moll flanders - daniel defoe - flanders - daniel defoe.pdfآ  vielii vestitei moll flanders, cdci...

Download Moll Flanders - Daniel Defoe - Flanders - Daniel Defoe.pdfآ  vielii vestitei Moll Flanders, cdci nimeni

Post on 23-Mar-2020

0 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei DEFOE, DANIEL

    Moll Flanders / Daniel Defoe ; trad. de Vera Cdlin. - Bucuregti : Orizonturi,2017

    ls BN 978-97 3-7 36-357 -2

    l. Cdlin, Vera (trad.)

    821.111

    Corector: Emilia Leancd Tehnoreda ctor: Puiu Enache Coperta: Puiu Enache

    Editura ORIZONTURI : Bucuregti B-dul Libertitii nr. 4, bl. 1',7, et. 7, ap. 20

    telefon : 021.317 .7 6.7 9, 07 44.531.333 e-mail: orizonturi@editura-orizonturi.ro

    DANIEL DEFOE

    MOLL FLAI{DERS

    Traducere de Vera Cilin

    Editura ORIZONTURI

  • Dar, cum ardtam, acestea sunt povegti prea lungi pentru a fi introduse aici, aga fncAt nu pot fagddui cd vor reiegi de la sine.

    Nu putem spune cd povestea e dusd pdnd la sfdrgitul vielii vestitei Moll Flanders, cdci nimeni nu-gi poate de- scrie viala pdna la capdt, decdt doar s-o scrie dupd ce a murit. Dar viala bdrbatului ei, scrisd de o a treia mdnd, ne spune despre amdndoi cdt au trdit impreund in lara aceea, gi cum s-au reintors amdndoi in Anglia din nou, dupd vreo opt ani, in care rdstimp s-au imbogdlit, cum ea a trdit pare-se pdnd la ad1nci bdtrdneli, cdindu-se, degi mai pulin ca la inceput; se pare insd cd intr-adevdr vorbea mereu cu sild despre viala ei dinainte, despre fiecare episod al acestei cdrli.

    in uttimii ani petreculiin Marytand giVirginia, s-au in- tdmplat multe lucruri cu haz care fac aceastd parte a vie- [ii eifoarte pldcutd, numai cd toate astea nu sunt redate cu aceeagi pricepere ca cele povestite de ea insdg4 aga incdt e totugi mai cu folos sd intrerupem povestea aci.

    10

    umele meu adevdrat este atdt de bine cunos- cut in registrele 9i catastifele din Newgate gi Old Bailey gi, in locurile acelea, se mai afla incd

    mdrturii atdt de importante in legdturd cu via[a mea par- ticularS, TncAt nu vd agtepta[i sd-mi agtern numele pe hdrtie sau sd vorbesc despre familia mea. Lucrurile vor fi poate mai bine cunoscute dupd ce voi muri; acum insd nu le-ag da pentru nimic in lume in vileag, nu, nici chiar dacd ar veni o amnistie generald pentru tofi rdufdcdtorii 9i toate crimele.

    Deoarece insd c6[iva dintre tovardgii mei cei mai pd- cdtogi, care acum nu-mi mai pot face niciun rdu (cici au pdrdsit lumea cu ajutorul scdrii 9i al fr6nghiei, aga cum adesea md agteptam s-o pdrdsesc Ai eu) md cunogteau pe numele de Moll Flanders, imi veti ingddui sd-l port, pdnd c6nd voi Tndrdzni s6 mdrturisesc cine am fost gi cine sunt.

    Am aflat cd intr-una din tdrile vecine cu noi - nu gtiu dacd in Franta sau in altd parte - dacd un criminal osdn- dit la moarte, la galere, sau la deportare, lasd in urmd copii rdmagi fdrd sprijin din pricina confiscdrii bunurilor pdrintegti, acegtia sunt, din porunca regelui, dati Tn grija cdrmuirii 9i addpostiti in nigte clddiri numite orfelinate, unde sunt cresculi, imbrdcafi, hrdni[i, invdlafi iar, cAnd le vine timpul sd plece, da[i la meserii sau Tn slujbe, ca sd fie Tn stare sd se Tntre[ind prin muncd cinstitd gi cuviincioasS.

