Modificari Cognitiv ComportamentaleAcest curs prezinta Modificari Cognitiv Comportamentale.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine 4 fisiere, intr-un numar total de 49 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

CuprinsModul 1CUM NI SE PREZINTĂ PROBLEMA 21.1 Carcasa lingvistică 21.2. Comportamentul şi dimensiunile sale 41.2.1. Definiţia 42.2. Dimensiunile comportamentului 51.3. Sumar 7Modul 2ANALIZA ŞI EVALUAREA FUNCŢIONALĂ A COMPORTAMENTULUI 92.1. Intervenţia ca rezolvare de probleme 92.2. Analiza funcţională 92.2.1. Informaţiile relevante 102.3. Metode de colectare a datelor pentru AEF 132.3.1. Interviul 142.3.2. Scalele de (auto)evaluare 152.3.3. Observaţia şi autoobservaţia 152.4. Sumar 17Modul 3ÎNTĂRIREA, PENALIZAREA ŞI REGULILE LOR 193.1. Întărirea 193.1.1. Definiţia funcţională 193.1.2. Întăriri pozitive şi întăriri negative 203.1.3. Modalităţi de identificare a întăririlor 213.1.4. Factori care influenţează eficacitatea întăririlor 233.1.5. Recomandări 253.2. Penalizarea 253.2.1. Definiţia penalizării. Tipuri de penalizare 253.2.2. Costurile penalizării 263.2.3. Recomandări în administrarea penalizărilor 273.3. Extincţia 283.3.1. Contingenţele ca mesaje 283.3.2. Caracteristicile extincţiei 283.3.3. Recomandări 30Modul 4ANTECEDENTELE. CONTROLUL STIMULILOR 324.1. Condiţionarea pavloviană 324.2. Condiţionarea pavloviană şi condiţionarea operantă 334.3. Automatismele vieţii nostre cotidinene 344.4. Controlul stimulilor. Câteva explicaţii 364.4.1. Controlul mediului ambiant 364.4.2. Crearea de situaţii 384.4. Extincţia 44

4.5. Sumar 45

ExtrasModul 1

CUM NI SE PREZINTĂ PROBLEMA

OBIECTIVE:

Parcurgerea acestui modul vă va ajuta să:

- Înţelegeţi rolul şi caracteristicile etichetelor lingvistice care intervin în comunicarea din viaţa cotidiană şiîn cadru terapeutic

- Defiţiţi şi caracterizaţi comportamentul şi caracteristicile sale

- Faceţi distincţia între dimensiunea cantitativă şi calitativă a comportamentului

- Înţelegeţi rolul înregistrării dimensiunilor comportamentale în intervenţia psihologică

Cuvinte cheie: etichetă lingvistică, comporament, dimensiuni comportamentale

1.1. Carcasa lingvistică

Personajul X spune despre sine că e ambiţios, sociabil şi inteligent. Y crede însă despre el că, de fapt, eduplicitar, ipocrit şi şmecher. Amândoi spun că sunt toleranţi, empatici şi prietenoşi. Psihologul Z îşi scrieraportul despre ultimul pacient folosind termeni de genul “depresiv”, “anxios”, “extrovert”, cu “intelect delimită”, “dominant”, “responsabil”. Eventual după fiecare dintre aceşti termeni pune o cifră, care aratăscorul obţinut de pacient la un anumit test. Sună familiar, nu-i aşa? Viaţa noastră cotidiană abundă în totfelul de etichete pe care ni le aplicăm nouă înşine sau unii altora, indiferent că suntem grupuri sau indivizi.Aceste etichete, mai mult sau mai puţin sofisticate, funcţie de abilitatea lingvistică a celui ce le utilizează,ne ajută să categorizăm, să grupăm o sumă de manifestări psihologice, într-un format simplu, cu care neeste uşor să operăm. Ele descriu cu suficientă precizie, pentru nevoile vieţii cotidiene, diverse clase decomportamente şi tot ele ne ajută să prezicem un comportament viitor. Dacă spunem despre cineva că e“sociabil”, ne aşteptăm de pildă să fie o prezenţă plăcută la petrecerea de săptămâna viitoare. Dimpotrivă,dacă spunem că e “depresiv”, ne putem aştepta ca el să nu vină la chef, sau dacă vine, să stea retras, săafişeze o mină tristă, să danseze mai puţin sau deloc etc. Pe scurt, etichetele pe care le aplicăm încategorizarea vieţii noastre psihice sunt descriptori cu valoare predictivă. E adevărat că adesea descrierilepe care le oferă sunt insuficiente sau inexacte iar predicţiile pe care le permit seamănă cu cele dinmeteorologie. Să ne gândim doar câte conflicte, într-un cuplu, sunt determinate de etichetarea unuia saualtuia dintre parteneri ca “gelos”, “indiferent”, “agresiv”, sau “duplicitar”. Şi câte deziluzii acumulăm cândcineva pe care îl socoteam “loial” sau “inteligent” se poartă lipsit de scrupule sau aberant. Insuficienţaacestor descripţii, atât de frecvent vehiculate, e resimţită uneori acut, ceea ce-i face pe oameni să caute înliteratură sau în muzică descrieri mai adecvate pentru propriile lor trăiri. Aşa ajungem să preţuim uncântec, un vers sau o replică a unui personaj de roman, pentru că exprimă mai bine ceea ce noi simţimsau trăim la un moment dat şi nu putem exprima în limbajul cotidian obişnuit. Cu toate acestea, avantajeleutilizării descriptorilor psihologici oferiţi de limbajul natural sunt superioare costurilor, sau, mai precis spus,validitatea lor e suficientă pentru nevoile vieţii sociale obişnuite, cotidiene. Cu ajutorul acestor descriptoriputem iniţia comportamente şi interacţiuni sociale în timp real, suficient de satisfăcătoare.

