MONOGRAFIE CONTABILACONTABILITATE PUBLICĂ

STUDIU DE CAZCU EXEMPLIFICARE

LA PRIMĂRIA COMUNEI AGAPIAJUDEŢUL NEAMŢ

2. Bugetul local – concept, funcţii rol, structură

2.1. Bugetul local – concept, funcţii, structură, rol

Bugetele locale reprezintă partea principala a finantelor locale prin care se reflectă raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizării acţiunilor social culturale, economice şi de altă natură din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

Bugetele locale reprezintă bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au personalitate juridică. Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile Legii nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice, Legea 273/29.06.2006 privind finanţele publice locale, legilor bugetare anuale şi potrivit prevederilor Legii 195/22.05.2006, cadrul instituţional care reglementează procesul de descentralizare administrativă şi financiară.

Potrivit Legii nr. 273/29.06./2006, privind finantele publice locale, la art.2, bugetul

local este definit ca fiind documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ teritoriale.

Bugetele locale reprezintă o componentă distinctă şi autonomă în cadrul bugetului consolidat, care are o serie de raporturi cu bugetul administraţiei centrale de stat.

Bugetele locale, în calitate de parte principală a finanţelor locale, reflectă cerinţele de resurse financiare ce se mobilizează si utilizează la nivelul unităţilor administrativ teritoriale pentru satisfacerea unor cerinţe colective reprezentate de învăţământ, cultură, asistenţa socială, servicii publice, dezvoltare si modul de procurare a resurselor financiare din cursul unui exerciţiu financiar.

Finanţele publice locale reflectă raporturile prin care se constituie şi se utilizează resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, fără o contraprestaţie directă şi imediată în vederea satisfacerii unor cerinţe social-culturale, economice şi a furnizării unor servicii publice de către autorităţile administraţiei publice locale. Finanţele publice locale mijlocesc procesele de formare, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti la nivelul unităţii administrativ teritoriale.

Funcţia de repartitie a finanţelor publice locale se manifestă prin constituirea fondurilor băneşti la nivelul unităţii administrativ teritoriale şi redistribuirea lor pentru satisfacerea unor cerinţe colective delimitate prin competenţele şi atribuţiile autorităţilor

2

administraţiei publice locale.Între cele două laturi ale funcţiei de repartiţie a finanţelor publice locale există

raporturi de interconexiune. Mobilizarea unor resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se efectueaza în vederea satisfacerii unor cerinte colective. Repartizarea resurselor băneşti de către unităţile administrativ teritoriale pentru realizarea acţiunilor social-culturale, a serviciilor publice, a dezvoltarii depinde de mobilizarea lor în cuantumul aprobat şi la termenele legale.

Funcţia de control a finanţelor publice locale urmăreşte modul în care se mobilizează resursele băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, efectuarea cheltuielilor, adminstrarea patrimoniului public si privat şi utilizarea resurselor băneşti în conformitate cu prevederile legale .Controlul prin intermediul finanţelor publice locale este un control bănesc ce vizeaza procesele de formare şi repartizare a fondurilor băneşti de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.

Ţinând seama de împartţrea administrativ teritorială a statului, bugetele locale sunt formate din bugetele judetelor, bugetele municipiilor, bugetele oraşelor şi bugetele comunelor.

În conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice locale, în fiecare comună, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judeţ şi municipiu Bucureşti, se elaborează şi administrează buget în condiţii de autonomie ; între bugetele consiliilor locale şi bugetele consiliilor judeţene nu exista relaţii de subordonare.

Prin aşezarea autonomiei locale la baza organizării şi funcţionării organelor administraţiei publice locale, între bugetele unităţilor administrativ teritoriale sunt relaţii de interconexiune, prin care se redistri- buie resursele băneşti în vederea satisfacerii cerinţelor colective.

Funcţie de cheltuielile şi veniturile prevăzute în cadrul bugetelor locale, deosebim: bugete proprii şi bugete centralizatoare. Bugetele proprii cuprind numai veniturile şi cheltuielile specifice structurii teritorial-administrative respective, în timp ce bugetele centralizatoare regrupează veniturile şi cheltuielile unităţii administrativ-teritoriale în ansamblul ei.

Bugetele locale reflectă relaţii economice băneşti care apar în procesul repartiţiei venitului naţional cu prilejul constituirii şi repartizării de fonduri centralizate cu adresare generală la şi de la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale în scopul satisfacerii unor interese ale colectivităţilor publice locale.

2.1 Autonomia locală şi relaţia cu bugetul local

Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se organizează si funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii si al consultării cetăţenilor in soluţionarea problemelor de interes local.

Descentralizarea fiscală reprezintă un factor important de influenţă asupra

3

autonomiei unei administraţii locale. În măsura în care o administraţie locală beneficiază de sume şi transferuri de la administraţia centrală, depinde de aceasta şi are o capacitate redusă de a adopta decizii cu privire la serviciile pe care le furnizează cetăţenilor.

Prin descentralizare fiscală, autorităţile administraţiei publice locale sunt investite cu dreptul de a institui unele impozite si taxe pentru a asigura resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor din bugetele locale. În acelaşi timp, descentralizarea fiscală încurajează autorităţile administraţiei publice locale să organizeze şi dezvolte acţiuni din care să rezulte venituri ce pot acoperi consumurile de utilitati publice.

Descentralizarea fiscala se realizează în forme diferite:

delimitarea unei baze fiscale a administraţiei locale si acordarea dreptului de a decide asupra exploatării ei; baza impozabila proprie favorizează procesul decizional local de colectare si administrare a impozitului; baza de impozitare şi cotele de impozitare sunt de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, dar colectarea şi administrarea veniturilor se realizează la nivel central; autorităţile administraţiei centrale colectează si administrează veniturile generate de o baza impozabila, iar autorităţile administraţiei publice locale determina baza de impozitare; autorităţile administraţiei publice locale hotărăsc asupra unor cote de impozitare ce se adaugă la cele aplicate de administraţia centrala la o baza de impozitare; Trecerea unor venituri din impozite din competenţele autorităţilor publice centrale la autorităţile administraţiei publice locale depinde de anumiţi factori: selectarea acelor obiective şi acţiuni ce se pot administra mai bine prin baza de impozitare de către autorităţile administraţiei publice locale; echitatea presupune urmărirea modului în care se repartizează impozitele locale, respectiv a poverii fiscale locale şi a eventualelor comportamente ale unor contribuabili ce suportă diferenţele de impozite; baza de impozitare să corespundă din punct de vedere al cerinţelor informaţionale, tehnice şi administrative; impozitele şi taxele atribuite autorităţilor administraţiei publice locale să fie corelate cu cheltuielile necesare funcţionarii serviciilor publice locale; mobilitatea bazei de impozitare necesită evitarea situaţiilor în care la mutarea persoanelor în alte localităţi să nu se mai plătească impozite şi taxe;

La rândul său, descentralizarea unor acţiuni şi servicii poate să contribuie la îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice, la creşterea eficientei prin urmărirea corelaţiei dintre acţiunile locale şi cheltuielile necesare.

Autorităţile administraţiei publice locale pot cerceta şi evalua cerinţele de servicii publice şi le pot furniza mai eficient.

Serviciile generale de natura iluminatului public, controlul circulaţiei, poliţiei şi

4

pazei contra incendiilor se adresează populaţiei în general. De aceea se justifică finanţarea lor pe seama impozitelor percepute de la populaţia rezidentă.

Bunurile şi serviciile furnizate unor beneficiari identificabili din localităţi(apa, căldura, electricitate) se pot finanţa pe seama tarifelor solicitate de la consumatori.

În cazul bunurilor şi serviciilor furnizate local de care pot beneficia şi cetăţenii cu domiciliul în alte unitati administrativ teritoriale se justifică finanţarea lor pe seama transferurilor sau a sumelor de la bugetul administraţiei centrale (programe si acţiuni de combatere a poluării, sănătatea preventiva).

