mostenirea culturala

5/17/2018 Mostenirea culturala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mostenirea-culturala 1/20

Colegiul National “Petru Rares”, Piatra Neamt

Clasa a 9-a F

Postolache Arimbrister Mariuca

Ce datoram antichitatii ?



Mostenirea culturala

Orientul antic Grecia antica Roma antivca



-Orientul antic- reprezinta leaganul primelor civilizatii. Aici au aparutprimele societati organizate si s-au realizat progrese tehnice spectaculoase, ceeace a micsorat dependent omului de mediul in care traia si de hazardul vanatorii.

Religia:

Religia vechilor egipteni era politeistă, iar numărul zeităț ilor de ordinul

sutelor.Religiile egiptene au fost o succesiune de credinț e ale poporului egiptean începând din perioada predinastică până la apariț ia creștinismului și islamismului în

perioada greco-romană. Ritualurile se făceau sub conducerea preoț ilor sau vracilor(folosirea magiei fiind pusă însă la îndoială). Toate animalele infăț ișate și venerate înartă, scrierile și religiile Egiptului Antic (pentru peste 3000 de ani) sunt originare

din Africa. Templele erau centrul așezărilor egiptene, servind ca centreadministrative, școli, biblioteci și folosite și în scopuri religioase.

Evreii au introdus monoteismul si l-au transmis pana astazi in diverse forme.

Domeniul gandirii si al artei

Natura religioasă a civilizaț iei egiptene a influenț at contribuț iile acesteia la artaantichităț ii. Multe din marile lucrări ale egiptenilor antici reprezintă zei, zeiț e și

faraoni (consideraț i și ei divinităț i). Arta Egiptului Antic este caracterizată îngeneral de ideea de ordine. Dovezi ale mumificării si construcț iei de piramide înafara Egiptului stau mărturie a influenț ei sistemului de credinț e și valori aleegiptenilor asupra altor civilizaț ii, unul din modurile de transmitere fiind DrumulMătăsii.

Arta egipteană, cu marile sale forme de manifestare (arhitectură, pictură,sculptură etc.) este așezată sub semnul fenomenului religios. Legătura vechilor

egipteni cu zeii protectori ai Egiptului este profundă și se manifestă atât pe pământcât și în viaț a de dincolo — element central al credinț ei egiptene străvechi, de aceeaoperele de artă egiptene au câteva elemente comune. Toate au un anume imobilism:secol după secol s-au reprodus aceleași forme artistice, s-au utilizat aceleașitehnici și aceleași materiale. Statuile faraonilor sau ale marilor demnitari nureprezintă trupul real ci mai degrabă ele proiectează o imagine ideală a unui om

http://ro.wikipedia.org/wiki/Politeism



http://ro.wikipedia.org/wiki/Egiptul_Predinastic



http://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinism





http://ro.wikipedia.org/wiki/Islamism









aflat într-o comuniune permanentă cu zeii și deci aflat într.o stare de har divin. Deaici rezultă caracterul solemn al statuilor egiptene, senzaț ia de măreț ie pe careaceasta o produce privitorului. Deși artistul egiptean preferă să reprezinteprofiluri umane, atunci când configurează chipul uman el respectă o convenț ieimpusă de credinț ele sale religioase. Omul răposat trebuie să privească fie spreapus, spre lumea de dincolo — spre împărăț ia lui OSIRIS, fie spre răsărit, sprelumea de aici—unde răsare zeul-soare Ra. De-a lungul timpului s-au lucrat în Egiptulantic poate zeci de mii de statui de bronz, piatră, lemn, aur— întotdeauna pictate.Artistul egiptean acorda culorilor o semnificaț ie anume, culorile fiind de faptsimboluri religioase. Roșul era o culoare negativă, aceasta fiind culoarea zeuluiSETH, zeul deșertului lipsit de viaț ă și de acea zeul morț ii, al răului și totodată al

dezordinii. Verdele, culoarea vieț ii vegetale și de aceea culoarea bucuriei și tinereț iiera închinată zeului OSIRIS, zeu al reînvierii și a nemuririi ce stăpânea lumea dedincolo. Tot astfel, culoarea neagră avea aceeași semnificaț ie — negrul fiindculoarea pământului fertil al Nilului – fluviu, care, prin revărsările sale, asigura―reînvierea ― veșnică a Egiptului an după an și garanta puterea și prosperitatea ț ării.Albastrul era culoarea cerului și a zeului acestuia AMON. Galbenul reprezentaaurul, un material preț ios simbol al nemuririi zeilor și de aceea avea un caractersacru, el fiind destinat numai în reprezentările zeilor și faraonilor. Albul—simbol al

purităț ii și bucuriei era culoarea coroanei Egiptului de Jos.

Arhitectura egipteană î și relevă caracterul impunător și sacru prin simpla prezenț ăa marilor piramide și ale templelor. Aceste construcț ii impunătoare aveau rolul săasigure o legătură puternică dintre egipteni și zeii lor protectori. Marile piramideridicate de faraonii din perioada Regatului Vechi nu erau doar grandioase locuri deveci pentru faraoni. Prin existenț a lor, ele erau un simbol al triumfului egiptenilorasupra morț ii—credinț a în nemurire și viaț a de apoi fiind elementul central al religiei

egiptene. Celui care îi este destinată piramida — faraonul, joacă un rol central nunumai în viaț a politică a Egiptului ci și în cea religioasă. Faraonul nu este doar șefulstatului, el este înainte de toate un zeu întrupat și prin definiț ie un simbol alnemuririi. El reprezintă totodată cea mai puternică și vizibilă legătură dintre Egiptși zei. De acea, întreaga viaț ă în Egiptul antic — artă, politică, religie etc., este închinată faraonului și caracterului său divin. Religia antică egipteană este închinată

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ra_(zeu_egiptean)






nemuririi și veșniciei pentru ca era normal ca arta religioasă să consacre acestevalori. Secol după secol, artiștii egipteni au folosit aceleași materiale, aceleașitehnici și stiluri, acest lucru fiind încă o dovadă a credinț ei egiptenilor în caracterulnemuritor al Egiptului și ai zeilor săi protectori.

Vechea religie a fost redescoperită de către arheologii europeni în secolul XIX șide atunci încoace arta religioasă egipteană antică și-a recăpătat prestigiul șitotodată dreptul de a fi considerată un simbol nemuritor al geniului artistic alumanităț ii.

Ramurile artei egiptene

1. Sculptura:

Majoritatea sculpturilor egiptene sunt efectuatein basorelief iar dintre materialele folositepredomina piatra ,lemnul sau metalul(aur,argint)

Cand vorbim despre sculptura egipteana trebuiesa stim ca aceasta a fost supusa unor canoaneAceste canoane sunt impuse de credintaegipteniilor in zei si in viata vesnica.Cele 3canoane sunt:

-Hieratismul este lipsa de expresivitate achipurilor si a trupurilor ,aceasta simbolizeazadetasarea personajelor de viata pamanteana in

asteptarea nemuririi.-Frontalismul este vederea din fata a personajelor,bratele sunt lipite de trup.

-Supradimensionarea consta in reprezentarea zeilor mai mari decat resstulpersonajelor pentru a sublinia caracterul lor sacru.



Printre capodoperele sculpturii Regatului Vechi se numara: marele Sfinx din Giseh(capul faraonului Khefren), statuia lui Khefren (Muzeul din Cairo), grupul Mikerinossi regina Khamerer Nebti (Muzeul din Boston), cel al printului Rahotep si printeseiNofret (Cairo), cel de un realism dus la grotesc al piticului Seneb si familiei sale

(Cairo);precum si celebrele statui – a „primarului‖ (in lemn, Cairo) si a scribului de laLouvre (calcar policromat) sau a celui de la Muzeul din Cairo.

Din timpul Regatului Mediu: statuile faraonilor Mentuhotep I si Sesostris I (gresiesi calcar, Cairo), sau a gratioasei purtatoare de ofrande (lemn stucat si pictat,Louvre). Iar din epoca Regatului Nou – busturile reginei Nefertiti (calcar pictat, celdin Berlin; cuart, cel din Cairo); ale faraonilor Tuthmosis I, Tuthmosis III,Amenhotep II, Tutankamon si zeului Amon-Ra, si – in primul rand – Ramses II (ungranit negru sau roz; toate in muzeul egiptean din Torino); in fine, statuile„colosilor‖ din Teba (27 m), reprezentandu-l pe Amenofis III, precum si cele 4statui gigantice (20m) reprezentandu-l pe Ramses II in fata templului sau din Abu-Simbel.

2. Arhitectura

I. Piramidele:

Un tip mai evoluat de monument funerar, aparut întimpul dinastiei a III-a este piramida în trepte.Primul monument de acest fel a fost construit devizirul si arhitectul Imhotep pentru regeleDjeser, fondatorul dinastiei a III-a la Saqqara.

Piramida - o suprapunere în diferite etape peste omastaba patrata - are dimensiuni impresionante:

laturile bazei dreptunghiulare de 109 si 121 metri, iar înaltimea de 61 metri. (Nu s-apastrat zidul de incinta, lung de 1600 m, înalt de 10 m si curpinzând o suprafata de15 ha). Camerele funerare ale regelui si a 11 membri ai familiei erau sapate înstânca. Sarcofagul regal era depus în fundul unui put, adânc de 28 m.



În timpul dinastiei urmatoare au fost construite marile piramide de la Giseh:"Orizontul lui Kheops", "Mare este Khefren" si "Divin este Mikerinos". Asemeneapiramide, geometric perfecte, se cunosc azi în Egipt aproximativ 80.

Baza patrata a celei dintâi piramide (care ocupa o suprafata de mai bine de 5 ha)avea latura de 237,50 m si înstimea de 147 m (azi 138 m), terminata cu o platformade 6 m2, 2.300.000 blocuri de calcar galbui dispuse în 220 de rânduri, erauacoperite cu lespezi de calcar fin alb. Singura intrare în piramida se afla pe laturanordica, la o înaltime de 16,5 m. în interior a fost construit una devarat sistem decoridoare, galerii, canale de ventilatie etc., totalizând câteva sute de metri înlungime (galeria cea mai lunga este de 47 metri cu o înaltime de 8,5 metri). Uncoridor în panta duce la camera funerara a faraonului - lunga de 10,5 m, lata de 5 msi înalta de aproape 6 m - în întregime din granit, plafonul constând din 9 blocuricântarind împreuna 400 tone. Din galeria de intrare se ramnifica un coridor carecoboara în panta 31 m sub nivelul bazei la un put destinat, initial, sa adaposteascasarcofagul regal. Camera funerara a reginei, canalele de aerisire, cinci spatii libereetajate, menite sa reduca din presiunea masei uriase de piatra asupra bolteicavoului, completeaza aceasta uimitoare opera de stiinta si tehnica.

Ansamblul arhitectural al piramidei lui Kheops mai cuprindea un templu funerar, dela care o "sosea" duce la un al doilea templu funerar, situat la marginea desertului.Apoi 3 piramide mai mici, morminte ale unor regine; cinci barci mari de lemnplasateîn gropile sapate în stânca, chiar lânga piramida.

Sfixul din Giseh: pe o ridicatura de calcar lunga de 200 m, faraonul Khefren a pussa se sclupteze un urias idol în forma de leu (lung de 57 m si înalt de 20 m), care sa-i protejeze mormântul. Maiestuosul cap al idolului, cu senina sa frumusete divinaeste imaginea regelui adorând rasaritul soarelui.

Gigantica opera de constructie a Marei Piramide a lui Kheops a durat 30 de ani,timp în care "au muncit cu neîntrerupere 100.000 de sclavi". Blocurile de piatra,unele de 20 de tone au fost aduse de la mari distante pe tavalugi, sanii trase pe

nisip sau între 2 barci si ridicate cu ajutorul pârghiilor si a unor puiternicebalansoare de lemn, pe rampe si planuri înclinate, înaltate pe terase succesive decaramida.



Cele 3 piramide nu sunt numai opere detehnica uimitoare, si nici cele maimonumentale din întreaga istorie aarhitecturii. Concepute pentru a adaposti

morminte regale, ele nu sunt rezultateleunor intentii artistice. Tipul de piramidaperfecta a continuat, în dimensiuni multmia reduse, pâna în epoca Regatului Nou.Dar începând din timpul dinastiei aXVIII-a (când jefuitorii de morminte începusera sa opereze într-un mod din ce

în ce mai îngrijorator) faraonii au adoptat tipul de mormant complet subteran -hipogeu - cu mai multe încaperi, sapate în peretii de stânca, cu intrarea

ornamentata cu basoreliefuri si statui.S-a remarcat ca niciodata pâna la egipteni si în nici o parte a lumii la acea data,piatra n-a fost atât de mult întrebuintata. Utilizarea acestui material durabil a fostasociata cu ideea religioasa de "vesnicie" pe care piatra o oferea operei. Piramidaera "salasul etern" al faraonului, în timp ce locuinta sa temporara, palatul, eraconstruit din caramida uscata la soare, motiv pentru care nu s-a pastrat nici macarplanul unui palat regal.

II. Templele:

În timpul Regatului Vechi, odata cuafirmarea cultului soarelui s-auconstruit "templele solare". Cum ceremoniacultului zeului Ra - zeul soarelui - sedesfasura sub cerul liber, aceste templeconstau dintr-un zid de incinta

dreptungiular, o curte dominata de un obelisc înalt de 36 m, plasat pe un soclu de 20 m siavând alaturi un mic sanctuar cu statuia

zeului, iar în fata un altar din alabastru alcatuit din 4 mese pentru ofrande(templul din Abu-Gurob).



Abia în perioada urmatoare a Regatului Mediu se va constitui o adevarataarhitectura a templului. Astfel, cele mai importante temple care dau masura arteiarhitecturale egiptene - în modalitati diferite - sunt: templulreginei Hatsepsut din Deirel-Bahri , cele 2 temple ale lui Ramses al II-lea sapate în

piatra, de la Abu-Simbel , dupa care faimoasele temple Abydos, Karnak siLuxor.Ca model poate fi luat templul templul lui Amon din marele ansamblu de temple

de laKarnak. Templul a fost început si terminat într-un fel pe la jumatatea mileniuluial III-lea î.e.n., dar forma definitiva a capatat-o între anii 1580-1200 î.e.n. îninteriorul unui zid de incinta cu perimetrul de 3800 m, intrând printr-o poartaflancata de o pereche de enorme turnuri prismatice si strabatând curti imense, seajungea la curtea centrala hipostila (adica acoperita si sustinuta de coloane), careducea la sanctuarul cu statuia zeului. În fata sanctuarului era altarul pentruofrande.

În Egipt apare - pentru prima data în Orientul Apropriat - o impunatoarearhitectura a coloanelor. Mult prea numeroase pentru a-si justifica doar un rol pursi simplu functional (templul din Luxor, de pilda, avea 134 de coloane dispuse pe 16rânduri), coloanele erau acumulate, distribuite si modelate astfel încât sa creeze unefect estetic, sa confere constructiei o armonioasa rezolvare a raporturilor dintreelementele arhitectonice. Coloanele au capitelurile de forma de lotus sau depapirus; iar modulatiile coloanei sugereaza un manunchi de tulpini ale acestor plante.Spre sfârsitul Regatului Nou a aparut si coloana cu trunchiul cilindric neted care

stiliza forma frunzelor de palmier. Aceste modele au sugerat (v. Alpatov) ipotezaoriginii lor: fie o imitatie a copacilor plantati pe 2 rânduri printre care treceauprocesiunile solemne, fie pentru a sufera imaginea simbolica pietrificata a uneidumbravi sacre. Coloanele celor mai mari temple erau ornamentate cu inscriptii înhieroglife. Pentru a completa imaginea naturii simbolizata de ansamblul templului,tavanele erau pictate cu stele si felurite pasari; iar pardoseala era decorata cuplante acvatice si pesti, spre a imita suprafata unui râu.

Un element arhitectural, original egiptean, era obeliscul.

În îndepartata epoca pre-dinastica un bloc subtire si înalt de piatra era plantatvertical; pe vârful sau aparea soarele, la rasarit. Din Heliopolis - unde se pare ca

aparuse pentru întâia oara - aceasta piatra "miraculoasa" s-a raspândit si în restultarii. În timpul Regatului Nou, obeliscurile erau plasate câte doua, în fataturnurilor, a pilonilor de la intrarea in temple. Apoi, când cultul soarelui a devenit

mai popular, obeliscurile au aparut, unul câte unul, în fata templelor.



Obeliscurile erau din granit de culoare roz si erauaduse, toate, din carierele de la Assuan. Un obelisccântarea câteva sute de tone. Gigantul obelisc, începutsi lasat neterminat, în caiera de lânga Assuan,

avea lungime de 51 m si cântarea 1168 tone.Transportul si înaltarea unui obelisc punea problemedeosebit de complicate, car erau de profesia uneianumite categorii de tehnicieni specializati (se cunoscnumele a 6 dintre acestia).

Obeliscurile egiptene i-au impresionat extraordinar pe strainii veniti înEgipt. Assurbanipal a pus sa se transporte doua obeliscuri la Ninive, iar împaratiiromani au adus mai multe obeliscuri la Roma si la Bizant . Azi, în tot Egiptul, n-au mairamas decât 4 sau 5 obeliscuri (cf. S. Sauneron). În schimb, de-a lungul secolelor aufost transportate la Paris, Londra, Constantinopol si la New York. Cele mai multe seafla la Roma, în numar de 12.

Cunostinte stiintifice

S-au facut primii pasi in dezvoltarea cunostintelor stiintifice cu caracter practic:

In matematica au fost inventate cifrele (indieni) si calculele (egipteni,mesopotamieni) si au fost puse bazele geometriei (egipteni) si ale unui sistem

coerent de operatii si masuri; In astronomie au fost identificate astrele si miscarea lor, pornind de aici, a

fost creat calendarul si s-au inventat instrumente de masurare a timpului:calendarul solar, clepsidra si altele.

In domeniul medicinii au aparut referiri asupra bolilor si medicamentelor.

Scrierea si primele creatii literare

Inventare scrierii (cuneiforme, hieroglife, alfabet) a permis conservareagandirii oamenilor, a descoperirilor, inventiilor si evenimentelor, eliminandu-se astfel imprecizia memoriei.

Scrierile literare (inscriptii comemorative, povestiri si legende, poezii)reflecta modul de a gandi, precum si starea de spirit a diverselor paturisociale.



In Orient, cunostintele stiintifice nu s-au desprins de unele practicireligioase, de magie si superstitii.

Domeniul economic si tehnologic

Dezvoltarea agriculturii , in special a celei bazate pe irigatii, ceea ce apermis obtinerea unor regulate, chiar si in conditii de seceta;

Perfectionarea cresterii animalelor: a fost domesticit calul utilizat inrazboaie, transport si munci agricole;

Aparitia primelor sate si orase, inconjurate cu ziduri din caramida sipiatra;

Obtinerea unor progrese tehnice importante: olaritul, metalurgia,roata, roata olarului, coloana, bolta, navele cu panze si vasle, sticla,papirusul, tablitele de argila, pergamentul, hartia.

Domeniul politic si social

Au aparut primele forme de organizare specific societatilor sedentare:

O conducere centralizata, care avea in frunte un monarh; O administratie ierarhizata, care utiliza un mare numar de functionari

specializati; O curte si o eticheta; Dreptul, care reglementa raporturile dintre oameni (Hammurapi, Moise

s.a.) si dintre state; Moneda, ca mijloc de facilitate a schimburilor comerciale.

In plan militar:

Arta razboiului, care a atins apogeul la asirieni (se utilizaucarele de lupta si s-a perfectionat tehnica asediului; metodelede razboi, mai ales la asirieni, vizau intimidarea, distrugerea,masacrul, mutilarea, deportarile).



-Grecia antica-Daca Orientul a marcat inceputul primelor civilizatii,Grecia reprezinta leaganul civilizatiei actuale.

Domeniul economic si tehnologic

Sub raportul progreselor tehnice, grecii au adus o contributie mai modestadecat popoarele Orientului. Ei au meritul de a fi perfectionat cuceririlortehnice.

Cultura in terase reprezinta singura noutate pe care auinfaptuit-o grecii in domeniul economic;

Imbunatatirea navigatiei prin realizarea triremei; Raspandirea monedei (inventata de lidieni) ;

Perfectionarea artei urbanismului prin construirea de orasedupa un plan riguros; Farul este cea mai importanta inventie a grecilor.

Domeniul politic si social

Democratia (democratia directa, adica guvernarea poporului prinel insusi; democratia reprezentativa, adica guvernarea prinreprezentantii sai) constituie cel mai important castig politic.

Idea si dragostea de libertate ; Oratoria politica (Demostene) si juridica au fost favorizate de

existenta regimului democratic.

In domeniul educatiei:

Un sistem educativ echlibrat , bazat pe armonia dintre corp sispirit;

Idea petrecerii timpului liber;

Jocurile Olimpice – intreceri sportive reprezentand un symbol alluptei oneste pentru glorie, progres, desavarsire fizica si morala

Idea de patriotism , apropiata de sensul actual, concretizata incredinta si abnegatia cu care fiecare cetatean isi apara micul sautinut cu toate valorile sale.



In plan militar:

Strategia – ansamblul de masuri preconizate pentru obtinerea victoriei; Tactica – dispunerea si actiunea combatantilor pe campul de lupta; Falanga – unitate de lupta in care pedestrasii jucau un rol important.

In plan religios:

O mitologie bogata cu accentuale valori morale si formative.Mitologia greacă cuprinde o colecț ie de mituri care provin din Grecia antică.

Aceste povestiri, familiare tuturor grecilor antici, formau fundamenteleritualurilor lor și erau o reprezentare a lumii, cel puț in până la Pitagora.Această mitologie este, în mare parte, sursa celei romane.

Domeniul gandirii si al artelor

Daca sub raportul progreselor tehnice contribuitia grecilor a fost mai modesta, indomeniul vietii intelectuale rolul pe care l-au jucat ei a fost capital.

O noua conceptie de viata, care pune in centrul atentiei omul (in jurul caruiase creeaza un adevarat cult) si ratiunea (in explicarea naturii si afenomenelor), punandu-se astfel bazele stiintei;

Filosofia ; Teatrul (comedia, tragedia )



Primele opere de istorie si geografie semnificative ; Clasicismul in arta, caracterizata prin gustul pentru perfectiune, echilibru,

simplitatea liniilor si armonia propozitiilor.

Valorile spirituale ale grecilor s-au raspandit, prin intermediul coloniilor ,inintreg bazinul Marii Mediterane si ele vor fi preluate de romani. Realizarilevechilor greci stau la baza culturii eurpene.

Ramurile artei grecesti

Arta greaca veche exprima cele mai inalte sentimente, cele mainobile nazuinteale cetateanului grec din antichitate. Operele clasice sunt de mare valoare sisunt renumite in lumea intreaga; ele au dat idealul perfectiunii artei europenedin primul ev mediu si de la Renastere incoace.

I. Ceramica

In epoca homerica erau interbuintate vasele „Diplion‖,numite astfel dupa una din portile cetatii Atena, unde aufost descoperite. Ele sunt superioare vaselor cretane prinornamentele pe care le au, de stil mai mult geometric.Aceste ornamente sunt combinate din linii care formeazazigzaguri, patrate, spirale si din figuri de oameni, de cai,

ori de pasari stilizate foarte schematic, aproapeabstractizate. Sunt redate cu multa precizie si scene delupta ori nave de razboi, dispuse orizontal, in benzi saufrize. Aceste frize sunt despartite intre ele prinornamente geometrice, totul avand un ritm atragator,echilibrat.

De o mare varietate sunt piesele din perioada arhaica .

Se cunosc vase de pastrat uleiul, pentru cultul mortilor, numite „lecithe‖, vase

pentru ospete, numite si „amfore‖, pentru vin si pentru untdelemn. Pe astfel devase erau redate figurile, reprezentand scene mitologice, banchete ori jocurisportive, la inceput in negru pe fond rosu,apoi in rosu pe fond negru.

II. Pictura



In lumea greaca s-a dezvoltat indeajuns si pictura, desi nune-au ramas multe creatii ale acestei arte.

Cu picturi se decorau interioarele. Se faceau sitablouri portabile,care se expuneau intr-o sala cu sirurilungi de coloane, numita „Pynacles‖. De aici vine denumireade pinacoteca, folosita in toata lumea (o cladire cu sali mariunde se expun tablouri spre a fi vazute de public).

In pictura decorativa, aderenta la zidurile interioaresi exterioare,grecii antici au reprezentat figuri omenesti,plante, animale ori motive geometrice. Ca si in sculptura, inpictura s-a tinut seama de aspectele vietii,ale realitatiiinconjuratoare, care au fost observate cu mult intens de

catre artisti.Grecii au lucrat si „mozaic‖- un gen de picturacare consta in fixarea unor bucati de piatra sau sticla

foarte mici, de diferite culori, intr-o pasta speciala care se intareste. Ei nu auaplicat mozaicuri pe pereti, ci numai pe pardoseala (mozaic pareimentar). De aceea,nu au reprezentat in mosaic decat prea putine portrete, mai mult plante si animalefoarte stilizate sau elemente decorative geometrice, dar si unele scene din viatasociala, mai ales in epoca tarzie elenistica.



-Roma antica- Roma a lăsat moştenire posterităţii opere de artă de o

valoare inestimabilă.

Monumentele numeroase, rămase din timpul civilizaţiei romane, arată marea

varietate de forme construcţiilor romane. Scara şi proporţiile monumentale,impresionantele concepţii ale bazilicilor, ale termelor şi monumentelor funerare,noua tehnică constructivă a arcurilor şi bolţilor, construcţiile rezervoarelor, apodurilor, a apeductelor şi viaductelor, a şoselelor, a arcurilor de triumf, fac dinarhitectura romană "o enciclopedie morfologică a arhitecturii". Construcţiileromane ilustrează măreţia, grandoarea şi autoritatea republicii şi a Imperiului,sentimentul de supremaţie al romanilor asupra lumii.

In secolul al-III-lea i.Hr. Roma devine cel ,mai important oras al Italiei ,ea

cucerind in urmatoarele secole toate statele din jurul sau.In aceste conditii,preocuparile urbanistice devin la Roma din ce in ce mai importante .

Domeniul gandirii si al artei

Ramurile artei romane1. Arhitectura

Arhitectura romana se caracterizeaza printr-o mare varietate a constructiile:

piete publice ,bazilici,amfiteatre, temple, arcuri de triumf,etc. La Roma ,piataprincipala a orasului se numea forum, cel mai mare fiind construit de imparatulTraian, la inceputul secolului al II-lea dupa Hr.

Bazilica servea drept tribunal, spatiu comercial sau spatiu de intrunire. Eaera o constructie dreptunghiulara care avea o nisa pe una din laturile ei, mari ,numita absida.

Amfiteatrul roman ,ca si circul era un loc destinatdistractiilor pentru popor: luptele de gladiatori,concursuri sportive etc. Colosseum-ul din Roma este tipulcel mai complex si bogat al amfiteatrului.



Templul roman se aseamana cu cel grecesc, noutatea insa este ca templul romanare un plan circular, inconjurat de coloane .

Arcul de triumf este un fel de poarta monumentala care aminteste de uneveriment important sau de o victorie militara.El este decorat cu basoreliefuri sisculpturi care ilustreaza everimente care au stat la baza construirii acestuia.

Villa (vilae), locuinţa caracteristicăaristocraţiei romane şi a familiilor bogate, poatefi studiată îndeosebi la Pompei, în caractereleparticulare ale camerelor grupate prin îmbinareaprincipiilor casei etrusce şi a celei greceşti.

Pentru locuitorii săraci, construcţiile specificeerau blocuri cu multe etaje numite insulae.

Un exemplu cu totul remarcabil ca eleganţă şilux este Villa lui Hadrian, construită între anii125-134 d. Cr., la Tivoli, în apropierea Romei.

2. Sculptura

În domeniul sculpturii romane, se găsesc influenț e puternice etrusce și grecești. Însculptura romană cele mai dezvoltate secț ii sunt portretul și relieful istoric.

Portretul, este considerat cel mai valoros gen al sculpturii romane. Romanii aveau uninteres deosebit pentru realitate realizând portrete la care trăsăturile fizice șimorale ale celui portretizat ar exprima-o adevărul.

Se practica sculptura capului, a bustului sau sculptura unei figuri întregi. Sculptorii

romani realizează adevărate tipuri de oameni: filozofi, negustori, femei, generali,

mame respectabile sau patricieni bogaț i. Pe lângă aceste tipuri de personaje,

sculptorii î și îndreaptă atenț ia și spre personajele mitologice, bărbaț i și femei, împăraț i patricieni, zei și zeiț e. Sculptura romană realizează un echilibru între

realism și idealizare. Statuile de împăraț i sunt amplasate în forumuri și sunt foartenumeroase reprezentând relaț ia putere-politică-virtuț i-victorii militare. Se întâlnesc două tipuri de statui: statuile în marmură și cele ecvestre. Unele exemple

Villa lui Hadrian

http://ro.wikipedia.org/wiki/Filozof



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Negustor&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/General



http://ro.wikipedia.org/wiki/Patrician



http://ro.wikipedia.org/wiki/Zeu



http://ro.wikipedia.org/wiki/Zei%C8%9B%C4%83













sunt: „Statuia lui Agustus‖, „De la Prima Porta, Roma‖, „Statuile ecvestre ale luiMarc Aureliu li Domiț ian, Roma‖ . Relieful istoric este un gen important al sculpturiideoarece, prin precizia detalilor și amănuntelor, ne aduce informaț ii concretedespre locuri, evenimente pentru ca ele să fie identificabile. Relieful istoric era

folosit pentru decorarea altarelor, columnelor, arcurilor de triumf reprezentândscene de luptă, fapte de vitejie, obiceiuri, și scene din viaț a reală. Exemple pot fi:„Columna lui Traian‖, „Columna lui Aurelian‖, „Arcul de triumf al lui Titus din Roma‖.

3. Mozaicul si pictura

Un rol important în arta romană, îl au mozaicul și pictura. Romanii le foloseaupentru decorarea în principal al caselor și palatelor, și în mai mică măsură pentru

decorarea templelor. Decorarea interioarelor se făcea pe plafoane, bolț

i, pereț

iș

ipodele. În funcț ie de locul decorat, romanii foloseau diverse tehnici și teme, astfelpentru plafoane și bolț i erau folosite specifice cerului, pereț ii îi decorau cu peisaje,diverse subiecte mitologice sau din viaț a de zi cu zi, iar podelele erau decorate subformă de mozaicuri pavimentare cu motive ornamentare geometrice, florale saufigurative. Atât mozaicul, fresca dar și stucatura colorată erau realizate în așa fel încât să creeze iluzia realităț ii imediate deoarece tehnica folosită, numită „trompe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mozaic






l'oeil‖ consta în reprezentarea obiectelor și personajelor într-un detaliu foarteavansat. Cele mai păstrate exemple sunt cele din orașele Herculanum și Pompeidescoperite în secolul al XVIII-lea. În timpul Republicii, pictura este folosită

pentru a decora interioarele caselor și palatelor. Apare decorul parietal ce imita

marmura sau lemnul. În arhitectură, coloanele, arcadele, antablamentele,ferestrele, și arcurile clădirilor, erau realizate în trompe l'oeil având la bazădesenul. Temele picturilor sunt mai complicate având influenț e grecești și elenisticedând aspect de adâncime, prin poziț ionarea personajelor în planuri diferite.Culoarea cea mai folosită în pictură era roșu, iar compoziț iile erau stilizate prinfolosirea unui grafism accentuat. Exemple de decoraț iuni interioare sunt:„CasaMisterelor‖ din Pompei, „Villa împărătesei Livia‖, „Prima-Porta‖ de la Roma și „Villalui Hadrian‖ din Tivoli.

Pentru decorarea pereț ilor, tavanelor, șipodelelor din case, palate, bazilici, terme, piscine șifântâni se foloseau mozaicurile.

În timpul Republicii, mozaicul este folosit numaipentru pavimente, acestea fiind durabile nepermiț ând pătrunderea umezelii erau consideratefoarte practice. Ca materiale de construcț ie pentrupodele erau folosite cărămizile, teracota, piatra,

marmura sau pietricele de râu. Se foloseau motivele geometrice sau florale, animaleși figuri umane. În perioada Imperiului, un accent deosebit se pune pe mozaic ca

element de decor parietal și pavimental. O noutate în domeniu este folosireacubuleț elor de sticlă colorată sau translucidă, cu foaie de aur încorporată, și cele deceramnică smălț uită și policrome. Scenele folosite pentru decorare erau figurative,desfășurate sub formă de panouri de diferite forme sau sub formă de medalioaneocupând suprafeț e mari și având o tematică diversuficată cuprinzând scene istorice,mitologice, din viaț a coditiană, animale sălbatice, gladiatori. Ca exemple se pot da:„Mozaiczul pavimentar‖ din Ostia-Roma, „Casa de aur al lui Nero‖ de

lângă Colosseum - Roma, „Casa Faunului‖, „Casa venerei‖ din Pompei.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_roman%C4%83



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Decorul_parietal&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Tivoli



http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_roman



http://ro.wikipedia.org/wiki/Nero



http://ro.wikipedia.org/wiki/Colosseum









mostenirea culturala

Documents