Aceeaşi descriptori devin însă insuficienţi dacă dorim să iniţiem o intervenţie psihologică eficace deanvergură, indiferent că ea se numeşte ca psihoterapie, consiliere sau ameliorarea / optimizarea uneifuncţii psihice. Principalele lor carenţe sunt următoarele: ambiguitatea, circularitatea explicaţiei şi

incapacitatea de a orienta intervenţia. Vom discuta, pe scurt, fiecare dintre neajunsurile menţionate.

1. Ambiguitatea

Descripotrii psihologici naturali (= etichetele verbale referitoare la fenomene psihice, aşa cum se găsescele în limbajul natural) au o dublă ambiguitate: se utilizează cu înţelesuri diferite şi nu precizeazăcontextele în care sunt valide / invalide.

Exerciţii participative:

a) Daţi definiţia noţiunilor ca “dependent” şi “timid”. Specificaţi apoi un număr de 3–5 comportamente princare se exprimă ele. Comparaţi definiţiile şi operaţionalizările proprii cu cele oferite de un coleg. Ceconstataţi?

b) Pe profesorul X studenţii îl ştiu sobru şi rezervat. Unii dintre ei l-au văzut însă vara trecută, la mare. Eraîntr-un grup de prieteni, râdea gălăgios, participa la mai toate jocurile de pe plajă, iar seara era nelipsit dindiscoteci. Cum este profesorul X?

Aşa cum se poate observa, efectuând exerciţiul propus, semnificaţia unui descriptor psihologic naturalvariază în funcţie de utilizator şi de situaţie. Ce înseamnă că cineva e “agresiv”? Ironiile sale sunt o formăde agresivitate? Dar autoironiile? Agresivitatea se manifestă numai prin violenţă fizică sau şi prin violenţăverbală? Cineva care este violent în familie dar extrem de submisiv la servici, sau invers, cum este, defapt? Problema e cu atât mai serioasă, cu cât cea mai mare parte din testele de personalitate eticheteazătrăsăturile de personalitate (văzute ca “patternuri comportamentale decontextualizate”, Allport, 1937) cuaceleaşi etichete lingvistice. Aşa cum vom vedea ulterior, calea de a dezambiguiza descriptorii e de a-ioperaţionaliza într-o mulţime finită de comportamente observabile şi măsurabile.

2. Circularitatea explicaţiei

În mod curent, în psihologia simţului comun dar, din păcate, şi în practica psihologică, descriptoriipsihologici sunt utilizaţi ca variabile explicative. Pacientul X are un ritm cardiac accelerat, roşeşte şitranspiră abundent când se întâlneşte cu o persoană de sex opus cu care vrea să facă conversaţie, pentrucă e “timid”. Timiditatea însă se defineşte, la rândul ei exact prin acest gen de simptome. Explicaţiadevine o falsă explicaţie, o explicaţie circulară: X are cutare simptome pentru că e timid, dar timiditateaînseamnă exact acele simptome. În logică, acest gen de pseudoexplicaţie se numeşte “idem per idem”.Similar, spunem că cineva are simptomatologia specifică depresiei sau anxietăţii pentru că e depresiv sauanxios; are performanţe şcolare slabe, pentru că e deficient mintal etc. În general, o etichetă pentru oclasă de comportamente este reificată, adică postulată ca factor psihic real (când, în fapt, e o simplădescripţie verbală) şi considerată cauza (de adâncime) care determină o serie de manifestări psihologicevizibile. În mod eronat, comportamentele sunt văzute ca efecte ale unei cauze care, de fapt, e simpla loretichetă verbală (vezi fig.1.1).

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 49 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro