: ei doresc, în primul rând, sa aiba o cariera de succes – chiar

daca de multe ori “succesul” este vag definit -, sa aiba familie dar si siguranta din punct

de vedere material (bani, casa si masina), ceea ce întareste orientarea pragmatica a

optiunilor de viitor a le populatiei investigate.

Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul

în care elevii chestionati percep rolul scolii în devenirea lor sociala spre modelele

exprimate: 33,8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata

sociala si profesionala. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor din

mai multe categorii – scoala este utila, în general, prin: pregatirea intelectuala, educatia

oferita, cultura, pregatire pentru munca / viata, pregatire pentru comunicare / relationare,

pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului. Exista, însa si elemente din

viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. În primul faptul ca scoala nu ofera modele sau

Page 6: Motivatia invatarii si reusita sociala

4

nu este interesata de modelele elevului. De asemenea, elevii sunt nemultumiti de faptul

ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este

centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35,8%). Credem ca trebuie sa ne

puna pe gânduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte

mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.

Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care, largind

orizontul, se refera la modul în care scoala ajuta elevii sa obtina succes în viata.

Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul în viata sunt:

lucrurile învatate, în general (fiind astfel confirmata întelegerea menirii scolii de a

pregati pentru viata), diploma obtinuta, disciplinele scolare si profesorii. Surprinde

plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit

de a pregati pentru o cariera de succes), a conducerii scolii (care are un rol esential în

dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se

doreste a fi o adevarata scoala a democratiei).

Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de

informare, orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii

chestionati nu raspund la aceasta întrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în

scoala. Totodata, consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant

pentru continuarea studiilor doar de catre 2,1% dintre cei chestionati în timp ce doua

treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica masura sa aiba

succes în viata.

Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata, o data

în plus, de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal.

Marea majoritate a elevilor chestionati, care încheie cel mai important si larg segment de

scolarizare - învatamântul preuniversitar –considera fie ca scoala nu are un rol

semnificativ în succesul modelului ales, fie, pur si simplu, nu pot aprecia influenta

scolii asupra respectivului model.

Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica,

drept principali factori care au condus la succesul persoanei model, în ordine, trasaturile

de personalitate, aspectul fizic, valorificarea unor sanse sau oportunitati, înaintea

pregatirii / educatiei si muncii. Din nou, scoala nu este perceputa ca având un rol

important în succesul modelelor personale.

Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio

vizuala. Acest lucru este vizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de

Page 7: Motivatia invatarii si reusita sociala

5

televiziune si persoanele intens mediatizate. Scoala pierde si aici teren, mass media (în

special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement, necesar formalului de tip

scolar, dar chiar ca un substitut. Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata

preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment.

Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a

studiilor dupa absolvirea liceului, respectiv a scolii de arte si meserii. A reiesit,

indubitabil, dorinta tuturor elevilor de a continua studiile, o mare parte dintre ei dorind ca,

în acelasi timp sa si lucreze, fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea

drept caracteristici de baza ale generatiei avute în vedere. Procentul tinerilor care nu

doresc sa continue studiile este mic, ca si cel al nehotarâtilor. Exista, de asemenea,

diferente semnificative de optiune în functie de tipul de învatamânt absolvit (liceu /

SAM), nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural).

Page 8: Motivatia invatarii si reusita sociala

6

INTRODUCERE

Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala, cu precadere

dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru

a reusi în viata, pentru a promova în societate, pentru a câstiga un statut social superior.

De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de

reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii, influentând

totodata dinamica pietei fortei de munca, învatarea pe durata întregii vieti si din toate

activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si, în ultima instanta,

calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam.

Ce este motivatia? Succint, putem spune ca este procesul care conduce, ghideaza

si mentine comportamentele, de la cele elementare (ex. a mânca) pâna la cele mai

complexe, determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente.

Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca

(determinata de dorintele, interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca

(determinata, prin impunere, din exterior). Simplu spus, a munci exclusiv pentru bani sau

a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant

extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei

recompense sau evitarea unei pedepse.

Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele

motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în

comparatie cu cele motivate intrinsec. De aceea, atunci când dispare presiunea externa,

oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa.

Ca urmare, având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue

pe tot parcursul vietii si în toate aspectele vietii, scoala este nevoita, acum, sa dubleze

motivatia “externa” (care, ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în

totalitate) cu cea “interna”. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru

elevi, numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa învete si atunci când nu va

mai fi obligat.

Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec

deosebit de important pentru evolutia individului. Importanta inerenta a modelului de

succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient, ci si la cel al subconstientului, al

Page 9: Motivatia invatarii si reusita sociala

7

comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ, dar

fara a-si pierde forta motivationala.

Raportul OECD, lansat la sfârsitul anului 2003 - „Learners for Life: Student

Approaches to Learning: Results from PISA 2000” – identifica foarte clar motivatia ca

factor principal al succesului elevilor. Raportul ofera dovezi concrete în sprijinul

presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri

reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare.

Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea

politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire, ci trebuie sa ajute

elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatarii independente, atât în scoala

cât si în afara ei.

Raportul OECD lansat în decembrie 2004 - “Learning for tomorrow’s world:

First results from PISA 2003 ” - releva un alt element foarte important pentru scoala

româneasca: pe lânga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a

aplica si utiliza în situatii reale de viata ceea ce au învatat în scoala, raportul releva faptul

ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internationala sunt inegale din punct de

vedere calitativ. Cu alte cuvinte, unele sisteme de învatamânt ofera elevilor mai multe

sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în scoala, comparativ cu altele. Ne aflam într-o

competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate, pentru binele copiilor nostri, dar si

pentru progresul imediat al societatii românesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier

pot afecta calitatea educatiei si, implicit, calitatea capitalului uman din România. Prezenta

sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii

românesti.

Pe 20 ianuarie 2004, cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul

“Tânara generatie, fascinata de "descurcareti" si "tupeisti", aici notându-se ca tinerii:

“Nu-i admira pe cei care au reusit, ci pe cei care s-au descurcat. Pe cei care sunt

smecheri, au tupeu si dau în toata lumea. Pe cei care arata bine, sunt îmbracati misto si

stiu sa faca bani. Sunt sedusi de personajele slobode la gura, agresive, care <<nu au

figuri în cap>>. De cei care vorbesc pe limba lor…”.

Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul

citat, iar anul 2004 se remarca din acest punct de vedere printr-un interes foarte crescut

fata de aceasta problematica. Barometrul de opinie publica (BOP, Gallup Romania) a

inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica, iar diferite institutii au

Page 10: Motivatia invatarii si reusita sociala

8

comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor în diferite probleme1,

pornind de la toleranta etnica pâna la deciziile privind implicarea politica. Chiar daca

studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei, nici unul

dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic, al valorilor si optiunilor tinerilor în

legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare.

Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea

noastra. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pâna în

prezent, în ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de

problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata.

Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pâna în

prezent în România. Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema în

literatura de specialitate, cu toate ca – dupa cum deja am mentionat studiile OECD -

importanta motivatiei în învatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali

în reusita sau esecul scolar.

Stim, deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi în

mod natural de actori, vedete si, în general, de persoane publice. Acestea reprezinta, în

fond, valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. Bruno Bettelheim, celebrul

specialist în psihologia copilului, sublinia faptul ca întrebarea pe care si-o pune un copil

nu este “Vreau sa fiu bun ?”, ci “Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?”.

Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea

de personajul care îi este drag si cel care îi este antipatic . Cu alte cuvinte, personajul

valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental

si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil în propria scala valorica. Sensul

profund pe care îl sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea

personalitatii individului uman. Modelul social promovat reprezinta în esenta

structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de

conduita dezirabile la care se vor raporta elevii în viitoarea cariera, în insertia pe

piata fortei de munca si în societate. Cu alte cuvinte, copilul învata sau nu învata, se

comporta în scoala într -un fel sau în altul si în functie de “reteta” simbolica a

modelului social adoptat. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol

de clarificare a valorilor pe care accepta tânarul: daca non-modelul este caracterizat ca

1 În anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la programele TV, perceptia publica fata de scoala, perceptia tinerilor fata de munca etc. Toate materialele la care se face referire sunt mentionate în bibliografia studiului de fata. 2 Vezi bibliografia

Page 11: Motivatia invatarii si reusita sociala

9

fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru învatare si

cunoastere, pentru a evita esuarea în categoria dezaprobata. Totodata, consideram ca

functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de

succes si îi poate motiva pe elevi sa îsi canalizeze energiile înspre învatare si cunoastere.

Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei învatarii nu mai poate fi

pusa sub semnul îndoielii, nu a fost realizata în învatamântul românesc, pâna în prezent, o

cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante în scoala. Pe de alta parte,

cercetari empirice, anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de

aspecte cum ar fi:

• scaderea motivatiei învatarii la ele vi;

• cautarea de catre tineri a modelelor de viata în afara spatiului scolar, deseori în

spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului;

• considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice

controversate, care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media.

Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme atât sistemului românesc de

învatamânt, cât si întregii societati.

Modelele de succes – modelele dezirabile – alaturi de ceea ce noi am numit “non-

modele”, personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile, au un rol

catalizator pentru evolutia personala. Modelele pot inspira si concentra energiile

indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda, 1997).

Non-modelele - cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de

droguri, alcool sau a unui stil de viata dezordonat – pot sa reprezinte adevarate lectii si

“retete de evitat”, pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie

sa le evite în evolutia sa ulterioara. În spatele tuturor acestor “impersonari” se ascunde un

complex set de valori pe care încercam sa le surprindem în studiul de fata cât mai

comprehensiv, pe baza datelor statistice, a prelucrarilor si interpretarilor operate de

profesionistii care au format echipa de cercetare.

Conturarea unui model de succes se face în interiorul unei culturi, în care traieste

si se manifesta subiectul, iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice, care

adauga un plus de adevar cercetarii noastre:

• caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala

(Linton), care da sens conduitelor subiectilor;

• caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului

ales;

Page 12: Motivatia invatarii si reusita sociala

10

• caracteristici de status si rol - persoana/modelul ales evoluând într -un cadru de

conventii si reguli, se conformeaza unui set de asteptari, care prescriu înscrierea

într -un anumit comportament de rol.

Ca urmare, modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi,

astfel perpetuate, va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si, astfel,

reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri

sociale, de aici rezultând forta formativa a modelului ales.

Este important de mentionat faptul ca, desi modelul de succes este unul dintre

factorii care influenteaza motivatia individului, el nu este singurul si, ca urmare, nu se

poate stabili o relatie simpla de tip “cauza-efect”. Cu toate acestea, identificarea acestui

element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea “hartii axiologice”

care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vârsta. Identificarea

acestui set de valori este importanta atât pentru diagnoza sistemului, a perceptiilor

actorilor implicati în sistem la acest nivel, cât si pentru elaborarea programelor,

proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi întreprinse în viitor.

De aceea consideram ca o cunoastere sistematica, realizata pe un esantion

reprezentativ la nivel national, este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea

educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, masura în care oferta educationala

generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si, pe de alta parte, care

este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor

nationale de dezvoltare sociala. O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care

fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si, prin aceasta, îi va fi utila scolii pentru

promovarea unor modele sociale pozitive. De asemenea, integrând rezultatele cercetarii în

curriculum si în viata scolara, va putea fi diminuata influenta modelelor sociale

indezirabile iar educatia si, implicit, institutia scolara vor deveni mai credibile în fata

tinerilor si a societatii în general.

Page 13: Motivatia invatarii si reusita sociala

11

METODOLOGIA CERCETARII

Metode si instrumente

• Ancheta prin chestionar. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ.

Grupuri tinta / populatia vizata:

• Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si

meserii.

Institutii implicate

• Institutul de Stiinte ale Educatiei, Inspectorate scolare, licee, scoli profesionale

si grupuri scolare.

Calendar

• Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. Aplicarea chestionarelor s-

a realizat în prima parte a anului 2004, rezultatele obtinute raportându-se la

aceasta perioada de timp.

Scopurile cercetarii

1. Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii

terminali, precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la

construirea modelelor de succes.

2. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare în elaborarea modelelor de

reusita pe baza caruia elevii îsi construiesc proiectele personale de reusita

sociala.

3. Analiza de context cultural, axiologic, social, si a culturii de grup a tinerilor

din grupul tinta.

4. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii,

reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman – anume proiectul social

propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect

5. Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar, a vietii

scolare în ansamblu, a managementului educational si a relatiilor cu actorii

educationali si grupurile semnificative de interes în vederea optimizarii

politicilor de dezvoltare scolara. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea

deciziilor de politica educationala în contact direct cu realitatile populatiei

scolare.

Page 14: Motivatia invatarii si reusita sociala

12

6. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a

cadrelor didactice, managerilor scolari si altor categorii de personal din

învatamânt

Grupuri de interes (stakeholders):

• Institutii de învatamânt superior, angajatori (patronate), decidenti în domeniul

politicilor educationale la nivelul national, inspectorate scolare, directori de

unitati scolare, cadre didactice, parimnti si elevi

Instrumentele cercetarii

Chestionarul3. Precautii metodologice

Chestionarul, ca instrument al cercetarii, joaca dublul rol de oferta de stimuli

pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. În absenta altor

informatii directe privind comportamentul subiectilor, chestionarul trebuie sa

ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru

subiecti, prin chiar structurarea itemilor.

În situatiile în care modelul ales este personalizat (actor, sportiv cunoscut,

politician), interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt

mai importante decât personajul nominalizat, care de multe ori functioneaza doar

ca stimul emotional, declansând procesul de argumentare prin care se dezvaluie

atitudini, judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul în etapa de

argumentare. Din studiul raspunsurilor la chestionare, se vede ca argumentarea

privind motivele alegerii sau respingerii unui anumit personaj (în special vedete

media – sportivi, actori, cântareti etc.) sunt extrem de diverse, reflectând orizontul

de cunoastere, întelegere si apreciere a fiecarui subiect în parte. De aceea, echipa

de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri ‘canonice’ a unor personaje

folosite frecvent de catre subiecti, pastrând doar semnificatia argumentarii produse

de catre acestia.

Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala, parinti, vecini,

prieteni), atunci consideram ca prezinta semnificatie atât alegerea cât si

argumentarea produsa de catre subiect.

În urma prelucrarii finale a itemilor, echipa de cercetare a decis eliminarea

itemului 14. În etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare

relevanta a respondentilor în câteva categorii clare, dar la aplicarea chestionarului

pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare, iar multe dintre raspunsuri au fost

3 Vezi Anexa 1.

Page 15: Motivatia invatarii si reusita sociala

13

banale, de tipul ‘voi întreba modelul cum a ajuns sa aiba succes’. Consideram ca

raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup, cu multe elemente de

particularitate, ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica. Cu toate

acestea, rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate în analiza de tip

calitativ -interpretativ, rezultatele fiind incluse în raportul final.

Populatia investigata

Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai

învatamântului secundar superior si ai învatamântului profesional si tehnic. Ca

ipoteza de lucru, doua aspecte importante au fost luate în considerare în

constituirea esantionului: primul vizând caracteristicile retelei scolare sub

aspectul distributiei pe medii si programe educationale, cel de al doilea referindu-

se la posibilele influente de mediu socio-educational local. Daca primul aspect a

constituit baza alegerii variabilelor de esantionare, cel de al doilea a fost depasit

prin alegerea unei esantionari de tip “cluster”. Prin împrastierea mare a unitatilor

de esantionare, avantajul acestui tip de esantionare este dublu, atât prin acoperirea

cât mai buna a plajei posibilelor influente locale, cât si prin evitarea riscului ca o

dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta

falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra- sau subevaluarea diferitelor

aspecte).

Constituirea esantionului s-a realizat în doua etape, în prima etapa fiind selectate

aleator unitatile scolare, în timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi în

cercetare, la nivelul fiecarei unitati fiind selectata câte o clasa de elevi.

Datorita caracteristicii retelei scolare, selectia unitatilor s-a facut într-o baza de

esantionare structurata pe patru straturi, straturile reprezentând distributia

unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural), si distributia elevilor pe

programe educationale (liceu / învatamânt profesional). Trebuie mentionat faptul

ca unitatea de esantionare nu este întotdeauna echivalenta cu unitatea scolara,

având în vedere ca grupurile scolare au fos t incluse în baza de esantionare ca

entitati distincte în ce priveste programa educationala: odata ca învatamânt liceal

si a doua oara ca învatamânt profesional.

Ca urmare a administrarii chestionarelor, dimensiunea medie rezultata a unui

cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi în esantion) a fost de 16 elevi, cu

20,5 elevi de liceu si cu doar 8,8 elevi din învatamântul profesional, acesta din

urma fiind astfel subdimensionat. Ca urmare, pentru a asigura reprezentativitatea

Page 16: Motivatia invatarii si reusita sociala

14

esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare, s-a

procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv, astfel

încât structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda

structurii efectivelor scolare din retea.

Structura esantionului

Retea Esantion Retea Esantion Program educational Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Liceu 161412 10870 1339 113 93,7% 6,3% 92,2% 7,8% Invatamânt profesional 56731 6076 495 60 90,3% 9,7% 89,2% 10,8% Total 218143 16946 1834 173 92,8% 7,2% 91,4% 8,6%

Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati în esantion

Unitati Elevi

Zona R U Total R U Total

Medie elevi pe scoala

Bucuresti 1 13 14 25 271 296 21,1 Centru 1 10 11 21 246 267 24,3 Nord-Est 1 11 12 17 251 268 22,3 Nord-Vest 2 7 9 71 169 240 26,7 Sud 1 6 7 17 132 149 21,3 Sud-Est 1 18 19 22 430 452 23,8 Sud-Vest 4 4 83 83 20,8 Vest 11 11 252 252 22,9 Total 7 80 87 173 1834 2007 23,1

Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati în

esantion

Zona Unitati Elevi Medie pe scoala

LIC PRF Total LIC PRF Total LIC PRF Bucuresti 10 4 14 216 80 296 21,6 20,0 Centru 7 4 11 200 67 267 28,6 16,8 Nord-Est 10 2 12 227 41 268 22,7 20,5 Nord-Vest 4 5 9 98 142 240 24,5 28,4 Sud 5 2 7 98 51 149 19,6 25,5 Sud-Est 14 5 19 314 138 452 22,4 27,6 Sud-Vest 4 4 82 1 83 20,5

Vest 8 3 11 217 35 252 27,1 11,7 Total 62 25 87 1452 555 2007 23,4 22,2

Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21,1 elevi, cu 18,3 elevi în medie în

unitati din mediul rural si 21,4 elevi în unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe

clasa). Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior în liceu

comparativ cu media celor din învatamântul profesional.

Page 17: Motivatia invatarii si reusita sociala

15

Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v. graficul de mai jos):

• Esantionul final cuprinde 2007 subiecti, dintre care 1834 elevi din mediul

urban si 173 elevi din rural. Valoarea de 6,94 - rezultata ca urmare a aplicarii

criteriului hi-patrat – fiind mai mica decât valoarea tabelara de 7,8 pentru trei

grade de libertate, indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia

scolara tinta.

• Unitatile selectate provin din 17 judete, acoperind toate zonele geografice si

economice ale tarii.

• Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23,1 elevi, sub nivelul de 25 elevi

pe clasa. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior în învatamântul

liceal (23,4) comparativ cu media de 22,2 a celor din învatamântul profesional.

• În raport cu localitatea de domiciliu, doua treimi dintre subiecti provin din

mediul urban si o treime din rural.

• Esantionul cuprinde 46,2% baieti si 53,5% fete, restul de 0,3% constituind

non-raspunsuri.

În ce priveste nivelul educational al familiei, daca investigatia a cuprins întrebari

referitoare la fiecare dintre parinti, ca factor de mediu socio-educational a fost

considerat nivelul de instructie cel mai ridicat. Putin peste jumatate din esantion

sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu – liceu sau scoala

tehnica, în timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o

institutie universitara de scurta sau lunga durata.

