No. 4'1 5 LEI EXEMPLARUL DurninicA, 24 Fe-vruarie 1924

P:EGATUL, ROMNIEI

MONITORUL OFICIALPRETUL

In tail: 1.200 Let actual , 000 lei pe sase lunl; 300 lei pa trei tutu.Pentru autorititi judetene l comune urbane, 1.000 lei anual.

Pontru comune rurale, 600 lei anual.In straimitate, lei 3.600 anual.

Abonamentele Incep la 1 lanuarle, t Aprilie, 1 Julie # 1 Octonavrie,ifirS a trees dinteun an financier In altal; ele se pot face # lunar

Ins( numai Iniuntru acelulas an financiar

ABONAMENTULUIOrice abonament la particularl so pllteste si unticipatie.

Abonamentul la Desbaterile Parlamentare costa 80 lei lunar esteosebit do acela la Monitorul OfIcial.

Abonamentele nu se tee de ciit pc baza unei adrese ofIcialedela autorititl,sau (Iola particolari po haze uuei cereri timbrata

Costul unni exemplar Monitorul Official este 5 lei.Costul unul exemplar Desbalerile Parlamentare este

GENERALA A MONITORULU[ OFICIAL SI IMPRIMERIILOR STATULUI, BUCURESTI, BULEVARDUL ELMBETAPRETUL PUB

Orice publicatie judecfitoreasca sau particular( si mice act introdus ca anexi doinscrat In Monitorut Oficial, se va pLItI cm 8 lei linia de Monitor.

0 citatio de inserat costa 80 lei.Citatille de betarnicii so vor tax( cu 8 lel lints do Monitor.Statute le oriciver fel de societSti en 8 let linia de Monitor. ,Publicatiile relative la schimbare de nume, la libel-A practla a oricIrei protesii,otc.,

lei 80 pentru ilecare insertiune ; publicatiile relative la pierderile de acto, setaxeazi en pretul de 40 lei pia la maximum 10

LICATIIL OiLei 800 pentru publicarea jurnalelor consiliului de ininistri priviteare la ncerdarea

avantajelor legil pentru incurajarea industriet nationale la fabricanti sidustriasi.

Lei 300 idom, idem, priviteare pe rneserlasi # mori tOrOnesti.Nu se di curs-niei unei pnblicatiuni decit dad. e &Murata la o adrest pentrn cola

ale antoritiOlor sau cele judecitore#i # la o colitis timbratt cu t leu timbrufiscal si 50 bail timbru il. +tinter pentru cele ale particularilor.

Publicatia va O totdeaana serial citel pe altO feate de blrtio cleat adresa oilpetitia.

Adresele si petitiile vor fi indreptato dire Directorul general al MonitorulalOficial.

Pentru publicatlunile cerute sit apara foarte urgente se va socoti taxa dubli, iur pentru cela urgente se va percepe taxa odata si Jumatate.Cele foarte urgente vor t public:ate In primele wee vile data prinsire. Cele urgente in maximum 20 zile dela printire.

SUMAR:PARTE OFICIALA. -Ministerul de justitie: Decrete.Ministerul de interne : DecreteMinisterul de finante : Decret.Ministerul comunicatiilor Decret si raport.Ministerul sdnadtii $i ocrotirilor sociale: Rectiticare.Ministerut industriei comertutui: Jurnale ale consilintui (le

rninistri. liectificare.Derizinni ministeriale.PARTE NEOFICIAL. - Cmunicare.Annnturi ministeriale, judiciare, administrative si particulare.

PAR TE OFICILikBucuregi, 23 Fevruarie

MINISTERUL DE JUSTITIE

FERDINAND I,Prin gralia lui Dumnezeu si voin ta natio-

nal, Rege al Rornaniei,La top: de fap viitori, seineitate :Corpurile legiuitoare au votat i adoptat i

Noi sanctionm ce urmeazd :

LEGEPENTRU

Constiluirea unei societAti rornne pentrufabricare de explozivi

Art. 1. - Prin derogare dela dispozitiunileart. 37 din legea pentru administrarea si ex-ploatarea Monopolurilor Statului, relative ladrcptul de a fabrica, explozivi, Regia Monopo-lurilor Statului este autorizata ca in colaborarecu o societate romand si eventual si alte per-

soane sd constitueasc o societate anonima ro-mand pe actiuni pentru fabricarea in Romaniade explozivi.

Art. 2. - Regia acord societtii pe timp de30 ani, dela promulgarea prezentei legi, mono-polul fabricatiunii explozivilor.

Privilegiul nu se intinde si asupra fabricriiexplozivilor de rsboi utilizati in armele deluptd.

Deasemenea R. M. S. are dreptul de a im-port sau a-si procuri prin orice mijloc pul-berea neagra' sau orice alti explozivi, ceruti deconsumatie, pe care societatea nu i-ar fabricaIii timp de un an dela cererea Regiei.

Acest drept de monopol este considerat ca unaport social din partea Statului si evaluat la10 uh, din valoarea capitalului total al societatii.Pentru aceasta' surn ministerul de final-0 vaprimi un numr corespunzajor de actiuni, carivor 6 nominative si intransmisibile. Aceeasproportie se va pastr si la eventualele sporiride capital.

Art. 3. - Fabrica de explozivi-a societatii seva construl pe locul hotarit in acest scop deStat, din terenurile expropriate, in apropierede Fgras.

Societatea este obligata a-si procur mate-rifle prime si semifabricate in tar* intrucat vorfi de calitate conformd cu caetul de sarcini, sica pret nu vor intrece cu '10-15 / peste pre-tul aceleeas materii importate i aduse la Fii-gras.

In orice caz, societa tea este obligat sd-siaib procedeurile de fabricatie asifel intocmite,incdt la tirnp de inchidere a frontierelor, stproduc explozivi exclusiv cu ma teriale primedin lark intrucat acestea se vor puteA ga's1 inta

www.dacoromanica.ro

itONTIORITL Maid

Art. 4.- Capitalul societdtii se va fixd deR. M. S. de acord cu societa tea.

Din a cest capital 40 0/0 va fi a tribuit capita-lului strin, reprezentat prin grupele societti-lor Nobel Industrie Limited i Dynamit No-bel A. G.

Aceste cloud grupe sunt , obligate a procurdpersonalul de specialisti necesari constructieipunerii In functie a fabricii.

Restul de 50 /,, va fi rezervat nurnai capita-Jului roinnesc prin subscriptie publicd, menti-nndu-se numai din prima emisiune de lei20.000.000 o surnd de 5.000.000 lei pentrufondatorii romni.

Aceeas proportie se va pstr si la nouileemisiuni pentru mrirea capitalului.

Toate actiunile vor fi nominative si transmi-terea lor nu se va puted face dect cu apro-barea consiliului de administralle.

Art. 5. - Angajarea personalului tehnicstrdin de ctre societate nu se va puted facedect cu aprobarea cornisarului guvernului.

Societatea este obligatd ca in mod treptal siIn termen de patru ani s inlocueasc cu ro-mni intregul personal strain dupd un programce-i va fi fixat de R. M. S. In intelegere cucornisarul guvernului si care va fi obligatorpentru societate.

Termenul de 4 ani va puted fi prelungit, incaz de mdrire a fabricii, pentru personalul ne-cesitat.

Art. 6. - Societatea va fi administratd decdtre un consiliu de adrninistratie din 15 mem-bri, din cari patru desemnati : 1. de ministerulde finante ; 2 de ministerul de rdsboi si 1 deministerul de industrie, iar 11 alesi de aduna-rea general:

Din numrul total al membrilor '/, vor trebuis fie romni.

Art. 7. - Controlul administrrii societtiise va face de caltre un comisar al guvernului,numit printr'un jurnal al consiliului de mi-nistri dupd propunerea rninistrilor e finante,de industrie si de risboi. Comisarul guvernuluiva aved dreptul de veto asupra execuldrii ho-tdririlor consiliului de administralie, precumse va stabili In statute.

Art. 8. - Fabricarea se va face in conformi-tate cu un cilia de sarcini intocmit de societateIn colaborare cu R. M. S.

Acest caiet de sarcini va fix compozitia fa-brica telor, normele de fabricatie, conditiile dereceptie i va preveded msurile de sigurant.

Controlul executdrii acestui caiet de sarcmise Ira face de cdtre R. M. S.-

Societatea este tinutd a MI aved nici un se--,

cret de fabricatiune fat de organele de control.trebuie O. se mentind la curent cu perfec-

Fevruarie 1 994

Liunile ce s'ar aduce in decursul timpului fa-bricatiunii explozivilor.

Art. 9. -.Paza exterioar a fabricii se va facecu un personal hotrit de ministerul de rdsboi

cel de finante, iar cheltuelile pazei vor fi su-portate de societate.

Art. 10. - Vnzarea articolelor monopolizatein interiorul trii se va face de ctre R. M. S.conform legii privitoare la administrarea si ex-ploatarea monopolurilor Statului cu preturi cevor fi fixate de Regie.

R. M. S. va comunicd, in cursul lunii Iunie afiecrui an, cantittile aproximative de arti-cole monopolizate necesare consumatiei proba-bile din anul urmtor i pe cari societatea vafi obligatd a i le pred cu incepere dela 1 Ianua-rie, al acelui an, in rate egale.

In terrnen de 15 zile dup expediert, R. M. S.va plti furniturile respective, pe baza recep-tiei calitative i cantitative fcut de delegatii eila fabricd.

Art. M. - Vnzarea In export a explozivilorse va face direct de societate cu autorizareaprealabil a R. M. S. si intriicat va fi asiguratconsumatia internd.

Art. 12. - Preturile Cu cari societatea vavinde produsele sale Regiei Monopolurilor Sta-tului se vor fad in cursul lunii Octomvrie afiecdrui an pentru intreg anul urmtor de cdtreo comisiune compusd din 5 persoane anume:comisarul guvernului, directorul general alR. M. S., presedintele uniunii industriasilordou din partea societtii.

Comisiunea va fi prezidatd de comisarul gu-vernului.

Aceast cornisiune va determin pretul uni-tar de vanzare ctre R. M. S. al produselor,dupd normele urmtoare:

a) Se va fixd pretul de revenire al produselorla fabricd, care pret, se va compune din : costulmateriilor prime, al fortei motrice, salariile lu-crtorilor i lefurile functionarilor dela fabric,asigurdri de boal si accidente ale acestoradupd prevederile legilor de asigurdri muncito-resti, cheltuelile de luminat, Inclzi t, intretine-rea masinilor, localurilor, driimurilor i vehi-culelor, cheltueli de laborator, de pazd .5i. in ge-nere toate cheltuelile ce se fac la fabricd i pri-vesc in mod direct producerea explozivilor lauzind

b) La suma stabilit mai sus se va addugd 20%pentru cheltuelile generale de Regie, amortiza-rea capitaluluisi reinoirea utilajului. In aceastsurnd se cuprmde: cheltuelile directiunii gene-rale (retributii puse in sarcina societtii, lefuri,local, etc.); dobnzi si comisioane la imprumu-turile contractate de societate ; plti de advo-cati, brevete, mrci de fabricd, misiuni i studii

www.dacoromanica.ro

Fevrnarie IIONITORITL OPICIAL 4891

impozite i taxe de orice fel, cdtre Stat, judetcomund ; fondul necesar pentru amortizarea ca-pitalului pand la sfarsitul concesiei ; fondurilepentru reinoirea instalatiilor i inlocuirea lor incaz de explozie ; si in genere orice alte cheltuelice se fac Ail de uzind.

La pretul de revenire total stabilit cum searatd mai sub se acordd societdtii in prirnii cinciaM urmdtoarele beneficii :

25 010 pentru o furniturd anuald pnd la500.000 kg ;

20 Jo pentru furnitura anuald ce ar, trece de500.000 kg pnd la 800.000 kg ;

15 /0 pentru ceeace ar furniz anual peste800.000 kg.

Dimd trecere de 5 ani, beneficiul ce se acorddsociet:dtii pentru pretul de cost stabilit la punc-tele a i b de mai sus va fi :

20 /0 pentru o conSumatie anuald pAnd la1.200.000 kg ; iar dacd consurnul va fi mai mare,beneficiul acordat va fi de 15 Jo.

Aceste preturi vor in trd in vigoare numaidupd aprobarea ministrului de finante.

Preturile fixate de comisia sus ardtatd vorpuled fi revizuite in primii trei ani, dupd ce-rerea fiecdrei din pdrti, din trei in trei luni.Dupd trecerea acestor trei ani, preturile vor fifixate odatd pe an.

Acest termen de trei ani poate fi prelungitde cornun acord Mire R. M. S. si sorietate.

Art. 13. - Dupd expirarea termenului de 30ani dela promulgarea prezentei legi, fabrica deexplozivi din Fdgdras, cu toate instalatiunile eiIn bund stare de ,functionare, va deveni pro-prie tatea Statului romn, frd vreo indemnizare.

In caz de rdsboi, fabrica va functiond subcontrolul ministerului 'de rdsboi, conform legi-lor In vigoare.

Art. 14. - Toate celelalte dispozitium referi-toare la constituirea i functionarea societdtiisunt prevdzute lu aldturatele statute, cari facparte integrantd din prezenta lege.

Art. 15. - Socielatea este supus la platatimbrului, a taxelor de inregistrare, cum si laIndeplinirea celorlalte formalitti cerute de co-dul de comert pentru obtinerea autorizatiuniide functionare din partea justitiei.

Actul constitutiv si statutele vor trebui tran-scrise, afisate si publicate conform codului decomert.; iar firma societdtii inscrisd in registreletribunalului de Comert.

Orice modificare a statutelor nu Se va putedface decal cu prealabila aprobare a uner adu-ndri generale extraordinare a societdtii si nu-mai prin o lege de modificare a acestora.

Art. 16.-Cu incepere dela punerea In fune -tiune a fabricii, nu se va mai acordk nici o ac-torizare de irriport de explozivi minien i nici

nu se va mai importd de vreun organ al Sta-tului, aceasta intruct productia fabricii va fiindestulatoare.

Art. 17. - - Legea pentru constituirea uneisocietti romne pentru infiintarea unei fabricide explozivi minieri pe teritoriul tdrii roindnesti, promulgatd prin decretul regal No. 3.868din 22 Septemvrie 1920 si publieat In Monito-rul Oficial No. 141 din 29 Septemvrie 1920,se abrogd si se inlocueste prin cea prezentd.

Aceastd lege dimprund cu statutele la dnsaanexate s'a vota de Adunarea deputatilor insedinta de la 5 Fevrtiarie anu11924 si s'a adop-tat cu majoritate de una saki saptesprezece vo-turi, contra u, tu.

Preodinte, M. G. Orleanu.(L. S. A. D.)

Secretar, Petre P. Garboviceanu.

Aceastd lege dimpreund cu statutele la dnsaanexate, s'a votat dP Senat in sedinta dela11 Fevruarie anul 1224 i s'a adoptat cu majo-ritate de otsezeci i pse voturi, contra unu.

Vice-proedinte, Grigore D. Vasiliu.(L. S. S.).

Secretar, Vasile Toma.Promulgdm aceastd lege si ordondm ca ea

sd fie investit cu sigiliul Statului si publicatin Monitorui O,cial

Dat in Bucureti, la 22 Fevruarie 1924.(L. S. St.).

Ministrul finantelor,Vintil I. C. Brtianu.

No. 706.

FERDINAND

Ministrul justitiei,G. G. Marzescu.

STATUTELEPRIMEI SCCIETATI ROMNE DE EXPLOZIVI

CAP1TOLUL I

Art. 1. - Societatea constituit prin legea de fat seva numl :

SOCIETATE ROMNA DE EXPLOZIVI:,Sediul societtii este In Bucuresti.Durata societtii este de 30 ani, cu tricepere dela data

promulgrii legii pentru constituirea ei.

CAPITOLUL II

Scopul, privilejulArt. 2. - Scopul societtii este fabricarea materiilor

explozive intrebuintate in industria miniera pentru mine

www.dacoromanica.ro

1892 MONITORIIL OFICIAL14 Fevruarie 1924

si cariere, pentru constructii de poduri, sosele i drumuride tier, pentru care i s'a acordat monopol pe timp de 30ani prin art. 2 din lege, si eventual explozivi de rsboi,acestia din urma numai pe baza de conventiuni speciale cuStatul.

Societat ea va puteh deasemenea s fabrice sau s par-ticipe la productia de alte produse chimice, far insa caaceasta s constitue un drept de monopol.

Art. 3. - Prin legea pentru constituirea ei, R. M. S.acorda societatii monopolul fabricatiunii tuturor acestorexplozivi, cu excel) tiunea fabricarii ex plozivilor de rdsboiutilizali in afmele de lupta i cu rezervele prevazute laart. 13 din lege.

Art. 4. - In schimbul acestui privilej, societatea areobligatia s infiinteze pe locul destinat acesteia In impre-jurimile Fgrasului, o fabrica de explozivi minieri.

CAPITOLUL III

Capital social, actiuniArt. 5. - Capitalul social .este de 20.000.000 lei, care

se poate spori pn la 55.000.000 lei In actiuni de ate500 lei fiecare.

Toata emisiunea pn la 55.000.000 lei se va repartizIn modul urmtor :

al Dreptul de monopol al fabricatiunii, considerat caaport social din partea Statului i evaluat la 100/0 din va-loarea capitalului total, si pentru care suma Statul pri-rneste fr nici o plata, prin ministerul de fmante, actiuninominative si intransmisibile.

Pe lang aceasta, Statul mai are drept i la participareaprogresiva la beneficiul net al societtii, cum se va vedehla art. 87 ;

b) 400/0 din capital se va atribul capitalului strain, re-prezentat prin grupele societtilor Nobel Industrie Limited-

Dynamit Nobel A. G. ;Restul de 500/0 din capital, care se atribue In actiuni

nominative numai la roman", prin subscriptie publica, re-zervandu-se 5.000.00Q lei grupului roman, care a fondatprima societate.

Art. 6.-Actiunile vor fl nominative. Societatea va tinepentru actiunile sale un registru in care fiecare titlu vaaveh foaia sa speciala continnd numele i domiciliul ac-tionarului precum i transcriptiunile efectuate. Proprieta-tea actiunilor va puteh fi dobandita prin forme legale detransfer, conform coduhii de comert. Proprietarul unei ac-liuni nu va fi considerat fata de societate drept aetionarverificat, decat dupa transcrierea fcuta in registru dinordiaul consiliului de administratie In baza prezentdriiacelei actiuni si a unei cereri scrise cernd transcriptiu-nea. Drept speze de transfer i transcriere, actionarul vaplan 5 lei de titlu precum i spezele legale de timbru.

Prezentarea actiunilor se va face la biurourile societatiila Bucuresti i in strainatate la bncile ce se vor desemnide catre consiliu, pentru actiunile strinilor cari domici-liazd astzi hi strainatate.

Actiunile vor puteh fi emise st sub forma de titluri cu-mulative de 5, 10, 25, 50, 400 sau 500 actiuni, adica Invaloare nominal de lei 2.500, 5.000, '12.500, 50.000 sill250.000. Aceste titluri cumulative vor pute fl fractionatela rndul lor In titluri unice.

Actiunile vor fi prevzute cu numere curente, cu o foaiede cupoane, cu un talon si vor purth semnatura firmeisociale.

Transmiterea actiunilor capitalului strain, inainte de aId forma dermitivd, va fi supus aprobarii consiliului deadministratie.

Art. 7.- Mrirea sau micorarea capitalului se va

face prin hotarirea adunrii generale, cu 2/3 din voturileexprimate. In caz de mrire a capitalului, Statul vapriml fr nici o plat, actiuni in valoare egal cu 10(1/0din spor, asemenea i in caz de micsorare a capitalulmi se vor reduce actiunile astfel incat s ramnd intotdea-una cu 100/e din capital.

Actionarii strini priml un numar de actiuni hiproportie cu cele ce pose&

Restul de 501/0 se va da 1/2 vechilor aqionari, iarcealalt 1/2 se va acoperi prin subscriere pubhca.

CAPITOLUL IV

Organele societkii*SP

Art. 8. - Organele sooietii sunt :1. Adunarea generala ;2. Consiliul de administratie ;3. Censorii.Organul de control al Statului este comisarul guver-

nului.1. Adunarea generald

Art. 9. - Adunarea generala se comPune din toti ac-tionarii societatii.

Adunarile generale sunt de dou feluri : ordinare siextraordinare.

Ele se tin in orasul de resedinta al societtii.In fiecare an se va tine o adunar e generala ordinal*

cel mai trziu in cursul lunei Aprilie.Adunrile generale extraordinare se intrunesc ori de

cte ori consiliul de administratie gseste necesar. Elemai pot fl cerute de eh tre actionari, reprezentnd cel pu-tin 500/0 din capital, de catre censori cnd interesele arcere-o, cu aratarea precisa a chestiunilor pentru cari secer, In care caz consiliul de administratie este obligat aconvoci o asemenea adunare generala extraordinara, Incurs de o Kula dela prezentarea cererii.

Art. 10. - Adunarile generale sunt convocate prinpublicatiuni in Monztorul Oficial i adresa speciali catreministerul- finantelor (directia generala R. M. S.) in ter-menuk prevazut de codul de comert.

Convocarea va cuprinde localul, ziva i ora fixata pen-tru adunare, precum i ordinea de zi. Pentru adunarilecerute de actionari sau censori se va face mentiune despreaceasta.

Art. 11. - Atributiunile adunarii generale ordinaresunt :

a/ Ap robarea &Aril de seama a consilislui de adminis-stratie si a raportului censorilor ;

1)1 Aprobarea bilarrtului si a contului de profit si pier-deri i descarcarea consiliului de administratie si a cen-sorilor de gestiunea lor ;

Repartizarea beneficiului ;cif Alegerea membrilor ce adunarea general trebuie sa

delege in consiliul de administraie, ratificarea cooptari-lor acute in cursul anului ;

ei Alegerea censorilor si a censorilor-supleanti.Art. 12. - Atributiunile adunrilor generale extraor-

dinare sunt :cif Se pronunta asupra modificarii statutelor ;b) Se pronunta asupra mririi sau micsorrii capita-

lului ;el Se pronunta, de acord cu R. M. S , asupra lichidrii

societatii ;dI Se ocupa de orice alte chestiuni in legaturi cu inte-

resele societtii i cari sunt puse la ordinea zilei ;la cunostint de hotririle consiliului de ministri

comunicate societitii prin ministerul de finante, referitor

www.dacoromanica.ro

24 Fevruarie 19/4 MONITORUL OKC1AL 189S

la aplicarea articolului 13 din legea pentru constituireasociettii.

In cel mult 60 zile dela promulgarea legii, va aveh loco adunare generald extraordinard, care va aprob prezen-tele statute si urcarea de capital si care va proceda la ale-gerea noului consiliu de adm;nistratie.

Art. 13. - Adundrile generate sunt valabiI constituitecnd vor fi prezenti un numr de actionari reprezentandcel putin 1/2 din capitalul social.

In cazul and aceast parte din capital nu va fi repre-zentat la prima intrunire, adunarea se va tine dup'k 8 zile,in acelas loc si la aceeas or, cu actionarii prezenti, frdvreo altd convocare, fdcndu-se mentiune despre aceastain publicatiuni.

Statul va fi reprezentat in aceste adunri prin comisarulguvernalui sau Inlocuitorul sdu. Prezenta unuia din ei esteobEgatorie.

Art. 14. - In adundrile generale ordinare i extraordi-nare fiecare posesor a cinci actiuni are drept la un vet.Uk actionar nu poate aveh personal sau ca procurator maimult de 500 voturi.

Comisarul guvernului va avea. 500 voturi.A rtionarul nu va puteh exercith dreptul su de vot In

vir.tutea actiunilor sale decat dacd actiunea a fost Iran-scri,t4 pe nurnele au pan la sfarsitul anului care precedeadunarea general.

Actionarii cari nu iau parte personal la adu earea gene-rald, vor puteh fi reprezentati prin procuratori prevazuticu procuri scrise.

Procurateirii trebuie s fie inssi actionari.Pentru persoanele cari au procuratori legali, sau pentru

persoanele Juridice, reprezentantii legali sau statutari legi-timati in ordine, pot s se prezinte fard procurd speciald.

Art. 15.-Adunarea generald hotrdste cu majoritateaabsolutd.a voturilor exprimate, afard de cazurile dela art.12, alin. a, b i c, cnd e necesard o majoritate de 2/3 Ainvoturile exprimate si adunarea constituit diii actionari,reprezintand cel putin 1/2 din capital.

Deliberdrile i hotririle adundrii generale se vor con-semnh inteuu registru special si semnat de presedinteleconsiliului, administratorul-delegat In comitetul de direc-tie, directorul general, comisarul guvernului i cei doiscrutatori.

O copie depe acest proces-veybal, semnat de cornisarulguvernului, se va trimite in termen de cincisgrezece ziledela tinerea adundrii, R. M. S.

2. Consiliul de administratieArt. 16.-AdministraVa societtii este Incredintatd unui

consiliu de administratie compus din 15 persoane, din cari4 reprezentanti ai Statului si 11 alesi de adunarea gene-ral a actionarilor pe 4 ani.

2/3 din numdrul total al consilierilor vor fi romni,cealalt treirne va fi prezentat de &dire grupul strin.

Statul este reprezentat in consHiu prin directorul ge-neral al R. M. S., directorul armamentului i munitfilor,chimistul specialist In explozivi cel mai mare In grad dinacea directiune, ambii din ministerul de rsboi, i direc-torul general al industriei din ministerul de industrie.

Reprezentantii Statului vor face parte din consiliu petot timpul functionrii lor, feirei aparticipet 'inset la beneficii.

Membrii alesi de actionari se vor reinoi cte 3 pe an, la.inceput prin tragere la sorti si in urmd In ordineavechimii.

Ei sunt reeligibili.In caz de vacant intervenit in cursul anului dintre

cei a1ei, consiliul va puteh coopth ,un nou membru,aceast cooptare se va supune ratificdrii primei adunrigenerale pe durata vechiului mandat.

Art. 17. -Membrii alesi de adunarea generali vordepune fiecare, indat dupd ategerea lor si mai Inainte dea intr In functiune, in phstrarea societtii, o eautiuneegald cu 30.000 lei, in actiuni ale societtii.

Art. 18. -Membrii consiliului de administratie primescpentru fiecare sedintd la care au luat parte un jeton deprezent, ce se va fah de consiliu in prima sedint.d ce vaurmh adundrii generale ordinare.

Membrii numiti ver aveh o remuneratie fixd pltit prinmiuisterul de finante, dar dat de societate.

Art. 1,9. - In prima sedint co urmeazd adunrii ge-nerale ordinare anuale, consiliul 'de administratie alegeun presedinte i un vice-presedinte al consiliului.

Presedintele va trebul s fie roman.Presedintele face convocdrile consiliului si intocmeste

ordinea lor de zi. Presedintele consiliului, in lispsa sa vice-presedintele si In lipsa acestuia col mai in varst dintreconsileri, prezideazd.

Art. 20. -- Consiliul de administratie se intruneste oride ale ori e nevoie.

Convocrile se fac prin scrisori recomandate sau tole-grame cu cel putin 8 zile inainte de ziva fixat pentrusedintd.

Consiliul poate fi convocat si de comitetul de directie.Art. 21. - Consillul de administratie nu poate deli-

berii i lu valabil hotriri, decdt dac in afard de comi-sarul guvernului sunt prezenti in persoand, cel putin 6membri, din cari 2 reprezentanti ai Statului.

Hotdririle se iau cu majoritatea absoluld a voturilor ex-primate. In caz de paritate votul, presedintolui hotrste.

Deliberdrile consiliului precurn i hotrf.3 luate seconsemneazd inteun proces-verbal trecut in r egistrul spe-cial al deliberdrilor consiliului.

Art. 22. - Consiliul de administratie are toate drep-turile prescrise de lege, i i hotriri definitive in toatechestiunile privind administrarea societtii, cari nu suntde resortul adundrii generale, cu exceptiunea acelora pen-tru cari comisarul guvernului are dreptul de veto, i carirdmn definitive numai dupd aprobarea acestiria.

Art. 23. - Consilitil de administratie peri te delegparte din puterile sale, pe timp mrginit, unui eomitet dedirectid compas din doi consilieri din cari unul va fi ro-man si directorul generoal al societtii, care si dnsul vatrebul s fie roman. Consillerii vor aveh ate un supleant.

Comisarul guvernului face deasemenea parte de dreptdin comitetul de directie.

Cornitetul de directie poate lucr valabil cnd sunt 2membri prezenti.

Censorii

Art. 24. - Adunarea generald alege in fiecare an 3censori si S censori-supleanti dirt cari Gate un expert-contabil din fiecare categorieAinisterul finantelor de-leagd un-al 4-lea censor in persoana directorului contabi-littii R. M. S.

Comisarul guvernului poate luh parte la lucrArile cen-sorilor si are drepturi egale.

In caz and .,n loc de censor devine vacant, el este ocu-pat de censorul-sapleant.

Art. 25.-Cautirnea censorilor alesi va fi egal cu jum-tatea cautiunii me7 -Tibor consiliului.

Censorul numit .,lispensat de cautiune.Art. 26.- Atribu inile censorilor sunt cele prevAzute

in codul de comert. E IRAs Iu cunostintd de hotririle co-mitetului de directie si a consiliului de administratie, vi-

totdeodatd registrele respective.Despre inspectfile lor vor incheih procese-verbale cari

se vor, depune n arhiva societtii.

www.dacoromanica.ro

1894 MONITORIM OFICIAL34 Fevruarie 1924

Censorii asist ori cnd cred de cuvEnt la sedintele con-siliului de administratie cu vot consultativ.

Art. 27.- Onorariile censorilor alesi se vor fixh de catreadunarea generald ; censorul nurnit va aveh o retributiunefixa ca i membrii numiti de Stat in consiliul de admi-nistralie.

CAPITOLUL V

Comisarul guvernuluiArt. 28.- Controlul adruinistrrii societtii se face de

atre un comisar al guvernului, numit prin un jurnal alconsiliului de ministri dupi propunerea ministrului de fi-nante, ministrului de rsboi i ministrului de industriw

timpul absentii sale, el este sujilinit de natre unul dinreprezentantii Statului desemnat de catre ministerul fi-nantelor.

Art. 29.- Comisarul guvernului, si In lipsa acestuia in-locuitorul su, ia par te la toate adunrile generale si vo-teazA in numele Statului ca actionar.

Cemisarul guvernului, si In lipsa acestuia Inlocuitorul su,ia deasemenea parte la sedintele consiliului de adminis-tratie cu drept de vot deliberativ, iar asupra chestiunilorspecificate In articolul urmtor cu drept de veto.

Art. 30.- Comisarul guvernului are un drept de vetosuspensiv asupra hotrsilor luate In chestiile privind ap5.-rarea national, asupra acelora cari ar fi in contrazicere culegea monopolurilor Statului, sau cu legea constitutiv asociettii, i cari ar schimbh caracterul societtii. Comi-sarul va motiv In scris veto-ul sau i va referi imediat mi-nistrului de finante. In caz cnd In termen de 15 zile delatinerea consiliului, ministrul nu va fi rspuns societtii inscris, hotdrirea luat de consiliu va rimne valabild.

Dreptul de veto asupra acelorasi chestiuni se aplicahotririlor adundrilor generale, in aceleasi conditiuni.

Comisarul guvernului mai are dreptul de a cere consi-liului de administratie, din insrcinarea ministrului, con-vocarea unei adundri generale extraordinare, pe care con-

este obligat a o chemh In termen de 6 saptmni.Comisarul poate luh oricnd parte la lucrarile censorilor,

cu drepturi egale.Art. 31. - Apuntamentele comisarului guvernului se

vor fixh do ministrul finantelor In Intelegere cu societateavor fi pltite de aceasta prin ministerul de finante. Pe

Ing aceste apuntamente, comisarul guvernului mai aredrop tul si la jetoanele de prezt,10.

CAPITOLUL VI

Personald societ5 tit

Art. 32. -Personalul societ4i va fi angajat In condi-predzute In. art. 5 din lege.

Societatea va asigurh desrlunarea intregului ski perso-nal in caz de accidente Intmplate In fabrici.

CAPITOLUL VII

Sematura sociald

Art. 33. - Societatea este valabil angajat prin sem-nttira directorului general si unuia din membrii din co-mitetul de directie sau a unui membru si a unui procurist,sub stampild purtnd firma soc'etatii.

Consiliul de adrninistratie va puteh delegh dreptul limi-tat de a angaj societatea si la doi procuristi.

CAPITOWL VIII

beneficii, fond de rezerv

Art. 34. - Anul comercial al societatii limp la 1 la-nuarie.

Art 35. - La 31 Decernvrie al fiecArni an, societateaincheie un bilant, care dup examinarea lui de censori, sova publich in Monitorul Oficial, cel putin cu 15 zile inaintede data intruidrii adundrii generale ordinare anuale, odatcu convocarea.

Bilantul anual, verificat de censori, va fi supus aprobriiadundrii generale.

Art. 36. - Consiliul de administratie este dater ca incele zile dela aprobarea bilantului s depun o copiela grefa tribunalului llfov, sectia cornercial, alturndraportul censorilor i procesul-verbal al adunrii generale.

Art. 37. - Beneficiul net ce se va stabili dup scadereatuturor cheltuelilor de exploatare, intretinere, amortizareacapitalului, etc., se va repartizi In modul urmtor :

5 oh, fondul de rezerv legal ;8 0/0 prim dividend actionarilor asupra capitalului vrsat.Din ce va mai rmne se va atribul8 0/0 consiliului de administratie ;4 Olc, comitetului de directie ;6 c/o personalului ;Apoi actionarilor pand ce dividendul acestora va ajunge

pn la 15 0/0.Dacd va mai rmne un surplus nedistribuit, se va dh

mai inthiu o sum pentru personal, pnd ce tantiemaacestuia va devenl egald cu a consiliului de adminjstratie,apoi din surplus 1/3 Statului si 2/3 actionarilor pan laun dividend de 200/0: de va mai rmne, restul se va Im-prti In mod egal intre Stat i actionari.

Participarea progresiv a Statului la beneficii se vaaplich cu Inceperea anului 1927 si este in afard de parteace i se cuvine ca actionar.

Art. .38. - Fondul pentru rambursarea: capitalului vaservi la rambursarea capitalului subscris de actionaridup expirarea termenului de monopol, conform art. 13din lege.

Fondul de rezerw acoper pierderile eventuale, etc.La expirarea concesiunii, acest fond va reveni Statului

In proportla prtii de beneficiu ce a avut Statui in timpulcelor 80 ani.

Art. 39. - Plata dividendelor va urm si se fac la olun dupd aprobarea bilantului.

Dividendele nereclamate Limp de 5 ani, se prescriurmn in folosul fondului de rezerv al societtti.

Tot asifel se va proced i cu actiunile cari in caz de rs-cumprare, de lichidare sau la expirarea termenului demonopol nu ar fi prezentate In termen de sase ltmi de ladata publicrii In Monitoral Oficial a actului prin cares'a decis acea operatiune.

CAPITOLUL IX

Dispozitiuni finale

Art. 40. - Pentru orice diferend ivit intre Stat i soci-etate, fiecare parte va puteh cere judecarea prin arbitri.Fiecare parte va nurni cte un arbitru i in caz de neinte-,legere, ambii vor desemnh un supra-arbitru.

Deciziunea lor va fi primit de ambele

www.dacoromanica.ro

24 Fevruarie 1924 MONITORUL OFICIAL i 895

Dac una din parti nu va numi un arbitru in termen de15 zile dela 'eereeea cleilalte pri, primul presedinte alCurt& de casa{ie va desemn arbitru in locul celui node-semnat.

Deasemenea tot primul presodinte al Curtei de casatiova desemn supra-arbitru hi caz de neintelegere a arbitri-lor asupra persbanei.

Art. 41. - Toate publicatiunile societlii sunt valabilfAcute prin o simpla publicatiune in Jtonitorul ficial.

Acosta statute dimprounal.cu legea s'au votat de Adu-wurea deputatiler in sedint dela 5 Fevruarie anul 1924

adoptat cu maJoritate de una sutif faptesprezecevotori, contra uny.

Prefedinte, M. G. Orleanu.(L. S. A. D.)

Secretar, P. P. Getrboviceanu.

Aceste statute dimpreund cu legea s'au votat de Senatin edinta dela fi Fevruarie anul 1924 i s'a adoptat curnajoritate de feasezeci voturi, contra unu.

Vice-prefeclinte, Grigore D. Vasil lu.(L. S. S.)

Secretar, Vasile Toma.

FERDINAND I,Prin gratia hii Dumnezeu i vointa natio-

nal, Rege al Romaniei,La top' de tap viitori, sanatate :

Corpurile legiuitoare a votat i adoptatNoi sanctionAm cele ce urmeazA:

L EGEPRIVITOARE LA

DOBANDIREA I PIERDEREA NATIONALITATIIROMANE

DISPOZITIUNI GENERALEf

mijloacele prin cari se dobandeste nationa-litatea romand

CAPITOLUL I

i

Art. 1.- Nationalitatea roman se doban-deste in conditrunile acestei legi, prin :

1. Filiatiune ;2. Faptul nasterii pe teritoriul Romaniei pre-

vdzut la art. 3 din prezenta lege.3. Cdstorie4. Naturalizare.Art. 2.- Sunt romani prin filiatiune :a) Copiii nscuti din cAstoria unui roman,

indiferent de locul nasterii lor ;b) Copiii naturali ai unei romance nscuti

chiar in tar strein.Copiii legitirnati de ckre un roman se soco-

tese ca au fost totdeauna romani.

Adoptiunea nu produce efecte asupra natio-nafitAtn.

Art. 3.- Sunt socoti ti ca romani copiii gAsitipe teritoriul Rornaniei fr tat i mama. cu-noscuti.

Art. 4. - Streina cAsAtorit cu un romandevine romaricA.

Art. 5.- Streinii cari au dobandit naturali-zarea devin romani.

Art. 6.- Streinii se bucurA in deobste inRomania de aceleasi drepturi civile de cari sebucurA i rornanii, afard de cazurile unde legeaar fi hotArit altfel.

Ei nu pot dobandi cettenia roman i prinefectul acesteia drepturile politice deck prinvreunul din mijloacele prevazute sub titlul defatd.

CAPITOLUL Il

Naturalisares 1. Conditiunile naturalizeirii.

Art, 7. - Naturalizarea este individuals 0nici un strein nu o poate dobandi deck intru-nind conditiunile urmatoare

1. SA aibd vArsta de cel putin 21 ani impliniti ;2. S-si manifeste vointd de a deveni roman

si s declare ca se leapAdA (le cetAtenia streinitdup formele prevzute la art. 21;

3. SA fi locurt, in urma acestei manifestdri davointd, neintrerupt pe teritoriul Romaniei timpde zece ani ;

4. SA fi avut i s aibd bune purtri ;5. S aibd mijloace suficiente pentru intreti-

nerea sa i a familiei sale, sau posibilitatea de ale castiga. ;

6. SA fi pierdut nationalitatea streinA sau sito piarcl, potrivit legilor trii sale,!prin efectuldobandirii nationalittii romane.

Art. 8. - Comisiunea de constatare a conch-tiunilor naturalizArii poate aviza la reducereasau la dispensa de stagiu.

a) Pentru streinii cari dovedesc c aunt utilinatiunii romane ;

Pentru streinii cdstoriti eu rornanca.Art. 9.- Sunt dispensati de stagiu :a) Streinii nscuti si crescuti in Romania

OM la varsta de 21 ani, dadt cer naturalizareain cursul unui an dela implinirea acestei varste ;

b) Copiii cari aveau 21 ani impliniti in mo-mentul cand-tatAl lor a dobandit naturalizarea.

Art. 10. - Romnii de origind supusi unuiStat strein, indiferent de locul nasterii lor, le-pdandu-se de supusenia streind, pot dobandinationalita tea romand frd a rnai indeplini con-

cerute la No. 3, 5 si 6 din art. 7.

www.dacoromanica.ro

1896 MONITOR UL OFICIAL24 fravrtzar:41 1924

In acest caz declaratiunea de manifestare devoint prevdzutd- la art. 7. No.-2 si art. 21 va cu-prinde in mod expres renuntarea la supuseniastrein.

2. Organele procedura naturalizarii

Art. 11. - Naturalizarea se acord de con-de ministri 'in Urma constatrii comisiunii,

compus din prim-presedintele i presedintiiCurtii de apel din -Capitala tdrir, c streinulsolicitant intruneste conditiunile de sub art. 7din legea de fat.

Art. 12. - Comisiunea pentru constatareacondi tiuni lor na turalizdrii functioneazd pe langdrninisterul de justitie si este prezidat de prim-presedintele Curtii de apel din Capitald. .

In lipsa acestuia functiunile sale se vor in-deplini de cel mai vechiu dintre presedintii caricompun

Directorul afacerilor judiciare din ministerulde justitie indeplineste functiunea de secretaral comisiunii.

Art. 13. - In caz de vacant a vreunuia dinlocurile de prim-presedinte sau presedinte, co-misiunea va fi completat cu presedintele sau'consilierul care', dupd legea de organizare jude-c toreasca, indeplines te d drept funcliunilede primpresedinte sau presedinte.

Aceast dispozi tiune se aplicd i tri cazulcdnd prsedintele sau unul din rnembrii co-rnisiumi este iinpiedecat de a lud parte la lu-crrile ei.

Art. 14.- Comisiunea se convoacd de prese-dintele ei. Ea nu va puted inert nici hid deci-zinni, decdt cu .. majoritatea abslut a mem-brilor cari o compun.

Paritatea se interpreteazd in favoarea ce-rerii.

Art. 15.- Incheierile comisiunii se vor cl intotdeanna 'in scris si;_motivat.

Art 16.- Incheierea comisiunii cons tatandcd streMul intruneste conditiunile cerute pen-tru naturalizare se inainteazd,Impreund cu do-sarul respectiv, consiliului de ministri pnin mij-locirea minisierului de justitie.

Art. 17 . - Consfflul de rniistri acordd saurefuz naturalizarea.

In cazul art. 8 el se pronuntd i asupra 're-ducerii sau clispensei de Stagiu.-

Cererile de reduceresi. de dispens de stagiurespinse nu inai pot fi repetate, afar de cazulcand cei cari a fcut cerere ar dovedi cd auadus trii servicii exceptionale dup respingereacererii.

Art. 18.- Jurnalul Consiliului de ministri princare se refuza naturalizarea nu va H motivat.

Jurnalul de admitere a naturalizrii se va pu-blicd in Monitorul

Art. 19.- Cererile d,e naturalizare constatateprin incheiere de comisiune c nu intrunescconditiunile legii nu se vor mai inaint consi-liului de ministri.

Art. 20. - Cererea de naturalizare insotitde declaratia prevdzutd la art. 7 No. 2 sr detoate actele privitoare la naturalizare se adre-seazd presedintelui cornisiunii prevzutd laart. 11 si se inrigistreazd la secretariatul acesteicomisiuni.

Stagiul prevdzut la art. 7 No. 3 va incepe sdcurgd dela data inregistrrii cererii de natu-ralizare.

Art. 21. Declaratiunea de manifestare avointei de naturalizare si de lepdare de cet-tenia streind se va face in forma autentica.

Tot astfel se va face si declararea de optiuneprivitoare la nationalitate.

Art. 22. - Inclat dupd inregistrarea cereriide naturalizare presedintele comisiunii va dis-pune, la struin ta in contul petitionarului,publicarea ei in Monitorul oficial, inteuna dinpublicatiunile periodice mai rdspndite din Ordde preferintd inteunul din ziarele dela dornici-liul petitionarului.

Prese'dintele va supune comisiunii cererea denaturalizare numai dupd ce petitionarul va fiprezentat Monitorul Oficial i ziarul in cares'a fcut publicatia si va Fi constatat e au tre-cut 30 zile libere dela data ultimei publicatii.

Cererile romdnilor de origind se vor publicAnumai in Monitorul Oficial, din oficiu i aceastain mod gratuit de asemenea i jurnalul consi-liului de ministri pentru acordarea naturali-

Art. 23. - In termenul prevzut la art. 22ministerul public, autorittile administrative,centrale si locale, precum i orice persoand inmsurd de a dovedi cu acte c solicitantul nuintruneste conditiunile cerute de lege, vorputed s adreseze intdmpindrile for scrise Main-tea comisiunii.

Asernenea intAmpindri se pot adresd si con-siliului de ministri inainte ca acesta sd se fipronuntat asupra naturalizdrii.

Art. 24. - Comisiunea poate dispune :a) Ca petitionarul s completeze actele sau

sd ded explicatiuni orale sau scriseb) Ca prin unul din membriisi, sau prin de-

legatium date membrilor parchetelor de oricegrad, sau autoritdtilor administrative, sd cu-leagd informatiuni sau s &ea', cercetrile ce vafvede necesare

6) S cheme inaintea sa pe mice alte per-soane ce ar crede cd poate dd informatiuniutile.

www.dacoromanica.ro

.24 Fevraarie 1924 MONITORUI (maul, 1897Art. 25.- Cererile de naturalizare respinse

de comisiune pentru neindeplinirea vdrstei saustagiului vor pute fi reintroduse dupd impli-nirea vdrstei de 21. ani sau a stagiului cerut,fdrd a mai fi nevoie de o noud declaratie demanifestare a vointei.

Cererile respinse pentru neindeplinirea con-ditiunilor prevAzute la art. 7 No. 4 nu maipot, fi reinoite.

Cererea respinsd pentru neindeplinirea con-ditiunii dela art. 7 No. 5 se poate reinoi cndporm acte noui se poate (loved/ neindoios cd so-licitantul indeplineste i aceastd conditiune.

Art. 26. - Jurnalul consiliului de ministripentru acordarea naturalizdrii se comunicd mi-nisterului de justitie, care II va publicA in Mo-nitoral Oficial pe cheltuiala celui naturalizat,dupd ce acesta va prest jurdmntul de credintd.

Art. 27. - Sub sanctiunea pierderii bene-fi ciului jurnalului de naturalizare, solicitantuleste obligat ca, in termen de 30 zile libere delainvitatiunea ministerului de justitiesi dupd platataxelor legale, s presteze inaintea delegatuluiministerului de justitie jurdmntul dog credintd,in formula urmtoare

.Pe onoare i constiint, jur credintd. M. S.llegelui Romniei si Dinastiei, Constitutiei si

degilor rii, drepturilor i intereselor nationale,ale poporului romAn.

Art. 28. - Naturalizarea se constat prinjurnalul de naturalizare publicat in Monitorprin diploma de incetkenire ce se elibereazdcelui in drept de ministerul justitiei.

Art. 29.- In afar de conditiunile statorni-cite la art. 7, cetkenia romnd, sub titlul de ce-tkenie de onoare, pentru servicii exceptionaleaduse tdrii i natiunii, se poate acordA, lapropunerea guvernului sau a initiativei par-lamentare, de AdunArile legiuitoare cu majori-tate de doud treimi din numdrul votantilor.

Art, 30. - Exercitiul drepturilor politice petemeiul cetkeniei de onoare nu se poate do-bandi dect cu autorizarea consiliului de mi-nistri, dupd ce beneficiarul dovedeste c nu maiocupd in lard streind nici functiune publicdsi c s'a lei:Mat de supusenia Statului al cdruianational er.

Art. 31. - Cetkenia de onoare acordatstreinilor de consiliile judetene sau comunalen'are nici un efect asupra naiona1itlii. Niciintr'un caz ea nu poate fi acordatd deck inconditiunile stabilite de legea administrativdpentru servicii exceptionale aduse judetelor saucomunelor.

; 3. Efectele naturalizeirii

Art. 32. - Naturalizarea nu are efect retro-activ.

Efectele ei se produc numai dela data publi-cdrii in Monitorul Oficial a jurnalului consiliu-lui de ministri prin care s'a acordat.

Art. 33. - Naturalizarea aseamnd.pe streinicu romnul att in ce priveste drepturile civilecdt .si in ceeace priveste drepturile politice.

Art. 34. -- Sotia profit:a de naturalizarea so-tului, afard numai dac dansa printeo declara-tiune autenticd renuntd la nationalita(ea ero-mand, pentru conserv nationalilatea do-banditd prin cdskorie sau aceea care si-a re-zervat-o cu ocazia cdstoriei, in forma ardtatdla art. 40.

Deasemenea i copiii mai mici de 21 aniprofit de naturalizarea tatlui lor.

Art. 35. - Copiii devenifi romni in condi-tiunile art. 34, pot in termen de un an dela im-plinirea vdrstei de 21 ani sd renunte la natio-nalitatea romnd printr'o declaratiune fdcutdin formd autenticd i adresatd in ard' mi-nistrului de justitie, lar in streindtate lega fiu-nilor sau consulatelor romne.

TITLUL II

Despre pierderea si redobndirea nationa-lit0i romne

Art. 36. - Nationalitatea romnd se pierde:a) prin na turalizare dobndit in tar streind ;b) prin legitimarea copilului natural de na-

tionalitate rm.-nand de ckre un strein ;c prin cdstorie, in cazul art. 38 ;) prin primirea fdr autorizatia guvernului

romAn a vreunei functiuni publice dela un gu-vern strein ;

e) prin supunerea pentru ori cat de putintimp la vreo protectiune streind, ori din carefapt ar rezult aceasta ;

prin retragerea naturalizrii, in cazurileart. 41 si 42 ;

g) in cazul prevzut la art. 37.Art. 37. - Rornnul care, fArd autorizarea

guvernului, va intr in serviciul mil itar la streinisau se va alturA pe Ing vreo corporatiunemilitard strein va pierde calitatea de romn.

El nu va puted redobndi calitatea de romandeck conform art. 7.

Toate acestea frd a fi scutit de sanctiunilepreVAzute de codul penal in contra romAnilor

www.dacoromanica.ro

4898 MONITOR 01 maw,

cari au purtat sau vor purt arme in contrapatriei bor.

Art. 38. - Rornanca devine streina prfncasatoria sa en un strein, exceptandu-se ca-zul cand, dung legea sottilui; ea nu doban-deste nationalitatea acestuia, sau cand si-a re-zervat na tionalitatea rorneina prin contractulmatrimonial sau, in lipsa acestuia, printr'o, de-claralie expresd facuta in forma autentica Ma-into sau cu prilejul contractrii castoriei.

Art. 39. - Romanca devenita streina .princastorie, redobandete calitatea de sromncaprin incetarea cstoriel, prin divort sau dece-sul sotului, daca isi manifest dorinta printr'odeclaratiune data' in forma autentic i adre-sat 'In tard ministerului de justitie, iar in strei-natate legatiunilor sau consulatelor romane,

Acelas drept il are si femeia 1r caz de sepa-ratitine de corp.

Art. 40. - Streina care- a dobandit calitateade romane prin casatorie, ii mentine aceastcalitate-si dupa desfdcerea casatoriei prin des-prtenie, sau separatie de corp, sau prin decesulsolnlui, afarei numai dac nu si-a manifegatdorinta eontrarie printr'o declaratiune fcutatn forma' autentica i adresat in tail minis-terului de justitie, iar in strintate legatiunilorsau consulatelor romeine..

Art. 4E-Naticinalitatea romana poate fi re-trasa oricrui naturalizat roman originar al unuiSlat cu care Romania s'ar gst in stare derdsbi

a) Cand se a constat ca a seivarsit acte con-trarii ordinei publice si sigurantei interioare sauexterioare a Slatubui roman ;

b) Cand se va constatd ca a prSit tara pen-tru a se sustrage serviciului militar sau orieruiali serviciu public obligator pentru rornni ;

c) Cand se va constat ea in serviciul tariilui de origina sau al oricarei alte ri ar fi sa-varsit acte de spionaj i ar fi ajutat actiuni po-trivnice drepturilor i intereselor nationale aleStatului i poporului roman.

toate aceste cazuri, retragerea naturali-zdrii se va fake prin decret regal publicat inMonitorul Olicial, dat dupa propunerea minis-terului.de justitie si pe baza unui jurnal al con-siliului de rnini.stri.

Sub nici un cuvant acestia nu vor mai putedredobandi calitatea de romani.

Art. 42.-Retragerea naturalizdrii are efectindividual. Ea nu se poate resfrange asuprafemeei si copiilor celui naturalizat; afar 'daceiaceasta se prevede expres in decretul de_ retra-crere a naturalizarii.

Art. 43.-Retragerea naturalizarii se face in-dependent de sanctiunile prevazute tri cdul

24 kr v tuarie 4924

.justitiei, militare sau alte legi pentru crimeledelictele svarsite de cel naturalizat.

-

Art. 44.-Romnul.care pierdut aceastacalitate, in cazurile prevzute sub lit, a i bdela art. -36, nu o va puted redobndi decal.prin nattiralizare.

Art. 45.--7Romanul care si-a pierdut aceastacalitate prin 'acceptarea unei functiuni publiceIn- tail streina sau prin supusenia temporara lao protectiune .streina, o va putea redobandiclack renuntand formal la aceasta, va ob tine au-torizatiunea consiliului de ministri de a-si sta-bili -dOrniciliul in Romania. .

-

Art. 46. - Copilul nscut dinteun romancare ar fi pierdut'calitatea de roman, va redo-bandi totdeauna aceasta calitate indeplinindforrnalitatile prescrise la art. 45.

TITLUL III

Despre optiuni i renuntri la nationalitateArt. 47. - Declaratiunile de optiune sau de

renuntare la nationalitate, in cazurile i in ter-menele ingaduite de legi sau de conventiunilein ternationale ratificate de Corpurile legi w toa re,se vor 'face, dela data promulgarii legii de fata,In forma prevazuta la art. 21 si inaintea auto-rittilor prevazute la art. 48, afar de cazuicand acele legi i conventiuni statornicesc alteforme si alte autoritti

Art. 48. -Declargiunite de optiune sau re-nuntare la nationalilate se pot face pe teritoriulroman, in orice comunh rurala sau urbana,Main tea. au toritatilorimputernicite dupa lege dea constat consirntimantul si a autentificd actul.

Declaratiunea se va face In 6 exemplare,din cari numai.3 vor fi eliberate cleclarantului.

Sub sanctiunea prevAzuta la art. 53, atatautoritatea care a autentificat declaratiune,a,cat i persoana care a fcut optiunea sau retnuntarea, sunt obligate fiecare din ele sd tri-mit cate uh exemplar autentificat primarieicomunei Wide domiciliaz declarantul i prefec-turii judetului respectiv.

In streintate declaratiunea de optiune pen-tru nationalitatea romna sau de renuntare laaceasta nationalitate se vor face tot in forma au-tentick inaintea legatiunilor sau consulatelorro mane.

Art. 49.- Autoritatea care primesie decla-ratiunea de optiune sau renun tare vas verifiedidentitatea declarantulni, menttonand pe decla-ratiune actele de identilate prezentate.

Art. 50. - Optiunea sau renuntarea sotului'atrage dupd sine pe aceea a sotiei,.iar renunta-

www.dacoromanica.ro

24 Fevru9rie 1924 MONITORUL OFICIAL 1899.

rea printilor atrage dup sine pe aceea a copii-lor mai mici de 21 ani.

Optiunea i renuntarea pentru minorul lardprinti se va face de tutor.

Art. 51. - Declaratiunea de optare sau re-nuntare este definitiv. Ea nu mai poate firetras.

Se excepteazd optiunea sau renuntarea pen-tru persoanele prevazute in art. 50, dacd audreptul, durd lege sau dup conventiuni, de aopta sau renunt in nurnele lor propriu.

Art. 52. - Prefecturile judetelor sunt obli-gate s cornunice ministerului de interne toatedeclaratiunile de optiune sau renun tare, carefcand cuvenitele tablouri le va Manila, prinministerul de afaceri streine, guvernelor State-lor favoarea cArora s'a opta t.

Art. 53. - Autorittile si declarantii carinu se vor conforma art. 48 si 49, se vor pe-depsi cu amend dela 5.000 la 20.000 lei.

TITLUL IV

Dispoz4ii finale i tranzitoriiArt: 54.- Se abrogd dispozitiunile art. 0-20

inclusiv de sub cartea I, titlul I, cap. I i II dincodul civil roman ; paragrafele 18-38 inclusivdin codul civil in vigoare- in Bucovina ; art. 50al colectiei legilor din 1879 aplicabile in Tran-silvania, Banat,. Cri*ana, Samar i Mararnures ;art. -819, 820, 824, 825, 826, 827, 836-857 in-clusiv din tornul TX, cartea I, partea VI, cap. IIIdin 1899 cu modificArile ultermare aplicabile iiiBasarabia, precum i orice alte dispozitiuni pri-vitoare la aceleasi materii cuprinse- in legi, re-gulamente, ordonante,- decrete i deciziuni ces ar psi la data proinulgrii legii de fat in vi-goare in deosebite prti ale Statului roman.

Art. 55. - Cererile 'de naturalizare sau derecunoastere adresate ministerului de lustitiesau Corpurilor legiuitoare inainte de prornul-garea legii de fata, cu toate lucrdrile referitoare,se vor iaint comisiunii dela art. 11, care le vaexamina dacd intrOnesc conditiunile legii defata, frd ca pentru aceasta s Mai fie necesardeclaratinnea de manifestare de voint prev-zutd la art. 7 No. 2.

In aceste cazuri stagiul se calculeaz deladata introducerii cererii de naturalizare. -

Consiliul de ministri se prOnunt asupra in-chjierii comisiunii in conditiunile artate lacap. II de sub II al legii de fat.

Cererile de naturalilare sau de recunoastere,votate de unul din Corpurile legiuitoare inaintede promulgarea prezentei legi, se vor trimite cutoate lucrdrile referitoare direct consiliului de

ministri, care va decide asupra lor fr a maifi nevoie de coristatarea comisiunii prevazutde art.11.

Art. 56. - Sunt si rman cetteni romani,fr a fi obligati sd indeplineasc vreo formali-tate, locuitorii de mai jos cari, pand la data pro-mulgrii legii de fa t, nu vot fi nptat pentru oaltd nationalitate :

1. Toti locuitorii din Bucovina, Transilvania,Banat, Crisana, Stmar i Maramures cari.aveau indigenatul (apart enen ta) la

2. Locuitorii din Basarabia cari la deata de"Apriliemar" /1918 aveau domicihuladministrativ dupd9legile In vigoare in Basarabia ;

3. Locuitorii din vechiul regat cari au do-bandit nationalitatea roman in conditiuniledecretelor-legi ratificate prin art. 133 din Cons-titutie ;

4. Locuitorii din judetele Caliacra *i Duros-tor, cArora li s'a recunoscut .nationalitatea ro-'nand prin htririle definitive ale comisiunilorprevzute in art. 6 din legea dela 1. Aprilie1.914 i in art. 10 si urmtorii din legea clela 26Iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei-Noui ;

.5. Persoanele originare din Bucovina, Tran-silvania, Banat, Stmar, Crisana si Mararnures,domiciliate la data unirii in vechiul regat,intrucat posedau indigenatul (a par tinerea, apar-tenenta sau competenta) intr'una din comuneledin Teritoriile mentionate ;

-6. Persoanele cari la data unirii, desi nedomi-ciliate in vreuna din comunele din Bucovina,I3asardbia, Transilvania, Banat, Crisana,.Stmar

Maramures, erau ins ndscute in acele co-mnne din printi dorniciliali, acolo ;

7. Romanii de origin-din teritoriile fostuluiimperiu rus si din cele atribuite Statelor Serbo-Croato-Sloven, Ceho-Slavacia, Poloina, Italia,Austria si Ungaria,- cari vor fi optat pentru na-tionalita tea roman inaintea autorittilor localedin aceste State sau a oricdrei autoritti ro-mane ;

8. Locuitorii din comunele cati la stabilireasau rectificarea fruntariilor tree de sdb snvera-nitatea unui alt Stat sub suveranitatea Statu-lui roman, intrucat intrunesc conditiunile ce-rute pentru categoriile de locuitori de sub No.1.si 2.

Art. 57.- Dobandirea nationali t tii romnein conditiunile prevazute mai'sus de Mire soti,printe atrage dup sine obtinerea acelei na-tionalitti pentru sotia i copin aflati sub pu-terea printeascd.

Art. 58.-Vor pute fi dispensati de stagiu tuconditiunile- art. 7 si 8 streinii majori nscuti,crescuti i domiciliati in Romania, nesupusinici unei protectiuni streine, daca cer natura-

www.dacoromanica.ro

1900 SIO$ITORITL ()MU 24 Folviruaris 192A

lizarea tn cursul unui an dela promulgarea legiide fat.

Art. 59. - Copiii nscuti in Basarabia, Buco-vina, TransilvaTna, Banat, Strnar, CrisanaMaramures, cari la data unirii nu se vor fi pu-tut preval de o alt nationalitate, dobandescnational i ta tea romn.

Art. 60. - Sunt considerate a fi pierdut dedrept nationalitatea romand persoanele din ca-tegoriile de sub art. 56, cari se vor constat rinainte de data promulgrii legii de fatd auoptat pentru o altd nationalitate.

Ministerul de interne i autorittile admini-strative i politieneti vor fi in drept de a luamsurile necesare fat de persoanele cari, op tndpentru o alt nationalitate, 1u vor fi prtftsittara In cele 12 luni acordate dela data optiunii.

Aceste persoane vor putea ridice bu-nurile lor mobile de orice naturd frd a fi im-puse pentru aceasta la o tax de ieire.

Dela data autentificrii declaratiunii, elesutit obligate penfru tot tirnpul cat vor maipetrece in tard sd se conformeze legilor i re-gulamentelor relative la streini.

Art. 61. - Optiunile sau renuntrile fcutetnainte de promulgarea legii de fatd, fie cd aurezultat dintr'o declaratiune autenticd, fie cd aurezultat din declaratii sau acte sub semnturdprivatd, sau numai din fapte din cari se poatededuce neindoelnic vointa si hotrirea de aopt, sunt i rman valabile i au de efectpierderea nationalittii romane.

Art. -62. - Autorittile cari, pand la datapromulgni legii de fatd, au prima declaratiaide optiune pentru o nationalitate streind, pre-cum 0 de renuntri la na tionalita tea roman,de persoane nscute pe teritoriul Statului ro-man, sunt obligate sd le inainteze

comunelor unde s'au nscut acele per-soane. *

Art. 63. - Locuitorii din comunele cari lastabilirea sau rectificarea fruntariilor ar trecesub suveranitatea unui alt S(at, pierd na-tionalitatea romand din momentul retroceddrii,afard dacd ei ii strmuth de fapt dorniciliul peteritoriul Statului roman sau opteazd pentrunationalitatea rot-nand' .

Art. 64. - Situatia tuturor persoanelor desub No. 1, 2, 4, 5, 6 si 7 al art. 56 siart. 57, 59, 60, 61 0 63 se va constat din oficiude autorittile administrative, prevdzute in re-gulamen tul pentru constatareacu drept de apel pentru cei interesati, la comi-siunile ce vor functiona in acest scop pe lngdfiecare Curte de apel.

Fiecare comisiune de apel va fi compus :a) Dintr'un consilier al Curtii de apel res.-

pective, numit de ministerul de justitie cu a-probarea consiliului de miMtri, cu titlu depreedinte al comisiunii

b) Din doi delegati, numiti de ministerul deinterne, deasemenea cu aprobarea consiliului de

Apelul se dectard la primria locald in ter-men de 40 zile libere dela data afidrii listelorprevzut la art. 64 i se va judeca fdr opo-zitie.

dAcela rept il are atat ministerul de internecat i rmnisterul public.

Art. 65.-Autorittile administrative insr-einate cu operatiunea constatrii sunt obligates intocmeasc pe comune liste de cetteniein cari vor cuprinde pe toti acei cari se gsescin vreuna din categoriile prevAzute la art. 56.

Aceste liste se vor afi$ dupd terminarea o-peratiunilor in fiecare comund la localurile au-torittilor comunale.

Actele rdmn definitive fatd. de tati aceiacari in termenul prescris la art. 64 n'au decla-rat apel.

Recursul impotriva hotririlor comisiunilorde apel se va declar la grefa acestor comisiuniin termen de 20 zile libere dela pronuntare.

Curtea de casatie va judeca aceste recursuride urgentd, in camera de consiliu, dupd me-morii sense frd citarea prtilor.

Art. 66. - Se acord pentru aceast singurddata' un termen de 3 lunt dela data promulgriileaii de fatd, locuitorilor din judetele Durostori Caliacra, cari nu au fcut deelaratii la comu-nele prevzute in art. 10 i urmtoarele din legeadela 26 Iulie 1921, pentru organizarea Do-brogei-Noui, sau ale cdror cerert pentru recu-noaterea cetteniei romane au fost respinse pemotivul c declaratiile au fost fcute dup ex-pirarea terrnenulut prevAzut in art. 13 dinacea lege.

In acela termen ii vor stabili cettenia ro-man i locuitorii cari nu pot face dovada cet-teniei prin hotrtrile definitive ale comisiunilorde ineettenire prevAzute in legea din 1. Apri-lie 1914. Diplomele die incettenire eliberatepotrivit dispozitiunilor acelei legi sunt valabile.

Se prelungeste in acest scop functionareacomisiunilor prevzute in art. 7.0 din sus ci-tata lege.

Aceste comisiuni Ii vor termin lucrrilecel mult in 3 luni dela data expirrii termenu-lui de mai sus.

Art. 67. - Toti locuitorii cari nu vor fi cu-prinsi in aceste liste, sau nu vor fi obtinut ho-trirea judecatoreascd potrivit art. 64, dela datapromulgrii legii de fa td, nu pot dobandi natio-

www.dacoromanica.ro

24 ifevruaris 192i MONITORUL OFICIAL 1901

nalitatea romnd decAt prin unul din mijloaceleardtate la art. 7 si urmdtorii.

Se excepteazd locuitorii absenti dela domi-ciliu, cari avnd dobAndit de dreptla tea romnd, potrivit art. 56, vor putedcand cere dela autoritatea cornunald compe-tentd, certificatul de nationalitate, cu drept deapel la tribunal si recurs la Curtea de casatie,in termenele prevdzute de art. 64 si 65, impo-triva deciziumi acestei autoritdti.

Art. 68.-Pe temeiul listelor i hotdririlor de-fmitive prevdzute la arL 65 si 66 rninisterul deinterne va eliber celor in drept, prin primdrii,certificate de nationalitate.

Orice alte acte sau certificate de nationalitatesunt nule.

Decretele-legi de naturalizare individuald,hotririle judectoresti sau certificatele grefeiinstantelor judecdtoresti constatnd declaratiu-nile prevdzute de decretele-legi, ratificate prinart. 133 din Constitutiune, fac dovada nationa-littii pentru evreii din vechiul regaL

Art. 69. - Romnca de origina. din Basa-rabia sau Bucovina care prin cdstorie cons-tatatd inainte de unirea acestor provincii a de--venit strdind, poate benefici de dispoziliunileart. 40 din prezenta lege dacd Casa toria estedesfdcutd.

Art. 70. - Un regularnent special pentru

FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu I vointa

nationald, Rege al Romania,La toti de fatd i viitori, seineitateCorpurile lc giuitoare au adoptat

Noi sanctiondm ce urmeazd :

LEGEArt. unic. In virtutea art. 9 din Con-

stitutiune, se recunoaste calitatea decettean roman d-lui Lambi C. Cotelli,roman din Macedonia, domiciliat In co-muna Glavacioc, judetul Vlasca.

Aceasti lege s'a votat de Adunareadeputatilor In sedinta dela 20 lulieanul 1921 si s'a adoptat ca majoritatede una sutd cincisprezece voturi contracloud.

Vice-prepedinte, A. Imbroane.(L. S. A. D.)

Secretar, N. G. Manolescu.Aceasta lege s'a votat de Senat In

edinta dela 6 Martie anal 1923 si s'a

constatarea nationalitd1ji va stabill amdnuntitconditiunile de aplicare a dispozitiunilor de subart. 56 si urrndtorii din legea de fatd.

Aceast lege s'a votat.de Adunarea deputa-tilor in sedinta dela 23 Fevruarie anul 1924

s'a adoptat cu majoritate de una sutd cinei-zci i loud voturi, contra una

PNedinte, M. G. ORLEANU..(L. S. A. D.)

Secretar, D. !um.Aceast lege s'a votat de Senat in sedinta

dela 23 Fevruarie anul 1924 si s'a adoptat cuunanimitate de cinci zci i cinci voturi.

Vice-proedinte, Gr. D. Vasiliu.(L. S. S.)

Secretar, i. Moldovanu.Promulgam aceastd lege si ordondm ca ea

s tie investitd Statului i publicatin Monitorul Oficial.

Dat in Bucuresti, la 23 Fevruarie 1924.(L. S. St.) FERDINAND

Ministrul justitiei,G. G. MArzescu.

adoptat cu unanimitate de cincizeci ipase voturi.

Vice-pregdinte, Popovici.(L. S. S.)

Secretar, Dr. Hasna$.Promulgam aceast lege si ordondm

ca ea s fie Investit cu sigiliul Statuluipublicat In Monitorul Oficial.Dat In Bucuresti, la 30 Mai 1923.

(L. S. St.) FERDINANDMmistrul justitK

loan T. Florescu.No 2.605

FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa na-

tional, Rege al Romniei,La top; de tap i viitori, eirditate :

Corpurile legiuitoare au adoptat i Noisanctiondm ce urmeazd :

LEGEArt. unic. - In virtutea art. 9 din

Constitutiune, se recunoaste calitatea decottean roman d-lui Tascu Taliu, roman

No. 724.

din Macedonia, domiciliat in comunaBrasov, judetul Brasov.

Aceasta lege s'a votat de Adunarea de-putatilor in sedinta dela 20 Julie anul1921 i s'a adoptat cu majoritate deuna s Id cincisprezece voturi, contradoled.

Vice-prepedinte, A. Imbroane.(L. S. A. D.)

Secretar, /V. G. fanolescu.Aceasta lege s'a votat de Senat in se-

dinta dela 6 Martie anul 1923 si s'aadoptat cu unanimitate de eincizeci ipease voturi.

Vice-prepedinte, Popovici.(L. S. S.)

Secretar, Dr. Basnap.Promulgm aceast loge i ordonm

ca ea s fie investit cu sigiliul Statuluipublicat in Monitorul 10ficial.Dat in Bucuresti, la 30 Mai 1923.(L. S. St.) FERDINAND

Ministrul justitiei,loan. T. Florescu.

au. 2.606.

www.dacoromanica.ro

I 902 M6NiTollin Oidat 24 Femaria 1924

MINISTERUL DE INTERNE

FERDINAND 1,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa

nationala, Rege al Rornniei,La toll de fafd $i viitori, seindtate :Asupra raportului presedintelui con-

siliului Nostru de ministri i triinistrusecretar de Stat la departamentul deInterne,

Vznd deciziunea comisiunii inte-rimar a judetului Blti cu No. 327 din29 Octomvrie 1923,

Am decretat Si decretam :Art. L Se aproba. de Noi ca zemstvajudetului Blti s cedeze de veci Epis-

copiei Hotinului locul viran situat Inorasul Bt1ti, In strada Regele Ferdi-nand colt eu strada General Berthelot,proprietatea acelei zemstve, pentru eape el s se construiasca o bisericacatedrala.

Art. H. Presedintele consiliului Nos-tru de ministri i ministru secretarde Stat la departamentul de interneeste Insarcinat eu executarea acestufdecret.

Dat In Bucuresti, la 31 lanuarie1924.

FERDINANDPresedintele consilinlui de rninistri

ministru de interne,Ion I. C. Brtianu.

No. 315.

FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa

nationald, Rege al Romniei,La tofi de fold qi viitori, sacs:date:Asupra raportului presedintelui con-

siliului Nostru de ministrt i ministrusecretar de Stat le departamentul deinterne sub No. 14.080 J/924,

Vazand deciziunea delegatiei judetu-lui Dorohoi cu No. 394 din 21 Decem-vrie 1923,

Pe baze art. 71, alin. 14 din legeacontabilittii publice si art. 71, alin. 4din legea consiliilor generale judetene

Am decretat i decretam :Art. I. Se aprob de Noi deciziunea

Uelegatiei judetului Dorohoi cu No. 394din 21 Decemvrie 1923, prin care Incu-viinteaz darea in intreprindere prinbuna invoiald d-lui A. G. Matheus dinorasul Dorohoi, a luctrilor pentru instalarea de lumina electrica in localularestului preventiv, pe pretul de lei29.175, bani 15.

Art. IL Presedintele consiliului Nos .tru de ministri i ministru secretar deStat la departamentul de interne esteinsarcinat cu aducerea la indeplinire aprezentului decret.

Dat n Bucuresti, la 31 Tanuarie1924.

FERDINANDPresedinte1e consiliuiui de ministri

ministru do interne,Ion I. C. Bratianu.

Art. II. Ministrul Nostru secretarde Stat la departamentul finantelor,;!ste Insrcinat cu aducerea la Inde-plinire a acestui decret.

Dat In Bucuresti, la 1 FevrUarie1924.

FERDINANDMinistrul finantelor,

Vintil I. BrAtianu.No. 373.

-

No. 325. MINISTERUL COMUNICATIILOR

FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa

nationald, Rege al Romniei,La tori de MO i viitori, seindlate :Asupra raportului presedintelui con-

siliultu Nostru de ministri i ministrusecretar de Stat la departamentul deinterne sub No. 11.087 J/923.

Vzaud deciziunea deleggiunei judo-tului Neamt.0 No. 142 din 15 lunie 1923.

Pe baza art. 71, alin. 2 din legea pen-tru consiliile judetene si art 71, alin. 10din legea contabilitatii publice,

Am decretat i decretmArt L Se aprobd de Noi deciziunea

delegatiunii judetului Neamtu No. 142din 15 lunie 1923 prin care autoriza ju-detul ca impreuna cu filiala respectivpentru profilaxia tuberculozei sa cum-pere un imobil In statiunea balnearTechirghiol-Sat dela societateaghiol-Sat, contribuind in acest scop cusuma de lei 100.000.

Art. II. Presedintele consiliului Nos-tru de ministri i ministru secretar deStat la departamentul de interne este in-sarcinat cu aducerea la indeplinire a dis-pozitiunilor din prezentul decret.

Dat in Bucuresti, la 12 Decemvrie1923.

FERDINANDPresedintele consiliului de rnin4tri

ministru de interne,Ion I. . Brtianu.

No. 5.928.

MINISTERUL DE FINANTE-

FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa

nationala, Rege al Romaniei,La tofi de fop viitort, scineitate :Asupra _raportului ministrului Nos-

tru secretar de Stat la departamentulf fnantelor,

Am decretat si decretamArt. I. Se primeste demisiunea d-lui

inginer ordinar clasa II loan Protopo-pescu din postul de subdirector clasa Ial manufacturii de tutun din Cluj, peziva de 1 lanuarie 1924.

FERDINANDPrin gratia lui Dumnezeu i vointa

nattonala, Rege al Romniei,La toil de fold qi viitori, seitheitate:Asupra raportului ministrului Nos-

tru secretar de Stat la departa-mentul comunicatiilor sub No. 2.124din 1924,

kin decreta t i decretm.Arts I. D. Mate! Mihai, cap-factor

gradul I din directiuneabtrenerald

a

postelor, telegfafelor i telefoanelor,este licentiat din serviciu pe ziva de 1Fevruarie 1924, fiindc a devenit im-propriu serviciului din cauza viciuluibetiei de care este preciominat.

Art. II. Ministrul Nostru secretar deStat la departamentul comunicatiiloreste insarcinat cu executarea acestuidecret.

Dat in Bucuresti, la 13 Fevruarie1924.

FERDINANDMinistrul comunicaliilor,

General de corp de artnatArtur Vaitoianu.

No. 580.

Raportul d-lui ministru al comunicapor cMreS Regele,

Sire,Avand in vedere raportul directiunii

generale a postelor, telegrafelor i tele-foanelor sub No. 5.820/924, din care re-zulta ca. d. Matei Mihai, cap-factor gradulI dela oficiul Satul Mare, in timpul andera de serviciu pentru efectuarea curseipostale ambulante cu No. 259/260, a fostgsit inteo complet stare de betie, aban-donand sacii cu corespondenti si cu va-lori la voia intmplarii, predndu-le frnici o forma ;

Avand in vedere c desi tot pentru be-lie numitul cap-factor a suferit maimulte pedepse disciplinare, totusi nu s'acorijat ;

Avnd in veder cd din cauza viciuluibetiei de care este predominat, a devenitimpropriu serviciului ;

www.dacoromanica.ro

Fevruarie

Subscrisul, am onoare a propane Ma-iesttii Voastre ca D. Matei Mihai, cap-factor gradul I din 'directiunea general&a postelor, telegrafelor i telefoanelor, s&fie licentiat din serviciu, pe ziva de 1Fevruarie 1924, i rog plecat pe Maies-tatea Voastr& s binevoiascd a aprobhaceasta propunere semnnd alaturatulproiect de decret.

Sunt cu cel mai profund respectSire,

Al Maiesttii Voastre,Prea plecat i prea snpus servitor,

Ministrul cornunicatiilor,General de corp de armata

Art ur Vaitoianu.No. 2.12i. 192i, Fevraarie 12.

MINISTERULSNTATII i OCROTIRILOR SOCIALE

RECTIFICARE

Dcretul regal cu No. 6.388 din 31Decemvrie 1923. publicat in MonitorulOficial No. 30 din 10 Fevruarie 1924,pagina 1258, coloana II, fiind trimisdin eroare la Monitor, se anuleaza.

MINISTERULINDISTRIEI $1 COTZERTULUI

jurnale ale consiliului de ministriConsiliul de ministri, in sedinta sa

dela 25 Ianuarie 1924,Luand in deliberare referatul d-lui

ministru al industriei l comertultn, in-registrat sub No. 3.099 bis din 1924,prin care propune a se acordA inles-nirile i foloasele legii pentru incuraja-rea industriei nationale morii notatamai jos,

Avand in vedere avizul comisiunii in-dustriale, cum si dispozitiunile legii pen-tru incurajarea industriel nationale,promulgat prin inaltul decret regalNo. 711 din 13 Fevruarie 1912, publicatin Monitorul Oficial No. 249 din 14 Fe-v ruarie 1912,

Decide :Art. I. Se acorda in mod provizoriu

morii sistematice Spicul ce d-nii in-giner Teodorescu i Dinu C. Arionvoesc a infiinta in comuna Titu, jude-tul Dmbovita, inlesnirile i foloaselelegii pentru incutajarea industriei na-tionale specificate mai jos :

1. Scutire de vama pentruparti de masini i accesoriile lor neee-sare att in cursul functionrii, precumai in cazuri de schimbare, completaresau adaugire a morii, in conformitatecu prevederile art. 3, alin. c din lege.

2. Reducere de transport pe C. F. R.conform dispozitiunilor referitoare dinlege la art. 3, punctul d.

liONITORUL OPICIAL 4908

3. Impozitul va fi cel ce rezulta dinlegile actualmente in vigoar i celece vor mai interveni pe viitor.

4. De celelalte foloase ce rezultadin lege.

Foloasele specificate la punetele 1 si4 se acordd cu incepere dela dataacestui jurnal i pand la modificareaactualei legi pentru incurajarea indus-triei nationale si a tarifelor vamale, po-trivit art. 3 din prezentul jurnal si celmult pan la 1 Aprilie 1942, Statulnerecunoscnd nici o obligatiune de-curgnd din aceastd limitare de ter-mene.

Foloasele specificate la punctul 2 seacordd ca incepere dela trimestrul ur-mator a celuia in care se face constata-rea de functionare a morii desprecare este vorba mai jos si pan la IAprilie 1942.

Toate foloasele enumarate mai sus seacorda cu conditiune ca zisa moar saindeplineasca prevederile art. 21 si acelorlalte conditiuni cerute de lege.

Ele se vor acord in mod definitivdupd completa instalare a moriidela data constatarii fdcutd de delega-tad mirdsterului de industrie c se ga-seste In stare de functionare, indepli-nind conditiunile legii industriale pre-vazute la art. 2, precum si dispozitiu-nile art. 31 din lege.

Pentru moara prevazuta in aces!jurnal se va tine contabilitate separata,incheindu-se i bilantul tot separat.

Art. IL Aceste avantaje se acordasub rezerva modifiedrit ulterioare alegii pentru incurajarea industriei na-tionale si a legilor vamale.

Art. III. Din creditdrile pentru taxelevamale obtinute pana la aceasta data demoara, se vor transformd in scuttri ace-lea pentru cart directiunea generald avmilor va ave un aviz in acest sensdin partea directiunii generale a in-dustriei.

Art. IV. D. ministru al industrieicomertului este insarcinat cu aducereala indeplinire a dispozitiunilor din pre-zentul jurnal.

Ion I. C. BrAtianu, Dr, C. Anghe-lescu, I. G. Duca, G. G. MArzescu,General Traian Mooiu, General dedivizie George Mardarescu, Al. La-pedatu, N. N. Stiveanu, TancredConstantinescu.

No. 107.

Consiliul de ministri, in sedinta sadela 21 Decemvrie 1923,

Luand in deliberare referatul d-luiministru al industriei si comertului in-registrat sub No. 65.076 din 1923,prin care propone a se acord inlesni-rile si foloasele legii pentru incuraja-rea industriei nationale fabricii notatemai jos,

Avnd in vedere avizul comisiuniiindustriale, cum si dispozitiunile legii

pentru incurajarea industriei nationale.promulgatd prin inaltul decret regal cuNo. 711 din 13 Fevruarie 1912 si pu-blicat in Monitorul Oficial No. 249 din14 Fevruarie 1912,

Decide :Art. I. Se acorda fabricii de pungi

de hrtie Dacia ce d-nii B. Segen-reich si M. Altschiler poseda in co-rmma Botoaani, judetul Botosani, in-lesnirile si foloasele legii pentru incura-jarea industriei nationale specificatemai jos :

1. Scutire de vama pentruparti de masini i accesoriile lor nece-sare att in cursul functionarii, precumsi in cazuri de schimbare, completaresau adaugire a fabricii in conformitatecu prevederile art. 3, alin. e din lege.

2. Reducere de transport pe C. F. R.conform dispozitiunilor referitoare dinlege, art. 3, punctul d;

3. Impozitul va fi cel ce rezulta dinlegile actualmente in vigoare i cele cevor mai interveni pe viitor;

4. De celelalte foloase ce rezultadin lege.

F'oloasele specificate la punctele 1si 4 se acorda cu incepere dela data aces-tui jornal 1i pand la modificarea actua-lei legi pentru incurajarea industrieinationale si a tarifelor vamale, potrivitart. 3 din prezentul jurnal i cel multpnd la 1 Aprilie 1942, Statul nerecu-noscand nici o obligatiune decurganddin aceastd limitare de termene.

Foloasele specificate la punctul 2 seacordd cu incepere dela trimestrul ur-mtor datei acestui jurnal i pan& la 1Aprilie 1942.

Toate foloasele enumdrate mai sus seacorda cu conditiune ca zisa fabric& saindeplineasca ptevederile art. 21 si 31si a celorlalte conditiuni cerute de lege.

Pentru fabrica prevazuta in acestjurnal se va tine contabilitate separata,incheindu-se si bilantul tot separat.

Art. II. Aceste avantaje se acornsub rezerva modificarii ulterioare alegii pentru incurajarea industriei na-tionale si a legilor vamale.

Art. III. Din creditrile pentru taxelevarnale obtinute Oita la aceasta datade fabricd se vor transforma tri scutiriacelea pentru cari directiunea generalda vdmilor va ave un aviz in acestsens din partea directiunii generale aindustriei.

Art. IV. D. ministru al industrieicomertului este insarcinat cu aducereala indeplinire a dispozitiunilor din pre-zentul juntal.

Ion L C. Brtianu, Dr. C. Anghe-lescu, I. G. Duca, General TraianMosoiu, General de divizie Georgeiiiiiirdilrescu, N. N. Silveanu, N. D.Chirculescu , Tancred Constanti-nescu.

No. 3 096.

www.dacoromanica.ro

1904 MONITOR-11L OrtafAII 24 Fevruarie INA

RECTIFICARE-

In Monitorul ficial No. 168 din 27Octomvrie 1923, la pagina 8540, coloanaIII la rndul 67, dupd cuvintele art. 3,punctul d se va addugh i art. PI punc-tul a.

Aceast rectificare priveste pe firmaNicolae Gabor, fabrica de ciocolat izaharicale din Arad,

DECIZIUNI MINISTERIALE-

Noi, ministru secretar de Stat la de-partamentul justitiei,

Avnd In vedere adresa camerii nota-riIor publici din Oradea-Mare cu No. 15 Idin 1923, prin care recomandi in postalde notar public la Careii-Mari din jade-tul Sitmar,

Decidem :Art. I. D. Benedict Russu, fost magis-

trat, actual substitut de notar public, senumeste pe ziva de 1 Decemvrie 1923,notar public la Careii-Marii din judetulStmar, In local d-lui Antonia Saboz de-misionat.

Art. II. D. director general al perso-nalului din acest minister este Insrcinatcu executarea prezentei dectsiuni.

Data' la 24 Noemvrie 1923.Ministru, G. G. Marzescu.No. 65.450.

Noi, ministru secretar de Stat la de-partamentul comunicatiilor,

Avnd In vedere dispozitiunea legiipromulgat cu No. 6.024,924, pentrumodificarea provizorie a legii contabili-ttii publice relativ la aplicarea bugetu-lui pe exercitiul 1924;

Avnd in vedere raportul directiuniigenerale P. T. T. No. 1 56/924, pentru ase fixd dreptul de a aprobh cheltueli Inmarginile sumelor creditate administra-tiunilor fmanciare In contul acelei direc-tiuni generale din bugetul pe anul cu-rent,

Decidem :Art. I. Se autoriz de noi s ded a-

probri de cheltueli in ce privesc scoldeP. T. T. plod la suma de 5.000 lei:

D-lui inginet ordinar clasa II Teodo-rescu Constantin, *directorul colii supe-rioare si elementare din Timisoara.

D-lui Craioveanu Eugeniu, directorulcolii elementare P. T. T. Oradia, Mere.

D-lui Popescu I. Pascal, inspector gene-ral, directorul scolilor P. T. T. si al scoliielementare din Bucuresti.

D-lui Samsonovici loan, inspector re-gional, directorul scolii P. T. T. delaRoMan.

D-lui dr. Karlinger Eugelbrecht, ins-pector regional, directorul scold elemen-tare din Cernduti, iar d-lui Vasiliu Dumi-tru, oficiant superior gradul I, directorulcolii elementare P: T. T. Chisiniu pand

suma de lei 3.000.

Art. II. D. director al contabilittii mi-nisterului este insrcivat cu aducerea laindeplinire a prezentei deciziuni.

Data' la 22 Fevruarie 1924.Ministru, General de corp de armata

Artur VaitoianuNo. 2.737.

Noi, ministru secretar de Stat la de-partamentul comunicatfilor,

Avnd in vedere raportul directiuniigenerale a editor ferate romine sub No.6.582/1924,

Decidem :Art. I. Este inaintat, pe ziva de '1 la-

nuarie 1924, in posturile notate In drep-tul fiecdruia, urmtorul personal din di-rectiunea generald a cdilor ferate romnesi anume d-nii:

Cristea Silvia, subdirector regional, in-giner, dela clasa III la clasa II.

Inginer sef clasa I Constantinescu M.Nicolae, director de serviciu, inginer, dela clasa III la clasa

Inginer sef clasa 11 Teodoru Dumitru,subdirector de ateliere, inginer, LdelacIasa II la clasa I.

Doctorii Mancas Constantin si SiminelNicolae, sefi de serviciu, dela clasa II laclasa I.

Doctor Cora Artur, sef de serviciu,dela clasa III la clasa II.

Codreanu Nicolae si Moscu Panait,snbsefi de serviciu, dela clasa III laclasa II.

Inginer ordinar clasa I CosminschiMihail, inspector principal, inginer, delaclasa III la clasa II.

Inginer Aczel Edmund, inspector, in-giner, dela clasa II la clasa I.

Inginer Mazanet Constantin, inginer a-tasat, dela clasa IV la clasa HI.

Inginerii Szalay Eugen si Marinescu Ni-colae, ingineri atasati., dela clasa VI laclasa V.

Inginer stagiar Birnbaum David, sub-sef de sectie, inginer, dela clasa IV laclasa III.

Petrovai Stefan, inspector principal,dela clasa III la clasa II.

Conductor ordinar clasa I GhitulescuNiculae, conductor technic, dela clasa 1IIla clasa H.

Sommer David, conductor ordinarclasa Nicoresteanu Teodor, conduc-tori technici, dela clasa IV la clasa

Holszky Koloman, conducdtor technic,dela clasa V la clasa IV.

Hociung Nicolae, advocat, dela clasa HIla clasa II.

Philirnon loan, inspector, dela clasa IIla clasa I.

Mirescu Aurel, controlor principal deateliere si tractiune, dela clasa lila clasa I.

Vasilescu Vasile. Milidescu Petra, Cha-borschi Casimir, Petrescu Marin, Argin-tarul Romulus si Ferbirgoiu Vasile, sefide biurou principali, dela clasa III laclasa II.

Piposu Eugen, Buxbaum Adolf, GaisNicolae, Stefnescu Ilie, AlexandrescuChiriachita, Voicu Tudor, lonescu Vasile,Lupea Ioan, Orscu Mihail, Zaharia Ion,Martac Vasile, Iscescu Mihail, SoculschiIosef, Cdtdnescu Ioan, Penescu Mircea,Simulescu Traian, Punescu N. GheorgheRezolea Vasile, Popescu Alexandru, AslanStefan si Tndsescu Alexandru, sefi debiurou, dela clasa II la clasa I.

Doctorii Paulian Gheorghe i Rape-zeanu George, medici de circumscriptie,dela clasa It la clasa I.

Vasilescu loan, desenator principal,dela clasa II la clasa I.

Popovici Nicolae si Teodorescu Stan,desenatori principali, dela clasa III laclasa II.

Teodorescu Richard, subinspector, dela clasa III la clasa II.

Teodosiu Gheorghe, Ugrai loan, KozaF'elician, Ovanez Cerchez, TeodorescuDumitru, Gongu Bogdan, Rdulescu Ioan,si Floroiu Vasile, sefi de gard, delaclasa II la clasa I.

Maresca Joan, Ruianu Constantin, Fi-lip Stefan, Enichescu Dumitru, ArhipJoan, Manolache Costache i Salam loan,sefi de gar, dela clasa III la clasa II.

Vegh Iosif, Cdlugru loan, Constanti-nescu Fotache, Pandelescu wan si HieCarol, subsefi de biurou, dela clasa II laclasa I.

Nicolaescu Nicolae i Coatescu Manliu,cassieri

'

dela clasa III la clasafiPalAlois, controlor de micare si co-

mert, dela clasa II la clasa I.Ger Adalbert, controlor de miscare

i comert, dela clasa HI la clasa II.Sauer loan, impiegat de miscare prin-

cipal, dela clasa II la clasa I.Szke Adalbert Gyulai Dionisiu, Be-

reczki Alexandra, Kiss Coloman, Zam-bon Ludovic, Carami Stefan, SipoFrancisc, Dimitriev Octavian, Opris Ale-xandru, Simonea Andrei, SimpileanuJoan, Proorocu Constantin, Dragnea An-ghel, Bogdanschi Atanasie, Colescu Con-stantin si Vas Francisc, impiegati demiscare, dela clasa II la clasa I.

Georgescu Aneta, desenator, delaclasa II la clasa I.

BArbulescu loan i Stino loan, desena-tori, dela clasa III la clasa

Bereczki Wilhelm s,i Bari Zoltan, con.trolori de ini.;care si comert, dela clasa Illla clasa II.

Budescu Teodor, pontator principal,dela clasa HI la clasa

Burany Matei, reditionar de mrfuri,dela clasa III la clasa

Dugan Opail hie si Horiscu Constantin,declaranti biurou de expeditie, delaclasa HI la clasa II.

lonianu Victor, Vasiliu Nicolae, T ronVasile, Ilodl Geza, Sasz Pavel, NometzEugenia, Boico Nadejda, Nyari Francisc,Szhe Adalbert, Berler lacob, Gore tchiPetru, Popescu Gh. Paulina, HadgyaiLuiza, Onischevici losefine, Dincila

(Suplanent)

www.dacoromanica.ro

24 Vevruarie 1924 MONITOVIn OFICIA

George, Aurel Apostol, Pihuleac Hiro-teus, Neumann Ema, Schumer Stefania,Brdescu Gheorghe, Dobzel Emilie, Kis-sling Wilhelm si Tasovici Ecaterina, im-piegati de biurou, dela clasa II la clasa I.

Art. Il. D. director al personalului esteInsrcinat cu aducerea la indeplinire aprezentei deciziuni.

Data la 16 Fevruarie 1294.p. Ministru, Gh. Caracostea.No. 2.407.

Noi, ministru secretar de Stat la de-partamentul comunicatiilor,

Avnd in vedere deciziunea noastrd cuNo. 895 din 22 lanuarie '1924,

Avnd in vedere raportul directiuniigenerale a postelor telegrafelor i tele-foanelor sub No. 5.814 si 20.6081924,

Decidem :Art. I. D. oficiant superior gradul I

Ganea Mhail, fiind desdrcinat din func-tjunea de diriginte al oficiului Rmnicu-Sdrat si transferal. la oficiul central Bu-curesti, inceteazd delegatiunea ce i s'adat prin deciziunea ministeriald No. 895din 1924.

Art. II. D. oficiant superior gradul IIINegoitd Ioan, flind confirinat in func-tiunea de diriginte al oficiului Rmnicu-Sdrat cu incepere dela 8 Fevruarie1924, este autorizat :

a) Sd aprobe concedii personaluluisuperior si inferior urban si rural delaorice oficiu din judet parid la maximum30 zile conform art. 50 din regulamen-tul pentru aplicarea legii statutului func-tionarilor publici ;

b) S aplice personalului superior siinferior urban si rural dela orice oficiudin judet urrndtoarele pedepse : obser-vatiuni scrise, avertisment, chemare inserviciu suplimentar fr platd i amendacu leafa pe o zi ;

c) S aprobe numai pentru cazuri ur-gente si bine justificate detasdri de per-sonal superior si inferior in cuprinsuljudetului, sub rezerva aprobdrii direc-tiunii generate ;

d) S aprobe cheltueli pnd la maxi-mum 3.000 lei ;

e) S lichideze orice cheltuiald fcutdpe baza de aprobare prealabil,

f) Sal semneze ordinele de plat pen-tru cheltueli aprobate in reguld.

Art. III. D-nii directori ai personalulacontabilittii sunt Insdrcinati cu adu-

cerea la indeplinire a prezentei deci-ziuni.

Data la 18 Fevruarie 1924.p. Ministru, G. Caracostea.No. 2.489.

.Pecizie ministerial No. 133 din 23 Fe-vruarie 1924.Avnd in vedere art. 61 din legea re-

crutdrii si '155 din regulamentul legii re-crutdrii,

Decidem :Art. I. Se numesc presedinti ai`consi-

liilor de recrutare pentru operatiunile de

recrutare ale clasei 1925, urmdtorii o-fiteri :

1. Consiliul de recrutare Vlcea, co-lonel Stefnescu Const. comandantul cer-cului 'de recrutare Vicea.

2. Consiliul de recrutare Dolj, colonelAlexiu Gonst., comandantul cercului derecrutare Dolj.

3. Consiliul de recruture Olt, locot.-co-lonel Teodorescu Nic., comandantul cer-cului de recrutare Olt.

4. Consiliul de recrutare Romanati,colonel Constantine,cu C., comandantulcerculni de recrntare Romanati.

5. Consiliul de resrutare Arges, colo-nel Rudeanu Anatol, comandantui cer-calui de recrutare Arges.

6 Consiliul de recrtdare Muscel, co-lonel Niculescu Florea, comandantul cer-cnlui de recrutare Muscel.

7. Consiliul de' recrutare Teleorman,locot.-colonel Mitulescu Const., coman-dantul cerculul de recrutare Teleorman.

8. Consiliul de recrutare Fdgdras, co-lonel Slniceanu Const., comandantulcercului de recrutare Mircea.

9. Consiliul de recrutaae Vlasca, colo-nel Alexandrescu Alex., comandantulcerculude recrutare Vlasca.

10. Consiiiul de recrutare Bucuresti,colonel Petrescu Richard, comandantulcercului de recrutare Bucuresti.

11. Consiliul de recrutare Ilfov, colo-nel Protopopescu Vigor, comandantulcercului de recrutere Ilfov.

12. Consiliul de recrutare Constanta.colonel Stirbulescu Alex., comandantulcercului de recrutare Constanta.

13. Consiliul de recrutare Ialomita, co-lonel Foulquier Victor. comandantul cer-cu ui de recrutare Ialomita.

14. Consiliul de recrutare Durostor,locot.-colonel Mihdilescu Alex.

,

coman-dantul cercului de recrutare Durostor.

45. Consiliul de recrutare Caliacra,locot.-colonel Teodorescu Traian, delacercul de recrutare Caliacra.

16. Consiliul de recrutare Tulcea, lo-cot.-colonel Cosocariu Stefan, dela cerculde recrutare Tulcea.

17. Consiliul de-recrutare Brdila, co-lonel Gabur Dumitru, comandaatul cer-cului de recrutare

18. Consiliul de recrutare Tecuci, co-lonel Crdciunescu Mircea, comandantulcercului de recrutare Tecuci.

19. Consiliul de recrutare Tutova, co-lonel Voiculescu Const., comandantulcercului de recrutare Cantemir.

20. Consiliul de recrutare Covurlui,colonel Negulescu Corneliu, comandantulcercului de recrutare Siret.

21. Consiliul de recrutare Vaslui, co-lonel Mirodescu Gh., comandantul cer-cului de recrutare Rahova.

22. Consiliul de recrutar