    Dacd aga ar fi fost obiceiul gi la noi, nu mi-ar fi fost hdritzit sd rdmAn pe drumuri ca o biatd fatd necdjitd,

    11

  • fdrd cdpdtdi, fdrd prieteni, fdrd haine, fdrd ajutor, fdrd un om pe lume care sd md ocroteascd; in felul dsta insd, nu numai c-am fost ldsatd pradd celei mai mari restrigti, incd inainte de a Tnfelege ce-i cu mine sau cum sd ies din impas, dar gi azvilrlitd intr-o via[d de rugine, a cdrei desfdgurare fireascd m-a fdcut sd md pierd repede cu trup gi suflet.

    Asta, fiindcd la noi lucrurile se TntAmplS altfel. Mama mea fusese osdnditd pentru un furt at6t de mdrunt, Tn- cdt nici nu face sd-l pomenesc - anume imprumutase trei bucSfi de olandd find de la un pdnzar oarecare din Cheapside. lmprejurdrile furtului sunt prea multe ca sd le repet gi apoi le-am auzit spuse in atAtea feluri, cd nici nu mai gtiu care-i povestea adevdratd.

    Oricum ar fi fost, toli se potrivesc cdnd spun cd mai- cd-mea s-a apdrat ardt6ndu-gi pdntecul gi, c6nd s-a vd- zutc6-i insdrcinatd, pedeapsa s-a amanat cu vreo gapte Iuni, dupd care, cum se zice, a fost readusd la prima judecatd; i s-a fdcut hatArul de a fi deportatd la plantatii, iar eu, care aveam vreo gase luni, am fost l6satd, dupd cum vd putetiinchipui, pe mdini rele.

    Toate astea sunt prea apropiate de primele clipe ale viefii mele ca sd pot istorisi despre mine altceva decdt lucruri auzite; ajunge sd amintesc insd cd m-am ndscut intr-un loc atdt de pdcdtos, incAt nu s-a gdsit nicio paro- hie care sd md hrdneascd Tn primii ani ai copildriei gi nu gtiu, zdu, cum de-am scipat cu zile; atdta gtiu din auzite cd o rudd de-a mamei m-a scos de acolo, dar pe soco- teala sau cu sprijinul cui, habar n-am.

    Primul lucru de care-mi pot aminti sau pe care l-am aflat despre mine este cd am r6tdcit intr-o bandd de oa- meni dintre cei care sunt numiti tigani sau faraoni, dar cred cd n-am stat decdt pu[ina vreme printre acegtia, pentru cd nu mi-au schimbat culoarea pielii, cum fac ei de obicei cu copiii pe care-i furd; n-ag gti insd sd spun nici cum m-am.pripdgit pe acolo gi nici cum am scdpat.

    12 13

    Jiganii m-au lepddat la Colchester, in Essex gi parcd mi-amintesc cd eu i-am pdrdsit (adicd m-am ascuns gi n-am vrut sd pornesc mai departe), dar n-ag fi in stare sd dau amdnunte Tn privinta asta. AtAt mi-amintesc cd, fiind culeasd de nigte slujbagi ai parohiei din Colchester, am povestit c-am venit Tn orag cu tiganii, cd n-am vrut sd m6 mai tin dupd ei, cd ei m-au lepddat, dar cd nu gtiu incotro au apucat-o; pare-se cd, degi s-au fdcut cercetdri prin tinut, nu li s-a mai dat de urmd.

    Eram acum in situafia de a primi ajutor; cdci degi, dupd lege, nu trebuia sd cad Tn sarcina vreunei parohii dintr-o parte sau alta a oragului totugi, fiindcd povestea mea ajunsese sd fie cunoscutd gifiindcd eram prea micd pentru a fi bund la vreo muncd - n-aveam mai mult de trei ani - mila i-a impins pe magistra[ii oragului sd se ingrijeascd de mine, aga cd am ajuns gi eu una din ocro- titele lor, gi incd Tntr-atAta de parc-ag fi fost ndscutd in locurile acelea.

    A fost norocul meu cd, in grija lor pentru mine, m-au dat in seama unei doici, cum i se spune, care era in- tr-adevdr sdracd, dar o dusese mai bine pe vremuri. gi acum trdia din ce cdgtiga de pe urma unor copii de teapa mea, pe care-i cregtea asigurAndu-le cele trebuincioase, pdnd la o anumitd vArstd, cAnd copiii igi puteau gdsi o slujba gi agonisi singuri pdinea.