Domiciliu Educatie parinti Loc.scoala Progr.educationala Sex

Structuri ale esantionului de elevi

66,2%

32,9%

18,4%

55,7%

25,1%

91,4%

8,6%

72,3%

27,7%

46,2%53,5%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

urba

n (D

)

rura

l (D

)

sc.g

en/p

rf.

liceu

supe

rior

urba

n (S

)

rura

l (S)

liceu

inv.

prf.

mas

culin

fem

inin

Page 18: Motivatia invatarii si reusita sociala

16

Variabile de cercetare :

În functie de caracteristicile esantionului, ca variabile de cercetare, respectiv ca

factori de influenta au fost considerate:

a) factori de mediu familial:

- tipul localitatii de domiciliu (urban / rural);

- nivelul educational al parintilor;

b) factori de mediu educational:

- tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor

semnificativ se va referi si în functie de dimensiunea localitatii

urbane);

- natura programei educationale (liceu / învatamânt profesional si

tehnic);

c) caracteristici individuale:

- sexul subiectilor. Aspecte metodologice :

a) Indicatori utilizati în analiza:

- pentru toate variabilele, indicatori utilizati în cercetare, au fost

determinate distributii si structuri;

- pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7), în afara

distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor,

indicator expresiv în compararea diferentelor între variabile; nivelul

acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor

de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute;

- în cazul itemului 3, punctajul a fost: 1p-influenta redusa, 2p-influenta

medie si 3p- influenta mare;

- în cazul itemului 7, punctajul a fost: 0p-deloc, 1p-putin si 2- mult.

b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei, ca si

pentru comparari între distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat. Marja

de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat, reprezentativ la nivel national

pentru populatia investigata, este de ± 2,2%

Page 19: Motivatia invatarii si reusita sociala

17

CADRUL LEGISLATIV

Populatia vizata în studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru

relevanta rezultatelor: în anul 1989, tinerii care termina acum scolarizarea în învatamântul

preuniversitar aveau 3-4 ani. Prin urmare, este o generatie care s-a aflat, pe de o parte, în

centrul schimbarilor majore din scoala, într-o reforma care nu s-a caracterizat întotdeauna

prin coerenta si continuitate si, pe de alta parte, în centrul unor profunde schimbari

sociale.

Sub semnul schimbarilor politice, economice, sociale pe care România le

parcurge, ultimul deceniu a însemnat pentru învatamântul românesc o perioada de

transformari majore.

Încercând sa raspunda exigentelor formulate de o societate care îsi propune

construirea modelului democratic si al economiei de piata, reforma învatamântului a

generat atât un nou cadru legislativ, cât si o serie de structuri institutionale, menite sa

faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational.

Strategia reformei în domeniul educatiei s-a exprimat în primul rând în

schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile, domeniile, formele, nivelele de

scolarizare si durata învatamântului obligatoriu.

În învatamântul preuniversitar legislatia adoptata în cursul ultimei decade a

introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si

dezvoltarii unitatilor scolare.

Fara a avea pretentia exhaustivitatii, acest capitol face referire la un set de

prevederi legislative care au afectat în mod direct unitatile preuniversitare, resursele

umane de care dispun aceste unitati, pregatirea scolara a elevilor cuprinsi în învatamântul

preuniversitar, marcând astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al

cercetarii noastre.

Din perspectiva impactului, au fost luate în considerare, ca masuri de reforma,

legile, hotarârile guvernului, ordonantele de guvern care, fie se refera direct la

învatamântul preuniversitar, fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. Am

analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat în ultimii 15 ani, ne-am

concentrat asupra reglementarilor privind admiterea în licee si scoli profesionale / scoli de

arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare

a grupului tinta al cercetarii de fata.

Page 20: Motivatia invatarii si reusita sociala

18

Finalitatile, premisele si dispozitiile generale cuprins e în textele legislative si, în

particular, în Legea învatamântului (nr.84/1995) creeaza un prim cadru general pentru

asezarea învatamântului românesc pe coordonate democratice.

Conform legislatiei adoptate în cursul ultimului deceniu, în România, dreptul la

educatie este asigurat prin învatamântul general obligatoriu ca si prin învatamântul

profesional, liceal, superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia

României - Art. 29-).

În conditiile în care, învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna,

persoanelor apartinând minoritatilor nationale li se garanteaza “dreptul de a învata în

limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba”, în conditiile stabilite de lege

(Constitutia României Art. 32.).

Legea Învatamântului a suferit mai multe modificari si completari de la data

promulgarii ei, astfel printre numeroasele interventii numarându-se si Legea nr.151 din 30

iulie 1999 prin care s-a aprobat Ordonanta de urgenta nr.36 din iulie 1997, referitoare la

obligativitatea învatamântului obligatoriu de 9 ani: „Învatamântul obligatoriu este de 9

ani. Frecventarea obligatorie a învatamântului de 9 clase, forma de zi, înceteaza la vârsta

de 16 ani.”

În iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr. 268 din 13 iunie 2003, data

pentru modificarea si completarea Legii Învatamântului nr. 84/1995) prin care durata

învatamântului obligatoriu se mareste cu un an.

Consideram importanta aceasta evolutie legislativa, din punctul de vedere al

cercetarii noastre deoarece prin extinderea învatamântului obligatoriu creste capacitatea

scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului, mai ales în perspectiva

indiscutabilei democratizari a vietii scolare. Elevii, cel putin teoretic, sunt mai mult timp

expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori

cetateni responsabili ai unei Europe unite. Ramâne de vazut – si cercetarea de fata ofera

date în acest sens – daca intentiile leguitorilor, fara îndoiala generoase, au devenit parte

integranta a vietii scolare.

Admiterea în licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece

evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea

elevilor pe diversele filiere. Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala,

contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura “de liceu” sau subcultura “de

scoala profesionala”).

Page 21: Motivatia invatarii si reusita sociala

19

Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea în liceu, începând cu anul

2001, în sistem computerizat. Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a

creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si

functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar (atunci în vigoare) nu le putea

rezolva. De exemplu, nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o

unitate de învatamânt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit

criteriile de admitere. Au aparut situatii în care elevii erau obligati sa frecventeze

cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu, uneori fara posibilitate

de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari

în alta localitate. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta

la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei

navete. Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti, la

începutul anului scolar 2001-2002, care solicitau solutionarea acestei probleme.

Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament, aprobat prin O.M.E.C. nr.

4747/16.01.2001.

În anii urmatori sistemul s-a îmbunatatit, multe din problemele aparute fiind

rezolvate pe parcurs. Totusi, putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au

fost afectati, uni mai mult, altii mai putin, de sistemul de selectie a unitatilor scolare

pentru continuarea studiilor.

Determinând consecinte manifeste si latente la nivelul învatamântului

preuniversitar, legile, hotarârile guvernului, ordonantele de guvern adoptate în ultimul

deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din învatamântul

preuniversitar.

În fiecare caz concret, impactul prevederilor legislative, întelese ca masuri de

reforma, a fost mediat de o pluralitate de factori generali cât si de particularitati de ordin

local. În acest sens, au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii, calitatea resurselor

umane aflate la dispozitia unitatii scolare, particularitatile comunitatilor în cadrul carora

unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea. Aceasta diferentiere face necesara

continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile

adoptate si aplicate în cursul ultimei decade l-a avut în mod efectiv asupra diferitelor zone

si / sau unitati scolare4. Din perspectiva continuarii procesului de reforma, evaluarea

impactului real al legislatiei în vigoare asupra unitatii de învatamânt poate conduce la

concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul

Page 22: Motivatia invatarii si reusita sociala

20

legislatiei însesi, fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare, a generatiilor

de elevi care au fost direct implicati în procesul complex de schimbari prin care a trecut

scoala româneasca în ultimii 15 ani.

4 Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact în perioada 2001-2003 dar care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare.

Page 23: Motivatia invatarii si reusita sociala

21

REZULTATELE CERCETARII

În acest capitol vom trece în revista rezultatele obtinute în urma aplicarii

chestionarului, pastrând ordinea în care apar itemii în respectivul chestionar.

Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a

raspuns urilor precum si câteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele.

Primele întrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit

identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru

tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contra-

modele, care sunt importante în egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes

au fost relationate ulterior - prin întrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia

învatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele în viata tinerilor, iar ”contra-

modelele” (“nu as vrea sa fiu ca…”) indica atât categoriile respinse de tineri cu seturile

de valori corespunzatoare, cât si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata.

Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima

o motivatie pentru învatare si munca în opozitie cu un model de rol identificat între lideri

ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau ”învatarii5”

împlinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul decât

un model de succes care este perceput ca o ”reteta” a împlinirii individuale în care scoala

sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar

faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de

succes în viata tinerilor.

Item 1: model de succes Total

raspunsuri % din Total

Item 2: contra-model Total raspunsuri

Au mentionat modele de succes

1784 88,9% Au mentionat contra-modele

1823 90,8%

Nu au modele 129 6,4% NonR 184 9,2% NonR 94 4,7% TOTAL 2007 100,0% TOTAL 2007 100,0%

5 Prin ‘învatare’ definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau culturale

Page 24: Motivatia invatarii si reusita sociala

22

Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la întrebarilor 1 si 2 reprezentata în

graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta

de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa îl

identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care

declara ca nu au un model se încadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, în

intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.

NonR; 4,7%

au modele; 88,9%

nu au modele;

6,4%

Au model de succes Au precizat non-modele

NonR; 9,2%

au non-modele; 90,8%

Opinii privind alegerea modelului de succes si a non-modelului

4,8%

3,4%

6,2%1,6%

1,3%

82,7%

au model / aunonmodel

nu au model / aunonmodel

model-NonR / aunonmodel

au model / nonmodel-NonR

nu au model/ /nonmodel-NonR

model-NonR /nonmodel-NonR

Page 25: Motivatia invatarii si reusita sociala

23

Între modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre

optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc în ceea ce am putea numi

“show time culture”. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor îmbracati în

costume Armani, în care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil îi atrage

irezistibil pe tinerii aflati în cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau

explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente în

socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite

auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este

intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de

televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber

(Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004).

Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci când tinerii vor ajunge

la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu atât mai

mare cu cât viata în România, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu ”realitatile

vietii” de pe micul ecran.

Pe locul al doilea în preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din

totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup

(Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

0 1 0 0 2 0 0 3 0 0 4 0 0 5 0 0 6 0 0 7 0 0

Fara model

Alte

Oameni de cultura

Colegi / prieteni

Politicieni

Profesori

Oameni de afaceri

Sportivi

Membrii familiei

Vedete TV

Distributia optiunilor privind modelul

Page 26: Motivatia invatarii si reusita sociala

24

copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita.

Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile, mai echilibrate.

Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale.

Sportivii sunt modelul preferat de 13,3% dintre subiecti (locul al treilea). Sportul

este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor. Spatiul alocat

sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive, emisiuni dedicate

profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu într-o lumina

foarte atragatoare. În România, sportul poate fi o optiune valida pentru cariera, deoarece

sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale.

Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra, 11,2 % dintre elevii chestionati au

ales ca model de succes omul de afaceri, ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al

patrulea, desi procentul e destul de mic. Adultii (în special membrii familiei si prietenii)

exercita o influenta mare asupra copiilor în ceea ce priveste configurarea perceptiilor

asupra socialului. În ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica, România, Mai 2004,

p. 16) se arata ca 57% dintre adultii români cred ca majoritatea celor care au facut avere

au reusit acest lucru prin încalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni).

Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media, formatorii de

opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri într-o lumina

negativa. O influenta decisiva în cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia

generalizata6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic.

Îngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de

succes atractiv de catre 7,5 % dintre cei chestionati, optiune care se claseaza pe locul al

cincilea. Educatia nu a constituit o prioritate sociala în România timp de peste cei 50 de

ani ai regimului comunist. Nici în perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat

masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale.

Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva în jur de 3% în timp ce media

pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%. Statutul social al profesorilor este

vizibil si alegerea este normala, dar îngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si

cu ”carte”, cu un statut social marginal.

Asemenea profesorilor, oamenii de cultura sunt aproape ”invizibili” (1,2%) în

optiunile tinerilor din România (din segmentul de vârsta al populatiei scolare investigate).

6 Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H.E. Michael Guest, US Ambassador - Aprilie 15, 2003, Iunie 11, 2004: http://www.usembassy.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En.htm ), Associated PressAgency: http://www.globalpolicy.org/nations/launder/regions/2002/0217romania.htm , s.a.

Page 27: Motivatia invatarii si reusita sociala

25

Practic, cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura

reprezinta o minoritate.

Oamenii politici se bucura de putin credit si respect, doar 5 % dintre subiecti

(locul al saptelea) ar dori sa îi aiba drept model, desi mass media a pus în evidenta viata

îndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica. Ancheta Gallup ajunge si ea la

rezultate similare în ceea ce priveste modul în care este perceputa clasa politica de catre

adulti: 74% dintre subiecti nu au încredere în Parlament, 77% nu au încredere în partidele

politice, 63% nu au încredere în Guvern (Barometrul de opinie publica, România, Mai

2004, p.35). Interesul pentru viata politica este foarte scazut în rândul adultilor, doar 15%

dintre subiecti sunt interesati în mare masura de viata politica si 4% în foarte mare masura

(Gallup, Barometrul de opinie publica, România, Mai 2004, p.37). Putina simpatie de care

se bucura oamenii politici în rândul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ

pentru ca într-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba între

persoane bine pregatite, dornice sa îmbratiseze cariera politica. Rezultatele studiului ne

îndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor îndrepta mai ales non-valori, atrase

de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid.

Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare, din zona

extremista (Ceausescu, Mengele etc.) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a

disparut, dar aceste optiuni nu sunt îngrijoratoare, deoarece se situeaza undeva sub marja

de eroare sondajului.

Modelele (model de succes sau non-model) analizate în paralel

Optiuni asupra alegerii modelului

- 8 0 0 - 6 0 0 - 4 0 0 - 2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0

non-model model

Vedete arta,TV

Membrii ai familiei

Sportivi

Oameni de afaceri

Profesori

Politicieni

Prieteni, colegi

Oameni de cultura

Page 28: Motivatia invatarii si reusita sociala

26

Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii

români în categoria de vârsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei, iar profesorii

si politicienii ramân putin interesanti. Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu

semnificativ din nici un punct de vedere, fiind practic “invizibili” pentru viata si

proiectiile tinerilor din România.

Realizare profesionala versus notorietate si bani.

Prelucrând raspunsurile din chestionar, au putut fi identificate ca dominante prin

valorile procentuale, urmatoarele categorii de motive:

• motivul dominant pentru care a fost ales modelul îl reprezinta realizarea

profesionala cu 30,4%.

• urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24,7%;

• pe locul urmator se situeaza banii cu 20,3%;

• inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere în totalul raspunsurilor cu

16,8%;

• competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15,9%.

• frumusetea fizica (10,4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al

motivelor cu ponderile cele mai mari.

Motivele alegerii modelului de succes care au înregistrat cele mai mici valori procentuale

au fost:

• Credibilitate, sinceritate – 2,9%

• Educatie - 2,6%

• Bunatate, altruism – 2,5%

• Religiozitate – 1%.

Doar privind modul natural în care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea

modelului de succes, putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat într -o mai mare

masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala, notorietate, bani) si mai putin pe

calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta, competente sociale, frumusete

fizica).

Totodata, se poate observa ca toate categoriile de motive situate în ierahia

ponderilor pe ultimele locuri, desemneaza caracteristici de personalitate si valori

universale slab valorizate în contextul succesului social-profesional. Aceasta

Page 29: Motivatia invatarii si reusita sociala

27

polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de

subiectii investigati.

Motivatii în alegerea modelului din totalul celor care au model

identificat modele Bani 20,3% Notorietate 24,7% Realizare profesionala 30,4% Competente sociale/interpersonale 15,9% Putere / independenta / personalitate 6,5% Religiozitate 1,0% Credibilitate / sinceritate 2,9% Frumusete fizica, altele 10,4% Tenacitate 9,9% Bunatate/altruism 2,5% Inteligenta 16,8% Familie 4,4% Educatie 2,6% Persoana de succes 9,9% Altele 9,2% Nu stie/nu are motive sa raspunda 0,8% NonR 0,2%

O parte dintre cei chestionati (30,3%, locul întâi în ierarhie) îsi motiveaza alegerea

modelului de succes prin realizarea profesionala. Alegerea se datoreaza, pe de-o parte,

importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vârsta clarificarilor în

ceea ce priveste viitorul loc de munca, iar pe de alta parte, confuziei din mintea multor

subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane

realizate profesional. În lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa

arate ce înseamna vedeta profesionista, confuzia de care aminteam mai sus e fireasca.

O alta parte dintre subiec ti (25,0 %, locul al doilea în ierarhie) au ales modelul de

succes datorita notorietatii pe care le-o poate da activitatea pe platourile televiziunii.

Adolescentii si tinerii sunt în general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie

substantiala însotita de o notorietate pe masura.

Pe locul al treilea în ierarhie, cu 20,1 % dintre optiuni, se afla persoanele cu bani.

Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani, indiferent de

provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica îi aduce venituri mult peste

medie. Desi sunt alese de multi subiecti, notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi

atinse în viata decât de 3 - 5% dintre cei chestionati.

Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16,8%) si

cele care au competente interpersonale (16,2 %), locurile patru si cinci, adica pe la

Page 30: Motivatia invatarii si reusita sociala

28

jumatatea ierarhiei, ceea ce înseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o

orientare axiologica benefica pentru societate.

Frumusetea fizica (10,3%), tenacitatea (10,3%) si succesul (10,1%) se situeaza

aproape pe acelasi plan în optiunile celor chestionati, cu procente destul de mici. De

remarcat, ca subiectii, în mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul, desi optiunea

pentru vedeta TV este lider în ierarhie.

Puterea este slab cotata cu doar 6,7 %, ceea ce este în concordanta cu datele

prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului

autohton.

Educatia este foarte slab cotata - penultimul loc în ierarhie - cu doar 2,7%

din optiuni. Acest procent infim, confirmat de datele privind profesorul ca model de

succes, e înca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e în regula în domeniul

educatiei în România

Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc, având sub 1% (0,9%) dintre optiuni. E

clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte

din România, care releva în toate sondajele de opinie ca institutia în care au cea mai mare

încredere este Biserica. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic

al vârstei, dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un

posibil clivaj de valori sau chiar o ”rearanjare” axiologica între generatii.

Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat

alegerea cu “persoana cinstita” si “persoana harnica”, ceea ce ne pune în fata unui posibil

esec al familiei, scolii si societatii în a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea.

În concluzie, putem spune ca deocamdata societatea româneasca nu poate sa

produca modele de succes benefice, atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri

activi ai societatii pe piata fortei de munca, ori viitori intelectuali, studenti în universitati.

Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria

„oameni de cultura”, care ramâne invizibila atât ca model cât si în calitate de contra-

model, nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere. ”Vedetele” reusesc

sa se suprapuna ca model si contra-model, remarcându-se prin cea mai mare vizibilitate în

acest spatiu simbolic, atractiv si detestat în egala masura. Profesorii sunt o alta categorie

care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii, ramânând la o cota

foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. Optiuni net favorabile au

”sportivii”, ”oamenii de afaceri” si ”membrii familiei”. Se distanteaza ca optiune

defavorabila politicienii, categorie marcata negativ în optiunile tinerilor.

Page 31: Motivatia invatarii si reusita sociala

29

Surpr inde plasarea „prietenilor si colegilor” în categoria dominata de optiunile

defavorabile : încrederea în cei din jur – ca principal ingredient al vietii sociale si politice

în societatile civilizate – apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut. Teoreticieni ai

stiintelor sociale sau politice, de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de

accord ca “încrederea” (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea

regimurilor democratice.

Corelatii semnificative

Alegerea în sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient

semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii, daca nu este însotita si de motivatia

pentru care respectivul model de succes a fost ales.

Prin introducerea itemului 2.1 în chestionar, prezenta cercetare a încercat sa

circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model, tocmai

pentru a surprinde varietatea acestor motive si, bineînteles, motivele dominante ce ne pot

conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative

succesului.

