monitorul cultural - ccja.ro · ce ne spunem cÂnd nu ne vorbim de chris simion-mercurian regia:...

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală August 2018

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XII, nr. 6 (94) – august 2018

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Sorin Sabău, Ionel Cos n,

Corina Huţan, Viorel Nistor.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

august 2018 3

ED

ITOR

IAL

Născută la 1 ianuarie 1962, în comuna Feleacu, județul Cluj. A absolvit Liceul de Artă și Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj Napoca, promoția 1994, secția Grafi că, sub îndrumarea prof. Ioachim Nica. Din 1999 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Arad. A participat la numeroase expoziții personale și de grup, în țară și străinătate, precum și la simpozioane pe teme artistice. Are lucrări de pictură în colecții particulare din România, Germania, Ungaria, Italia, Grecia S.U.A., Iordania.e-mail: [email protected]

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Maria Balea

Ucigașii de viitor

S e știe că modestia, discreția și generozitatea sunt calități care însoțesc și înnobilează valoarea. Marii

oameni de cultură au devenit maeștri și modele, lăsând în urmă adevărați discipoli cu personalitate proprie care au îmbogățit cultural și spiritual comunitatea. A folosi succesul doar în interes propriu, a nu moși urmași care să ducă mai departe agoniseala culturală, este o armă cu două tăișuri. Pe de o parte, îți poți îndepărta potențialii rivali cu avantajul de a gestiona egoist și imediat prestigiul. Pe de altă parte, necul-tivând în jurul tău valorile cu potențial rezonabil, încurajezi im-postura harnică și agresivă care la un moment dat își va reven-dica dreptul de a fi reprezentativă.

Cred că valorile autentice nu pot fi egoiste. Doar cei care se urcă pe o scară care scârțăie sub greutatea pseudosuccesului și care nu duce spre mult râvnita poartă a posterității, au motive să fi e singuri și triști. Vor să obțină totul aici, repede, capabili de orice compromis valoric sau moral. Îi interesează doar propriul confort și nu ratează nicio ocazie de a se pune în capul mesei gătite de alții, de a-și aroga merite viclene. Confi scă reușitele și se disociază cu tupeu de orice reponsabilitate.

Ei nu pot exista fără „gașcă”. Acea adunătură închisă în care se practică validarea reciprocă, supralicitându-şi propriile valori și principii, sfi dând orice reguli deontologice, morale sau de bun simț. Autosufi cientă, agresivă și infl exibilă la evoluție și schim-bare, având obediența ca principală virtute.

O conservă ieșită din garanție, dar care nu vrea să părăsească primul raft , deși miroase urât și nu o mai cumpără nimeni.

Ioan Matiuţ

Maria Balea, Hurry up slowly

Maria Balea, Stream (detaliu)

august 2018 5uralcultural

4 august 2018

cultcultural

Final de stagiune la Teatrul de vară

Ultimele trei spectacole de la Teatrul de vară ETHOS aduc în fața publicului nume mari ale scenei cul-

turale românești. Marius Manole, Medeea Marinescu și Adriana Trandafi r sunt doar câțiva din cei care vor urca pe scena din curtea Centrului Cultural Județean Arad, în luna

august.

1 august - ora 20.00FĂ-MI LOC! de Anthony MichineauRegia: Radu Beligan Distribuţia: Medeea Marinescu, Marius Manole „Fă-mi loc!” spune povestea a doi tineri ce se regăsesc în

ajunul Crăciunului în cușeta unui tren de noapte. Ea, o fată singură, șarmantă, aventurieră, el, un bărbat cu principii, pus în faţa unui eveniment neprevăzut ce-i va răsturna întreaga existenţă. Suntem în ajunul Crăciunului. E momentul în care simţim mai mult ca oricând să fi m înconjuraţi de familie și de cei pe care îi iubim cu adevărat. Hazardul îi aduce pe Manuel si Camilla împreună, doi oameni ce nu au aparent nimic în co-mun, ceea ce va genera nenumărate „scântei”. Însă amândoi caută să înţeleagă și să se înţeleagă, amândoi au nevoie să se destăinuie, și mai mult, amândoi au nevoie de a se vindeca de singuratate. „Fă-mi loc!” este un spectacol care ne invită să refl ectăm asupra propriei noastre existenţe dincolo de orice convenienţă socială.