Infrastructura care generează venituri în perioadele viitoare se poate finanţa pe seama împrumuturilor.

Autonomia locală implica dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a dispune de resurse banesti, de a le utiliza şi administra în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege, de a elabora buget, de a urmări execuţia bugetului denumită, uneori, autonomie financiară.

În general, în studiile de specialitate se invocă anumite cerinţe ale autonomiei locale din punct de vedere financiar:

autorităţile administraţiei publice locale să beneficieze de resurse proprii şi de cadru normativ pentru a asigura acoperirea cheltuielilor proprii;

autorităţile administraţiei publice locale să fie investite cu dreptul de a determina veniturile şi cheltuielile din propriul buget;

deciziile financiare curente ale autorităţilor administraţiei publice locale să nu fie supuse unui control din partea administraţiei centrale;

Autonomia locală se manifestă sub două laturi ; administrativă şi financiară şi se exercită pe baza şi în limitele legi. Autonomia locala priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele, atribuţiile şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau judeţului.

Comunele, oraşele, municipiile si judeţele au dreptul la resurse proprii pe care autorităţile administraţiei publice locale le gestionează în conformitate cu atribuţiile ce le revin prin lege.

CARTA EUROPEANA PRIVIND AUTONOMIA LOCALA recomanda anumite principii pentru formarea si administrarea resurselor financiare locale:

Colectivităţile locale au dreptul in cadrul politicii economice naţionale la resurse proprii suficiente, de care ele pot dispune in mod liber in exerciţiul competentelor lor;

Resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie sa fie proporţionale cu competentele prevăzute de constituţie sau de lege;

Cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie sa provină din redevenţe si din impozitele locale al cărui procent il pot fixa ele insele in limitele legii;

Sistemele financiare pe care se sprijină resursele de care dispun colectivităţile locale trebuie sa fie de natura suficient de diversificata si evolutivă, pentru a le permite să urmărească, pe cât posibil, în practica, evoluţia reală a cheltuielilor bugetare de competenţa lor;

5

Sprijinul colectivităţilor locale mai slabe din punct de vedere financiar necesită punerea in funcţiune de proceduri de repartizare financiară justă sau de măsuri echivalente destinate corijării efectelor repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare cat si a sarcinilor ce le revin. Asemenea masuri sau proceduri nu trebuie sa reducă libertatea colectivităţilor locale de a opta in domeniul lor propriu de responsabilitate;

Colectivităţile locale trebuie sa fie consultate de o maniera apropiata asupra modalitatilor de redistribuire a resurselor ce le revin;

Pe cat posibil, subvenţiile acordate colectivităţilor locale nu trebuie sa fie destinate finantarii unor proiecte specifice. Atribuirea de subvenţii nu trebuie sa prejudicieze libertatea fundamentala a politicii colectivităţilor locale in propriul lor domeniu de competenta;

In scopul finanţării cheltuielilor de investiţii, colectivităţile trebuie sa aibă acces, in conformitate cu legea, la piaţa naţională de capitaluri.

În cadrul autonomiei locale se poate delimita latura financiara, care exercită influenta directa si hotărâtoare asupra capacităţii de a reglementa si administra treburile publice de către autorităţile administraţiei publice locale.

Latura financiara a autonomiei locale se individualizează prin următoarele trăsături:

asigurarea dreptului autorităţilor administraţiei publice locale de a elabora, aproba si executa bugetul propriu. Veniturile si cheltuielile autorităţilor administraţiei publice locale se prevăd pentru fiecare exerciţiu financiar in bugetele locale;

reglementarea unor competente ale autorităţilor administraţiei publice locale de a determina si administra veniturile proprii formate din impozite, taxe, contribuţii in condiţiile legii;

urmărirea execuţiei bugetare si rectificarea bugetelor locale pe parcursul exerciţiului bugetar;

fundamentarea si aprobarea opţiunilor si prioritarilor in finanţarea cheltuielilor din bugetele locale;

utilizarea resurselor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale pe parcursul execuţiei bugetare in condiţii de eficienta;

dreptul consiliilor locale de a institui taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale destinate unor persoane fizice si juridice;

dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a decide asupra contractării de împrumuturi in condiţiile legii.

Gradul de manifestare al laturii financiare din cadrul autonomiei locale este influenţat de modul de delimitare a competentelor asupra unor acţiuni si servicii publice, de diversitatea si calitatea serviciilor publice, de programele de dezvoltare ale unitatilor administrativ teritoriale, de imbunatatirea managementului cheltuielilor din bugetele locale.

Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilităţi autorităţilor administraţiilor publice locale in procesul de descentralizare a

6

unor servicii publice ori a cererii de noi servicii publice fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea atribuţiilor respective.

Latura financiara a autonomiei locale nu inseamna o autonomie financiara totala a autorităţilor administraţiei publice locale, ci drepturi in utilizarea si administrarea resurselor banesti ce aparţin comunelor, oraşelor, municipiilor si judeţelor. Autonomia financiara deplina a autorităţilor administraţiei publice locale ar genera tendinte de separare in cadrul statului pentru a administra resursele financiare in beneficiul locuitorilor unei unitati administrativ teritoriale.

Raporturile dintre unitatile administrative teritoriale sunt aşezate pe principiul solidaritatii care implica un proces de redistribuire a resurselor banesti de la colectivităţile locale mai bogate către cele mai sărace.

Pornind de la diferentele in potenţialul economic si social al unitatilor administrativ teritoriale, mecanismele finanţelor locale stimularea formarea resurselor financiare locale si colectarea decalajelor economice si sociale.

Carta Europeana privind autonomia locala recomanda protejarea colectivităţilor locale mai sărace prin aplicarea unor proceduri de redistribuire financiara care sa corecteze inegalitatii in resursele de dezvoltare.

Latura financiara reprezintă o componenta importanta a autonomiei locale care exercita influenta asupra capacităţii de decizie a autorităţilor administraţiei publice locale.

Conform prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/23 aprilie 2001, „comunele, oraşele si judeţele sunt unitati administrativ teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizează si functioneaza autorităţi ale administraţiei publice locale”.

Intre autorităţile administraţiei publice locale din comune si oraşe si autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţean se formează raporturi care sunt aşezate pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilităţii, cooperării si solidaritatii in rezolvarea problemelor de interes local.

In spiritul principiului autonomiei locale, competentele autorităţilor administraţiei publice locale se stabilesc prin lege si se exercita de autorităţile administraţiei publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetăţean.

Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilităţi autorităţilor administraţiei publice locale in procesul de descentralizare a unor decizii fara asigurarea mijloacelor financiare necesare realizării acestor responsabilităţi.

In conformitate cu principiul autonomiei locale, autorităţile administraţiei locale administrează, sau, după caz, dispun de resurse financiare si de bunuri proprietate publica ale comunelor, oraşelor si judeţelor.

Autorităţile administraţiei publice centrale au obligaţia sa consulte, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale in toate problemele care le interesează direct.

Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca in limitele competentelor lor,

7

sa coopereze si sa se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice din tara sau din străinătate.

Comunele, oraşele si judeţele sunt persoane juridice de drept public, care au patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.

Autonomia locala se reflecta prin organizarea si funcţionarea administraţiei publice locale in mod independent, asigurarea capacităţii de persoana juridica de drept public, a dreptului de a elabora, aproba si executa bugetul propriu, de a stabili bugetul propriu, de a stabili si percepe impozitele in condiţiile legii si de a administra resursele financiare.

In sfera atribuţiilor Consiliilor locale se încadrează aprobarea bugetului local, administrarea resurselor financiare, executarea bugetului, aprobarea virărilor de credite, a modului de utilizare a rezervei bugetare, a venitului de încheiere, a exerciţiului bugetar.

Primarul, în calitate de autoritate executiva, intocmeste proiectul bugetului local, contul de încheiere a exerciţiului bugetar pe care le prezintă spre aprobare Consiliului local, exercita funcţia de ordonator de credite, urmareste încasarea veniturilor si cheltuirea sumelor din bugetele locale.

O altă latură a autonomiei locale se refera la dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a stabili, urmări si incasa impozite si taxe in condiţiile legii sau de a majora sau diminua unele impozite si taxe. Autonomia locala se manifesta si in situaţia in care, consiliile locale, judeţene si Consiliul general al municipiului Bucureşti stabilesc taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale create in interesul unor persoane fizice si juridice.

Consiliile locale si judeţene si Consiliul general al municipiului Bucureşti au dreptul sa decidă asupra contractarii de imprumuturi in condiţiile prevăzute de lege.

Autonomia locală presupune şi creşterea răspunderii autorităţilor administraţiei publice locale în administrarea resurselor financiare locale, in dimensionarea cheltuielilor in limitele veniturilor, in întărirea controlului asupra utilizării resurselor din bugetele locale si in administrarea datoriei cu prudenta.

8

3. Veniturile şi cheltuielile bugetului local

3.1 Conceptul şi sfera veniturilor şi cheltuielilor bugetului local

Bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local cuprinde într-o formă sistematizată, indicatorii financiari - veniturile şi cheltuielile bugetare, corespunzător activităţii şi acţiunilor previzionale a se realiza în anul de plan.

Veniturile şi cheltuielile bugetului local al comunei Agapia, precum şi celelalte venituri şi cheltuieli evidenţiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul unităţii administrativ teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unităţii administrativ teritoriale care după consolidare prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public pe pe unitatea administrativ teritorială pentru anul respectiv şi de aici rezultă starea de echilibru sau dezechilibru după caz.

Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea :

Administraţiei publice locale ;

Programelor, proiectelor activităţilor, acţiunilor şi obiectivelor potrivit scopurilor prevăzute în legi şi în alte reglementări şi vor fi angajate în strictă corelaţie cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

Veniturile bugetului local al comunei Agapia se constituie din :

Venituri proprii formate din : - Impozite - alte vărsăminte - Taxe - alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit - contribuţii

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete

Donaţii şi sponsorizări Pentru dimensionarea optimă şi raţională a necesarului de fonduri bugetare, precum

şi mobilizarea prin plan a veniturilor rezultate din activităţile instituţiei publice au fost stabiliţi indicatori de calcul şi fundamentare ce au la bază elemente specifice acţiunilor bugetare şi în funcţie de care se fac previziunile de venituri şi cheltuieli bugetare. Astfel, fiecare instituţie publică îşi poate evalua în mod temeinic necesităţile de fonduri în corelaţie directă cu sarcinile fizice preconizate, asigurându-se în acest fel baza materială pentru realizarea activităţilor şi acţiunilor specifice.

Activitatea de previzionare financiară este un proces complex de analiză, de judecăţi

9

şi acţiuni ce se face sub conducerea contabilului-şef din instituţii cu participarea directă a cadrelor economice, tehnice şi de altă specialitate din compartimentele funcţionale la dimensionarea şi fundamentarea indicaţilor ce se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli.

Detalierea indicatorilor de calcul si fundamentare se face în mod diferenţiat pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, fapt ce asigură un mod unitar de calcul al previziunilor de venituri si cheltuieli.

Una din sarcinile evaluării bugetare Ia instituţiile publice o constituie buna fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli care trebuie să reflecte în ultimă instanţă valorificarea tuturor posibilităţilor pe care le are instituţia, având ca efect final reducerea efortului financiar pe care îl face statul pentru întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice.

Sursele de venituri, precum şi structura acestora diferă în funcţie de felul instituţiei, iar fundamentarea indicatorilor financiari privind veniturile se face in funcţie de anumite criterii, cum ar fi:

baza legală a veniturilor (constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente)

analiza execuţiei preliminare din anul de bază; utilizarea indicatorilor de calcul şi fundamentare. Evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea; Alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date în scopul evaluării corecte a

veniturilor.La dimensionarea veniturilor proprii se are în vedere şi cauzele care au dus la

nerealizarea integrală sau subevaluarea acestora în anii precedenţi, pentru descoperirea şi atragerea la buget de noi resurse financiare, iar la cheltuieli se va urmări angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pentru acţiuni de strictă necesitate şi cu posibilităţi reale de execuţie.

Analiza este necesar a se efectua pe fiecare sursă de venit pentru ca deficientele din anul precedent să poată fi înlăturate cu prilejul definitivării şi aprobării bugetelor locale.

Veniturile bugetare locale constau în mare parte din impozite şi taxe locale (de la populaţie), care, deşi ca număr sunt mult mai numeroase, aduc venituri modeste. Deci ele sunt total neacoperitoare pentru nevoile locale şi de aceea pentru completarea veniturilor bugetelor locale se aprobă sume defalcate din impozitul pe salarii (de la bugetul de stat) si transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale.

Indicatorii de calcul şi fundamentare sunt stabiliţi in mod diferit, in funcţie de provenienţa veniturilor, astfel:

Impozitul pe clădiri de la persoane fiziceEste un impozit anual şi se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în

proprietatea acestora. Se calculează prin aplicarea unei cote stabilite de către consiliile locale, potrivit legii, care poate fi cuprinsă între 1,0 -1,5% asupra valorii stabilite potrivit criteriilor şi normelor de evaluare, prevăzute în anexa 1 la H.C.L nr.40/29.12.2006

Acest impozit se fundamentează pe:

10

cota de 1-1,5% numărul de contribuabili valoarea impozabilă pe mp suprafaţa clădirii deţinute

In funcţie de felul şi destinaţia clădirilor acest impozit se calculează potrivit devizului, in tabelul in nr. 1:

Tabelul nr. 1Deviz privind plata impozitului pe clădiri - persoane fizice11111

Nr.contribuabi

li

Valoare impozabila

m.p

Suprafaţa clădirii

Cota de impozitare Inpozit total

datoratRang localitate

Zona în cadrul localităţiiA B C

20 669 50 IV 1,10% 7.35940 397 70 IV 1,05% 11.67130 182 80 IV 1% 436850 114 40 V 1,05% 2.39430 102 30 V 1,0% 91835 68 70 V 0,95% 1.582,7

28.293.5

Impozitul pe clădiri de la persoane juridiceEste un impozit anual, care se stabileşte şi se calculează pe baza declaraţiei de

impunere, care se depune la organele fiscale teritoriale şi se verifică de către acestea. Calculul se face prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale între 1 - 1,5% asupra valorii la care sunt înscrise clădirile în evidenta contabilă a acestora.

Acest impozit se dimensionează în funcţie de: numărul de contribuabili; valoarea clădirilor; cota de 1 - 1,5%. (tabelul nr. 2)

Tabelul nr. 2Deviz privind plata impozitului pe clădiri - persoane juridice

ContribuabilValoare clădire

Cota de impozitareImpozit datorat

S.C.CONIC S.R.LS.C.STARFOREST SRLS.C.AGROMEC SRL

8.000 6.000 3.000

1% 1% 1%

806030

TOTAL 170

11

Impozitul pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţiiEste datorat de contribuabili, atât persoane fizice cât şi persoane juridice care deţin

în proprietate suprafeţe de teren situate în municipii, oraşe şi comune.Impozitul pe teren se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren,

diferenţiat pe categorii de localităţi, iar în cadrul localităţilor pe zone, după cum urmează (tabelul nr. 3):

Tabelul nr. 3Impozitul pe terenuri ocupate de clădiri si alte construcţii

ZonaCategoria localităţii

Municipii Oraşe Comune

A. B. C.D.

240 140 90 60

180 100 60 40

40 30--

Acest impozit se dimensionează în funcţie de: numărul de contribuabili; suprafaţa deţinută în proprietate; suma datorată pe metru pătrat; zona în care se află terenul (tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 4Deviz privind plata impozitului pe terenuri

NR. CONTRIBUABIL

I

ZONA SUMA DATORATA PE

MP

SUPRAFAŢA DEŢINUTA (MP)

IMPOZITUL TOTAL

DATORAT11 A 0,02 50 11,015 B 0,014 30 6,3 9 A 0,024 25 5,412 C 0,009 40 4,32 7 D 0,006 70 2,94

TOTAL 29,96

Taxa asupra mijloacelor de transportSe stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, pentru fiecare 200 cmc

sau fracţiune de capacitate sub 200 cmc, după cum se arata in tabelul nr. 5:

12

Tabelul nr. 5

Taxa asupra mijloacelor de transport

Lei/an autoturisme 7 autobuze, autocare, microbuze, autocamioane 24 autotrenuri de orice fel 28 tractoare 16 motociclete, motorete, scutere 4 biciclete si triciclete cu motor 3

Pentru remorci de orice fel, semiremorci şi rulote, taxele anuale se stabilesc în funcţie de capacitatea acestora, astfel:

o până la 1 tonă - 50% din taxa stabilită pentru autoturisme;o între 1 - 3 tone inclusiv - 50% din taxa stabilită pentru tractoare;o peste 3 tone - 50% din taxa stabilită pentru autotrenuri.

Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte de către organele fiscale teritoriale pe raza cărora contribuabilii îşi au domiciliul sau sediul, după caz, pe baza declaraţiei de impunere (tabelul nr. 6).

Tabelul nr. 6Deviz privind plata taxei asupra mijloacelor de transport

ContribuabiliCapacitatea

cilindrică (cmc)

Suma stabilităpentru fiecare 200

cmc

Taxadatorată

200 1.300 7 9.800400 1.600 7 22.400100 2.000 15 15.000

150 1.800 15 20.250

80 2.500 30 30.00050 3.000 60 45.000

TOTAL 50.000

Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul construcţiilor

Certificatele, avizele şi autorizaţiile în domeniul construcţiilor eliberate contribuabi-lilor sunt supuse unor taxe diferenţiate, în funcţie de valoarea construcţiilor sau a instala-ţiilor, de suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor prestate, conform tabelului nr. 7:

13

Tabelul nr. 7Certificatul de urbanism

Suprafaţa terenurilor pentru care se solicita certificatul (mp)

Taxa-lei-

- Pentru mediul urban: pana la 150 4 pana la 250 5 pana la 500 6 pana la 750 8 pana la 1000 9 peste 1000 9 + 1 lei/mp pentru

suprafeţe mai mari de 1000 mp

- Pentru mediul rural se percepe 50% din taxa prevăzută pentru mediul urban. Autorizaţia de construire, reconstruire, precum şi orice alte lucrări, indiferent

de valoarea lor, efectuate la construcţii reprezentând monumente, ansambluri istorice precum şi lucrările de amenajare a spaţiilor publice:

2% din valoarea autorizată a lucrării sau construcţiei, inclusiv instalaţiile aferente acesteia.Pentru construcţiile de locuinţe, taxele vor fi reduse cu 50%. Autorizarea construcţiilor provizorii de şantier necesare execuţiei lucrărilor

de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea:3% din valoarea autorizată a construcţiilor provizorii. Autorizaţii de construcţie pentru organizare de tabere de corturi, căsuţe sau

rulote, campinguri:2% din valoarea autorizată a lucrării/construcţiei. Autorizarea construcţiilor pentru lucrări cu caracter provizoriu: chioşcuri,

tonete, cazino, spatii de expunere situate pe căile şi în spatiile publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi panourilor de afişaj, firmelor şi reclamelor:

pentru fiecare mp: 1,5 lei, dar nu mai puţin de 1 leu. ♦ Autorizaţia de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi amenajărilor

pentru care s-a eliberat autorizaţia de la pct. b-a se taxează cu 50% din taxa plătită la autorizare.

♦ Autorizaţiile pentru lucrări de racorduri şi branşamente la reţelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică şi telefonie:

de fiecare instalaţie 1 leu. Aviz de urbanism şi amenajarea teritoriului: 1,0 – 1,5 lei. Certificat nomenclatură stradală şi adresă: 0,5 - 1,0 lei. Taxe pentru eliberarea autorizaţiilor de orice fel cu excepţia celor

14

din domeniul construcţiilor, precum si viza anuală a acestora.

A. Autorizaţia de funcţionare pentru activităţi lucrative şi viza anuală aacestora:

1. pentru meseriaşi şi cărăuşi 65 lei2. pentru cazane de fabricat rachiu 130 lei3. pentru liber-profesionişti 208 lei4. pentru mori, prese de ulei 434 lei5. pentru alte activităţi 65 lei

B. Autorizaţii sanitare eliberate persoanelor particulare: 34-50 lei.♦ Alte lucrări:1. copii heliografice de pe planuri cadastrale sau alte asemenea planuri,

deţinute de Consiliile locale, de fiecare mp de plan:- la scara 1:500 2 lei- la scara 1:1000 3 lei- la scara 1:2000 4 lei

2. eliberarea sau viza anuală a autorizaţiilor ce dau dreptul de a executa proiecte:3 lei

Valoarea autorizată a lucrărilor pentru care se percep taxe se stabileşte pe baza celor declarate de solicitant în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie.

Cuantumul taxelor se stabileşte în limitele prevăzute de lege de către Consiliile locale.

Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate afişaj şi reclamă Contribuabilii care folosesc mijloace de publicitate prin afişaj şi reclamă,

datorează următoarele taxe:a) taxe pentru publicitate, afişaj şi reclamă datorate în funcţie de

dimensiuni:lei/an

sub 1/2 mp inclusiv 3 între 1/2 mp şi 1 mp inclusiv 6 între 1 şi 2 mp inclusiv 6 între 2 şi 3 mp inclusiv 20 între 3 şi 5 mp inclusiv 50 peste 5 mp 50+ 2 pentru fiecare mp sau fracţiune

b) taxele prevăzute pentru firmele instalate la locul exercitării activităţiide către contribuabili:

lei/an până la 1 /2 mp inclusiv 1 între 1/2 şi 1 mp inclusiv 2 între 1 şi 2 mp inclusiv 3 peste 2 mp 3+2 pt. fiecare mp sau fracţiune

Cuantumul acestor taxe se stabileşte de către consiliile locale pe teritoriul cărora se realizează publicitatea, afişajul sau reclama, cu limitele de mai sus.

15

Pentru firmele, reclamele, afişajele şi publicitatea realizate exclusiv într-o limbă străină, taxele prevăzute se majorează de 5 ori.

In cazul reclamelor, publicităţii pentru ţigări, băuturi alcoolice pe bază de contract scris, prin intermediul presei scrise, televiziunii sau prin alte mijloace, trebuie să se plătească o taxă de 20% din valoarea contractului.

Taxa se varsă anticipat la bugetul local până la data de 10 a lunii următoare celei în care taxa a devenit exigibilă.

In exercitarea atribuţiilor ce le revin în administrarea domeniului public si privat al unităţilor administrativ-teritoriale, consiliile locale pot institui taxe pentru:

utilizarea temporară a locurilor publice; deţinerea în proprietate şi folosinţă, după caz, de utilaje autorizate să

funcţioneze în scopul obţinerii de venit; vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi

arheologie, precum şi alte taxe.

3.2. Clasificaţia bugetara cadru unic de prezentare a veniturilor si cheltuielilor din bugetul local

Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale, de munca sau băneşti pentru realizarea acţiunilor şi satisfacerea trebuinţelor generale ale societăţii.

Fundamentarea cheltuielilor înscrise în proiectele bugetelor locale este supusă cerinţei de "dimensionare" a cheltuielilor în funcţie de necesităţile reale ale tuturor unităţilor administrativ teritoriale, serviciilor şi instituţiilor publice locale din fiecare oraş, comună, judeţ.

Stabilirea cheltuielilor bugetelor locale cuprinde calculul cheltuielilor de salarii şi alte drepturi băneşti salariale, pentru deplasări în interes de serviciu, întreţinere şi gospodărie, carti şi publicaţii, reparaţii curente şi capitale şi celelalte trebuinţe băneşti cu caracter funcţional pentru fiecare instituţie, serviciu public de interes local, ca şi pentru primării şi prefecturi,

Toate aceste cheltuieli se fundamentează pe structura clasificaţiei bugetare funcţională şi economică, conform tabelului nr. 8.

Clasificaţia cheltuielilor bugetului local urmează două linii principale:1. Obiectul sau funcţia pentru care cheltuiala este destinată, numită clasificaţia

funcţională, cum sunt: învăţământ, sănătate, cultură şi artă, asistentă socială, gospodărie comunală şi locuinţe, cheltuieli pentru organele locale ale autorităţii executive, transporturi-comunicaţii şi alte acţiuni.

2. Natura cheltuielii sau efectul economic al acesteia, numită clasificaţia economică, o evidenţiază cheltuielile bugetare pe articole şi aliniate.

16

Tabelul nr. 8

Capitol Subcap. Paragraf Denumirea indicatorilor

TOTAL CHELTUIELI50.02 Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE51.02 Autoritati publice si acţiuni externe

51.02.01 Autoritati executive si legislative51.02.01.03 Autoritati executive

54.02 Alte servicii publice generale54.02.05 Fond de rezerva bugetara la dispoziţia autoritatilor

locale54.02.06 Fond pentru garantarea împrumuturilor externe,

contractate/garantate de stat54.02.07 Fond pentru garantarea împrumuturilor externe,

contractate/garantate de administraţiile publice locale54.02.10 Servicii publice comunitare de evidenta a persoanelor54.02.50 Alte servicii publice generale

55.02 Tranzacţii privind datoria publica si împrumuturi56.02 Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale

administraţiei56.02.06 Transferuri din bugetele consiliilor judeţene pentru

finanţarea centrelor pentru persoanele cu handicap56.02.07 Transferuri din bugetele locale pentru instituţiile de

asistenta sociala pentru persoanele cu handicap

59.02 Partea a II- APARARE. ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA

60.02 Apărare60.02.02 Apărare naţionala

61.02 Ordine publica si siguranţa naţionala61.02.03 Ordine publica

61.02.03.04 Politie comunitara61.02.05 Protecţie civila si protecţia contra incendiilor (protecţie civila

nonmilitara)

64.02 Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE65.02 Invatamant

65.02.03 Invatamant preşcolar si primar65.02.03.01 Invatamant preşcolar65.02.03.02 Invatamant primar

65.02.04 Invatamant secundar65.02.04.01 Invatamant secundar inferior65.02.04.02 Invatamant secundar superior65.02.04.03 Invatamant profesional

65.02.05 Invatamant postliceal65.02.07 Invatamant nedefinibil prin nivel

65.02.07.04 Invatamant special65.02.11 Servicii auxiliare pentru educaţie

65.02.11.03 Internate si cantine pentru elevi

17

65.02.11.30 Alte servicii auxiliare65.02.50 Alte cheltuieli in domeniul invatamantului

66.02 Sănătate66.02.06 Servicii medicale in unitati sanitare cu paturi

66.02.06.01 Spitale generale66.02.50 Alte cheltuieli in domeniul sanatatii

66.02.50.50 Alte instituţii si acţiuni sanitare67.02 Cultura, recreare si religie

67.02.03 Servicii culturale67.02.03.02 Biblioteci publice comunale, orasenesti,

municipale67.02.03.03 Muzee67.02.03.04 Instituţii publice de spectacole si concerte67.02.03.05 Scoli populare de arta si meserii67.02.03.06 Case de cultura67.02.03.07 Cămine culturale67.02.03.08 Centre pentru conservarea si promovarea

culturii tradiţionale67.02.03.12 Consolidarea si restaurarea monumentelor

istorice67.02.03.30 Alte servicii culturale

67.02.05 Servicii recreative si sportive67.02.05.01 Sport67.02.05.02 Tineret67.02.05.03 Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi,

baze sportive si de agrement67.02.06 Servicii religioase67.02.50 Alte servicii in domeniile culturii, recreării si religiei

68.02 Asigurări si asistenta sociala68.02.04 Asistenta acordata persoanelor in vârsta68.02.05 Asistenta sociala in caz de invaliditate

68.02.05.02 Asistenta sociala in caz de invaliditate68.02.06 Asistenta sociala pentru familie si copii68.02.10 Ajutoare pentru locuinţe68.02.11 Creşe68.02.15 Prevenirea excluderii sociale

68.02.15.01 Ajutor social68.02.15.02 Cantine de ajutor social

68.02.50 Alte cheltuieli in domeniul asigurărilor si asistentei sociale

`

Partea a IV-a SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA, LOCUINTE, MEDIU DI APE

70.02 Locuinţe, servicii si dezvoltare publica70.02.03 Locuinţe

70.02.03.01 Dezvoltarea sistemului de locuinţe70.02.03.30 Alte cheltuieli in domeniul locuinţelor

18

70.02.05 Alimentare cu apa si amenajări hidrotehnice70.02.05.01 Alimentare cu apa70.02.05.02 Amenajări hidrotehnice

70.02.06 Iluminat public si electrificări rurale70.02.07 Alimentare cu gaze naturale in localitati70.02.50 Alte servicii in domeniile locuinţelor, serviciilor si

dezvoltării comunale74.02 Protecţia mediului

74.02.05 Salubritate si gestiunea deşeurilor74.02.05.01 Salubritate74.02.05.02 Colectarea, tratarea si distrugerea deşeurilor

74.02.06 Canalizarea si tratarea apelor reziduale

79.02 Partea a V-a ACTIUNI ECONOMICE80.02 Acţiuni generale economice, comerciale si de munca

80.02.01 Acţiuni generale economice si comerciale80.02.01.06 Prevenire si combatere inundaţii si gheţuri80.02.01.09 Stimulare întreprinderi mici si mijlocii80.02.01.10 Programe de dezvoltare regionala si sociala80.02.01.30 Alte cheltuieli pentru acţiuni generale

economice si comerciale81.02 Combustibili si energie

81.02.06 Energie termica81.02.07 Alţi combustibili81.02.50 Alte cheltuieli privind combustibili si energia

83.02 Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare83.02.03 Agricultura

83.02.03.03 Protecţia plantelor si carantina fitosanitara83.02.03.30 Alte cheltuieli in domeniul agriculturii

84.02 Transporturi84.02.03 Transport rutier

84.02.03.01 Drumuri si poduri84.02.03.02 Transport in comun84.02.03.03 Străzi

84.02.06 Transport aerian84.02.06.02 Aviaţia civila

84.02.50 Alte cheltuieli in domeniul transporturilor87.02 Alte cheltuieli economice

87.02.01 Fondul Roman de Dezvoltare Sociala87.02.03 Zone libere87.02.04 Turism87.02.05 Proiecte de dezvoltare multifuncţionale87.02.50 Alte acţiuni economice

96.02 Partea a a VII-a REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT97.02 Rezerve98.02 Excedent99.02 Deficit

19

4. Studiu de caz : Monografie privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni legate de execuţia bugetului la Consiliul Local Agapia

4.1. Inregistrări contabile privind deschiderea finanţării

Principalele operaţiuni legate de finanţarea instituţiilor publice, din sursele bugetului local au în vedere trei mari categorii de evenimente şi anume ;

Deschiderea finanţării ; Finanţarea propriu zisă Închiderea conturilor şi stabilirea rezultatului patrimonial.

I. Deschiderea finanţării ;

În baza bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, elaborat şi aprobat pentru exerciţiul bugetar 2007, Primăria Agapia beneficiază de o finanţare în valoare de 3.420.000 lei. Conform repartizării pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetului local al comunei – în trimestrul I 2007, respectiv luna ianuarie, din bugetul Primăriei au fost deschise credite bugetare în sumă de 239.850 lei din care :

129.970 lei credite pentru cheltuieli proprii;

109.700 lei credite repartizate şi deschise, pentru cele două unităţi de învăţământ din subordine, a căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite respectiv;

o Şcoala generală cls. I – VIII “Nicolae Grigorescu” din comuna Agapia pentru suma de 70.950 lei

o Seminarul Teologic “Cuvioasa Parascheva” Agapia pentru suma de 38.750 lei .

Operaţiunea de deschidere a creditelor bugetare s-a realizat pe baza următoarelor documente întocmite de către ordonatorul principal :

Dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor deschise ; Nota justificativă privind situaţia creditelor deschise, defalcate pe subdiviziunile clasificaţiei funcţionale – pe capitole , subcapitole şi pe titluri de cheltuieli – ale clasificaţiei economice.

20

Primăria Comunei Agapia Nr.55/05.01.2007

DISPOZIŢIE BUGETARĂ

Privind deschiderea creditelor

Banca plătitorului Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr._____________________Plătitor Primaria Agapia Cont nr 026502002614112Banca beneficiar Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr_____________________Beneficiar Şc.generala cls. I – VIII “N.Grigorescu”Agapia Cont nr.0265020017232404 Suma (şaptezecimiinouăsutecincizecilei) Lei 70.950 Cu drept de utilizare de la data de 05.01.2007

Ştampila şi semnătura Banca plătitorului Banca beneficiarului emitentului (data înreg.,ştampila,semnăt) (înreg.,ştamp.,semnăt)

Primăria Comunei Agapia Nr.56/05.01.2007

DISPOZIŢIE BUGETARĂ

Privind deschiderea creditelor

Banca plătitorului Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr._____________________Plătitor Primaria Agapia Cont nr 026502002614112Banca beneficiar Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr_____________________Beneficiar Seminarul Teol.”Cuvioasa Parascheva”Agapia Cont nr.026502003671027Suma (treizecişioptmiişaptesutecincizecilei) Lei 38.750 Cu drept de utilizare de la data de 05.01.2007

Ştampila şi semnătura Banca plătitorului Banca beneficiarului emitentului (data înreg.,ştampila,semnăt) (înreg.,ştamp.,semnăt)

21

Primaria AGAPIA

Nr.______din _______

Către ,

Trezoreria Tirgu Neamt

Vă comunicăm că pentru luna Ianuarie 2007 se deschid credite pentru bugetul local,din contul Primariei Agapia în sumă de 239.850 lei

Nr.crt.

EXPLICAŢII

Cont cap.24.51.02

Cont cap.24.55.02

Cont cap.24.56.02

Cont cap.24.65.02Sc.Agapia

Cont cap.24.65.02Seminar

Cont cap.24.67.02

Cont cap.24.68.02

Cont cap.24.70.02

Cont cap.24.84.0

236.000 7.500 70.950 38.750 2.580 18.410 52.570 12.910

01. Cheltuieli curente 36.000 7.500 70.950 38.750 2.580 18.410 10.910 12.91010. Cheltuieli de personal 26.000 65.950 35.450 1.080

18.41020 Cheltuieli materiale 10.000 5.000 3.300 1.500 10.910 12.9

1030. Dobanzi 7.50040. Subventie51. Transferuri intre

unitati ale adm.publice55. Alte transferuri 57. Asistenta sociala59. Alte cheltuieli70. Cheltuieli de capital 41.66071. Active nefinanciare 41.66072. Active financiare81. Rambursari de credite

TOTAL 36.000 7.500 70.950 38.750 2.580 18.410 52.750 12.910

Primar, Contabil sef,

1. Înregistrări în contabilitatea Primăriei Agapia

Aprobarea finanţării pentru exerciţiul bugetar 2007

Debit 8060 3.420.000 lei Credite bugetare aprobate

Repartizarea creditelor bugetare aferente lunii ianuarie 2007 şi recunoaşterea creditelor pentru cheltuieli proprii;

Debit 8068 239.850 lei Credite repartizate din bug.local

Debit 8069 129.970 lei

Credite repartiz.din bugetul local pentru chelt.proprii

22

Repartizarea creditelor pentru instituţiile de învaţământ din subordine ;

credit 8068 109.700 lei

credite repartizate din bugetul local pentru instituţiile din subordine

2. Înregistrări în contabilitatea ordonatorilor terţiari de credite :

Şcoala Generala cls.I – VIII “Nicolae Grigorescu” Agapia

Debit 8069 70.950 lei

Credite repartizate din bug.local Pentru cheltuieli proprii

Seminarul Teologic “Cuvioasa Parascheva” Agapia

Debit 8069 38.750 lei

Credite repartizate din bug.local Pentru cheltuieli proprii

4.2. Inregistrări contabile privind finanţarea propriu zisă a cheltuielilor

Finanţarea propriu zisă, denumire generică pentru execuţia bugetară, în contabilitate înseamnă utilizarea creditelor bugetare deschise sau repartizate. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor de interes local se asigură astfel :

Integral din bugetul local, în funcţie de subordonare;

Din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul local, în funcţie de subordonare; Integral din venituri proprii.

Veniturile bugetului local al comunei Agapia se constituie din :

Venituri proprii formate din : - Impozite - alte vărsăminte - Taxe - alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit - contribuţii

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete

Donaţii şi sponsorizări

23

Operaţiuni privind constituirea veniturilor bugetului local al comunei Agapia

3. Înregistrarea creanţelor bugetului local pentru veniturile stabilite prin declaraţia fiscală a contribuabililor pentru anul 2007.

464.2 = % 240.688 Creanţe buget local 734.01 17.229 Anul curent imp.clădiri P.Fizice 734.02 41.241 imp.clădiri P.Juridice 734.03 31.691 imp.teren P.fizice 734.04 5.566 imp.teren P.Juridice 734.06 10.600 imp.teren extravilan 734.05 19.188 Taxa judiciară de timbru 7356.1 11.362 Taxa mijl.transport P.Fizice 7356.2 8.212 Taxa mijl.transport P.juridice 739 59.957 Alte impozite şi taxe 7512.1 3.819 Taxa extrajudiciară de timbru 7512.2 100 Alte venituri şi taxe administrative 7513 21.075 Amenzi circulaţie 750 10.648 Venituri din concesiuni4. Înregistrarea majorărilor creanţelor bugetului local cu dobânzi şi penalităţi de

întârziere. 464.2 = % 1.707,50 Creanţe buget local 734.01 20,60 Anul curent imp.clădiri P.Fizice 734.02 122,00 imp.clădiri P.Juridice 734.03 47,50 imp.teren P.fizice 7356.1 20,20 Taxa mijl.transport P.Fizice 7512.1 285,00 Taxa extrajudiciară de timbru 7513 1.017,00 Amenzi circulaţie 739 193,00 Alte impozite şi taxe 734.06 2,20 imp.teren extravilan

24

5. Încasat prin Trezorerie venituri prelevate de la Bugetul de stat 5211.13 = 7352.1 128.750 Disponibil al Sume defalcate din TVA bugetului local pt.chelt descentraliz 5211.14 = 7352.2 91.583 Sume defalcate din TVA

pt.echilibrarea bugetelor6. Se încasează creanţe ale bugetului local 5311 = % 3.563,50

464.1 395,90 Creanţe bug.local (rămăşiţa) 464.2 3.167,60 Creanţe curente bug.local

581 = 5311 3.563,50 5211 = 581 3.563,507. Încasat prin Trezorerie venituri din cote defalcate din impozit pe venit 5211.12 = 731.1 20.671,66 cote defalcate din impozit 5211.11 = 731.2 58.548 Sume alocate de C.Judetean 8. Constituirea veniturilor din activitatea de autofinanţare.

În situaţia de faţă autofinanţarea constiutuie o formă complementară de finanţare.Veniturile proprii se obţin din activităţile specifice ale primăriei şi sunt destinate în totalitate desfăşurării activităţii sale. Pe seama veniturilor proprii se constituie un disponibil distinct în care sunt recunoscute încasările şi plăţile efectuate având la bază aceleaşi subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare.Contul de disponibil 562 “Disponibil al instituţiei finanţate din venituri proprii”, este un cont de activ în debitul căruia se înregistrează încasările din activitatea proprie, iar în credit plăţile efectuate pe seama veniturilor proprii. Soldul contului este debitor şi reprezintă disponibilul existent în cont. Pentru determinarea rezultatului exercuţiului în condiţiile autofinanţării se utilizează contul 121.10 “Rezultatul exerciţiului din activitatea de autofinanţare”

Se înregistrează venituri proprii din activitatea de autofinanţare

4611 = % 1.542,10 7511.1 22,00 Venituri din taxa pe păşune 7511.2 300,00 Venituri din închiriere spaţii 7511.3 1.167,10 Venituri din prest.serv.canalizare 7511.4 50,00 Venituri din alte prest.servicii

Se încasează prin casierie debitele din venituri autofinanţate; 5311 = 4611 1.542,10

581 = 5311 1.542,10

25

Se depune numerarul în contul de disponibil din Trezorerie; 562 = 581 1.542,10

9. Înregistrarea cheltuielilor efectuate şi finanţate din venituri proprii

În baza facturii nr.4045675/19.01.2007 emise de către SC”Acvaterm” SA Tîrgu Neamţ se evidenţiază cheltuieli privind consumul de apă.

610.01 = 401 3400 lei

După parcurgerea primelor trei faze ale execuţiei bugetare (angajare, lichidare, ordonanţare) se efectuează plata furnizorului – faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia stinge obligaţia faţă de terţi. 401 = 562 3400 lei

În baza facturii nr.5688677/26.01.2007 emise de către SC”E-ON Moldova” SA Sucursala Neamţ se evidenţiază cheltuieli privind consumul de energie electrică.

610.02 = 401 629,98 lei 401 = 562 629,98 lei

10. Constituirea şi utilizarea fondului de rulment .

Se constituie fondul de rulment al anului curent 2007 prin preluarea excedentul financiar al execuţiei bugetare încheiate la 31.12.2006 .

5221 = 5212 525.103 lei Disponibilul curent din fondul Rezultatul execuţiei bugetare de rulment al bugetului local din anul curent

Înregistrare dobândă acordată la disponibilul din fondul de rulment ; 5187 = 766 14,70 lei Dobânzi de încasat venituri din dobânzi

Încasare dobândă la fondul de rulment ; 5221 = 5187 14,70 lei 766 = 131.1 14,70 lei venituri din dobânzi fond de rulment

În baza facturii nr.2427307/19,01,2007 şi a deviziului de lucrări întocmit de către SC”Diekat” Construct SA Bucureşti se înregistrează valoarea lucrărilor de investiţii în curs la obiectivul « Reabilitare Areal Turistic « Mănăstirea Agapia.

231 = 404 105.755,35 lei Investiţii în curs furnizori pentru investiţii

Se înregistrează valoarea lucrărilor pentru inspecţia în construcţii realizate la acelaşi obiectiv.

231 = 404 12.153 lei Investiţii în curs furnizori pentru investiţii

În baza Ordinului de Plată nr.66/31.01.2007, se achită contravaloarea lucrărilor de investiţii în curs realizate – beneficiar Ministerul Integrării Europene.

404 = 5221 105.755,35 lei

26

furnizori pentru investiţii disponibil fond rulment b.local

În baza Ordinului de Plată nr.67/31.01.2007, se achită contravaloarea lucrări inspecţia în construcţii – beneficiar ISCLPUAT Piatra Neamţ. 404 = 5221 12.153 leifurnizori pentru investiţii disponibil fond rulment b.local

11. Operaţiuni specifice privind constituirea şi înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de personal . Ştatul de salarii este documentul specific care serveşte pentru calcului drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor şi a contribuţiei angajatorului şi angajaţilor la : Bugetul de Stat, Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul asigurărilor de sănătate, Bugetul asigurărilor de şomaj. Exemplu : La capitolul 51.02 – Autorităţi publice legislative şi executive, în luna ianuarie 2007 – pe baza ştatului de salarii şi a centralizatorului se înregistrează următoarele cheltuieli de personal ;

o Salarii brute acordate salariaţilor = 23.150 lei din care ; - salarii încadrare = 13.304 lei - spor de vechime = 2.119 lei - spor viza CFP = 192 lei - spor urbanism 15% = 158 lei - salarii de merit = 207 lei - alte sporuri = 3.503 lei - ore suplimentare = 2.756 lei - premii = 917 lei

Se înregistrează ştatul de plată la salarii ; 641 = 421 23.156 lei Cheltuieli cu salariile personal salarii datorate Personalului

Se înregistrează reţinerile din salariile personalului ; 421 = % 7.079 lei 4312 1.937 lei 9,5% CAS asiguraţi 4314 1.508 lei 6,5% contrib.sănătate asiguraţi 4372 203 lei 1% şomaj asiguraţi 444 2.539 lei Impozit salarii 427.1 460 lei Rate CAR 427.2 432 lei Rate credit

Se înregistrează contribuţiile angajatorului la asigurăride de protecţie socială ; 6451/10.03.01 = 4311 3.805 lei 19,5% CAS angajator contrib.angajator la asig.sociale 6452/10.03.02 = 4371 408 lei

27

2% contribuţii şomaj contrib.angajator la asig.şomaj 6453/10.03.03 = 4313 1.389 lei 6,5% contribuţii sănătate angajator contrib.angajator la asig.sănătate 6454/10.03.04 = 4315 82 lei 0,4% fond de risc contrib.angataor pt.fond risc 6455/10.03.06 = 4317 173 lei 0,85% Concedii şi indemnizaţii contrib.angajator la FNUASS 6458/10.03.07 = 438 51 lei 0,25% fond garantare creanţe contrib.angajator la const.fd.garantare Salariale creanţe salariale

Se înregistrează plata salariilor nete, prin alimentare CARD-uri în valoare de 16.077 lei.

421 = 7702 16.077 lei Personal salarii datorate Finanţare de la bugetul local

Se înregistrează achitarea obligaţiilor către BASS, BASSănătate, BASŞomaj, pe destinaţii ;

% = 7702 12.987 lei 4311 3.805 lei contrib.angajator la asig.sociale finanţare de la buget local 4371 408 lei contrib.angajator la asig.şomaj 4313 1.389 lei contrib.angajator la asig.sănătate 4315 82 lei contrib.angataor pt.fond risc 4317 173 lei contrib.angajator la FNUASS 438 51 lei contrib.angajator la const.fd.garantare creanţe salariale 4312 1.937 lei 9,5% CAS asiguraţi 4314 1.508 lei 6,5% contrib.sănătate asiguraţi 4372 203 lei 1% şomaj asiguraţi 444 2.539 lei Impozit salarii 427.1 460 lei Rate CAR 427.2 432 lei Rate credit

12. Operaţiuni specifice privind constituirea şi înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor materiale cu finanţare din sursele bugetului local.

Principalele documente care consemnează creanţele şi datoriile materiale sunt :

28

Factura – document care atestă transferul proprietăţii stocurilor de la furnizor la client

Avizul de însoţire a mărfii – document care justificativ al mărfurilor pe timpul transportului(în cazul în care factura este întocmită ulterior)

Nota de recepţie şi constatare diferenţe – serveşte pentru recepţia bunurilor aprovizionate;

- încărcarea în gestiune,- act de probă în litigii cu furnizorii- ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Bon de consum individual sau colectiv- evidenţiază eliberarea din magazie pentru consum a unui material sau mai multe materiale

În baza facturii 4005703/08.01.2007 emisă de SC.”Van Năstasă” SRL, şi a n.i.r nr.11/08.01.2007, se înregistrează achiziţie lemn foc în valoare de 1.734,79 lei, 3022 = 401 1734,79 lei Combustibili furnizori

Se înregistrează plata datoriei către furnizor 401 = 7702 1.734,79 lei Furnizori finanţare de la buget local

Conform facturii 9667237/19.01.2007, emisă de către SC “Media Trust” SRL Piatra Neamţ, se evidenţiază cheltuieli publicitare în valoare de 60,60 lei, 623 = 401 60,60 lei Cheltuieli publicitare furnizori

Se achită cheltuieli publicitare conf OP/62/19,01,2007 401 = 7702 60,60 lei Furnizori finanţare de la buget local

În baza facturii 1519825/15.01.2007, furnizor SC”Van Năstase” SRL se înregistrează cheltuieli transport lemn foc. 6241 = 401 951,76 lei Cheltuieli transport bunuri furnizori

Se înregistrează cheltuieli telefonice /luna decembrie 2006, conf. Facturii 874443- Romtelecom SA Bucureşti. 626 = 401 342,34 lei Cheltuieli telefonice furnizori

Se achită factura telefonică, conf. OP/60, extras cont 19.01.2007- Trezorerie 401 = 7702 342,34 lei Furnizori finanţare de la buget local

Se achiziţionează timbre poştale, în baza facturii 9990436/19.01.2007, emitent Direcţia Regională de Poştă Bacău, valoare 200 lei. 5321 = 401 200 lei Timbre poştale furnizori

Se achită prin virament timbrele poştale conf. OP 75, extr.cont /20.01.2007 şi se dau în consum cu BC/35/30.01.2007. 401 = 7702 200 lei Furnizori finanţare de la buget local

3021 5321 200 lei

29

Materiale auxiliare Timbre poştale 6021 = 3021 200 lei

Chelt.cu materiale auxiliare Materiale auxiliare

Se evidenţiază achiziţia Obiecte Inv. Conf. Facturii 8303375/29.01.2007, furnizor SC »ALFA » SRL P.Neamţ, N.I.R nr.12 3031 = 401 48.454,42 lei Materiale de natura OBI furnizori În magazie

Se înregistrează consum materiale (lemn foc), conf.BC/61/30.01.20076022 = 3022 1.734,79 lei

Chelt.combustibili combustibili

Ridicat numerar din cont pentru plată deplasări (conf.CEC 524825/registru casă 15/19.01.2007.) 581 = 7702 145 lei Viramente interne finanţare din buget local 5311 = 581 145 lei Casa în lei viramente interne

614 = 5311 145 lei Cheltuieli cu deplasări, casa în lei detaşări,transferări

Se înregistrează cheltuieli operaţionale privind amortizarea imobilizărilor corporale, ce aparţin domeniului privat al unităţii administrativ teritoriale.

6811 = 281 12.500 lei Chelt.operaţionale amortizări privind

Privind amortizările activele fixe

4.3 Lucrări contabile de inchidere şi redactare a situaţiilor financiare

4.3.1. Închiderea finanţării :

După prezentarea anterioară a operaţiunilor specifice de constituire a veniturilor şi cheltuielilor, reiese că Primăria Agapia beneficiază de o finanţare mixtă:

Din venituri ale bugetului local (impozite, taxe,vărsăminte, sume şi cote defalcate din impoozitul pe venit, subvenţii, sume defalcate din TVA pentru cheltuieli descentralizate şi pentru echilibrarea bugetului) venituri proprii, obţinute din activitatea de autofinanţare.

Închiderea finanţării va determina închiderea conturilor specifice, iar în cazul finanţării bugetare sumele rămase neconsumate până la 31 decembrie, sunt retrase şi returnate la bugetul de stat. În cursul anului financiar 2006, Primăria Agapia a utilizat finanţări din venituri ale bugetului local şi venituri autofinanţate, iar în funcţie de apartenenţa lor se utilizează unul din analiticul contului 121 – “Rezultatul patrimonial al exerciţiului”, respectiv ;

- 121.02 - “ Rezultatul exerciţiului” – buget local,

30

- 121.10 - “ Rezultatul exerciţiului” – venituri autofinanţate

1. Se închide contul de venituri ale bugetului local % = 121.02 541.948,16

734.01 Rezultatul patrimonial 17.249,00 imp.clădiri P.Fizice al exerciţiului curent 734.02 41.363,00 imp.clădiri P.Juridice

734.03 31.738,50 imp.teren P.fizice

734.04 5.566,00 imp.teren P.Juridice

734.06 10.602,00 imp.teren extravilan 734.05 19.188,00 Taxa judiciară de timbru 7356.1 11.382,00 Taxa mijl.transport P.Fizice 7356.2 8.212,00 Taxa mijl.transport P.juridice 739 60.150,00 Alte impozite şi taxe 7512.1 4.104,00 Taxa extrajudiciară de timbru 7512.2 100,00 Alte venituri şi taxe administrative 7513 22.092,00 Amenzi circulaţie 750 10.648,00 Venituri din concesiuni 7352.1 128.750,00 Sume defalcate din TVA pt.chelt descentraliz 7352.2 91.583,00 Sume defalcate din TVA

pt.echilibrarea bugetelor 731.1 20.671,66 cote defalcate din impozit 731.2 58.548,00 Sume alocate de C.Judetean

2. Se închide contul de cheltuieli cu finanţare din bugetul local.

121.02 = % 44.656,15 lei 641 23.156 lei

6451 3.805 lei 6452 408 lei

6453 1.389 lei 6454 82 lei

31

6455 173 lei 6458 51 lei 6241 951,76 lei

6021 200,00 lei 6022 1.734,79 lei 614 145,00 lei 623 60,60 lei 6811 12.500,00 lei3. Se închide conturile de venituri autofinanţate. % = 121.10 1.542,10

7511.1 22,00 Venituri din taxa pe păşune 7511.2 300,00 Venituri din închiriere spaţii 7511.3 1.167,10 Venituri din prest.serv.canalizare 7511.4 50,00 Venituri din alte prest.servicii

4. Se închide contul de cheltuieli din contul de autofinanţare. 122.10 = % 4.029,98 610.01 3.400,00 610.02 629,98

Contul 121.01.02 „Rezultatul patrimonial obţinut din activitatea proprie - bugetul local ”. Acest rezultat include drepturi constatate şi obligaţii neachitate în cursul exerciţiului bugetar şi poate fi:

excedent patrimonial = plăţi nete > cheltuielile efective rezultă că banul public este imobilizat în bunuri achiziţionate şi neutilizate

deficit patrimonial = plăţi nete < cheltuieli efective, rezultă că s-au consumat resurse existente din exerciţiile anterioare, ori s-au creat obligaţii care nu au fost onorate.

4.3.2 Redactarea Situaţiilor financiare.

În baza ultimei balanţe a conturilor pusă de acord cu operaţiile privind închiderea finanţării, instituţiile publice întocmesc situaţiile financiare trimestriale şi anuale după caz.

Pentru instituţiile publice, documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, îl reprezintă situaţiile financiare. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

32

Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial.

Componenţa Situaţiilor Financiare

Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind: bilanţul; contul de rezultat patrimonial; situaţia fluxurilor de trezorerie; situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor; anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative; contul de execuţie bugetară.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de

activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii.

Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor, finanţăricheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. În contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate şi veniturile calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor şi ajustărilor de valoare) care nu implică o

33

încasare a acestora precum şi cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările de valoare) care nu implica o plată a acestora. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor

Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor trebuie să ofere informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

Contul de execuţie bugetară

Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul, şi conţine:

a) informaţii privind veniturile: - prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive - drepturi constatate - încasări realizate - drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: - credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive - angajamente bugetare - angajamente legale - plăţi efectuate - angajamente legale de plătit. - cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse) c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţiconfirmate Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci, după caz.

34