7 De exemplu, vecinii

Optiuni asupra alegerii modelului

0

2 0 0

4 0 0

6 0 0

8 0 0

Vedetearta,TV

Membrii aifamiliei

Sportivi Oameni deafaceri

Profesori Oamenipolitici

Prieteni,colegi

Oameni decultura

favorabile nefavorabile

Page 32: Motivatia invatarii si reusita sociala

30

1. Motivatia alegerii relationata cu “familia” si “educatia” ca seturi de valori

0

5

1 0

1 5

2 0

2 5

3 0

3 5

4 0

4 5

Membriifamiliei

Colegi /prieteni

Profesori Vedete TV Sportivi Oameni deafaceri

Oameni decultura

Politicieni

Familie

Educatie

2. Calitati / caracteristici profesionale în alegerea modelului

0

5 0

100

1 5 0

200

2 5 0

300

Membriifamiliei

Colegi /prieteni

Profesori Vedete TV Sportivi Oameni deafaceri

Oameni decultura

Politicieni

Bani

Notorietate

Realizareprofesionala

Persoana desucces

3. Capacitati / caracteristici personale

0

2 0

4 0

6 0

8 0

100

1 2 0

1 4 0

1 6 0

Membriifamiliei

Colegi /prieteni

Profesori Vedete TV Sportivi Oameni deafaceri

Oameni decultura

Politicieni

Competentesociale

Religiozitate

Credibilitate /sinceritate

Bunatate /altruism

Inteligenta

4. Caracteristici de personalitate

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

Membriifamiliei

Colegi /prieteni

Profesori Vedete TV Sportivi Oameni deafaceri

Oameni decultura

Politicieni

Tenacitate

Putere /independenta /personalitate

Page 33: Motivatia invatarii si reusita sociala

31

Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante în alegerea unui anumit

model de succes. Asa cum a fost prezentate mai sus, categoriile de persoane care au fost

identificate ca modele de succes sunt:

• membrii familiei

• colegii-prietenii

• profesorii

• vedetele TV

• sportivii

• oamenii de afaceri

• oamenii de cultura

• politicienii

• alte categorii de persoane, nespecificate.

Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele

alegerii lor ca modele de succes:

În privinta membrilor familiei, motivele dominante care au stat la baza alegerii

lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28,3%), realizarea

profesionala (22,2%), tenacitatea (17,8%) si inteligenta (15,5%). Ultimele motive pentru

care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica.

În cazul colegilor-prietenilor, acestia au fost alesi ca modele de succes datorita

mai ales competentelor sociale, intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25,8%), urmate

cu procente similare de bani, sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16,1%).

Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea, urmat de tenacitate, realizari

familiale.

Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de

succes au fost: competentele sociale, interpersonale cu un procent mare de 50%, iar al

doilea motiv dominant îl reprezinta realizarea profesionala (27,6). Al treilea motiv este

reprezentat de inteligenta (19,4%) urmat de tenacitate cu 16,4%. Motivele cel mai putin

reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea,

notorietatea si realizarile familiale.

Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea

modelului de succes, iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: în primul rând

notorietate cu 37,6%, urmata de realizarea profesionala cu 28,2%. Cu aceeasi valoare

procentuala (22,1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta.

Page 34: Motivatia invatarii si reusita sociala

32

Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost:

educatia, religiozitatea, bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea.

În cazul sportivilor, motivele dominante pentru care acestia au fost considerati

modele de succes au fost: realizarea profesionala (44,5%) si notorietatea (38,7%), urmate

de bani cu 30,3%. Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate,

credibilitate, sinceritate, bunatate, altruism si educatie.

Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes îndeosebi pentru

motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%), precum si notorietate (26%).

Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0,5%), alaturi de religiozitate,

credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute.

Desi cu procente foarte mici, oamenii de cultura s-au numarat printre modele de

succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31,8%), realizare

profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27,3%). Motivul cel mai putin invocat

este tenacitate si realizari familiale.

Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum:

notorietate (32,6%), realizare profesionala (29,2%) si bani (20,2%). Cele mai scazute

procente au fost înregistrate la motive precum: realizari familiale, bunatate / altruism,

frumusetea fizica si religiozitatea.

Analizând rezultatele obtinute în privinta motivelor alegerii modelelor de succes,

se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt îndeosebi:

realizarea profesionala , notorietatea si competentele sociale / interpersonale . Iar

motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au

fost: religiozitatea, bunatatea / altruismul, realizarile familiale , puterea /

independenta / personalitatea, credibilitatea / sinceritatea si educatia.

Itemul (2): contra-modele

Întrunind un numar mare de raspunsuri, întrebarile referitoare la contra-modele

în domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis:

• elaborarea evantaiului de contra-modele;

• stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie;

• estimarea unor factori ce au influentat alegerea.

Page 35: Motivatia invatarii si reusita sociala

33

În analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s-a pornit de la premisa ca,

similar modelului de succes, contra -modelul are o serie de caracteristici:

• poate fi reprezentat de o persoana care, în virtutea unor trasaturi, comportamente,

actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale;

• dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate

depasi, în unele cazuri, perenitatea modelului de succes.

Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele, componenta acestor categorii,

continutul criteriilor de selectie indica, cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu

realitatea, ancorarea puternica în social; capacitatea de a se raporta la multiple arii

si structuri sociale ( altele decât familia si scoala); capacitatea de a observa, spiritul

critic.

Categorii de contra -modele

Contra-modelele (“nu as vrea sa fiu ca…”) mentionate de catre subiectii

cercetarii se constituie într-o ierarhie în cadrul careia:

• vedetele ocupa primul loc (34,9%), situându-se la o distanta mare fata de

urmatoarea categorie si depasind procentul întrunit de membrii de familie,

prietenii, vecinii, profesorii (considerati împreuna - 27,3 %);

0 100 200 300 400 500 600 700

NonR

Altele

Oameni de cultura

Persoane fara tel in viata

Sportivi

Persoane fara rost in viata

Dictatori, teroristi

Oameni de afaceri

Categorii profesionale

Prieteni, colegi

Profesori

Membrii familiei

Vecini

Oameni politici

Vedete TV

Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate

Page 36: Motivatia invatarii si reusita sociala

34

• oamenii politici ocupa locul secund (14,2 %), urmati la o distanta

semnificativa de urmatoarele categorii;

• vecinii (7,6%), membrii ai familiei (7,2 %) , profesorii (6,5%), prietenii (6%)

ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici;

• pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza, cu ponderi apropiate, oamenii de

afaceri (5,5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4,9%);

• desi cu ponderi mici, sunt prezente în ierarhia respingerilor ”dictatori si

teroristi” si “ persoane fara rost sau fara tel”.

Nu as dori sa fiu ca: Din total Membrii familiei 7,2% Prieteni, colegi 6,0% Profesori 6,5% Vedete de televiziune 34,9% Sportivi 1,8% Oameni de afaceri 4,9% Oameni de cultura 0,7% Oameni politici 14,2% Dictatori, teroristi 2,6% Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost, serviciu, venit) 2,6% Persoane fara tel in viata (nu au tel, viitor, orizont) 1,2% Vecini 7,6% Categorii profesionale (meserii) 5,5% Alte 4,3% TOTAL 100%

Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele:

• “ vedetele” includ persoane din lumea televiziunii, muzicii, teatrului, filmului:

• “membrii de familie” se refera la persoane având vârste diferite si statusuri

variate la nivelul familiei;

• “oamenii politici” reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale

ierarhiilor politice( parlament, guvern, autoritati locale, partide politice);

• teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale

prezentului sau ale trecutului / ultimului veac.

Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai,

este relevant faptul ca, profesorii întrunesc o pondere relativ mica (6,5%) în cadrul

ierarhiei contra -modelelor.

Page 37: Motivatia invatarii si reusita sociala

35

Criterii de selectie a contra-modelelor

Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate într-o

ierarhie ce cuprinde:

• comportamente inadecvate , ce întrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri

(3,8%) si în cadrul carora ocupa un loc special “ violenta, aroganta, vulgaritatea”;

• trasaturile psihice negative, ce sunt exprimate prin “rautate, prostie, caracter

urât, dezechilibru afectiv, impulsivitate” si ocupa pozitia secunda (16,2%);

• lipsa unui rost si / sau a unui tel, situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei

(6,3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4,7%) si de dezacordul

dintre potentialul personal si statutul social (4,2%).

Desi cu procente mici (0,7 % - 4,2 %) sunt mentionate, în cadrul listei de criterii

pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri, reputatia proasta,

vedetismul, lipsa de scrupule, minciuna, înselaciunea, hotia (13,4 % - considerate

împreuna).

Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii,

este relevant faptul ca, desi întruneste o pondere relativ mica (4,7 %), nivelul redus de

educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane în categoria

contra-modelelor.

Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii

le-au enuntat ca baza pentru selectie, se constata diferente relevante în ceea ce priveste

modul în care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele.

• Vedetelor incluse în categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici

nedorite / neplacute ale profesiei, aspectul exterior neplacut, dezacordul dintre

statutul social si potentialul profesional, comportamentul inadecvat, trasaturile

psihice negative, ve detismul.

• Oamenilor politici li se fac reprosuri legate în special de: trasaturile

statutului, dezacordul dintre statutul social si potentialul personal,

comportamentul social inadecvat, imoralitate / lipsa de scrupule, trasaturi

psihice negative, minciuna / înselaciunea.

• Oamenii de afaceri sunt penalizati în special pentru comportament social

inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura.

Page 38: Motivatia invatarii si reusita sociala

36

• Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes în special

din cauza: trasaturilor profesiei / statutului, lipsei unui ideal, nivelului de

cultura.

• Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita:

comportamentului inadecvat, trasaturilor psihice negative, lipsei de cultura.

• Profesorii sunt mentionati ca un contra model în primul rând datorita:

dezacordului dintre statutul social si potentialul personal, comportamentelor

inadecvate, trasaturilor psihice negative.

În acelasi context, urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de

contra modele:

• trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate

puternic în primul rând cu oamenii politici si cu profesorii si, în al doilea

rând cu vedetele si membrii ai familiei;

• aspectul exterior neplacut în cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros

adus în primul rând vedetelor;

• dezacordul între statutul social si potentialul personal actioneaza ca un

factor puternic de respingere în cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o

relativa semnificatie în cazul profesorilor;

• comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare

pentru vedete , fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie în cazul

oamenilor politici, oamenilor de afaceri, profesorilor, membrilor familiei,

prietenilor, colegilor;

• lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari - în calitate de

criteriu de selectie - în cazul oamenilor politici mentionati drept contra-

model;

• trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea

vedetelor si determina - într-un procent relativ semnificativ - respingerea

unor oameni politici, profesori, membrii ai familiei, prieteni / colegi;

• minciuna si înselaciunea sunt mentionate ca acuze în special la adresa

oamenilor politici;

• lipsa unui rost / ideal – ca un criteriu în selectia contra modelelor este

asociata în proportii semnificative cu membrii ai familiei, prieteni / colegi,

persoane din categorii defavorizate;

Page 39: Motivatia invatarii si reusita sociala

37

• nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare în special

pentru vedete si oameni de afaceri.

Contra modele si modele

Comparând ponderile întrunite de categorii comune, ce se regasesc atât în ierarhia

modelele cât si în cea a contramodelelor, se poate afirma ca:

• vedetele întrunesc o pondere foarte apropiata în ambele ierarhii;

• membrii de familie, sportivii, oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de

raspunsuri care îi încadreaza în categoria “modele”, comparativ cu cele care îi

indica drept contra-model;

• oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri

care îi încadreaza în categoria ”contra-modele”, comparativ cu cele care îi

indica drept model;

• profesorii se înscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele “modele” si

“contra-modele”.

Comparatia între modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta în

sub-categorii ce difera – aparent - prin felul cum includ un segment social sau altul pe

lista modelelor sau a contra modelelor. În realitate, comparând cele doua seturi de criterii

ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor, se constata existenta unor

elemente comune , ce pot fi privite “în oglinda” (prostie / inteligenta, educatie / lipsa de

educatie, lipsa de rost / realizare profesionala etc.).

Aceste elemente comune, regasite si în raspunsurile la întrebari referitoare la

factori de succes si aspiratii / dorinte, arata ca un procent semnificativ din categoria tinta

se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes, potential personal / trasaturi

personale pozitive, comportament adecvat în cadrul aparitiilor publice, respect,

credibilitate.

Conform datelor cercetarii, asupra alegerilor referitoare la contra modele în

domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta,

mediul scolii, nivelul de educatie al parintilor, tipul de scoala, sexul subiectilor

investigati.

Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca:

• în linii generale, factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu

privire la alegerea contra modelelor;

Page 40: Motivatia invatarii si reusita sociala

38

• diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate în special de sexul

subiectilor supusi cercetarii;

• diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a

fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele - vedetele,

respectiv oamenii politici.

Dincolo de aceste corelatii, explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la

contra modele trebuie cautata în actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de

datele factuale care au fost înregistrate, de trasaturile personale ale subiectilor, de

contextul social si educational sau de anturaj si de familie.

Itemul (3): factori de influenta

Analiza acestui item s-a realizat – în prezentarea succinta a tabelelor A si B -

conform urmatorilor indicatori:

INFLUENTA (din 1634) Redusa Medie Mare NonR PUNCTAJ 1p 2p 3p 1. Familie 890 534 492 91 2. Colegi/prieteni din scoala 1080 615 206 106 3. Prieteni din afara scolii 909 634 351 113 4. Profesori 1255 425 224 103 5. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1405 320 155 127 6. Televiziune 643 522 727 115 7. Reviste/ziare 780 567 541 119 8. Internet 1119 444 313 131 9. Altele 765 556 572 114

Factori sociali: INFLUENTA Redusa Medie Mare NonR MEDIE

1. Familie 44,3% 26,6% 24,5% 4,5% 1,79 2. Colegi / prieteni din scoala 53,8% 30,6% 10,3% 5,3% 1,54 3. Prieteni (din afara scolii) 45,3% 31,6% 17,5% 5,6% 1,71

4. Profesori 62,5% 21,2% 11,2% 5,1% 1,46 5. Consilierea si orientarea organizate de

scoala 70,0% 15,9% 7,7% 6,3% 1,34

Influenta unor factori de informare si comunicare

1. Televiziune 32,0% 26,0% 36,2% 5,7% 2,04 2. Reviste/ziare 38,9% 28,3% 27,0% 5,9% 1,87

Page 41: Motivatia invatarii si reusita sociala

39

3. Internet 55,8% 22,1% 15,6% 6,5% 1,57

Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza

pe primul loc televiziunea, care îsi confirma si aici rolul de principal “educator” sau –

altfel spus – de transmitator de valori, “retete de viata”, preferinte si modele de urmat. Nu

este clar gradul în care Televiziunea este un educator sau un formator constient si

responsabil moral, o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct

destinul si alegerile pe care le fac tinerii, alegeri care au efecte de lunga durata, cu

implicatii adânci în structura societatii si în destinele individuale. Noii "eroi" propusi sau

impusi de mass-media se constituie în modele cu care generatiile tinere se identifica,

imitându-le comportamental, si atitudinal: se preia constient sau inconstient un “set” de

elemente si valori care constituie “reteta de succes” reprezentata de modelul identificat.

Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare, initiere si transmitere a

modelelor purtatoare a valorilor fundamentale - functie ce revenea scolii - este preluata în

prezent de televiziune.

Studiile pe aceasta tema, derulate în anul 2004 în România de institutii

prestigioase8, confirma acest monopol ideologic al televiziunii în spatiul valorilor si

alegerilor de tip axiologic. Studiul “Expunerea copiilor la programe radio si TV” (2004,

Metro Media Transilvania si The Gallup Organization), releva date îngrijoratoare:

“vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de

petrecere a timpului liber” si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta,

pornografie, consum de alcool etc. Timpul petrecut în fata televizorului rivalizeaza direct

cu timpul petrecut de tineri în scoala si este clar ca Televiziunea în România nu este - în

cele mai multe cazuri – cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele. În plus, se

remarca absolut corect ca “definirea ca principala instanta educationala dubleaza

atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber” (p. 5, op. cit.).

8 The Gallup Org., IPP, MMT etc.

Page 42: Motivatia invatarii si reusita sociala

40

Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri în alegerea

modelului, acest factor plasându-se pe locul doi în ierarhia importantei factorilor de

influentare (1,79). Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala, dar procentul

ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator, o valorizare puternica a

familiei si a valor ilor asociate, ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult

pentru stabilitate sociala, educatie si progres.

Presa scrisa este un important factor de influenta în alegerea modelelor, dar itemii

ulteriori releva o preferinta pentru revistele si ziarele de divertisment.

Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a

profesorilor si a consilierii: aceste categorii au – pentru tinerii chestionati – cea mai

redusa influenta în alegerea modelelor de urmat. Se confirma si aici o criza de vizibilitate

si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ, de prezentare si negociere

a valorilor. Chiar daca tinerii cauta în mod firesc modele de urmat în viata, singura

institutie sociala care are ca scop explicit educatia, prezentarea reperelor morale si a

directiilor constructive, scoala este cel mai departe de acest rol. Daca familia se

dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate în viata si evolutia tinerilor, scoala se

dovedeste incapabila sa îsi mai atinga functiile educative în realitate, dincolo de miturile

auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. Interventiile sunt necesare în planul

0 0,5 1 1,5 2 2,5

Internet

Presa scrisa

Televiziune

OSP

Profesori

Colegi

Prieteni

Familie

Influenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului

Page 43: Motivatia invatarii si reusita sociala

41

culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra

locului în care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze.

Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes

Din cele 17 categorii, prin care s-a efectuat închiderea itemului 4, in urma analizei

Pareto se pot trage urmatoarele concluzii:

Pentru îndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie,

exista 8 categorii, listate în ordinea descrescânda a frecventelor:

1. Realizare profesionala.

2. Notorietate.

3. Bani.

4. Inteligenta.

5. Competente sociale / interpersonale.

6. Frumusete fizica, altele.

7. Tenacitate.

Influenta factorilor sociali in alegerea modelului

1,0

1,5

2,0

2,5

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Familie

Colegi

Prieteni

Profesori

OSP

Influenta mediului de informare in alegerea modelului

1,0

1,5

2,0

2,5

1 2 3 4 5 6 7 8 9

TV

Presascrisa

Internet

Page 44: Motivatia invatarii si reusita sociala

42

8. Persoana de succes.

82%

02468

101214161820

Rea

lizar

e pr

ofes

iona

la

Not

orie

tate

Ban

i

Inte

ligen

ta

Com

pete

nte

soci

ale/

inte

rper

sona

le

Frum

uset

e fiz

ica,

alte

le

Tena

cita

te

Per

soan

a de

suc

ces

Alte

le

Put

ere

/ ind

epen

dent

a/ p

erso

nalit

ate

Fam

ilie

Cre

dibi

litat

e /

sinc

erita

te

Edu

catie

Bun

atat

e/al

trui

sm

Rel

igio

zita

te

Nu

stie

/nu

are

mot

ive

sa r

aspu

nda N

onR

Categoriile anterioare cumuleaza 82.1% din totalul celor 1784 de cazuri în care

respondentii declara existenta unui model de succes. Numarul de 8 categorii, din totalul

de 17, arata o dispersie destul de mare a optiunilor, pe care le grupam astfel:

• Între 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii – frecventa cumulata de

64.7%

1. Realizare profesionala.

2. Notorietate.

3. Bani.

4. Inteligenta.

5. Competenta.

• Între 9% si 5% sunt 5 categorii - frecventa cumulata de 32.8%

6. Competente sociale / interpersonale.

7. Frumusete fizica, altele.

8. Tenacitate.

9. Persoana de succes.

10. Altele.

• Între 5% si 1% sunt 5 categorii – frecventa cumulata de 11.3%

11. Putere / independenta / personalitate.

12. Familie.

13. Credibilitate / sinceritate.

14. Educatie.

Page 45: Motivatia invatarii si reusita sociala

43

15. Bunatate / altruism.

• Intre 1% si 0% sunt 3 categorii – frecventa cumulata de 1.2%

16. Religiozitate.

17. Nu stie / nu are motive sa raspunda.

18. NonR

Al doilea criteriu Pareto, de maximum 20% din categorii, care nu poate fi

îndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4, conduce la

luarea in considerare a 3 categorii, care au o frecventa cumulata de 44.8%:

• Realizare profesionala.

• Notorietate.

• Bani.

Categoriile care se situeaza între cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si

criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele:

• Inteligenta

• Competente sociale / interpersonale.

• Frumusete fizica, altele.

• Tenacitate.

• Persoana de succes.

Aceste categorii au frecventa cumulata de 37.3%

Analiza Pareto, în cazul populatiilor statistice care nu îndeplinesc simultan cele

doua criterii, presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate,

cel mai probabil grupând, în cazul de fata, sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1-

3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8.

Continuând cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii

teoretice, observam ca realizarea profesionala, notorietatea si banii reprezinta mai

degraba stari finale la care ajunge individul, stari la care, în societatea româneasca

actuala, se ajunge mai mult conjunctural decât prin efort individual si calitati

personale .

Totodata, cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta, competente

sociale / interpersonale, frumusete fizica, tenacitate, succes. Aceste categorii cuprind

cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes, acesta fiind chiar

mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model.

Page 46: Motivatia invatarii si reusita sociala

44

In ideea gasir ii unor subpopulatii reale, semnificative, vom cauta în cadrul

criteriilor de stratificare continute în itemii 14-17. Vom cauta distinctii la nivelul primului

raspuns semnificativ pentru itemul 4, pornind de la ipoteza ca primul cuvânt cheie ales

reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului.

050

100150200250300

Rea

lizar

e -

Lic

eu

Rea

lizar

e -

prof

esio

nala

Rea

lizar

e -f

emin

in

Rea

lizar

e -

mas

culin

Rea

lizar

e -

urba

n

Rea

lizar

e - r

ural

Not

orie

tate

- L

iceu

Not

orie

tate

- P

rofe

sion

ala

Not

orie

tate

- F

emin

in

Not

orie

tate

- M

ascu

lin

Not

orie

tate

- U

rban

Not

orie

tate

- R

ural

BA

NI -

Lic

eu

BA

NI

- Pro

fesi

onal

BA

NI -

Fem

inin

BA

NI -

Mas

culin

BA

NI -

Urb

an

BA

NI -

Rur

al

Constatam diferente importante în optiunile pentru categoria realizare

profesionala între subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai

multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea

profesionala, în raport cu cei de la SAM.

Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta, raportul fiind

de 1,3 în favoarea respondentilor de sex feminin.

Raportul urban / rural este important, optiunea mentionata fiind de 2 ori mai

frecventa pentru subiectii din mediul urban.

Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din

liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1, raportul pe sexe fiind de 1,5 la 1 in favoarea sexului

feminin, raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban.

Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la

1, raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2,5 la

1.

Utilizând comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor, raportul

creste semnificativ, aratând ca este vorba de subpopulatii reale, si nu doar teoretice :

Page 47: Motivatia invatarii si reusita sociala

45

• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea

profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se

afla în raport de 9,5 la 1.

• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea

fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 6 la 1. Proportiile în

care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural

sunt sensibil egale, iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu

urban. La fel, la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din

mediul rural.

• În ceea ce priveste banii, subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de

la SAM din mediul rural se afla în raport de 5,6 / 1 iar baietii din mediul urban

care opteaza pentru bani se afla în raport de 2,3 / 1 fata de cei din mediul

rural.

Din cele de mai sus, putem trage o serie de concluzii interesante :

• Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin, din mediul urban, de la

liceu, care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala,

notorietatea si banii, în opozitie cu populatia rurala si de la SAM, care

apreciaza putin aceste lucruri.

• În acelasi timp, populatia feminina apreciaza mult mai putin banii, dar

fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea

profesionala si notorietatea, depasindu-i aici pe baietii din mediul urban.

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani

Acest item urmareste adâncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul

tinta atât în ceea ce priveste profunzimea optiunilor, cât privind modul de argumentare a

acestor optiuni. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la

itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra

personalitatii tânarului.

Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion:

Page 48: Motivatia invatarii si reusita sociala

46

5.1. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fiu…

Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate

din punct de vedere profesional (8,2%), persoane de succes (6,7%) sau oameni de afaceri

(6,4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala. Dintre cei care au

mentionat ca îsi doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional, majoritatea

provin din mediu urban, urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare.

Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema “omului de succes”. Conform

sintezelor din literatura de specialitate, categoria numita a “oamenilor de succes” are o

serie de trasaturi distincte:

• Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera

obstacolele întâlnite drept trepte spre succes.

• Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort

sustinut, care sa le confere substanta, altfel ele sunt sortite pieirii.

• Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla

la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila.

Optiuni de viitor33,1%

41,8%

25,1%

categorii socio-profesionale

domenii /profesiuni

NonR

Categorii socio-profesionale20,3%

19,4%

24,7%

9,3%

4,4%

11,0%

5,7%5,1%

Persoana de succes

Om de afaceri

Realizat profesional

Patron

Persoana independentaPersoana sanatoasa

Persoana fericita

Persoana respectata

Domenii /profesiuni

8,2%

7,5%

13,7%

11,1%

18,6%

14,8%

12,8%

10,4%

1,5%1,5%

ProfesorDomeniul industrial

Domeniul economicOrdine publica / armata

Domeniul serviciilorArta / audiovizual

Sport

Sanatate / asistenta socialaCreator de mode

Constr./amenajare terit.

Page 49: Motivatia invatarii si reusita sociala

47

• Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta

are o solutie, iar ei, pe baza experientei, încrederii si intuitiei, vor gasi aceasta

solutie.

• Oamenii de succes au încredere în fortele proprii, au o mare capacitate de

persuasiune, sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru.

Spre deosebire de oamenii de succes, “ceilalti” fug de responsabilitate, de

asumarea riscurilor, de îndoieli sau de situatii noi.

Referitor la domeniul profesional, cei mai multi (7,8%) doresc sa lucreze în

domeniul serviciilor, fara a avea studii superioare. Acest lucru este explicabil deoarece

este un domeniu în plina dezvoltare, în care se gasesc mai multe locuri de munca sau în

care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale. Pe de alta parte, alte studii au

demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii cât mai scurta si o insertie

rapida pe piata muncii.

Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6,2% dintre acestia sunt

atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica

clasica sau muzica usoara, ziarist, crainic, impresar etc.), 5,7% opteaza pentru domeniul

economic (expert contabil, economist, manager etc.), 4,6% pentru domeniul ordinii

publice si al armatei (politist, jandarm, ofiter), 5,3% doresc sa fie sportivi, 4,3% dintre

ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic,

farmacist, asistent medical, asistent social), 3,4% pentru meseria de profesor si doar

3,1% ar dori sa lucreze în domeniul industrial.

În România, sportul poate fi o optiune valida pentru cariera, deoarece sportivii de

succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale.

Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o

treime dintre subiecti provin din mediul rural.

Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu

este atractiv. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte. Cele mai importante

mutatii în profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel:

• anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar, datorata

fenomenului de migratie, în special a persoanelor de sex masculin;

• scaderea ponderii specialistilor, atât a celor care lucreaza în agricultura, cât si

a celorlalti (profesori, medici etc.);

Page 50: Motivatia invatarii si reusita sociala

48

• scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural, atât intra-generational, cât si

inter-generational. Daca pe ansamblul populatiei, migratia si-a schimbat

sensul, pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban;

• tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani prezinta, conform tuturor studiilor,

cea mai puternica mobilitate.

Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive, ofera conditii dificile de

munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere.

3,6% dintre tinerii chestionati îsi doresc, cel mai mult, ca peste 10 ani sa fie

sanatosi, 1,9% dintre ei sa fie fericiti si 1,7% dintre ei sa fie respectati.

Doar 3,1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei

afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si în acelasi

timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale.

Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este într-o continua

dezvoltare, doar 0,6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui

domeniu (inginer constructor, arhitect).

5.2. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa am…

îmi doresc cel mai mult sa am O casa 15,4% Masina 13,6% Bani 20,0% Familie 33,3% O firma personala 6,9% O viata mai buna 5,5% Sanatate 7,4% Cariera 6,8% Succes 4,4% Un loc de munca 5,2% Copii 2,6% Prieteni 1,9% Altele 0,4%

Majoritatea tinerilor investigati (33,3%) îsi doresc o familie. Cercetari recente au

demonstrat faptul ca parintii sunt într-adevar primii "profesori" ai copiilor lor. Inclusiv

cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii

din cadrul populatiei tinta. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regasi

mai târziu si în obiceiurile copiilor. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie,

în consecinta, ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara, fundamentarea

succesului si disponibilitatea de a fi întelesi. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute

Page 51: Motivatia invatarii si reusita sociala

49

de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca

pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o

familie fericita. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile,

mai echilibrate. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale.

În domeniul educatiei asistam la începutul unui proces de polarizare a populatiei:

creste atât proportia celor care ramân la nivelul educatiei primare si gimnaziale, cât si a

celor care se înscriu în învatamântul superior. Suportul oferit de sistemul educational pare

sa fie mai putin pus în valoare de tineri, acestia sprijinindu-se în continuare pe ajutorul

traditional al familiei.

20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani, 15,4% doresc o casa iar

13,6% doresc o masina. Însumând procentele ( 20%+15,4%+13,6%) reiese faptul ca

49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala

garanteaza succesul în viata. Aceste bunuri materiale care apar în procent semnificativ

(bani, casa, masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa

traiasca decent în cadrul unei societati prospere.

În România, tinerii au dificultati locative în proportie de masa. Desi statul acorda

tinerilor unele facilitati, de acestea beneficiaza în realitate mai degraba cei cu venituri

substantiale.

În procesul dobândirii statutului de autonomie sociala, tinerii se confrunta cu

dificultatile specifice unei societati în tranzitie. Politicile de tineret ar trebui sa aiba în

vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri, formarea tinerilor pentru viata precum si

sprijinirea initiativei acestora.

Doar 6,8% dintre tineri îsi doresc cel mai mult o cariera iar 6,9% o firma

personala.

Pentru integrarea socio-profesionala, gasirea unui loc de munca reprezinta primul

si cel mai important pas. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole în fata

tinerilor, printre care: insuficienta locurilor de munca, lipsa calificarii, a experientei, lipsa

relatiilor, lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca, lipsa de sansa / noroc,

nepriceperea în a cauta un loc de munca, modul în care actioneaza oficiile de munca,

dezinteresul pentru munca. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de

participare economica.

7,4% dintre tineri îsi doresc cel mai mult sanatate, 5,5% o viata mai buna, 5,2%

un loc de munca si 4,4% succes.

Page 52: Motivatia invatarii si reusita sociala

50

Foarte putini tineri ( 2,6% ) îsi doresc cel mai mult copii si doar 1,9% îsi doresc

prieteni.

Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii, este

atomizarea, restrângerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate.

5.3. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fac…

Îmi doresc cel mai mult sa fac… Afaceri 6,8% Bani 6,8% Copii 3,0% Cariera 15,7% Calatorii 7,0% Sport de performanta 4,0% Lucruri extreme, periculoase, pasionante 1,1% Munca de caritate 8,4% Politica 0,2% Spectacole, muzica, modeling 3,2%

La aceasta întrebare, cei mai multi tineri afirma ca îsi doresc cel mai mult o

cariera (15,7%) ceea ce nu concorda cu întrebarea anterioara la care doar 6,8%

mentioneaza ca îsi doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes.

8,4% dintre tinerii investigati îsi doresc cel mai mult sa se implice în activitati de

caritate.

7% doresc cel mai mult sa calatoreasca, 6,8% sa faca afaceri si 6,8% sa faca

bani.

Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1,1% lucruri extreme,

periculoase, pasionante.

De spectacole, muzica, modeling sunt puternic atrasi 3,2%, iar de politica un

numar foarte mic dintre tinerii chestionati, doar 0,2%. Participarea civica si politica a

tinerilor români este relativ scazuta.

Schimbarile radicale în sfera social-economica, politica si spirituala fac sa creasca

dificultatile cu care se confrunta tineretul, favorizând o criza acuta a constiintei valorice

individuale si ducând la erodarea, pentru unii, a unei parti din aspiratiile si mentalitatile

construite în perioada adolescentei. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a

tânarului precum si investitii psihice în scopul adaptarii tânarului la un astfel de mediu.

Page 53: Motivatia invatarii si reusita sociala

51

Tânarul poate deveni sensibil si recalcitrant la întâlnirea cu nonvaloarea,

incompetenta si din ce în ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite, interesante si

care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul. De asemenea,

tânarul poate încerca sa iasa în evidenta, sa-si creeze reputatie prin stilul personal de

participare la diferite activitati, prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de

imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele. Pe lâ nga conduitele

normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului,

nonconformismului extrem, excentricitatii - toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate

“catre toti si toate”.

Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor

raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor

referitoare la optiunile profesionale, morale, politice etc. Parintii constituie prezentele

cele mai puternice pe termen lung în timp ce colegii, prietenii sunt mai importanti

pentru comportamentul imediat.

Influenta parintilor este efectiva numai în cazurile de afectiune si respect reciproc

si este de cele mai multe ori inexistenta în lipsa acestora. Într-o societate aflata în

continua schimbare, în care reperele sociale, familiale, ierarhice au suferit mutatii,

tendinta este aceea de reîntoarcere la familie. Dar parintii, ca si societatea, se confrunta cu

o diversitate de modele si precepte educative, ei gasind din ce în ce mai greu strategii

adecvate pentru asumarea responsabilitatilor în ceea ce priveste educarea copiilor lor si

sustinerea lor pentru reusita scolara, profesionala si sociala.

Populatia tânara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile, împrejurarile,

evenimentele prin care, sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare).

Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta, caracterul dinamic

al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. Vulnerabilitatea tinerilor este

accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc, respectiv fenomene

si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si cultural-

moral-civice a tinerilor:

• zona geografica / istorica de provenienta – mai ales pentru tinerii care provin

din zonele cu o dezvoltare economica scazuta;

• calitatea vietii (nivelul de trai în familiile de provenienta);

• somajul - afecteaza negativ procesul de insertie profesionala;

• nesiguranta unui loc de munca;

• nivelul si gradul scazut de instructie si educatie;

Page 54: Motivatia invatarii si reusita sociala

52

• adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata

în ceea ce priveste specializarea;

• delincventa, criminalitatea – ca efect al disfunctiilor economice si sociale, ale

dezorganizarii vietii familiale, ale esecurilor în viata profesionala / personala,

dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si

securitate sociala;

• traficul si consumul de droguri – în continua expansiune, corelate cu tendinta

scaderii vârstei de debut si a raspândirii drogurilor tari;

• coruptia: în absenta unor modele profesionale - umane si moral-culturale

pozitive, câstiga teren comportamentul corupt.

Grupul caruia îi apartine tânarul constituie o prezenta vie, concreta, mai apropiata

decât aceea a parintilor sau a profesorilor. Adolescentul vrea sa placa grupului, sa -si

consolideze pozitia în grup, sa dinamizeze viata grupului si, de aceea, surpinde pozitia

modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare.

Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate,

deseori dupa modelul tatalui, uneori al mamei - contând si ceilalti membri ai familiei -

exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se însele ei însisi asupra

propriilor aptitudini, interese sau dorinte profesionale.

Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una

dintre problemele care îi framânta deopotriva pe parinti si pe profesori. Rolul scolii si al

familiei în viata tinerilor este considerat esential în insertia generatiilor tinere în societate,

adica în asigurarea continuitatii si înnoirii societatii umane. Este, de asemenea, scoasa în

evidenta interdependenta dintre familie si scoala, pe de o parte, si institutiile sociale

structurate, pe de alta parte. Credem ca o mare parte a tinerilor are încredere în institutia

scolii, adica în capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. În principiu, tinerii sunt

convinsi de importanta scolii în pregatirea lor intelectuala si morala, pentru viata, dar, în

realitate, ei considera ca în prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei.

Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33,8% dintre

elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si

profesionala dar 36,5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu

este interesata de modelele elevului. Un procent mare de 68,9% dintre respondenti

considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile /

concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice. Elevii care

provin din mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile în

Page 55: Motivatia invatarii si reusita sociala

53

vederea atingerii modelului ales decât cei ca re provin din mediu urban. Majoritatea

tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor

pietei muncii.

Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata; cei mai multi

dintre tineri au proiecte de viata vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea

consilierii pentru viata si cariera.

În concluzie, putem remarca drept nota dominanta, existenta unei orientari

majore spre realizare profesionala si succes, spre continuarea studiilor sau

combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca.

Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model

Acest punct are doua subpuncte:

• “Da, scoala ma ajuta…” - prin: activitati ale scolii / elemente de cultura

scolara, profesori / oameni ai scolii, diploma, cariera, continuarea studiilor,

pregatire intelectuala, educatie, cultura, pregatire pentru munca / viata,

pregatire pentru comunicare / relationare, pregatire psihica si fizica, educarea

comportamentului);

• “Nu, scoala nu ma ajuta…” - principale le motive: scoala nu este suficienta

pentru alegerea directiei în viata, trebuie completata cu altceva, poti ajunge ca

persoana model si fara a face scoala, nu ofera modele sau nu este interesata de

modelele elevului).

La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice, insatisfactii privind

oferta scolii: nu este interesanta, nu creeaza conditii pentru învatare, nu este corecta,

scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete, nu ofera sanse

de viitor, nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice, nu este interesata

de elev, viata si familia lui.

Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model

nu stiu; 0,4%

Da; 61,3%

NonR; 38,3%

Scoala nu ma ajuta sa ajung ca persoana-model

NonR; 73,1%

Nu; 26,4%

nu stiu; 0,5%

Page 56: Motivatia invatarii si reusita sociala

54

La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35,1% dintre

cei chestionati. Daca se iau în calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model

(205 respondenti) ramâne un numar de 369 (22,5%) de elevi din esantion care, desi au un

model nu îsi exprima parerea despre modul în care scoala îi ajuta sa ajunga ca persoana

model aleasa.

Procentul de non-raspunsuri în privinta factorilor de mediu scolar care

influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4,31%) la elevii esantion cu

domiciliul în mediul urban decât la cei din mediul rural (3,61%). De asemenea, luând în

considerare mediul în care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban

(4,01%) este mai ridicat decât în rural (3,50%). Fetele au un procentaj mai mic de non-

raspunsuri (3,45%) fata de baieti (4,63%), iar procentajul este mai mare la elevii din

învatamântul profesional (4,98%) decât la cei din liceu (3,70%).

Factori scolari favorizanti alegerii modelului

0%

25%

50%

75%

100%

Membriifamiliei

Prieteni,colegi

Profesori Vedete deteleviziune

Sportivi Oameni deafaceri

Oameni decultura

Oamenipolitici

Alte

Pregatirea pentru viata

Asigura sansa la educatie

Pregatirea pentru viata

Asigura sansa la educatie

Factori scolari defavorabilialegerii modelului

0,0%

25,0%

50,0%

75,0%

100,0%

Membriifamiliei

Prieteni,colegi

Profesori Vedete deteleviziune

Sportivi Oameni deafaceri

Oameni decultura

Oamenipolitici

Alte

Nu ofera modele

Poti ajunge ca persoanamodel si fara a face scoala

Scoala trebuie completat cualtceva

Alte

Page 57: Motivatia invatarii si reusita sociala

55

Doar 19,1% din elevi declara ca scoala îi ajuta prin activitati / elemente de cultura

scolara. Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea

perceputa ca fiind extrem de scazuta, doar 3,9% din subiecti declarând ca simt o astfel de

influenta.

Diploma, cariera, continuarea studiilor, chiar cumulate sunt percepute doar de

3,5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model.

Un procent de 33,8% percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata

sociala si profesionala. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor

date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala, educatie, cultura (23,5%), pregatire

pentru munca /viata (1%), pregatire pentru comunicare / relationare (1,2%), pregatire

psihica si fizica (6,5%) si educarea comportamentului (1,6%). Foarte mici sunt procentele

de respondenti care considera scoala ca fiind importanta în pregatirea lor pentru munca /

viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model.

Spre deosebire de primul sub-punct, la cel de-al doilea foarte putini elevi (1,8%)

nu au stiut ce sa raspunda.

Un procent mare (36,3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera

modele sau nu este interesata de modelele elevului.

În privinta opiniilor critice, insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de

respondenti sunt foarte mari, un procent de 68,9% considerând ca scoala nu are legatura

cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33,1%) si ca nu este centrata pe elev

si pe nevoile / interesele lui specifice (35,8%).

Destul de multe raspunsuri (32,7%) nu au putut fi încadrate în grila si au fost

considerate la “altele”.

S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se

refera la modelul ales. Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din

esantion considera ca scoala îi ajuta sa-si atinga modelul în principal prin activitati /

elemente de cultura scolara (19,6%), pregatire intelectuala, educatie, cultura (27,5%),

pregatire psihica si fizica (10.9%). Cei mai putini (0,4%) considera ca pot ajunge ca

modelul ales din familie prin diploma. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta pe tineri

sa-si atinga acest model.

Un procent de 26,9% considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din

rândul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala, educatie, cultura. Nici unul

dintre subiecti nu considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma,

cariera, continuarea studiilor, pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru

Page 58: Motivatia invatarii si reusita sociala

56

comunicare / relationare. Un procent de 83,3% considera ca activitatile din scoala

(cumulat procentajele de la pregatire intelectuala, educatie, cultura, pregatire pentru

munca / viata, pregatire psihica si fizica , educarea comportamentului) îi ajuta sa ajunga

ca modelul ales.

În cazul alegerii modelului din rândul profesorilor cele mai mari procentaje

indica faptul ca scoala îi ajuta prin pregatire intelectuala, educatie, cultura (31,5%),

respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. Doar 4% considera ca profesorii

îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul profesorilor.

În cazul în care modelul ales este din rândul vedetelor TV, un procent de 23,55 %

considera ca pregatirea intelectuala, educatia, cultura oferite de scoala îi ajuta sa ajunga ca

modelul., iar cei mai putini (1,2%) considera importanta educarea comportamentului.

Daca modelul ales este din rândul sportivilor, profesorii influenteaza cel mai

putin atingerea modelului (doar 2,2%) si doar 3,4% din elevii din esantion considera ca

scoala le asigura sansa de a atinge acest model. Totusi 52,8% dintre elevi considera ca

prin activitati ale scolii pot atinge modelul.

Influenta profesorilor este extrem de redusa în cazul în care modelul este ales din

rândul oamenilor de afaceri , doar 2,2% din elevii esantionului percepând o astfel de

influenta. Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca

oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge

om de afaceri.

În cazul alegerii modelului din rândul oamenilor de cultura acelasi procentaj

(23,8%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara

si respectiv pregatire intelectuala, educatie, cultura. Influenta profesorilor este perceputa

în acest caz ca fiind importanta de 4,8% dintre elevi (acelasi procentaj ca în cazul

pregatirii psihice si fizice oferite de scoala).

Daca modelul ales este din rândul oamenilor politici acelasi procentaj (23,5%)

considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara, respectiv

prin pregatire intelectuala, educatie, cultura. Nici unul dintre elevii care si-au ales un

astfel de model nu considera ca scoala îl ajuta prin pregatire pentru comunicare /

relationare.

Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului în patru mari

categorii:

• pregatirea pentru viata sociala si profesionala - pregatire pentru munca / viata

(pregatire intelectuala, educatie, cultura);

Page 59: Motivatia invatarii si reusita sociala

57

• pregatire pentru comunicare (relationare, pregatire psihica si fizica, educarea

comportamentului);

• asigurarea sanselor la educatie(diploma, cariera, continuarea studiilor);

• profesori / oameni ai scolii, activitati ale scolii/elemente de cultura scolara.

Cel mai mare procent (83,3%) considera pregatire pentru viata sociala si

profesionala ca fiind importanta în cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni.

Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si în cazul

alegerii altor modele (membrii familiei, profesori, vedete TV, sportivi, oameni de

cultura), în cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%.

Procente foarte mici (sub 9%) se înregistreaza la asigurarea sansei în educatie (diploma,

cariera, continuarea studiilor), iar în cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau

oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera, sub acest aspect ca

scoala favorizeaza alegerea modelului.

Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favorizând alegerea

modelului, indiferent care ar fi acest model.

Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) în mediu rural

apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului decât colegii

lor din mediu urban.

Insatisfactii privindoferta scolii:

5,5%

19,6%

32,9%

36,9%

5,0%

Nu este interesanta

Nu ofera sanse

Nu ofera informatii utile

Nu este centrata pe elev

Nu este interesata de elev

Page 60: Motivatia invatarii si reusita sociala

58

În privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel

mai mare, 36,9%, îl înregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe

nevoile/interesele lui specifice, iar procentul este crescut si de cei care spun, mai simplu

ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5,5%). Dintre respondenti 32,9% considera

ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete.

Procentaje semnificative (19,6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera

sanse pentru viitor. 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de

elev, de nevoile lui specifice.

În opinia a 36,35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este

interesata de modelele lor, iar 25,45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie

completata cu altceva) pentru a reusi în viata.

Daca modelul ales este din rândul oamenilor de afaceri 20,6% dintre elevi

considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala, iar daca

modelul este din rândul oamenilor politici 10,0% considera ca pot atinge modelul fara a

face scoala.

Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu

ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor.

Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rândul colegilor / prietenilor sau

din rândul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala.

S-a încercat realizarea unor grupari în cadrul variantelor de raspuns care sa

permita opinii pro si contra unor aspecte.

DA, prin NU, deoarece Activitati ale scolii/elemente de cultura scolara

Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala

Profesori/oameni ai scolii Nu ofera modele, nu este interesata de modelele elevului

Asigura sansa la educatie (diploma, cariera, continuarea studiilor)

Scoala nu este suficienta, trebuie completat cu altceva

Pregatirea pentru viata sociala si profesionala Scoala nu are legatura cu viata reala/nu ofera informatii utile/concrete

În privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile

elevilor din esantion sunt favorabile în ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru

viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu

are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de

cultura scolara (312 opinii favorabile, fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca

persoana model si fara a face scoala).

Page 61: Motivatia invatarii si reusita sociala

59

Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile în ceea ce priveste rolul pe care

îl au profesorii pentru a ajunge ca persoana model, în timp ce 201 considera ca scoala nu

ofera modele si nu este interesata de modelele elevului.

Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este

suficienta, trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi, opinii favorabile (legate

de oportunitatile oferite de scoala privind cariera, diploma, continuarea studiilor) sunt

exprimate doar de 57 din elevii din esantion.

În general, indiferent de tipul unitatii, localizarea ei (mediu urban sau rural) sau

sexul elevilor din esantion, influenta profesorilor în alegerea modelului este perceputa

ca fiind extrem de scazuta. Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte

mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.

Daca modelul ales este din rândul colegilor / prietenilor, subiectii considera în

procentaj foarte mare (83,3%) ca scoala îi pregateste pentru viata sociala si profesionala

pentru a-si atinge modelul. Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca

model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional

similar cu acesta. Educarea comportamentului în scoala este perceputa în cazul alegerii

acestui model mai importanta decât pentru alte modele alese. O situatie interesanta apare

în acest caz, 75% declarând ca scoala nu ofera modele, nu este interesata de modelele

elevului.

În cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii în privinta alegerii modelului

un procent destul de mare de raspunsuri (32,7%) au fost încadrate la categoria alte

raspunsuri. Aceasta poate rezulta din neîntelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea

sa-si exprime opiniile în raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca

model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. Unii dintre subiecti au

raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta.

În cazul în care modelul ales este din rândul oamenilor de cultura nici unul din

elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îi ajuta sa -si

atinga modelul prin diploma, cariera, continuarea studiilor, pregatire pentru munca / viata

sau pregatire pentru comunicare / relationare. Toti elevii care si-au ales un astfel de model

considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales.

Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si

profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana

model este mai mare decât numarul de raspunsuri nefavorabile. În cazul rolului jucat de

Page 62: Motivatia invatarii si reusita sociala

60

profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri

nefavorabile este mai mare decât al celor favorabile.

Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata

Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat. S-a cerut

elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul în

viata, dincolo de modulul ales. Rezultatele sunt înfatisate în tabelul de mai jos.

Mult Putin Deloc NonR Medie

Punctaj 2p 1p 0p 1. Profesori 39,8% 44,6% 13,5% 2,1% 1,27 2. Disciplinele scolare 46,2% 39,9% 11,3% 2,6% 1,36 3. Activitati extrascolare 34,4% 39,1% 23,8% 2,7% 1,11 4. Lucrurile învatate 66,7% 22,8% 8,5% 2,1% 1,59 5. Diploma obtinuta 59,1% 27,7% 11,4% 1,8% 1,49 6. Dirigentia 24,3% 41,9% 31,1% 2,7% 0,93 7. Conducerea scolii 18,2% 35,2% 43,4% 3,1% 0,74 8. Consiliul elevilor 15,1% 27,8% 53,8% 3,3% 0,60 9. Consiliere si orientare 23,1% 36,9% 36,5% 3,5% 0,86 10. Altele 35,9% 37,0% 23,3% 3,9% 1,13

Plasarea pe primele locuri a ”lucrurilor învatate în scoala” releva – prin corelatie

cu raspunsurile la ceilalti itemi9 - ca elevii sunt în general deschisi învatarii si considera în

majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului în viata.

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0

Alte

Consiliul elevilor

Conducerea scolii

Consiliere si orientare

Dirigentia

Activitati extrascolare

Profesori

Disciplinele scolare

Diploma obtinuta

Lucrurile învatate

Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin:

Page 63: Motivatia invatarii si reusita sociala

61

Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii, care este

implementata în viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar „retete de

succes” pentru aplicarea lucrurilor învatate în afara contextului institutional al ultimilor

ani de scoala.

Scoala este numai una dintre institutiile care promoveaza valorile, fiind însa cea

care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru în mod

constient si programatic, având misiunea explicita de a forma noile generatii pentru

progresul social si economic. Rezultatele releva faptul ca sistemul românesc de

învatamânt este pus în prezent în situatia de a-si formula, mai mult decât oricând, optiuni

valorice clare si reale. Realitatea sociala a începutului de mileniu este tot mai diferita fata

de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice.

9 În special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala.

Opinii privind factorii scolari

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

1,8

urban (D)

rural (D)

Opinii privind factorii scolari

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

1,8

urban (S)

rural (S)

Opinii privind factorii scolari

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

1,8

liceu

inv.prof.

Opinii privind factorii scolari

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

1,8

masculin

feminin

Opinii privind factorii scolari

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

1,8

sc.gen./prof

liceu

universitar

Page 64: Motivatia invatarii si reusita sociala

62

În era informatiei si în societatea cunoasterii, scolile sunt fortate - pentru a-si

putea realiza misiunea - sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea

scolii la noile realitati sociale în care sunt plasati elevii si în care vor fi obligati sa se

integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare. Dupa cum arata si studiul de fata,

individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta în

vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune

schimbarea modului în care scoala îsi organizeaza activitatea. Omul începutului de

mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de

munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor, de schimbarea relatiilor

de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor. Familiile sunt

configurate diferit10, oamenii se muta mai des dintr-un loc într-altul, ia r societatea trece de

la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii. Din punct

de vedere politic si civic, individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii

în planul libertatii, egalitatii si moralei într-un context aproape total diferit fata de

perioadele anterioare de dezvoltare sociala. Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei

motivatii reale pentru învatarea pe parcursul vieti. Ea va forma persoane capabile sa

utilizeze o baza de informatii tot mai larga si, totodata, apte sa se adapteze flexibil la noi

medii si conditii în care vor trebui sa devina fie competitori de succes.

Începutul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde în toate planurile

existentei sociale, care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ

si formativ moral de catre educatia publica, pentru ca noile generatii sa devina capabile sa

stapâneasca accelerarea dezvoltarii.

Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala

Dupa Revolutie, activitatea de informare, orientare si consiliere a carierei a fost

relansata, atât sub aspect normativ – prin prevederile cuprinse în Legea Învatamântului

nr.84/1995 – cât si operational, prin activitatea efectiva a centrelor înfiintate în scoli, a

profesorilor consilieri si a psihologilor angajati în sistemul scolar. Mai mult decât atât, în

Curriculum-ul National pentru învatamântul preuniversitar s-a introdus o noua arie

curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost

introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III), module menite sa le

10 Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale.

Page 65: Motivatia invatarii si reusita sociala

63

ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si

socio-profesionala.

Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si

profesionale în scopul gasirii unui loc de munca, a rezolvarii problemelor psiho-afective,

a celor de comunicare. Învatarea în sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a

învata pentru a sti sa faci si nu a învata pentru a sti.

Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre: Total

Diriginte 43,0% Psiholog 14,1% Alte persoane sau institutii 16,5% Nu stiu 12,2% Nu am beneficiat de consiliere în scoala 19,2% NonR 43,0%

Rezultatele obtinute la itemul nr. (8) indica, însa, mari probleme legate de

desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre

subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat

de consiliere în scoala (aproape 20%).

1

Diriginte

Nu ambeneficiat deconsiliere in

scoala

05

10152025303540

45 Diriginte

Psiholog

Alte persoane sauinstitutii

Nu stiu

Nu am beneficiat deconsiliere in scoala

Dupa cum vedem în reprezentarea grafica de mai sus 11, cele mai semnificative

scoruri la acest item releva faptul ca în scoala dirigintele a realizat consilierea si

orientarea în cea mai mare masura. Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta

activitate ramâne neacoperita de nici o institutie: 19,2% dintre elevi nu au beneficiat

11 Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar, fara a se include în reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total).

Page 66: Motivatia invatarii si reusita sociala

64

vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pâna la terminarea

liceului.

În conditiile economiei de piatã scoala ar trebui sã se constituie într-un furnizor de

servicii educationale, care sã vizeze mult mai direct si explicit decât în psrezent,

pregãtirea elevilor pentru via tã, având o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala.

Accentul în orientarea si consilierea elevilor trebuie sã fie pus pe facilitarea

integrãrii în via ta socialã, dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si

abandonului scolar. Motivatia învãtãrii trebuie de asemenea bine conturatã si abordatã din

perspectiva elevului. Consilierea duce la dezvoltarea psihicã si face posibilã auto-

evaluarea potentialului elevului, fãcându-l sã înteleagã ce sanse are pe pia ta muncii,

ajutându-l sã discearnã între ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede cã i s-ar potrivi.

Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei

care desfasoara activitatea de orientare si consiliere:

• Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare

desfasurarii acestei activitati.

• Insuficienta comunicare si colaborare între diferitele servicii implicate în

domeniul orientarii, informarii si consilierii.

• Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere.

• Carentele cadrului legislativ – înca insuficient centrat pe prioritatile si cererile

clientilor ce apeleaza la aceste servicii.

• Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national, european si

international.

Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr. (9) care

se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a

deciziilor pe care le-au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare.

Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata Din totalul raspunsurilor

1 Influenta foarte mare - orientare in viata 21,8% 2 Continuarea studiilor 2,1% 3 Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) 1,5% 4 Distinctia intre valori si non -valori 5,8% 5 Autocunoastere 3,9% 6 Confirmarea unor realitati cunoscute din familie 0,6% 7 Stima de sine 0,3% 8 Insatisfactie 7,9% 9 Nici un impact 16,3% 10 Nu am beneficiat de consiliere 9,1% 11 Nu stiu 32,9%

Page 67: Motivatia invatarii si reusita sociala

65

In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii

scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este, din

pacate, destul de mic în comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de

catre factorii de decizie - numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta

consiliere are o influenta foarte mare , oferind o posibila orientare în viata si cariera. La

polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact – 16,3% - si cei

care nu au beneficiat de consiliere - 9,5%. La acestia se adauga cei care raspund ca “nu

stiu” (unii respondenti releva clar ca “nu stiu” despre ce este vorba atunci când sunt

întrebati de consiliere si orientare). Numarul semnificativ al celor care “nu stiu” ce impact

are consilierea în alegerile lor de viata – 32.9% - releva o slaba vizibilitate si o confuzie

alarmanta privind aceasta activitate.

Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru

continuarea studiilor doar de catre 2,1% dintre cei chestionati, un procent extrem de

redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara. Pe 5,8% dintre

elevi îi ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3,9% considera ca-i

ajuta în procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii. Un procent de 0,3% dintre cei

chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces, în timp ce 7,9%

îsi exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara.

Se constata ca un procent de 9,1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu,

iar 32,9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra

constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat. Dintre cei chestionati, 0,86%

considera ca acest serviciu oferit elevilor, ca exponent al scolii, îi ajuta sa aiba succes în

viata, în timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36,5%) si al celor

care sustin ca sunt ajutati în mica masura (36,9%) sunt destul de ridicate.

Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra

constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre

importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si

realitatea existenta în teren, la nivelul scolii, acolo unde de fapt toate reglementarile

teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta. Acest fapt duce la concluzia ca legislatia în

domeniu nu este suficienta, iar în unele situatii exista disfunctionalitati si, în general, se

remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati.

Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca

având un rol important în consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre

psiholog (numai 14,1%). Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti în acest

Page 68: Motivatia invatarii si reusita sociala

66

domeniu, care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina în

întâmpinarea nevoilor lor. Desi în prezent în fiecare judet al tarii exista un cabinet de

consiliere si orientare în care îsi desfasoara activitatea (în medie) 300 de practicieni,

numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara, dotarile materiale nu

corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu, iar profesorii-consilieri nu sunt

stimulati material în suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura

activitatea în bune conditii.

Totodata, se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile, nu sunt destul de

popularizate, calitatea formatorilor fiind uneori deficitara. Se impune diversificarea

serviciilor oferite si a domeniilor abordate, fiind necesara o situare a acestora mai aproape

de beneficiarul - elev, ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala

ci si o consiliere psihologica, atât de necesara tinerilor.

Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie într-un proces care sa se

deruleze de-a lungul întregii scolaritati si mai ales la sfârsitul unei etape de studii, cu

mijloace moderne supuse unui proces de adaptare, de modernizare si integrate noilor

continuturi ale învatamântului conturate de curriculum-ul national.

Înfiintarea unui serviciu privat în acest domeniu ar putea fi raspunsul atâtor

asteptari si solicitari înregistrate de catre ambele parti, prestator – beneficiar, pentru ca

doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient în îndeplinirea

sarcinii încredintate si atingerii scopului propus.

Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal

Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul

foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul “modelului de rol” pe care îl

au în viata este datorat scolii. Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in

alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social. Un

“Nu” categor ic este marcat de 24, 8 % dintre subiecti, dar ceea ce este îngrijorator în

egala masura este procentul celor care “Nu pot aprecia” daca modelul lor are succes

datorita scolii si educatiei 40.5%.

Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei

de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de

1,5%, dar cei care nu pot aprecia rolul scolii în succesul modelului lor este alarmant de

Page 69: Motivatia invatarii si reusita sociala

67

mare daca se ia în considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un

rol în succesul modelului lor de urmat.

Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului demn

de urmat, procentul celor care “nu stiu sa raspunda”12 releva o confuzie profunda privind

alegerile din planul valorilor, a directiei de viata. Minoritatea de 33,2%, care afirma ca

scoala are un rol în atingerea succesului în viata nu poate schimba situatia

majoritatii raspunsurilor, care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care încheie

cel mai important si larg segment de scolarizare - învatamântul preuniversitar –

plaseaza scoala pe un loc marginal, paralel cu nevoile vietii reale, cu cerintele sociale

si cu nevoile individuale. Scoala nu reprezinta pentru tinerii din România, care intra

acum pe piata fortei de munca sau în segmentele de scolarizare superioare, un garant al

succesului, al atingerii telurilor pe care si le -au fixat.

Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie,

beneficiara directa a tuturor schimbarilor din învatamântul românesc al ultimilor 15 ani:

daca nu asigura succesul si împlinirea catre care tinde tânarul, scoala are un rol pur

formal si o functie sociala neclara.

12 Dar refuza optiunea lipsei de raspuns.

Succesul modelului meu se datoreaza scolii

DA; 33,2%Nu pot

aprecia; 40,5%

NonR; 1,5%

NU; 24,8%

Page 70: Motivatia invatarii si reusita sociala

68

Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu

privire la institutia scolara, fiind evident ca sunt necesare interventii urgente atât la nivelul

culturii organizationale a scoli, dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale.

Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si întelegere a elementelor care

concura în atingerea succesului si împlinirii de catre tineri, dar ordinea alegerilor operate

de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor

Itemul (11): motivele succesului modelului personal

Întrebarea de la acest item încearca – prin combinatie cu precedenta - identificarea

perceptiei elevilor în legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din

partea persoanei aleasa ca model. Aceasta perceptie poate furniza informatii importante

atât în legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de

perspectiva, cât si privind cerintele legate de îndeplinirea acestor aspiratii si oferta

propriului context.

Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise, evitându-se sugerarea unor

posibile alternative de raspuns. Sinteza raspunsurilor s-a realizat în trei faze. În prima

faza, pe baza unui esantion reprezentativ, s-au analizat raspunsurile primite si s-au

identificat 10 categorii principalele în care se pot încadra raspunsurile, fiecarei categorii

asociindu-i-se mai multe subcategorii. A doua faza a constat în codificarea tuturor

raspunsurilor primite, în functie de categoriile si sub-categoriile identificate. A treia faza,

cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite, a permis obtinerea unei viziuni de

ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale

raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare.

Trebuie mentionat înca de la început faptul ca, în general, elevii percep succesul

modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la

identificarea unuia singur, oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de

raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe

care o considera ca fiind un model de succes).

Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite, în functie de persoanele alese ca

modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobândirea succesului,

scoate în evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora, multe

raspunsuri fiind concentrate atât asupra unor categorii de modele, cât si asupra unor

factori de succes. Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor, axa asociata numarul de

Page 71: Motivatia invatarii si reusita sociala

69

raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii

considerati ca au contribuit la dobândirea succesului). Astfel, modelele cele mai vizate

sunt vedetele de televiziune, urmate de membrii de familie, sportivii si oamenii de afaceri,

iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor

modele, împreuna cu numarul de raspunsuri în care apar, sunt:

• în cazul vedetelor de televiziune - aspectul fizic (235) , trasaturile de personalitate

(188), educatia (119), valorificarea oportunitatilor (115), urmarirea unui scop în

viata (87), munca (79);

• în cazul membrilor de familie - trasaturile de personalitate (96), educatia (71);

• în cazul sportivilor – munca (64), aspectul fizic (64), trasaturile de personalitate

(58);

• în cazul oamenilor de afaceri – valorificarea oportunitatilor (69).

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

3

57

9

40

90

140

190

240

Factori

Modele

Raspunsuri privind modelele si factorii de succes

123456789

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 - Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Page 72: Motivatia invatarii si reusita sociala

70

Principalele aspecte, considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea

succesului de catre modelul ales, enumerate în ordinea descrescatoare a mentionarii

acestora în cadrul raspunsurilor, sunt urmatoarele:

Factor considerat ca a condus catre dobândirea succesului Ponderea aparitiei factorului printre

raspunsurile elevilor Trasaturi de personalitate 28,5%

Înfatisare/aspect fizic 25,7%

Valorificare oportunitati /sanse 18,8%

Pregatire/educatie 18,7%

Munca 15,2%

Existenta unui scop în viata 14,6%

Conditii /resurse disponibile 6,4%

Caracteristica stimulativa a activitatii 5,3%

Sprijin extern 4,7%

Altele 3,6%

Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri în legatura cu aspectele care au

condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6,5%.

Analiza raspunsurilor primite scoate în evidenta faptul ca trasaturile de

personalitate sunt considerate ca având un rol foarte important în obtinerea succesului,

ocupând primul loc în cadrul raspunsurilor primite, fiind mentionate de 508 de ori de

catre cei 1784 de elevi, care au declarat ca exista o persoana considerata model de

succes. Trasaturile de personalitate au aparut în cadrul raspunsurilor elevilor sub forma

0 5 0 1 0 0 1 5 0 2 0 0 2 5 0 3 0 0 3 5 0 4 0 0 4 5 0 5 0 0 5 5 0

Succesul se datoreaza

Trasaturilor de personalitate

Aspectului fizic

Valorificarii unei oportunitati Pregatirii / educatiei

Muncii

Scopului propus in viata

Conditiilor / resurselor

Caracteristicii stimulative a activitatii Sprijinului extern

Page 73: Motivatia invatarii si reusita sociala

71

diferitelor enunturi, precum: încredere în sine, ambitie, perseverenta, vointa, hotarâre,

curaj, rabdare, sociabilitate, orgoliu, diplomatie, personalitate, caracter puternic, simt al

umorului, inteligenta, talent, preocupare privind adevarul, credinta, cinste, bunatate,

disponibilitate pentru ajutor.

Ponderea trasaturilor de personalitate fata de ponderile altor factori considerati ca au

contribuit la succesul modelului ales

0.05.0

10.015.020.025.030.035.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes,

pondere a trasaturilor de personalitate variaza între minim 14,8% si maxim 29,7%. Pe

baza acestei ponderi, modelele se pot grupa în urmatoarele categorii:

• prieteni sau colegi (29,7%);

• categoria alte modele (24,9%);

• membrii de familie (23,8%);

• oameni politici (23,3%);

• profesorii (20,5%);

• vedetele de televiziune (19,1%);

• sportivii (18,1%);

• oamenii de cultura (16,7%);

• oamenii de afaceri (14,8%).

Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele:

vedete de televiziune (37%), membrii familiei (18,9%). sportivi (11,4%).

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 74: Motivatia invatarii si reusita sociala

72

Aspectul fizic ocupa al doilea loc, în ordinea factorilor considerati ca fiind

determinanti în dobândirea succesului, acesta aparând de 459 ori în cadrul raspunsurilor

celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes.

Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul

modelului ales

0.0

5.010.0

15.020.0

25.030.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Comparativ cu alti factori, ponderea acordata aspectului fizic variaza în functie de

modelul ales, fiind cuprinsa între 10,5% si 23,9%, pentru primele 8 categorii de persoane

considerate ca modele de succes. În cazul categoriei alte modele, aceasta pondere este de

2,8%. Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobândirea

succesului, comparativ cu ceilalti factori, se pot face urmatoarele grupari, în functie de

valoarea procentelor asociate modelelor:

• vedetele de televiziune (23,9%);

• sportivii (20%);

• oamenii de cultura (20%);

• prietenii (18,9%);

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici

Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de personalitate, în functie de modelul ales

0.05.0

10.015.020.025.030.035.040.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Page 75: Motivatia invatarii si reusita sociala

73

• oamenii de afaceri (18,6%);

• oamenii politici (15%);

• membrii de familie (13,6%);

• profesorii (10,5%).

Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic, în functie de modelul ales

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

În cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic, cel mai adesea acest factor este

considerat ca fiind important în cazul vedetelor de televiziune (61,2%), sportivilor

(13,9%), membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10,7%).

Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al

treilea loc ca importanta, în ordinea factorilor mentionati de elevi ca având un rol

important în obtinerea succesului de catre modelul ales. Cei 1784 de elevi, care au

specificat o persoana ca reprezentând un model de succes, au inclus de 335 de ori acest

factor, printre raspunsurile lor. Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute în

viata este exprimata ca atare, sau prin diferite enunturi, cum ar fi: sclipire la momentul

potrivit, a fi descurcaret, abilitate, valorificarea spiritului întreprinzator.

Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul

modelului ales

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cent

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 76: Motivatia invatarii si reusita sociala

74

Comparativ cu alti factori, ponderea valorificarii oportunitatilor variaza în plaja 5-

26%, modelele putând fi grupate în functie de aceasta pondere în urmatoarele categorii:

• oamenii de afaceri (26,2%);

• oamenii de cultura (16,7%);

• categoria alte modele (15.8%);

• membrii de familie (13,4%);

• oamenii politici (13,3%);

• vedetele de televiziune (11,7%);

• prieteni sau colegi (10,8%);

• sportivi (10,6%);

• profesori (5,3%).

Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea oportunitatilor, în functie de modelul ales

0.05.0

10.015.020.025.030.035.040.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cent

Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar în special în asociere cu

urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34,3%), oamenii de afaceri

(20,6%), membrii de familie (16,1%), sportivii (10,1%).

Urmatorul loc, în cadrul factorilor considerati ca fiind importanti în asigurarea

succesului modelului ales, îl ocupa pregatirea sau educatia, cu un numar de 333 aparitii

printre raspunsurile celor 1784 de elevi, care au dat un raspuns nenul la itemul privind

existenta modelului de succes. Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin

enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei, dobândirea si valorificarea

competentelor, existenta conditiilor necesare pregatirii, etc.

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 77: Motivatia invatarii si reusita sociala

75

Ponderea pregatirii sau educatiei fata de ponderile altor factori considerati ca au

contribuit la succesul modelului ales

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea

succesului persoanelor alese ca model, ponderea pregatirii sau educatiei variaza între 6%

si 21%. Modelele pot fi grupate în functie de aceasta pondere astfel:

• profesorii (20,5%);

• oamenii politici (19,2%);

• membrii de familie (17,6%);

• categoria alte modele (16,9%);

• prieteni sau colegi (16,2);

• oamenii de cultura (13,3%);

• vedetele de televiziune (12,1%);

• sportivii (7,2%);

• oamenii de afaceri (6,8%).

Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire sau educatie, în functie de modelul ales

0.05.0

10.015.020.025.030.035.040.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate în special cu vedetele

de televiziune (35,7%), membrii de familie (21,3%) si profesorii (11,7%).

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 78: Motivatia invatarii si reusita sociala

76

Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la

dobândirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori,

în cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model,

ocupând locul al cincilea. În cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o

mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina,

seriozitate, sacrificii, etc.

Ponderea muncii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului

ales

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese,

munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate

muncii în raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele

categorii:

• sportivii (20%);

• oamenii de cultura (13,3%);

• profesorii (13,2%);

• categoria alte modele (1,3%);

• prieteni sau colegi (10,8%);

• oameni politici (10,8%);

• membrii de familie (10,7%);

• vedetele de televiziune (8%);

• oamenii de afaceri (7,2%).

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 79: Motivatia invatarii si reusita sociala

77

Distributia raspunsurilor referitoare la munca, în functie de modelul ales

0.05.0

10.015.020.025.030.035.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobândire a succesului, sunt

concentrate în special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si

membrilor de familie (15,9%).

Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop în viata reprezinta un alt

factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de

ori. Referirile legate de urmarirea unui scop în viata sunt exprimate ca atare, sau sub

forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra

viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona

în cunostinta de cauza.

Ponderea scopului în viata fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul

modelului ales

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Comparativ cu alti factori mentionati în legatura cu succesul persoanelor alese ca

model, referirile privind scopul în viata au ponderi cuprinse între 5% si 16%. În functie de

aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate în urmatoarele categorii:

• categoria alte modele (15,3%);

• profesorii (13,7%);

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 80: Motivatia invatarii si reusita sociala

78

• membrii de familie (12,2%);

• oamenii de afaceri (12,2%);

• oamenii de cultura (10%);

• vedetele de televiziune (8,9%);

• oamenii politici (8,3%);

• sportivii (7,5%);

• prieteni sau colegi (5,4%).

Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea unui scop în viata, în functie de modelul ales

0.05.0

10.015.020.025.030.035.040.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

În cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop în viata, ponderi mai mari

sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor

de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor

(9,2%).

Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul

modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lânga

exprimarile ca atare, în aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele

modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior,

existenta unei averi, sprijinul moral, educatia primita, reclama care s-a realizat în jurul

persoanei aleasa ca model.

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 81: Motivatia invatarii si reusita sociala

79

Ponderea conditiilor si resurselor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit

la succesul modelului ales

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

În comparatie cu alti factori, conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate

procente cuprinse între 2,8% si 8,4%. Pe baza acestor procente, modelele se pot grupa în

urmatoarele categorii:

• oamenii de afaceri (8,4%);

• prietenii sau colegii (8,1%);

• sportivii (4,4%);

• vedetele de televiziune (4,3%);

• membrii de familie (4,2%);

• oamenii politici (4,2%);

• oamenii de cultura (3,3%);

• profesorii (3,2%);

• categoria alte modele (2,8%).

Distributia raspunsurilor referitoare la existenta conditiilor sau resurselor necesare, în functie

de modelul ales

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 82: Motivatia invatarii si reusita sociala

80

Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost în

general legate de vedetele de televiziune (36,5%), oamenii de afaceri (19,1%), membrii

de familie (14,8%) si sportivii (12,2%).

Caracteristica stimulativa a activitatii, reprezinta un alt factor considerat

importat în dobândirea succesului de catre modelele alese, regasindu-se în 94 de

raspunsuri. În aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea

activitatii, realizarea de lucruri iesite din comun, atractivitatea domeniului sau activitatii.

Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii fata de ponderile altor factori considerati ca au

contribuit la succesul modelului ales

0.0

2.0

4.06.0

8.010.0

12.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

Comparativ cu alti factori, caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente

între 0 si 11,1%. Pe baza acestor procente, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele

categorii:

• profesorii (11,1%),

• categoria alte modele (6,8%);

• oamenii de cultura (6,7%);

• sportivii (6,3%);

• vedetele de televiziune (2,4%);

• oamenii de afaceri (2,3%);

• membrii de familie (2%);

• oamenii politici (0,8%);

• prietenii sau colegii (nici o asociere).

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 83: Motivatia invatarii si reusita sociala

81

Distributia raspunsurilor referitoare la caracteristica stimulativa a activitatii, în functie

de modelul ales

0.05.0

10.015.020.025.030.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

În cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii, majoritatea

elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25,5%), profesori (22,3%),

sportivi (21,3%), categoria alte modele (12,8%).

Sprijinul extern , acordat în afara familiei, de catre colegi, anturaj, sau prin

diverse relatii, este de asemenea considerat, un factor important în dobândirea succesului

de catre persoanele alese ca model, fiind mentionat de 84 de ori.

Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul

modelului ales

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

În comparatie cu alti factori, sprijinul extern are asociate procente cuprinse între 0

si 5%. În functie de aceste procente, modelele pot fi grupate în urmatoarele categorii:

• oamenii politici (5%);

• vedetele de televiziune (4,1%);

• sportivii (3,8%);

• categoria alte modele (3,4%);

• oamenii de afaceri (3%);

• profesorii (2,1%);

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Page 84: Motivatia invatarii si reusita sociala

82

• membrii de familie (2%);

• prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere).

Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul extern, în functie de modelul ales

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model

Pro

cen

t

În cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern, vedetele de televiziune

reprezinta 47,6% din totalul raspunsurilor, fiind urmate de sportivi cu 14,3%, oamenii de

afaceri si membrii de familie cu 9,5%.

În continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au

contribuit la succesul modelului ales, asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul membrilor de familie

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Factori

12345678910

În cazul membrilor de familie , cea mai importanta contributie la succesul

acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23,8%) si educatiei sau

pregatirii (17,6%), în timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt

percepute a fi contribuit într-o mica masura (2%)

Codificare modele 1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 - Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Page 85: Motivatia invatarii si reusita sociala

83

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul prietenilor sau colegilor

0.05.0

10.0

15.020.025.0

30.035.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Factori

12345678910

Perceptia privind factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre

prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29,7%),

aspectul fizic (18,9%) si educatia sau pregatirea (16,2%), iar factori precum caracterul

stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot

asigura succesul acestor modele.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul profesorilor

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Factori

12345678910

Succesul profesorilor este perceput ca fiind, în special, rezultatul educatiei sau

pregatirii si trasaturilor de personalitate, fiecare cu câte un procent de 20,5%, sprijinul

extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2,1%).

Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 - Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 - Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Page 86: Motivatia invatarii si reusita sociala

84

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul vedetelor de televiziune

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Factori

12345678910

În cazul vedetelor de televiziune , factorii care sunt considerati ca au avut o

contributie importanta sunt aspectul fizic (23,9%) si trasaturile de personalitate (19,1%),

cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2,4%).

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul sportivilor

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Factori

12345678910

Perceptia privind succesul sportivilor scoate în evidenta urmatorii factori ca fiind

importanti: munca si aspectul fizic, ambele cu o pondere de 20%, si trasaturile de

personalitate, cu o pondere de 18,2%.

Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 - Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 - Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Page 87: Motivatia invatarii si reusita sociala

85

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de afaceri

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Factori

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Factorii cei mai importanti, considerati de catre elevi ca au contribuit în mare

masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor

(26,2%), aspectul fizic (18,6%) trasaturile de personalitate (14,8%) si existenta unui scop

în viata (12,2%). Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2,3%) sunt

factorii mentionati cel mai putin.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de cultura

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Factori

1

23

4

56

7

89

10

Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic

influentat de factori precum: aspectul fizic (20%), valorificarea oportunitatilor si

trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16,7%), educatiei si munci (cu procente de

13,3%). Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru

oamenii de cultura.

Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 - Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 - Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Page 88: Motivatia invatarii si reusita sociala

86

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor politici

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Factori

1

23

4

56

7

89

10

Conform perceptiei elevilor, factorii care au contribuit la succesul oamenilor

politici au fost, în special, trasaturile de personalitate (23,3%), educatia/pregatirea

(19,2%), aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13,3%). Caracterul

stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0.8%), în legatura cu

succesul oamenilor de afaceri.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul persoanelor incluse în categoria alte

modele

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Factori

1

2

34

5

6

78

9

10

Succesul persoanelor incluse în categoria alte modele este perceput ca fiind

datorat în special trasaturilor de personalitate (24,9%), educatiei/pregatirii (16,9%),

valorificarii oportunitatilor (15,8%) si existentei unui scop în viata (15,3%). Procente mici

sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3,4%), aspectului fizic si existentei

conditiilor/resurselor (fiecare având 2,8%).

Din analiza raspunsurilor primite în legatura cu factorii care sunt considerati ca au

contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies câteva concluzii:

Codificare factori 1 – Educatie/pr egatire 2 - Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 - Munca 3 – Activitate st imulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori

Page 89: Motivatia invatarii si reusita sociala

87

• Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii, fapt

confirmat si de raspunsurile la alti itemi, privind influenta diferitilor factori

asupra alegerii modelului de succes;

• Aceasta influenta, exercitata în special de posturile de televiziune si publicatiile în

cautare de audienta, distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au

dus la dobândirea succesului (spre exemplu, aspectul fizic este considerat unul

dintre factorii cei mai importanti, care ar fi condus la succesul oamenilor de

cultura, fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes);

• Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobândirea

succesului în viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o

persoana ca model de succes, alti factori, precum trasaturile de personalitate,

aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor, fiind mentionati de mai multe ori în

cadrul raspunsurilor;

• În general, importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un

anumit tip de model, apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare, în

raport cu ceilalti factori, nu difera foarte mult în functie de modelul ales.

Astfel, variatiile dintre ponderile minime si maxime, sunt de aproximativ 10% în

cazul:

- trasaturilor de personalitate (15-25%, cu exceptia prietenilor/colegilor, la

care ponderea este de 30%, lucru explicabil ca urmare a contactului direct

pe care îl au elevii cu acestia);

- aspectului fizic (10-20%, cu exceptia vedetelor de televiziune, care au

asociat un procent de 25%);

- valorificarii oportunitatilor (10-20%, cu exceptia profesorilor – 5% si

oamenilor de afaceri – 26%);

- educatiei/pregatirii (10-20%, cu exceptia sportivilor si oamenilor de

afaceri, care au în jur de 7%);

- muncii (10-20%, cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de

afaceri, care au în jur de 7-8%);

- existenta unui scop în viata (5-15%).

• Pentru restul factorilor importanta se diminueaza, re ducându-se în acelasi timp si

plaja de valori în cadrul careia aceasta variaza;

• În cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes, în functie de modelul

ales, vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de

Page 90: Motivatia invatarii si reusita sociala

88

trasaturile de personalitate, aspectul fizic, valorificarea oportunitatilor,

educatie/pregatire, existenta unui scop în viata, sprijinul extern, caracteristica

stimulativa a activitatii;

• Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model,

rezulta faptul ca:

- trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de

peste 20%) în cazul membrilor de familie, prietenilor, profesorilor,

oamenilor politici si în cazul categoriei alte modele;

- educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobândire a

succesului (cu ponderi de peste 15%) în cazul profesorilor, membrilor de

familie, prietenilor sau colegilor si oamenilor politici;

- aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% în cazul vedetelor de

televiziune, sportivilor, prietenilor sau colegilor, oamenilor de afaceri,

oamenilor de cultura si oamenilor politici;

- valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% în cazul

oamenilor de afaceri, oamenilor de cultura si în cazul categoriei alte

modele;

- munca este asociata cu un procent de peste 15% numai în cazul sportivilor.

Pe baza analizei raspunsurilor elevilor în legatura cu factorii care au contribuit la

dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model, se pot face câteva recomandari:

• organizarea în cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se

învata si asupra utilitatii studiului realizat;

• organizarea de dezbateri, cu participarea elevilor si profesorilor, privind rolul

educatiei si pregatirii, realizate în scoala sau în afara acesteia, în dobândirea

succesului în viata;

• organizarea de dezbateri între elevi si profesori privind rolul scolii în dezvoltarea

trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi);

• organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins,

exprimati în termeni de competente necesare dobândirii succesului în viata;

• organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru explicarea modului în care

activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de

dobândirea succesului în viata.

Page 91: Motivatia invatarii si reusita sociala

89

La nivel de sistem de învatamânt, în strânsa legatura cu motivarea elevilor pentru

învatare, ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale, sa se

regaseasca si asigurarea confortului elevilor în scoala. De modul în care se simt elevii în

scoala si de felul în care valorifica acestia timpul petrecut în clasa poate depinde în mare

masura motivarea lor pentru învatare.

Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la

dobândirea succesului în viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic, prin

explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe între obiectivele curriculare si

dezvoltarea personalita tii în vederea asigurarii succesului în viata.

În conditiile în unele valori par a fi în disolutie, sistemul educational este pus în

fata unei mari provocari, aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele

societatii contemporane, care sa fie acceptat si asumat de catre tineri.

Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes

Este deja evident ca mass-media joaca un rol important în construirea modelului

de succes, multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind

prezentate, adesea obsesiv, de presa scrisa si audio-vizuala.

Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune.

Pentru presa scrisa, ierarhia raspunsurilor este urmatoarea:

1 Reviste culturale / educationale 4,8% 2 Reviste TV 7,5% 3 Reviste tematice (Casa, Pescuit, Auto etc.) 8,0% 4 Reviste divertisment 44,7% 5 Ziare locale 16,3% 6 Ev Zilei 4,5% 7 Libertatea 16,3% 8 Jurnalul National 6,8% 9 Ziare sport 12,1% 10 Ziare/Reviste PC 3,7% 11 Reviste erotice/adulti 3,8% 12 Adevarul 6,0% 13 Ziare /rev economice 2,1% 14 Nu citesc reviste 10,5% 15 Non-raspuns 8,8%

În privinta emisiunilor de televiziune preferate, distribuitia preferintelor este

urmatoarea:

Page 92: Motivatia invatarii si reusita sociala

90

Stiri

Divertisment

Cultura-stiinta

Filme

Muzica

Talk-show

Nu se uita

Altele

Non-raspuns

Desi pe cai si în moduri diferite, atât varii analize de sistem/proces educational,

cât si efortul proreformator din sistemele care au ajuns în stadiu autoreflectiv sau recenta

strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si

autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative". În aceste conditii, interogarea

potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se

dovedeste îndrituita, chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni

educationale .

Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni - datorata 'galopului tehnologic' al

tarilor dezvoltate, mai cu seama din epoca "razboiului rece" - este din ce în ce mai putin a

informalului de proximitate si din ce în ce mai mult a nonformalului telematic constituit

în sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si, de curând, în

aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'.

Predominanta vizualului este azi neîndoielnica, iar influenta ei cultural-sociala -

majora. În ordinea educationalului, ecranul a devenit - cel putin în zona preuniversitara -

concurentul redutabil, daca nu chiar substitutul nu doar al manualului, ci si al "catedrei".

Deja împinsa în arierplan de ceea ce s-ar putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor

juvenile anglo-saxone, apoi galice, cu prototip în "atitudinea beat" a Americii postbelice,

institutia scolara s-a lasat surprinsa si, pe alocuri, surclasata de formativul neconventional

al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului.

Page 93: Motivatia invatarii si reusita sociala

91

Iata de ce, desi parea, initial, rutiniera în ansamblul interogativ, întrebarea pentru

aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit, în contextul respondent, reper

axial nu numai pentru interpretativul imediat, dar mai ales pentru un eventual consecutiv

actional de tip fo rmativ în directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre

absorbirea în cheie cross-curriculara a extraformalului.

Declararea majoritara (e rept, previzibila) a televiziunii ca sursa principala a

achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca, atunci când se manifesta explicit,

suportul psihologic al plasarii de sine în context a elevilor, este ex-centric ideologiei

educationale traditionale. Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre

"motivatia învatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii

scolii pentru a comuta în realitatea în care 'învatarea ' devine formare: abandonarea

atitudinii procertificative cu "ideal" în pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea

mentalitatii proca lificative cu scop în profesionalul devenirii personale. Altfel spus: din

regim de releu institutional în identitate de pachet de functii.

Desigur, aceasta abordare presupune reconsiderarea însasi chestiunii modelului -

probabil necesara în paradigma conte mporana; suportul axiologic traditional al modelului

- limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala - este, de

buna seama, desuet si, deci, resimtit ca si conventional. Astazi, el este zdruncinat în chiar

esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' -

consubstantiala tocmai tentatiilor vârstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul

"muzeisticelor" discipline disciplinate, ca si înca discutabilei, si în spirit si în litera,

"orientari scolare si profesionale" (ultima în ordinea influentei exercitate – v. itemii deja

analizati) -, ci si de coborârea nivelului de vârsta la care se produce maturizarea

intelectuala si sociala14 cu efect proformativ în cresterea apetitului pentru extraformal si

pentru anticipativ .

În acest context, deplângerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subîntinde,

mai degraba decât notarea unei anomii, dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor -

iar aceasta nu atât cu o serie de repere statutate , cât cu spiritul canonic si mai ales cu

principiul mimetic. De aceea, refuzul internalizarii lor, cu atât mai mult cu cât este dublat

(se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" - traite (ca) tranzient(e)

prin chiar natura lor fugace - ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de

cercetare -formare-dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!), ci valori(le).

13 un excurs util - inclusiv sub aspectul managerial al problematicii - în: Van Cuilenburg,J.J., Scholten,O.; Noomen,G.W. Stiinta comunicarii, trad. rom., ed. a II-a, Bucuresti, Humanitas, 2000 14 încât avem rezerve asupra identificarii investigatilor - aflati la vârsta preadulta - ca si "copíi"

Page 94: Motivatia invatarii si reusita sociala

92

Trecând, însa, la analiza itemului 13 în termenii propusi de proiectul de cercetare,

luându-ne riscul de a începe într-un punct deluziv începem prin a observa, ca atâtia altii,

ca, oricât de bine proiectata, investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor -

precizare care poate parea prezumtioasa în cazul unei întrebari simple si în termeni si în

formulare (Ce emisiuni TV urmaresti?). Din nefericire însa, precautiile se dovedesc utile

- imensa majoritate a celor 205 non-raspunsuri din 1838 (11,2% - peste unul din zece!),

provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune.

Sub aspectul unei interpretari… permisive 15, respectiva "asimilare" pare benigna -

fiind subînteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla - în jargon televiziv - "pe sticla",

cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare.

Totusi, numarul mare al non-raspunsurilor, dar mai ales rolul acestora în ceea ce numeam

context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea)

este, spuneam, chiar cel declarat - cf. item 3 (inclusiv în varianta moderata statistic) - ca

preponderent în influentarea alegerii modelului. Mai mult, însa: el este net dominant si

în recoltarea modelului - cf. item 1 -, pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de

liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% - si a familiei). În atare conditii,

confuzia emisiune/post, chiar daca minora în ordine conventionala , este semnificativa

din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic), ci

un alarmant analfabetism functional: întelegerea eronata a unei cerinte simple a unui

chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie,

putând conduce, spre exemplu, la ratarea unui loc de munca. Ea confirma ca, în ciuda

retoricii reformatoare, studiul limbii materne este deficitar (si) sub acest aspect,

ramânând infructuos în rezolvarea problemelor de viata reala.

Pentru a mai zabovi în zona negativului, la întrebarea discutata aici, numai 4%

dintre respondenti se declara nontelespectatori, motivând cu lipsa de tim p - pe care, pâna

la o investigatie punctuala, o presupunem cauzata de îndatoriri casnice sau, în orice caz,

non-scolare, câta vreme 86 de procente nu îsi considera programul zilnic ca fiind atât de

încarcat - sau, poate, atât de demn de atentie/interes - încât sa merite sacrificarea

identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16.

15 pe care, cum se va vedea, vom fi nevoiti sa o acceptam - într-un punct al analizei 16 Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil, dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei - cea mai deprimanta dintre negari. Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali - OSP fiind, totusi, factor profesional si deci integrabil altei ordini) privind atât preluarea, cât si refuzarea lui ca "model de viata". Faptul ca numai 5,2% dintre resondenti nu l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este… superior: 7,6%) ar putea parea încurajator. Totusi, daca de interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie, atunci nu este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. Aceasta, poate, si pentru ca ei nu apar la televiziune - emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural, cum este al doilea post

Page 95: Motivatia invatarii si reusita sociala

93

Ce emisiuni TV urmaresti? %

Stiri 16,9%

Divertisment 57,9%

Cultura-stiinta (Discovery, National Geographic etc) 16,6% Filme 11,3%

Muzica 10,4%

Talk-show 10,4%

Nu se uita 4,1% Altele 13,0%

Non-raspuns 11,4%

Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57,9% dintre respondenti) sunt

cele de divertisment - iarasi predictibil, având în vedere nu doar vârsta anchetatilor, ci si

caracterul compensatoriu, "catharctic" (atât fata de "viata", mai ales în anumite medii

familiale, cât si fata de scoala) al acestui gen. Optiunile penduleaza între emisiunile

dominant muzicale - dar nu cele propriu -zis muzicale (care întrunesc însa abia 10,4%,

dar sunt completate de unele înregistrate aici la categoria "altele") - si cele melanjate.

Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele - si, implicit, în conventia data, selectarea

modelelor - merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil

(este drept, dupa alte criterii decât pedagogice), ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele

- subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile

dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului, ceea ce ar indica un

eventual nivel mai complex al electiei. Or, în conditiile în care lectura statistic -combinata

a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa , la tinerii învatacei, a oamenilor de cultura

o depaseste pâna si pe aceea a politicenilor, ar rezulta ca bazinul influentei formative

informale este divertismentul de calitate, mai degraba decât cel al academismelor sau al

retorismelor. Ar fi un semnal - mai convingator, poate, decât altele - pentru ca alcatuitorii

de strategie educationala sa decida eliminarea celor dintâi din curriculum si a secundelor

din discursul despre reforma. Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum

sa cedeze locul, daca nu - imediat - train - si edu-tainment-ului, cel putin unei formari (în

ordine logica): a formatorilor - în registru metodologic si, consecutiv, a elevilor - prin

optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular.

Nu este, însa de neglijat nici posiblitatea contrariului: în interpretarea conjecturala

propusa, relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si

national de televiziune, unde o tentativa de gen, desi puternic sustinuta intern, a înregistrat nu demult un lamentabil esec. Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism.

Page 96: Motivatia invatarii si reusita sociala

94

consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort

dilectiv, având în vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin,

ca si faptul ca, în privinta talk -show-urilor, predomina cele cu subiect sportiv, vadind ca

preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul, fie si abia intuit-formativ, al

semnificativului (ori macar al factualului), ci spre comunul suetard si spre "actori". Dar,

acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani - pe care programa scolara pretinde a o… modela

prin competente - sa prefere, între un Becali si un Liiceanu, pe… moderator, analiza ar

putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat.

Sub alt unghi de vedere, s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii:

echivalenta celor 57,9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37%

ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrindu-

se de aici dublu decât din familie : ≈17%; triplu decât dintre persoane publice precum

sportivii/oamenii de afaceri: ≈12%; si cvintuplu decât dintre profesori: 7,6%) ar putea

indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal. Decalajele sunt, însa, semnificative,

interpretarea lor deschizând discutia atât spre inconsistenta optiunii ("de principiu"),

deja mentionata, cât si spre sensul temei de fata (motivatia învatarii) - aspecte, de altfel,

unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite în relatie cu

optiunile aparute la itemii 5.1., 5.3. si 6. Astfel, un realism - fie funciar, fie dobândit din

reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului

actual - dicteaza tinerilor un orizont de asteptare în care, cum se va vedea,

reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade… vizibil.

Desi zona de extractie este televiziunea, iar divertismentul este predilect, proiectia

profesional-ocupationala (tratata în solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca

a treia între cele definite, eventuala calificare în audiovizual este dorita de doar 6,3%

dintre respondenti, în procentaj practic egal cu primele ('lucrator în domeniul serviciilor',

respectiv 'om de afaceri'). Desi fluida, imaginea domeniului este, totusi, realista18.

Dar argumentul cel mai evident în privinta inconsistentei optiunii este tocmai

unul aflat în relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3,2%

doresc ca, în perspectiva, sa faca 'spectacole, muzica, modeling' - cf. item 5.3. - si doar

1,2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' - cf. item 6 -,

desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere.

17 O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia în calcul, fireste, diferenta sensibila dintre a detine o antena-cablu si una "pe casa" 18 idealul social al majoritatii - cf. item 5.2. - fiind viata de familie (desigur, în acceptia casnica)

Page 97: Motivatia invatarii si reusita sociala

95

Fireste, nu constatarea ca, o data în plus, iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise"

se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19, ci aceea ca piesele de puzzle

ale "tele-modelului" sunt, de fapt, cum sugeram mai sus, fapte de moda - una inofensiva,

de altfel, în raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv decât

cel chimic): discoteca, strada , anturajul20. Problema este, însa, alta: abandonând

rigorismul îmbumbat, "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea însasi modelata ) ca antipod si

deci ca antidot la acestea, ci, preluând ce este de preluat din spiritul lor, sa dinamiteze

chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis". Meritorie în contextul

actual, tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata;

acolo, de buna seama, factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu

aceea relevata de ancheta de fata - unde el vine al treilea de la urma, de-abia depasind,

în ordine, "OSP" si "profesori" - cf. item 2 21.

De altfel, subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea

ca, în chip de comandament al euro-integrarii, promovarea acesteia nu mai tinteste

eficienta învatarii prin, asa-zicând, 'punerea în pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului),

ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii - apta de a

contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie în care pretuit si cultivat

nu mai este succesul de stima, scolar - caracteristic vetustului ei solipsism institutional

(mândru de "olimpici", dar disimulând concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -,

ci izbânda individuala în orizont social, în scopul obtinerii careia formarea este

(re)proiectata ca rezultanta - în spiritul 'educatiei pentru fiecare' - a 'modelului' intern

optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei. Prin renuntarea la… maleta

"bagajului de cunostinte" în favoarea cross-curricularului, scoala se deschide vietii reale.

19 desi ar fi util sa stim cât este (resimtit ca) manipulare în aceasta influenta, de care realizatorii TV sunt, cert, constienti - desigur, nu pentru a o cenzura, ci pentru a o exoteriza… formativ 20 Este de întarit, (si) în aceasta ordine de idei, ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de conduita mentala se vadeste a fi din ce în ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului - nonmodelul majoritar la item 2 (31,6%) fiind "vecinii"! - si din ce în ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare diferit de norma uzual-educationala: introducând aici doua cunoscute categorii (P.Cornea) într-o serie mnemica expresiva, putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele', ci 'apartele '. Fireste, preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vârsta abordata, dar proportia este semnificativa 21 Pentru aceasta exista însa, desigur, o conditie prealabila - care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata: pregatirea initial-ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii. Vorbim aici, fireste, nu de stapânirea continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice, ci de profesionalizarea în Formare - aspect sub care concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului, subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei', sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale în educatie'. Adresata profesorilor, investigatia înregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate în conceperea prestatiei profesorale satisfactia elevilor: ˜71% (95 de raspunsuri - din 133 validate) - cifra promitatoare, trimisa însa în pur retoric de cele ˜73% (95 de raspunsuri - din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor. (Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei).

Page 98: Motivatia invatarii si reusita sociala

96

Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori

ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice:

17,6 procente de fiecare (a caror însumare le apropie de procentajul dilectofililor).

Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi însa ridicol: autentica formare

nu este - si nu a fost vreodata! - pasiv-"asimilativa", ci interactiva si fructificatoare .

Televizorul are, si aici, un rol compensator de sursa primara alternativa - în ordinea ideii

de motivare fiind alarmant nu atât ca înlocuieste, într-o masura oarecare, lectura, cât ca,

fiind în situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii, mentine cognitia în regim pasiv.

Comutarea se va întâmpla, desigur, o data cu înlocuirea ecranului de televizor cu

cel de computer, dar nu în regim de… "lucru în sine", ci de instrument - careia îi sunt însa

indispensabile alte mutari de conceptie, privind: necesitatea procurarii concomitente a

hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral); soft-ul ca atare,

privit ca panaceu, dar dovedit obliterant în unele zone ale studiului scolar; regândirea

însesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational, retardatara la noi.

În ceea ce priveste preferinta pentru filme , ea este modesta (10,3%). Putini

respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca, optiunea fiind dominata de

serialele "soap" - poate si din cauza ca, în lipsa receptorului propriu, tinerii privitori, daca

tele-dependenti, sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. Or, defel paragonale,

acestea frizeaza, în derutanta cheie pseudorealista, ceea ce proiectul de cercetare numeste

"modelele sociale curente" - cu care însa, opinam, indiferent de sursa (viata sau "arta"),

oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila".

Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca.

Mediatizarea o serveste, dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul

evanescent si "de consum" al însusi genului televiziv. În afara de aceasta, o implicare în

studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult decât

ignorarea lui; în cunoasterea "raului" este, întodeauna un "bine"… prelucrat - conditia

fiind înlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de

care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului - din pacate foarte putin cultivata, mai

ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza - fiind graitor).

Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88,9%)

au un model, acesta nu are "exclusivitate electiva". Motivatia învatarii nu i se dovedeste

debitoare - cel putin în conventia cercetarii de fata. Nu este mai putin adevarat - revenind

22 Avem de precizat ca, în privinta celor din urma, reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery), si nu o emisiune sau, cel putin, o serie tematica; punct în care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinând

Page 99: Motivatia invatarii si reusita sociala

97

la problema prizei la sens a subiectilor - ca variabilele regionale, culturale (si câte altele)

ale mediului social creeaza, în lumea tinerilor, coduri de grup care functioneaza asemenea

argourilor, încât, din perspectiva raportului background-milieu , realizarea "average"-ului

pe baza unor simple declaratii nu este întotdeauna concludenta, continând pericolul ca

interpretarea sa fie aplatizanta. Un argument este ca, în ancheta de fata, marea majoritate

a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban, nu din rural

(80 de unitati la 7) si din licee , nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386). În acest sens, este

de presupus ca, în privinta valorilor active la un moment dat, mai lamuritoare ar fi

analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz, finalizata prin interpretare de tip

hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte'), prin care se poate releva cât este preluarea

unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si cât adaptare la

adâncimea atitudinala sau chiar de mentalitate.

În acest fel, uzuala inspectie unidimensionala, de liniara , a fenomenului scolar si

analizarea lui scalara ar fi înlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala , de câmp

si de o analiza factoriala, ci de scrutarea spatiului formativ însusi, a tridimensionalitatii

mediului de formare , în care, plasat reglementativ "în centru", formabilul tânar floteaza

între influente educationale centripete - conventia scolara, munca în gospodarie sau

slujba de duminica - si centrifuge: televizorul, "strada", sexul. Tendinte 'neutre' nu exista.

Acest spatiu nu este unul închis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gândita

nu prin/ca închidere (de tip circumscriere într-un "triunghi"), ci în modelare conceputa ca

extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual),

ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare - în opinia

noastra, adevarata plaga a educatiei) - pentru care analiza apropriata este, consideram,

aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa, "binding "),

a i carei "izotopi" naturali în ordine epistemica (si, prin urmare, ale carei firesti proiectii în

formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul.

Vorbim de un demers în stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari

prin scoala a ceea ce se numeste, generic, "pregatirea pentru viata" - insertia profesionala,

integrarea sociala, dinamica personalitatii pe parcursul întregii vieti -, ci de a releva acel

altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala

(si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi.

Orientarea acestei analize poate fi cauzala - de exemplu, prin raportare la valorile

(presupuse ca) implicate în curriculum si, în optica actuala, separat în extracurricular -

caracterul de non-raspuns pentru situatia investigativa respectiva, ea a luat, totusi, în considerare raspunsurile, ca

Page 100: Motivatia invatarii si reusita sociala

98

sau/si teleologica, cu sprijin în una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care

trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii

profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen, D.S. & Salganik, L.S. Key-Competencies for

a Successful Life and a Well-Functioning Society. Final Report. OECD, Nov. 2003).

O atare abordare ar avea avantajul de a indica în mod irefutabil ca, daca nimic nu

se schimba "în peisaj", fie responsabilii învatamântului cred în mod absolut în valorile

contestate de tineri, sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce.

Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul

educational absolvit

Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor

elevilor sa identifice în ce masura variabile precum: mediul de rezidenta, nivelul de

instruire al parintilor, tipul de unitate scolara frecventat, sexul si, nu în ultimul rând, tipul

de model pentru care au optat, influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea

studiilor. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura în care

viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor

liceale în contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile

obiective ce tin de contextul social caruia îi apartin.

Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei

noastre este urmatoarea:

1. Continuarea studiilor 28,7% 2. Cautarea unui loc de munca 3,4% 3. Continuarea studiilor si cautarea unui loc de

munca 65,8%

4. Altele 0,3% 5. Nehotarâti 1,3% 6. NonR 0,5%

Pentru cei care doresc continuarea studiilor, optiunile sunt urmatoarele:

Din total Continua studiile (din 1+3)

1. Înv.post liceal 10,5% 11,1% 2. Înv.superior 65,0% 68,8% 3. Altele 18,8% 19,9%

pertinente în speta anchetata.

Page 101: Motivatia invatarii si reusita sociala

99

NonR 5,7% 0,2% Total 100,0% 100,0%

Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de

unitate scolara în care functioneaza respondentii:

Item 15 corelat cu Item 20

Înv.postliceal Înv.superior Altele NonR Total

Liceu 85 1214 108 45 1452

inv.profesional 125 91 269 70 555

Total 210 1305 377 115 2007

Itemul (19) a indicat o optiune decisiva în favoarea continuarii studiilor dupa

absolvire , cu un procent de 94,3%. Dintre acestia însa, 65,8% doresc ca simultan sa îsi

continue studiile si sa lucreze . Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc

sa lucreze în acelasi timp cu continuarea studiilor, putem aprecia ca tinerii doresc sa îsi

dobândeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale, fara însa a renunta la

acestea. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua

studiile este de doar 3,4%, iar al indecisilor este de 1,3%.

Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19, itemul 20 stabileste care

este forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului.

Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor

învatamântului superior (65%), urmat de alte forme de învatamânt (18,8%) si de

învatamântul postliceal cu 10,5%. Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc

sa-si continue studiile în învatamântul superior, un procent care indica un nivel ridicat de

aspiratie, aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu

obtinerea unui loc de munca.

Din totalul celor 94,3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrând sau

nelucrând in timpul studiilor), 68,8% doresc sa frecventeze cursurile învatamântului

superior, iar 19,9% doresc sa frecventeze alte forme de învatamânt (diferite de cele

postliceale), iar 11,1% doresc sa urmeze o scoala postliceala.

Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20, se pot constata unele aspecte foarte

importante:

• Numarul elevilor care doresc sa continue studiile în învatamântul superior si

sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa

Page 102: Motivatia invatarii si reusita sociala

100

frecventeze cursurile acestui tip de învatamânt fara a lucra în acelasi timp (466

elevi).

• Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa

lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare decât al celor care doresc sa

frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra în acelasi timp (43

elevi).

• Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de învatamânt (în afara

celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai

mare decât al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de

învatamânt fara a avea un loc de munca în acelasi timp.

O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si

ca doresc atât sa-si continue studiile cât si sa se încadreze cât mai repede pe piata muncii

indiferent de forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze dupa terminarea

studiilor liceale.

Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta.

Conform raspunsurilor înregistrate, se poate observa ca:

• Diferenta între optiunile elevilor din mediul rural si cel urban în privinta

dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si

lucreze simultan) este nesemnificativa – 96% mediul urban si 93,1% mediul

rural, la fel si numarul indecisilor (1,3% urban, 1,1% rural).

• Diferenta între optiunile celor care doresc sa-si continue studiile având un loc

de munca în acelasi timp este nesemnificativa, doar cu doua procente mai

mare în mediul urban (66,9) fata de cel rural (64,8%).

• La fel de nesemnificativa este si diferenta între procentul celor din mediul

urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra în acelasi timp fata

de cei din mediul rural: 29,1% - urban, 28,3% - rural.

• Semnificativa este diferenta între procentul celor care au optat pentru a-si

cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : în mediul rural

acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban

(2,6%) – singura diferenta semnificativa în interiorul optiunii.

Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera

niste concluzii la fel de interesante:

Page 103: Motivatia invatarii si reusita sociala

101

• Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc în cea

mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72,5%), fata de

cei ai caror parinti au absolvit liceul (67,1%) sau învatamântul universitar

(59,4%) si în cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa

munceasca (19,1%).

• Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit învatamântul superior doresc în

cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca

simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit învatamântul liceal

(27,1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala

(19,1%).

• Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca

un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati –

3,4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala

(6,5%), un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul

(3,6%), cel mai mic procent fiind înregistrat de cei ai caror parinti au absolvit

cursurile învatamântului superior (0,4%).

• Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit învatamântul superior

nu este indecis.

• Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala

si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori

mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si

munceasca simultan.

• Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue

studiile si sa si munceasca este de 2,5 ori mai mare decât al celor care doresc

doar sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp.

• Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit învatamântul superior si doresc

sa îsi continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19,4% mai

mare fata de cel al elevilor care doresc sa îsi continue studiile fara sa

munceasca în acelasi timp (59,4%).

Se poate afirma, în concluzie, ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de

nivelul de instruire al parintilor doar într-o mica masura, întrucât procentul celor care

doresc sa îsi continue studiile dupa liceu este foarte mare. Influenta majora a nivelului de

instruire al parintilor se poate observa doar în ceea ce priveste dorinta de a si munci în

Page 104: Motivatia invatarii si reusita sociala

102

timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala /

profesionala) sau în decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca. În

aceasta ultima categorie se încadreaza, cu cele mai mari procente, elevii ai caror parinti au

absolvit scoala generala / profesionala, iar cei ai caror parinti au absolvit învatamântul

superior au totalizat un procent apropiat de zero. Desigur la aceste constatari se poate

adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor

ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde într-o oare care masura de nivelul de

instruire al parintilor, care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind

elevilor conditii mai bune de studiu în continuare.

Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de

institutie de învatamânt frecventata. În aceasta privinta, cele mai semnificative diferente

care pot fi constatate între elevii care frecventeaza învatamântul profesional si liceu sunt

urmatoarele:

• Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de

munca simultan) este mai mare în cazul elevilor care frecventeaza liceul

(97,4%), fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional (87,4%).

• Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea

liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare în rândul celor care

frecventeaza învatamântul profesional (8,9%) fata de cei care frecventeaza

liceul (1,3%).

• Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca în timpul continuarii studiilor

si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca

simultan, este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care

frecventeaza învatamântul profesional.

• În învatamântul profesional este un numar mai mare de indecisi (2,4%)

decât în liceu (0,9%).

Se poate afirma ca tipul de institutie de învatamânt secundar superior pe care o

frecventeaza influenteaza într-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor.

Diferenta de 10 procente între cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua

studiile este una relevanta, ca si diferenta între procentele elevilor celor doua tipuri de

institutii care nu doresc sa îsi continue studiile. Optiunea celor care frecventeaza

învatamântul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa în aria de

Page 105: Motivatia invatarii si reusita sociala

103

specializare pe care învatamântul profesional i-a oferit-o, însa nu si dorinta de a-si

continua studiile în aceeasi specializare în cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar.

Nu sunt diferente semnificative între procente în functie de variabila gen.

Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes /

contra-model de succes.

În privinta modelului de succes, cele mai semnificative diferente în exprimare

optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat în urmatoarele situatii:

• Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa îsi continue studiile ci sa îsi

gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de

succes (7,2%). Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de

munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii ,

oamenii de cultura si oamenii politici.

• Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si

gasirea unui loc de munca în acelasi timp este dat de elevii care au optat

pentru oamenii politici ca model de succes, cel mai mic fiind înregistrat de

cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes.

• Procentul cel mai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea

studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si

prietenii (3,2%), cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat

pentru oamenii de cultura ca model de succes.

În privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele

aspecte:

• Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si

gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de

succes oamenii de cultura (15,4% - în conditiile în care celelalte procente se

situeaza sub 5,5% la toate celelalte categorii de contra -modele).

• Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile , ci sa

munceasca dupa terminarea cursurilor învatamântului secundar superior este

desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii.

• Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile fara sa

munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model

Page 106: Motivatia invatarii si reusita sociala

104

persoanele fara tel în viata (57,1%), iar cel mai mic de cei care au mentionat

ca non-model sportivii (15,2%).

• Numarul cel mai mare de indecisi în privinta viitorului este dat de elevii care

au ales ca non-model oamenii de cultura (9,1 %).

• Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa si

munceasca în acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte

persoane decât categoriile precizate si sportivii.

Ca o concluzie , profilul elevilor care au înregistrat cele mai mari procente pe

fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19, în functie de variabilele mai sus

mentionate:

• Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc

sa continue studiile fara a-si cauta în acelasi timp si un loc de munca sunt:

- din mediul urban;

- au parinti care au finalizat cursurile învatamântului superior;

- frecventeaza în prezent liceul;

- liceul pe care îl frecventeaza este în mediul urban;

- sunt mai multe fete decât baieti;

- au ca model de succes oamenii politici;

- au ca non-model de succes persoanele fara tel în viata.

• Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile , ci sa îsi gaseasca

un loc de munca sunt:

- din mediul rural;

- au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala;

- frecventeaza învatamântul profesional;

- institutia frecventata se afla în mediu rural;

- sunt mai multi baieti decât fete;

- au ales ca model de succes sportivii;

- au ca non-model de succes oamenii de cultura.

• Cei mai multi elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa aiba un loc de

munca în acelasi timp sunt:

- din mediul urban;

- au parintii absolventi de scoala generala / profesionala;

- frecventeaza învatantul profesional;

Page 107: Motivatia invatarii si reusita sociala

105

- institutia pe care o frecventeaza este în mediul rural;

- sunt mai mult fete decât baieti;

- au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de

persoane neprecizate;

- au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane

neprecizate.

• Cei mai multi elevi indecisi în privinta viitorului sunt:

- din mediul urban;

- au parinti care au absolvit liceul;

- frecventeaza învatamântul profesional;

- institutia frecventata este în mediul rural;

- sunt mai multe fete decât baieti;

- au ales ca model de succes prietenii si colegii;

- au ales ca non-model de succes sportivii.

Page 108: Motivatia invatarii si reusita sociala

106

CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE

Cercetarea de fata a descris, pe un esantion reprezentativ, structura, originile si

implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a încheiat învatamântul

secundar superior sau scoala de arte si meserii în anul 2004. Credem ca nu mai este

nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si

profesionala a tinerilor.

Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru

cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare, pe de o

parte, si pe de alta parte, incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de

succes dezirabile din punct de vedere social.

Modelele dominante sunt, într-o proportie covârsitoare, personalitati din afara scolii,

cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate. Foarte putini tineri si-

au gasit un model în scoala.

De asemenea, sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc în

afara scolii - familia având rolul determinant, urmata de colegi si prieteni -, influenta

scolii în alegerea modelului fiind extrem de redusa – profesorii si consilierii aflându-se

pe ultimele locuri în optiunile elevilor. Mass-media, în special televiziunea constituie o

sursa esentiala de informatii dar si de modele, având în vedere ca vedetele TV reprezinta

cea mai frecventa categorie de modele.

Principalele criterii – care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor

din esantion - în selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala, notorietatea si

banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia, bunatatea, altruismul si alte

trasaturi personale si religiozitatea. Mai mult decât atât, elevii chestionati considera ca

scoala nu a avut un rol determinant în succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta

influenta.

În privinta contra-modelelor, principalele criterii de respingere sunt

comportamentele inadecvate – mai ales violenta, aroganta si vulgaritatea -, trasaturi

negative de personalitate (rautatea, prostia etc.) si lipsa unui tel în viata.

De asemenea, numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a

contribuit, într-un fel sau altul, la devenirea lor sociala spre modelele exprimate.

Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de

orientare si consiliere . Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si în îmbunatatire

continua, modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi

Page 109: Motivatia invatarii si reusita sociala

107

dintre respondenti nu raspund la întrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu

au beneficiat de orientare si consiliere.

Ca urmare a acestor constatari, consideram ca motivatia elevilor pentru învatarea

de tip scolar este predominant externa, scoala nefiind interesata în mod direct si explicit

de nevoile, interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor – fapt confirmat de raspunsurile

care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala îi ajuta pe elevi sa

obtina succes în viata, dupa raspunsurile generale de tip “lucrurile învatate în scoala”.

Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul în care scoala

îi poate ajuta ridica serioase semne de întrebare privind realizarea functiilor institutiei

scolare, asa cum sunt ele prevazute în legislatie si perpetuate prin cultura si traditie.

Cu toate acestea, marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue

studiile: cu toate problemele mentionate, tinerii considera, înca, scoala drept necesara –

chiar daca numai prin meseria învatata sau diploma obtinuta.

Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu atât diminuarea

importantei scolii în cariera si devenirea sociala a tinerilor cât lipsa de încredere în scoala

ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal, precum si faptul

ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru învatare, atât de necesara în

vremurile noastre.

Putem remarca astfel, un clivaj, care risca sa se adânceasca, între intentiile de

reforma si dezvoltare a sistemului scolar, vadit generoase si care încearca sincronizarea

învatamântului românesc cu cel european, asa cum apar în legislatie si politicile scolare,

si cultura scolara dominanta, bazata aproape în exclusivitate pe “instructie”, pe

transmiterea de informatie, inapetenta fata de nevoile, interesele si aspiratiile copiilor si

tinerilor. Scoala risca, astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care înca îl mai are ci

chiar sa -si compromita rolul fundamental, acela de a forma si educa.

Ca urmare, a celor constatate, recomandam:

1. Abordarea explicita în politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de

învatamânt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru

învatarea pe parcursul întregii vieti si în toate situatiile de viata.

2. Întarirea ariei curriculare “consiliere si orientare” prin:

• Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu – inclusiv teme

cross-curriculare specifice în cadrul curriculum-ului la decizia scolii.

• Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale

ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor.

Page 110: Motivatia invatarii si reusita sociala

108

• Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare

si abordarea constienta si explicita, în cadrul acestora, a temelor legate de

succesul personal.

• Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor în

cadrul orelor de “dirigentie”.

3. Formarea cadrelor didactice pentru:

• abordarea temelor legate de succesul în viata si în cariera – pe baza

rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala

a tinerilor;

• analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de

vedere social;

• analiza si interpretarea mass media.

4. Formarea managerilor – directori de unitati scolare si inspectori generali din

Minister si din teritoriu – si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la

nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare.

5. Implicarea sustinuta si constienta a familiei în activitatea scolara (curriculara si

extra-curriculara) – având în vedere importanta covârsitoare a familiei în construirea

modelului de succes.

6. Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare

cuprinse în curriculum-ul nucleu.

Page 111: Motivatia invatarii si reusita sociala

109

Bibliografie selectiva

Page 112: Motivatia invatarii si reusita sociala

110

ANEXE:

Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor

CHESTIONAR Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Modelul de reusita sociala al elevilor si motivatia învatarii”. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti le exprimi. Chestionarele sunt anonime, iar datele ramân confidentiale. Îti multumim pentru participare si te rugam sa raspunzi la toate întrebarile din chestionar.

(1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes:

1.1 As dori sa fiu ca: …………………………………………

1.2 Motivati alegerea:………………………………………… …………………………………

……………………………………………………………………………………………………

(2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes:

2.1 Nu as dori sa fiu ca: ……………………..……………….

2.2 Motivati alegerea:………………………………………… …………………………………

……………………………………………………………………………………………………

(3) Am fost influentat în alegerea modelului meu de: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând)

INFLUENTA Redusa Medie Mare 1. Familie 1 2 3 2. Colegi/prieteni din scoala 1 2 3 3. Prieteni din afara scolii 1 2 3 4. Profesori 1 2 3 5. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3 6. Televiziune 1 2 3 7. Reviste/ziare 1 2 3 8. Internet 1 2 3 9. Altele 1 2 3

(4) Descrie cât mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes, identificat la punctul (1): ……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

(5) Peste 10 ani:

5.1 îmi doresc cel mai mult sa fiu………………………………………….

5.2 îmi doresc cel mai mult sa am………………………………………….

5.3 îmi doresc cel mai mult sa fac………………………………………….

(6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model - numita la punctul (1):

1. Da, prin…………………………………………………………………………..

2. Nu, deoarece……………………………………………………………………..

Fiecare dintre noi a identificat în viata un model de succes, un ideal, o persoana în care regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem. Completeaza acest chestionar subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa îl urmezi!

Page 113: Motivatia invatarii si reusita sociala

111

(7) Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând)

Mult Putin Deloc 1. Profesori 1 2 3 2. Disciplinele scolare 1 2 3 3. Activitati extrascolare 1 2 3 4. Lucrurile învatate 1 2 3 5. Diploma obtinuta 1 2 3 6. Dirigentia 1 2 3 7. Conducerea scolii 1 2 3 8. Consiliul elevilor 1 2 3 9. Consiliere si orientare 1 2 3 10. Altele 1 2 3

(8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(încercuieste variantele corespunzatoare):

1.Diriginte 2.Psiholog 3.Alte persoane sau institutii. 4.Nu stiu 5. Nu am beneficiat de consiliere

în scoala

(9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a

deciziilor pe care le-ai luat:

………………………………………………….………………………………………..…

……………………………………………………………………………………………..………..

(10) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1. DA 2. NU 3.Nu pot aprecia

(11) Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece:

……….…….….…….…….…….…………………………………………………………………

…………………………………..………..………………………………………………………..

(12) Ce reviste/ziare citesti de obicei?

……………………………….……………………………..………..………………………………

…………………………………………………………………………..…………………………...

(13) Ce emisiuni TV urmaresti?

…………………………………………………………………………….…………………………

……………………………………………………………………….………….…………………..

(14) Daca te-ai întâlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1), ce ai discuta

cu ea?

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………… _______________________________________

Te rog sa raspunzi la urmatoarele întrebari privitoare la tine si familia ta:

(15) Profilul clasei în care înveti: 1.Liceu. 2.Scoala profesionala profil …………………

(16) Sex: 1.Masculin 2. Feminin

(17) Nivelul educational al parintilor (încercuieste varianta corespunzatoare, pentru fiecare

parinte):

Page 114: Motivatia invatarii si reusita sociala

112

Ultima scoala absolvita de:

Scoala generala / profesionala

Liceu/scoala tehnica

Universitate/colegiu

Altele

Mama 1 2 3 4 Tata 1 2 3 4

(18) Domiciliul parintilor se afla într-o localitate din mediul: 1.Urban 2.Rural

(19) Ca elev al ultimului an de studiu, ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire?

1. Sa continuu studiile 2. Sa caut un loc de munca 3. Sa continuu studiile si sa lucrez 4.Altele

5.Nu m-am hotarât

(20) Pentru cei care doresc sa continue studiile, care este forma de învatamânt pentru

care optati?

1. Înv.postliceal 2. Înv.superior 3. Altele ………………………

Îti multumim pentru colaborare!!