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

8 august - ora 20.00PASĂREA MĂIASTRĂ – MARIA TĂNASERecital ADRIANA TRANDAFIR Maria Tănase, una dintre vocile de referinţă ale muzicii

româneşti, născută în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti, a debutat la vârsta de opt ani pe scena Căminului Cultural din Calea Piscului. De-a lungul carierei sale, a colaborat cu „Radio România”, cu casa de discuri „Electrecord”, cu „Teatrul Municipal”, dar a cân-tat şi în numeroase restaurante şi localuri bucureştene ale vremii. „Cine iubeşte şi lasă”, „Mărie şi Mărioară”, „Mi-am pus busuioc în păr”, „Lume, lume”, „Ciuleandra” sunt doar câteva dintre cele aproape 400 de cântece din repertoriul artistei supranumite de către Nicolae Iorga „pasărea măiastră”. Copil fi ind, Adriana Trandafi r a avut ocazia să o întâlnească pe Maria Tănase, cu prile-jul unui recital susţinut de aceasta la căminul cultural din satul natal al actriţei. „Din acea clipă mi-am zis: dacă Dumnezeu mă iubeşte cu adevărat o să-mi dea şi mie măcar o dată posibilitatea să fi u pe scenă, să primesc fl ori şi să fi u aplaudată”, mărturiseşte Adriana Trandafi r într-un interviu acordat anul acesta săptă-mânalului „Foaia românească”. În 1987, actriţa, angajată pe atunci la Teatrul „Odeon”, a conceput ceea ce avea să devină cel mai lon-geviv one-woman show din teatrul românesc – „Pasărea măiastră, Maria Tănase”, un spectacol care prezintă viaţa personală a cântăreţei, cu aspectele mai puţin cunoscute publicului. „Este un exerciţiu”, afi rmă Adriana Trandafi r, „pentru că nu mi-am propus să fi nici mai bună decât ea, nici să arăt că pot să cânt mai bine”.

august 2018 76 august 2018

uralculturalcultcultural

15 august - ora 20.00

CE NE SPUNEM CÂND NU NE VORBIM

de Chris Simion-MercurianRegia: Chris Simion-MercurianDistribuţia: Tania Popa, Cristi Iacob, Gabriela Iacob, Alina

Teianu, Vitalie Bichir O poveste despre nesfârşitul confl ict dintre raţiune şi inimă...

şase tablouri despre şase variante de a înşela în cuplu. O doză de comedie despre nesfârşitul confl ict dintre raţiune şi inimă. Ce avem în mintea noastră coincide foarte rar, să nu zicem întâmplător, cu ceea ce spunem sau cu ceea ce facem. De cele mai multe ori mintea nu trăieşte în acord cu sufl etul. De parcă am trăi permanent cu o a doua persoană în noi înşine. „Specta-colul din mintea noastră” este al doilea volum al romanului „Ce ne spunem când nu ne vorbim”. În cheie absolut comică... umo-rul fi ind singurul care ne salvează din absurd.

Târgul meșterilor populari și parada portului tradițional la Moneasa

Meșterii populari reprezintă una din cele mai valoroase comori

ale unei națiuni, ei fi ind ambasadorii tradițiilor și patrimoniului

cultural ale zonelor reprezentative dintr-o țară. Cu nenumărate în-

deletnici, de la sculptatul în lemn și țesut, până la ceramică sau

realizarea de obiecte decorative din diverse materiale, artizanii

asigură păstrarea tehnicilor și obiceiurilor tradiționale precum și

transmiterea acestora din generație în generație.

Meșteri populari din România, Serbia și Ungaria vor fi

prezenți în zilele de 25 și 26 august, la Moneasa, unde se va

desfășura o nouă ediție a Târgului meșterilor populari și paradei

portului tradițional.

În cele două zile ei, vor oferi publicului vizitator o diversitate

impresionantă de obiecte: textile, port popular tradiţional şi ves-

timentaţie inspirată din acesta, podoabe, obiecte decorative din

paie și pănuși, ceramică și sticlă, podoabe de sticlă, ornamente

din dantelă și hârtie, picturi, icoane, turtă dulce, mirodenii și

multe altele.

Prin acest eveniment, Centrul Cultural Județean Arad

dorește să promoveze cultura populară și meșteșugul tradițional,

pe baza unei selecții extrem de riguroase și pretențioase a

meșterilor care participă la târg. În urma acestei selecții s-a ales

meșteșugul tradițional și autentic, care provine din zonele cu

tradiție în meșteșugul respectiv, meșteri care lucrează cu mate-

riale tradiționale, așa cum se lucra, acum 100 de ani și care

păstrează acel decor specifi c zonei respective.

Corina Huțan



Câteva consideraţii privind originea denumirii de „Muntele Găina”

Cea mai importantă nedeie din zona de interferenţă a

Munţilor Zărandului, Munţilor Bihor şi Munţilor Apuseni

este târgul de pe Muntele Găina. Ea încheie şi ciclul anual al

acestui tip de sărbători care se întinde pe o perioadă de timp

situată între Paşti şi Sfântul Ilie.

Despre originea târgului de pe Muntele Găina, părerile

cercetătorilor sunt împărţite. Unii îi conferă o origine

mitologică, în timp ce alţii vorbesc despre caracterul său economic.

Cert este că, în fi ecare an, în cea mai apropiată sâmbătă şi duminică

de Sfântul Ilie (20 iulie), începând cu a treia decadă a secolului al

XX-lea (pe vremuri în apropierea sărbătorii Sfi nţilor Petru şi Pavel),

târgul de pe Muntele Găina reuneşte câteva zeci de mii de oameni

din ţinutul Munţilor Apuseni, Zărandului, Bihorului şi Hunedoarei.

Muntele Găina este situat la graniţa a patru judeţe: Arad, Alba,

Hunedoara, Bihor (în perioada interbelică el despărţea judeţele

Hunedoara, Turda, Bihor şi Arad). Este al treilea masiv din Munţii

Apuseni. Cota cea mai înaltă o are piscul numit „Chipul

împăratului”, la apus, de 1.489 m, apoi vârful Găina de 1.486 m şi

vârful Sgruntar, la mijloc, de 1.482 m. Există patru căi de acces pe

vârful muntelui: de la Baia de Criş, de la Hălmagiu, de la Vaşcău şi

de la Avram Iancu (fostă Vidra de Sus – Alba). În trecut se putea

urca pe jos sau călare1. În prezent există două drumuri de acces şi

pentru autovehicule: unul dinspre localitatea Avram Iancu – Alba,

iar celălalt dinspre Hălmagiu – Arad.

În ce priveşte numele Muntelui Găina, acesta vine, probabil, de

la legendele binecunoscute despre găina care făcea ouă de aur şi

care îşi avea sălaşul în acel loc. Dar acest toponim ar putea avea şi

altă explicaţie. Muntele Găina, privit de la depărtare, chiar seamănă

cu o găină. Există, la nivelul cel mai înalt al muntelui, două piscuri

care închid, unul la est, iar celălalt la apus, marele platou pe care se

desfăşoară târgul. Unul dintre vârfuri, cel de la est, este mai puţin

înalt şi mai restrâns ca suprafaţă (aici se afl ă şi troiţa), iar celălalt,

situat la apus, este mai înalt şi mai masiv.

Cele două piscuri, împreună cu platoul situat între ele, ne pot

duce cu gândul la o găină uriaşă cu cap, spinare şi coadă. Aducem

ca argument în susţinerea acestei afi rmaţii şi faptul că locuitorii

satelor din partea de apus a Muntelui Găina (situată în judeţul

Arad), obişnuiesc, atunci când pleacă la târg, să-şi petreacă noap-

tea de sâmbătă spre duminică într-un loc numit „Coada Găinii”, de

fapt în lateralul vârfului dinspre vest.

Ion Blăgăilă, un alt neobosit participant anual la târgurile de

aici, constată că „are Găina, acest munte, un spate, care devine o

adevărată mare, ce înghite orice număr de oameni ar urca la târgul

de fete ce se ţine pe spinarea ei”2. Traian Mager, care, prin anii ’30

ai secolului trecut, a întocmit şi un fel de dicţionar de toponime al

Ţinutului Hălmagiului, menţiona referitor la acest vârf: „Găina,

munte (1.486 m) în Hălmăgel, se continuă în judeţul Hunedoara şi

Turda. Ne gândim la formă de Găină”3.Sorin Sabău

ETN

OG

RA

FIE

1 Ion Blăgăilă, Târgul de fete de pe muntele Găina, Arad, Diecezana, 1945, p.55-562 Ibidem, p.45 3 DJAAN, Fond Profesorul Traian Mager., dosar 7, f. 46 Maria Balea, Floating



TRA

DIŢ

II Credinţe şi superstiţii legate de moarte

N iciunul din momentele vieţii omului nu a concen-trat atâta mister şi nu a produs atâta nelinişte, pre-

cum moartea. Forma primară de raport a omului cu moartea a fost frica. De aici nevoia oamenilor de a da Morții o anumită identitate, o anumită imagine (reprezentare), necesară cu-noașterii, recunoașterii, în vederea unei posibile gestionări a contactului cu ea.

În mitologiile populare sud-est europene, printre care se numără şi cea românească, moartea este reprezentată printr-o fe-meie bătrână, urâtă, cu ochii înfundaţi în orbite şi dinţi lungi, ieșiți în afară, care poartă o coasă, cu care taie viața omului.

Ca acţiune (a muri) moartea încheie un ciclu, este sfârșitul tim-pului pământean al omului, perceput, de comunitățile arhaice, ca o întoarcere în acea lume a strămoșilor, generatoare de noi vieți.

O neliniște aproape la fel de mare ca întâlnirea cu moartea a produs și gândul trecerii sufl etului în existența postfunerară, în altă lume. Nevoia de clarifi care a necunoscutului „de dincolo” a generat, în toate culturile, o sumă de descrieri, pe înțelesul tuturor, ale acestei lumi a morții.

În credinţele populare româneşti lumea de dincolo este o copie a lumii pământene (cimitirul este satul morţilor, aleile-uliţele, mormântul-casa) chiar dacă, în basme, morții trebuiau să treacă o apă, Apa Sâmbetei (un râu care izvorăște de sub Pomul vieții, afl at în Paradis, care desparte cele două lumi şi care, după ce înconjoară pământul de 7 sau de 9 ori, intră în Sorbul Pământului și se varsă în Iad) şi Vămile Văzduhului.

Plecarea sufl etului din „lumea de aici” într-o altă lume, ca drum ce trebuie parcurs, reprezintă pentru societățile tradiționale un proces de iniţiere, mortul este învăţat prin cântecele de petrecere, ce trebuie să facă, de ce să se ferească.

În toate culturile tradiționale din acest areal central și sud-est european, când se apropie ceasul, moartea trimite mesageri sau anumite semne, vise, menite să-i conştientizeze pe cei vii şi pe muribund că se apropie sfârşitul.

Inventarul de animale (câine, pisică), păsări funeste (corbul, cucuveaua), sunete, zgomote, comportamente nefi reşti (găina ce cântă cocoșește), care anunţă moartea este - cu mici diferențe de interpretare - unul comun atât românilor cât şi celorlalte populaţii din zonă.

La români, etnologii au identifi cat în perioada interbelică 35 de asemenea semne de moarte. În multe din ele (cântecul cu-cuvelei, lătratul prelung al câinelui etc.) oamenii mai cred şi azi.

Preventiv, românii, au transmis, din generație în generație, sub formă de superstiții, şi un inventar de tabuuri, adică „de ce nu ai voie să faci”, pentru a nu atrage moartea.

În trecut, când totuşi cineva din casă trăgea să moară, atitudinea şi comportamentul membrilor familiei glisa, în general, de la

neacceptare şi încercarea de întoarcere a sorţii spre acceptare şi ajutare a celui în agonie, ca să moară liniştit.

Într-o primă fază, familia încerca să înşele moartea, mutând bolnavul în altă cameră, în alt pat. Dacă moartea nu se lăsa păcălită și mai ales dacă familia bănuia că îmbolnăvirea bruscă, a unui om în putere, a fost provocată de cineva, asupra bolnavului erau săvârşite practicile magice „de scoatere din moarte”. În părțile Aradului se întorcea urma sau statul bolnavului, se sacrifi ca găina care a cântat cocoşeşte vestind moartea, se rosteau rugăciuni de către femei anume1. În alte ţinuturi româneşti se descânta de pocitură, de desfăcătură sau se striga „spurcul”(Oltenia). Descân-tecul era săvârşit de babe descântătoare.

Când încercările de însănătoșire nu dădeau roade iar muri-bundul se chinuia și nu putea să moară, se trecea la practicile de uşurare a morţii, de ajutare a sufl etului să părăsească trupul. De la o zonă la alta, bolnavul era spălat ritual într-o apă cu calităţi spe-ciale, era culcat pe pământ cu capul spre răsărit și cu picioarele spre ușă sau se puneau sub el anumite obiecte (jugul de la boi etc.). În condiţii speciale, se apela la alte practici săvârșite de femei (bătutul mătăniilor, postul şi rugăciunile vreme de o zi a 9 femei văduve etc.) 2.