    Femeia asta tinea gi o micd gcoald, unde-i invdfa pe copii sd citeascd gi sd lucreze; gi, cum spuneam, deoa- rece inainte dusese o via[d mai aleasd, cregtea copiii cu pricepere gi cu multd tragere de inimd.

    lmportant e cd-i cregtea cu frica lui Dumnezeu, fiindcd ea Tnsdgi era o femeie foarte cumpdtatd 9i pioasd, in al doilea rAnd, bund gospodind gi curatd, iar Tn al treilea rdnd, bine crescutd gi cu purtdri frumoase. Aga incdt, ld- sdnd la o parte mdncarea care era simpld, locuinfa care era sdrdcdcioasd gi hainele care erau grosolane, eram

  • crescuti cu atata distinc[ie, de parc-am fi fost la o gcoald de dans.

    Am stat acolo pdnd am implinit opt ani, cAnd am aflat cu groazd cd magistrafii (parcd aga li se spunea) au po- runcit sd-mi gdsesc slujbd. Oriunde m-ag fi dus, mare lucru nu eram in stare sd fac, poate doar sd alerg dupd comisioane sau sd fac muncd de roabd pe l6ngd o bu- cdtdreasd gi mi se vorbea at6t de des despre asta, incdt md Tnspdimdntasem riu de tot. Degi erann at6t de micd, aveam o sfdntd groazd de serviciu - cum se spunea. l-am ardtat doicii cd ag putea sd-mi agonisesc traiul, fdrd sd intru in serviciu, dacd ar vrea ea; cdci md invdtase sd cos 9i sd torc ldnd din cea asprd care alcdtuiegte ne- gotul cel mai de seamd al oragului 9i i-am fdgdduit c5, dacd md fine mai departe, voi lucra pentru ea giincd din rdsputeri.

    Aproape in fiecare ziii fdgdduiam cd am sd muncesc pe rupte; intr-un cuvdnt, nu fdceam toatd vremea decdt sd lucrez gi sd pl6ng, ceea ce o necdjea at6t de mult pe biata femeie care era tare de ispravd gi md 9i iubea, incdt p6nd la urmd a Tnceput sd-gi pund la inimd necazul meu.

    Aga cd, intr-o bund zi, a intrat in odaia unde copiii sdrmani lucrau laolaltd gi s-a agezat, nu la locul ei obig- nuit de profesoard, ci l6ngd mine, ca gi cum gi-ar:fi pus Tn g6nd sd md observe ca.sd vadd cum md descurc. Coseam ceva ce-mi ddduse ea, parc6 mi-amintesc cd insemnam nigte cdmdgi; gi, dupd cAtdva vreme, femeia incepu sd-mi vorbeascd:

    - Copil prost ce egti, zice, mereu plangi (pldngeam giatunci). De ce, md rog? - Fiindcd vor sd md ia de aici, zic eu, 9i sd md trimitdla un serviciu gi eu nu md pricep la gospoddrie. - Bine, feti[o, spune ea, chiar dacd nu te pricepi lagospoddrie, ai sd inve[i cu timpul gi doar n-o sd te pund

    la treburi grele de la inceput.

    14 15

    - Ba da, spun eu, gi dacd n-o sd md descurc, au sdmd batd pAnd gi slujnicele ca sd fac treburi grele, gi eu sunt o fetifd micd gi nu md pricep. $i iar m-am pornit pe pl6ns pdnd ce nici n-am putut sd mai vorbesc.

    Cu inima ei de mamd, doica era at6t de migcatS, incdt a hotdrdt sd nu md lase incd la serviciu; m-a indemnat sd nu mai pldng, fdgdduindu-mi cd o sd vorbeascd cu domnul primar giincredin{dndu-md cd nu voi intra in ser- viciu decdt dupd ce voi cregte mai mare.

    Dar vedeti cd nici asta nu md multumea, fiindcd nu- mai gAndul de a intra in serviciu md inspiimdnta in aga hal, inc6t dacd femeia rn-ar fi incredintat cd nu voi pleca de la ea p6nd la doudzeci de ani, tot la fel ar fi fost, ag fi pldns toatd vremea, numai de teamd cd, p6nd la urmd, tot o sd se intAmple.

    Cdnd a vdzut cd nu md potolesc, a inceput sd se supere.

    - Ce-ai vrea? imi spunea. Nu ti-am fdgdduit cd nu teduci la serviciu p6nd nu mai cregti putin? - Da, fdcui eu, dar atunci tot o sd trebuiascd sd mdduc. - Ce-

Recommended

View more >