În ultimele clipe de viață, bolnavul era vegheat tot timpul, pen-tru a i se aprinde o lumânare și a i se pune în mână, în clipa când își dădea duhul, în credința că dacă moare fără lumânare va sta în lumea cealaltă pe întuneric. În acest interval de timp, membrii familiei nu trebuiau să-l plângă zgomotos şi să-şi arate părerea de rău, ca să nu-l întoarcă din moarte.

Odată constatat decesul, începea pregătirea mortului pentru drum. Acțiunile se succedau unele după altele, după cum se știa din bătrâni, fără să se omită nimic. Între aceste activităţi îndătinate, obligatorie era şi dregerea mortului, ca acesta să nu se întoarcă ca strigoi. Sicriul era tămâiat, frecat cu usturoi, se punea în el mac, mortul era înfi erat, în urechea dreaptă sau în buric, cu un ac. După ce sicriul cu mortul era aşezat în camera de la stradă, el era păzit vreme de 3 zile și 3 nopți, ca să nu treacă pisica peste el, să nu pătrundă în corpul lui duhul rău şi să-l strice.

În paralel, din momentul decesului, erau săvârșite şi rituri de separare și de protecție a celor vii, care, prin contactul cu mortul, cu obiectele sale, riscau să se contamineze de moarte. Apa în care a fost spălat mortul se arunca într-un loc ferit, să nu calce cineva în ea, obiectele folosite la spălat erau puse la streaşină, în sicriu, sau erau îngropate, arse.

Tabuurile, practicile de distanţare de mort şi de moarte, con-tinuau şi pe parcursul înmormântării, conform credinţei că fi ecare trebuie să fi e ajutat să se afl e la locul lui. „Vii cu vii, morţii cu morţii”.

Dr. Rodica Colta

1 Rodica Elena Colta, De la naștere la moarte, Editura Etnologică, 2015, p.2132 Rădulescu, Adina, Rituri de protecţie în obiceiurile funerare româneşti, Editura

SAECULUM.I.O., Bucureşti,2006, p.124

august 2018 13august 2018

cultural12

Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad:

„Aradul îşi poate prezenta cu mândrie contribuţia

la Marea Unire”

- Domnule preşedinte, sărbătorim anul acesta 100 de ani de la Marea Unire. Ce a programat Consiliul Judeţean Arad pentru a marca Anul Centenar?

- Consiliul Judeţean Arad

şi-a asumat un rol important în sărbătorirea Anului Centenar. Ne

concentrăm în primul rând pe elementele de infrastructură, pe ceea

ce va rămâne în urma noastră pentru generaţiile viitoare. Am

gândit şi am pus în practică unul dintre cele mai importante

proiecte la nivel naţional, care marchează Marea Unire. Este

vorba despre proiectul de restaurare a Sălii „Iuliu Maniu”, parte

a clădirii de pe Bulevardul Revoluției nr. 81, acolo unde până la

sfârșitul secolului XIX a funcționat conducerea Comitatului Ar-

adului și unde, în 13-14 noiembrie 1918, s-au purtat negocierile

între miniștrii din Guvernul Ungariei și conducerea Consiliului

Național Român în vederea desprinderii Transilvaniei de Un-

garia. Sala „Iuliu Maniu” este un spațiu reprezentativ pentru

Marea Unire, care necesită lucrări de restaurare arhitecturală

ample, pornind de la schimbarea parchetului, reparații la

acoperiș și căile de acces, readucerea ornamentelor la starea

inițială şi terminând cu înlocuirea candelabrelor și amenajări

interioare.

- Cât a costat acest proiect?- Considerăm că Sala „Iuliu Maniu” face parte din patrimo-

niul naţional, dar Ministerul Culturii nu a răspuns solicitării

noastre de a fi nanţa renovarea ei. De aceea, pentru că nu putem

permite ruşinea de a lăsa această sală de izbelişte, am căutat fon-

duri europene şi am alocat fi nanţări din bugetul local, pentru ca

Aradul să îşi poată prezenta cu mândrie contribuţia la Marea

Unire. Sala va deveni un spațiu cultural şi turistic cu caracter

istoric deosebit pentru judeţul Arad şi pentru România. Valoarea

estimată a costurilor de restaurare a întregului Palat, care

cuprinde şi Sala Maniu, depășește 3 milioane de lei, cu inclu-

derea în această sumă a dotărilor minimale prevăzute pentru

introducerea Sălii Maniu în circuitul civil (mobilier, sonorizare).

- Cum apreciaţi rolul pe care Aradul l-a avut în realizarea Marii Uniri?

- Consiliul Judeţean Arad insistă în continuare pe recu-

noaşterea rolului pe care Aradul l-a avut în realizarea Marii

Uniri, pentru că Aradul a fost oraşul unde s-a negociat desprin-

derea Transilvaniei de Ungaria. Aradul a fost oraşul simbol al

intelectualităţii române, care a luptat pentru păstrarea şi afi r-

marea identităţii naţionale. Atunci când se vorbeste doar despre

Alba Iulia ca și Capitală a Marii Uniri, Aradului i se face o ne-

dreptate, pentru că fără Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop şi Ioan

Suciu, Unirea de la 1918 nu ar fi existat. Aceşti oameni şi-au pus

în slujba ţării viaţa, averea personală, casele şi familia, la Arad

s-a realizat textul Rezoluției citite la Alba Iulia, tot de arădeni şi,

ţinând cont de toate aceste evidenţe, din punctul meu de vedere,

personalităţile arădene ale Marii Uniri şi Aradul sunt într-un mod

absolut nedrept puse în umbră. Iar atunci când se face Aradului

o nedreptate, noi, administraţia arădeană, căutăm să o corectăm

prin orice mijloace. Aradul a fost un oraş simbol al intelectualităţii

române, având un rol determinant în păstrarea şi afi rmarea

identităţii naţionale. Este responsabilitatea statului român să

investească în obiectivele de patrimoniu fundamentale ale cul-

turii şi istoriei româneşti. Noi, la Consiliul Judeţean Arad, ne-am

angajat să facem, dacă statul român nu o face!

Maria Balea, Debate

Expoziții în Arad

FLORI DE MINĂ DIN MARAMUREȘExpoziție de mineralogieComplexul Muzeal Arad/Expoziția Științele Naturii

(Palatul Cultural, intrarea dinspre Parcul Copiilor)Curatori: Anca Cociota și Ionuț Bereș, muzeografi la

Muzeul Judeţean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Ma re.

Complexul Muzeal

Arad, în colaborare cu

Muzeul Mineralogiei

„Victor Gorduza” Baia

Mare, cu sprijinul

Consiliului Județean

Arad, prezintă publicu-

lui arădean expoziția

„Flori de mină din

Maramureș”.

Expoziția este deschisă la Palatul Cultural/expoziția Științele

Naturii (intrarea dinspre Parcul Copiilor) până în 27 septembrie.

Program de vizitare: Marți-Duminică: orele 09.00-17.00.

Proiect expozițional realizat cu sprijinul Consiliulul

Județean Arad.

Expoziții în judeţul Arad - Şiria

COMPLEXUL MUZEAL ARAD/ MUZEUL MEMORIAL „Ioan Slavici şi Emil Monţia” ȘIRIA(str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)Program de vizitare: Marți-Duminică: 09.00-17.00; L- închisTel. 0257. 384.088

Muzeul este găzduit de castelul Bohus, clădire construită în stil neoclasic, încărcată cu o bogata is-torie. Aici a fost semnat actul de capitulare al armatei revoluționare maghiare în fața generalilor aus-trieci și ruși, la 13 august 1849. În


14 august 2018

cultcultural

MU

ZEU

parcul castelului se afl ă statuia Antoniei Bohus, busturile lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ioan Russu Sirianu, Nicolae Ştefu, Sigismund Borlea şi Emil Monţia. Muzeul memorial din Şiria a luat fi inţă în anii ’60, prin strădania unor tineri intelec-tuali, îndrăgostiţi de istoria locului dar şi de fermecătoarele prezenţe culturale.

Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografi i de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare,

este evocată personalitatea complexă a acestuia.

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

Documente ale familiei Slavici

Clădirea muzeului din Șiria

Biroul lui Ioan Slavici

de vară Minecraft ”. Ce este „Minecraft ”? Un joc în spațiul vir-

tual care dă posibilitatea de a crea în mod intuitiv noi obiecte 3D

și a le manipula liber în spațiu 3D, asemenea cunoscutului Lego.

La această inovație se adaugă lumea generată aleatoriu și teo-

retic infi nită în care se simulează diverse situații quasi-reale, de

supraviețuire, de explorare, de gestionare a resurselor etc.

Ne-am gândit și la cei care rămân acasă, la Arad, invitându-i

la „Biblioteca estivală”, deschisă pe Ştrandul Neptun şi la Băile

Termale „Bidi”. Acolo unde, alături de destindere sau plajă, se

pot bucura și de lectură. Avem „carte de vacanță” pentru toate

gusturile și toate vârstele, chiar dacă, o recunoaștem, „țintim”

tinerii și copiii. Dorim să îi atragem către carte, să le transmitem

pasiunea, „microbul”, pentru lectură. Iar acest „microb”, odată

ce l-ai contactat, din fericire nu se mai vindecă.

Vă mai reamintim că Secţia Împrumut Carte pentru Adulţi

a fost recent redeschisă pentru public. Cei care vor trece pragul

acestei secții vor avea parte de multe surprize plăcute. În primul

rând, cititorii vor putea accesa catalogul online pentru a afl a, în

orice moment, dacă titlul care-i interesează este disponibil sau

nu. De asemenea, spaţiile interioare au fost renovate şi reorgani-

zate. Toate tranzacţiile sunt făcute electronic (prin scanarea

unui cod de bare), reducând astfel mult timpul de aşteptare. Nu

în ultimul rând, publicul va fi răsfăţat cu multe noutăţi edito-

riale, din toate domeniile de interes. Pentru a ușura accesul citi-

torilor la genurile preferate, s-au amenajat spații dedicate ul-

timelor achiziții din categoria romanelor de dragoste, dar și de

aventuri. De asemenea, există un amplasament dedicat ultimelor

apariții editoriale. Programul cu publicul este de luni până

vineri, între orele 9.00 -18.00.

Vacanță frumoasă și... lectură plăcută!


august 2018

cultcultural16

BIB

LIO

TEC

A

Cartea, un prieten al vacanțelor!

N umele lunii august vine de la numele primului

împărat roman, Cezar August. Are tot 31 de zile,

pentru că, orgolios, acesta a dorit ca și luna ce urma să-i poarte

numele să aibă tot atâtea zile câte avea cea a lui Iulius Cezar, luna

iulie. Denumirea populară, Gustar, se crede că vine de la gust;

gustul poamelor care se coc în această ultimă lună de vară.

August a devenit o lună a vacanțelor, a călătoriilor, așteptată

cu nerăbdare, pentru a uita de grijile zilnice, pentru a evada din

monotonia cotidiană.

Plecând spre mare, munte, deltă sau alte magnetice destinații

de vacanță nu uitați să luați și un prieten bun, cartea! Pe drum,

la plajă, seara, după o zi de odihnă „obositoare”, un roman

polițist, unul de dragoste, sau orice altceva, depinde de gusturi,

te face să te simți și mai „în vacanță”.

Biblioteca Judeţeană „Alexandru D. Xenopol“ Arad vă

așteaptă să alegeți „partenerul” dorit, pentru a-l „devora” pagină

cu pagină. Să nu îi uităm și pe cei mici, pentru că, e o chestie

verifi cată, poveștile citite în vacanță sunt de două ori mai fru-

moase.

Tot pentru copii, biblioteca Biblioteca Județeană „Alexandru

D. Xenopol” Arad lansează cel de-al treilea atelier gratuit „Școala

Maria Balea, Childhood (detaliu)



FOLK ,,Veniți la a X-a ediție Folk Mariș -

Bulci, în 3 și 4 august”Dialog cu folkistul Daniel Julean

Atunci în anul 2009, când s-a plecat la drum cu Festivalul

Folk de la Bulci, nimeni nu credea că anii vor trece pe

furiș și această manifestare va ajunge să împlinească 10 ani.

Nu am lipsit la nici una dintre ediții. Nici nu știu cum

a trecut timpul atât de repede. A fost frumos, public,

artiști, organizatori. Sper ca acest festival să meargă mai de-

parte mulți ani de aici înainte. Atmosfera, cred unică în țară,

ne duce cu gândul la muzica anilor ’60, 70, la tricouri viu colorate,

la prietenie. Aici, fl ower power, mai înseamnă, cred eu, un sim-

bol al spiritului mereu tânăr, al libertății.

Câteva cuvinte despre locul unde se desfășoară acest Festival

și unde vin an de an iubitori ai muzicii folk din trei județe: Hune-

doara, Timiș și Arad.

Locul este unul deosebit, la aproximativ 75 de kilometri de

municipiul Arad pe partea de Banat a râului Mureș. În imediata

apropiere a castelului Mocioni, viceprimarul Ladislau Hele-

port a amenajat, an de an, platoul unde are loc Festivalul. La

cort, în mijlocul naturii, la foc de tabără și muzică bună,

publicul uită de ,,confortul’’ orașului și vine aici pentru două

zile frumoase.

La cea de-a-X-a ediție pe scena de la Festival vor urca nume

cunoscute din lumea muzicii Folk, artiști care sunt primiți cu

brațele deschise oriunde în țară.

Este vorba despre Mircea Vintilă de care mă leagă o

frumoasă prietenie. Apoi o legendă a muzicii Rock și Folk de la

noi, Mircea Baniciu. Va fi prezent Marius Bațu, o voce și o

chitară de neegalat, completează acest superb tablou, Mircea

Bodolan și Puiu Ivanițchi, doi veterani ai muzicii tinere. Vor

mai urca pe scenă, printre alții Maria Gheorghiu, Jul Baldovin,

Didina Curea, Dinu Olărașu, Daniel Julean-Nelu Pitic @ Trupa

de Serviciu.

Câteva dintre numele grele care, sunt sigur că vor face din

ediția cu numărul zece una de neuitat.

Veniți la Bulci în 3 și 4 august!

A consemnat,

Ionel Costin

Maria Balea, Archive


20 august 2018

cultcultural

FOLC

LOR Suită de jocuri din Câmpia

Crișului Alb

S uita de jocuri din Câmpia Crişului Alb a fost valorifi cată scenic în anul 2012 cu Formaţia de dan-

suri populare a Ansamblului folcloric „Doina Mureşului” din Arad apoi cu Ansamblul „Busuiocul” din Sântana. Mon-tarea scenică cuprinde jocurile: De-a lungu, De-a-întorsu, Ardeleana, Raru, Fecioreasca, Pe sub mână, Mănânţălu şi Învârtita.

Suita este de o complexitate deosebită având la bază elemente de contratimp şi sincopă, specifi ce în această subzonă folclorică. Desenele dansului sunt simple cu o aşezare a perechilor în şir luat din vatra satului de la jocul tradiţional, practicat duminica şi în zilele de sărbătoare.

Culegerile efectuate între anii 1972-2013 în localităţile: Şiclău, Vărşand, Socodor, Şepreuş, şi Sintea Mare, ne-au pus la dispoziţie un bogat material coregrafi c care ulterior a fost transpus scenic,

prelucrat şi aşezat în mod gradat în această minunată suită de jocuri tradiţionale.

Suita scenică are la bază 20 de partituri coregrafi ce aparţinătoare jocului Dea-a lungu şi Raru şi 3 partituri de la jocul Mănânţălu.

În subzona de Câmpie a Crişului Alb apare un aspect deosebit de interesant privid modul de transpunere a frazelor coregrafi ce peste cele muzicale. Prezenţa necoincidentei dimensionale în cele trei aspecte: muzică, joc şi strigătură a determinat apariţia unor structuri deosebit de complexe cu motive de începere, desfăşurare şi încheiere a jocului popular din aceste vetre folclorice. Frazele muzicale şi cele coregrafi ce sunt formate din aceleaşi măsuri, dar ele nu încep odată, jocul este întârziat faţă de muzică.

La jocul Raru şi De-a lungu, fi gurile de joc încep pe măsura a doua cu o desfăşurare a jocului pe contratimp. Jocul întârziat faţă de muzică este specifi c acestor localităţi din Câmpia Crişului Alb şi reprezintă elementul de bază al acestor tipuri coregrafi ce. Jocurile populare din această zonă folclorică au la bază elemente ritmice specifi ce: celule binare, sincopate şi asimetrice. Ele se con-topesc în elemente coregrafi ce introductive, de legătură şi de am-plifi care ce vor confi gura ulterior motivele coregrafi ce dezvoltate şi complexe.

Viorel Nistor



Zilele Aradului17 august 2018 - 26 august 2018

Zilele Aradului este o manifestare organizată în fi ecare

an, în preajma zilei de 22 august, ziua în care, în anul

1834, Aradul a fost declarat oraș liber regesc.

Toate evenimentele sunt organizate de Primăria Municipiu-

lui Arad, prin Centrul Municipal de Cultură.

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARA DCENTRUL MUNICIPAL DE CULTURĂ ARA D310130 Arad, Bulevardul Revoluției nr.97, ap.4 Tel/Fax:+407371501072; Email: [email protected]

Maria Balea, Roots Maria Balea, Teatrum Mundi

monitorul cultural - ccja.ro · ce ne spunem cÂnd nu ne vorbim de chris simion-mercurian regia:...

Documents