OSWALD WIRTH

Misterele*

Artei Regale

Ritualul adeptului

CuvAnt inainte:VASILE ZECHERU

Traducere din limba kancezl:VLAD SAUCIUC

EDITURA d$ HERALDBucuresti

C UPRIN S

CuvAnt inainte 5

I. Preliminarii 5

II. Wirth si miiestria hiramici 7

III. Maestrul, potrivit traditiei 16

IV. Oswald Wirth si misterele Artei Regale 28V. Citeva concluzii 33

studiu despre ritualurile inigiatice ale frigiilor de zidari liberi 87

Introducere 37

Sarpele genezei 43Initierea 50Practicile malefice 59InifierilemestesugiLresti 63Sacerdotiul 66Initierea filosofici 72

Un document important 76Hermetismul masonic 81

lnceputurilemasonerieimoderne B6

Bazele ternplului 92

Catolicismul 95

Revolutia 99intoarcerea la simbolism 104Initiabilul 111.

[. Ucenicia l1SMetalele 115

CoborArea in infern 119

Sublimarea L24Botezul initiatic 130Proba focului 133

Cupa amiriciunii L37

Binefacerea 741

Jurimintul 145

Lumina 149

$orgul 752Minuqile 157

Secreteleucenicului 160

Restituireamefialelor 166

Loja 169

Ciocanul 173

Congtiingi si memorie 779

Perfec$unea numerului qapte 182

Ritualurile de deschidere gi lnchidere a lucriirilorCalea purificirii 194

Impresiilemasonice 197

II. Companionajul

Dalta;i ciocanul 200

Rigla qi compasul 203PArghia 207

Echerul 211,

Lihertatea 214

Iluminareainitiatici 2I7

Steaua inflicirati 221Numirul Cinci 224LiteraG' 228Geometria filosofici 232Salariulcompanionului 235

III. Mtriestri a

intoarcerea la punctul de plecare 239

Camera de mijloc 242Maestrulmaegtrilor 245

Ucigagii lui Hiram 248Traditiacadavrului 251,

MormAntul lui Hiram 254

Miiestria 257

Superioriinecunosculi 260lnvierea morgilor 264Concluzie 267

187

200

239

STUDIU DESPRERITUALURILE INITIATICE

ALE FRATIILOR DE ZTDARI LIBERI

INTRODUCERE

Strimosii francmasonilor din zilele noastre, aga-numitii

free-masons englezi din secolul al XVII-lea, pretindeau ci se afliin posesia unor secrete de o extraordinari importanfi. Dupi

spusele lor, infeleptul rege Solomon incredinqase constructo-

rilor Templului din Ierusalim unele mistere, pe care cioplitorii

in piatri le-au transmis, dupi aceea) din generaqie in generafie,

sub pecetea unei discreqii totale. Aqa au luat nagtere iniqierile

megte;ugiregti care, din cAte se gtie, cuprindeau ;i altceva in

afara tehnicilor de arhitecturi propriu-zise .

De fapt, secretele cu pricina erau mult mai vechi, fiind

contemporane perioadei in care a apirut arta constructorilor gi,

deci, mult anterioare epocii regelui Solomon. Pe atunci, singura

posibilitate a omului de a ridica o clidire consta in colabo-

rarea sa misterioasi cu puterile invizibile. insi, intrucAt ele ilajutau in taini:, totul era inviluit in ticere. lntre aceste puteri si

constructori exista un legimAnt, care era rupt la cea mai mici

38 MISTERELE ARTEI REGALE

indiscrefie, iar zeii il pedepseau cu asprime pe muritorul care

nu-si pusese frAu limbii.

Asadar, la inceput, constructorii isi transmiteau unii altora

un secret religios, carr- a fost considerat o erezie din clipa in

care cregtinismul triumfitor nu a mai tolerat nimic altceva in

afara dogmelor proprii. Prudenqi, constructorii s-au adipostit

la umbra regelui Solomon, pentru ca anticele tradiqii arhitec-

turale folosite la ridicarea catedralelor si nu mai fie privite cu

suspiciune. Acestea au alcituit, maitdrziu,Arta Regald, nume dat

in amintirea fiului lui David si devenit, in secolul al XVIII-lea,

sinonim cu Francmasoneria. Francmasnnii moderni pretindeau

ci se limiteazhla o construclie pur spirituali. FicAnd referire la

legendara ingelepciune a regelui biblic, ei se ambiqionau si ridice

Templul virtual al Omenirii viitoare, instruita pe plan intelectual

si inqeleaptiLin marea ei majoritate.

O astfel de lucrare depi;egte cu mult tehnicile de arhitecturi

obiqnuite. Ea cuprinde mistere de ordin religios, care sunt cele

ale adevira tei Arte Regale- Cre And Iniliayi, ace asta Arti formeazi

Regi, adici oameni situati mai presus de orice constrdngere, deci

liberi, stipAni suverani asupra propriei persoane. Pentru a se

ridica la un nivel initiatic atat de inalt, respectivii trebuiau si

inveqe a gAndi in mod independent, fbrit a fi sclavii prejudeci-

tilor dominante gi firi a se lisa influenfaqi de ideile altora.

Pe de alti parte, aceqtia trebuiau si rupi lanlul pasiunilor si

si aibi, in orice imprejurare, un comportament regal, ptecum un

suveran constient de rispunderea ce apasi pe umerii sii.'foate inaltele Initieri iau parte la educarea regilor. Chimia

Regald. ii invafi transmutarea plumbului firii omene;ti in aur

initiatic, realizind perfecliunea compatibile cu caracterul fi ecirui

individ in parte. Constructorii ilustreazi aceasti perfecqiune

prin imaginea unei pietre, care s-a cioplit singurd in chip perfect,

INTRODUCERE 39

pentru a putea fi incorporati in marele edificiu omenesc, Templuideal, obiectiv suprem ar Artei Regale. Indiferent daci simbo-lurile isi au originea in metarurgia anticd sau in arta construc-tiilor, ezoterismul lor rd.mane acerasi, din el fiind dezvoltat unprogram identic, cel al iniqierii pure.

De ce a rimas acest program un mister? pentru ci el nuii intereseazh decdt pe aceia chemati si il urmeze: Iniyiabitii.Lucrurile sfinte nu trebuie profanate. Ere isi trag seva din modurin care sunt intelese de citre initiati, de unde Ei disciprina secre-tului, care a fost intotdeauna respectati.

insi desi Iniqiaqii au daroria de a ticea in fata profanilorcare nu ii inteleg, ei nu pot refuza si ii invefe pe cei ce suntdeschisi fali de notiunile initiatice. Asa au Iuat nastere textereincircate de metafore, care fac aluziilaanumite subiecte secrete .

Aceste abordiri discrete ale mistereror nu re-au dezviluitniciodati in totalitate, cici nici un mister adevirat nu poate fipitruns in intregime, deoarece, ficAnd apel la limitele gdndirii,el trece dincolo de orice formi exprimabili. Adevirur se ascundein adincurile pim6ntului. Daci sipim tot mai mult, ajungemsi il percepem in goliciunea sa casti; dar nu vom vedea incimisterul, cici pentru aceasta zeul trebuie jupuit de piele,descirnat, nemaiexistand nici micar sub forma unui scheret.un punct matematic fari dimensiuni rimAne singurur sprijin arg6ndirii noastre.

in aceste conditii, initiabilul nu poate fi instruit in moddirect. ii sunt arhtate o serie de imagini, in timp ce el iqi joacirolul care i-a fost incredintat in cadrur punerii in sceni a fazerorsuccesive ale Initierii. cuvintere rostite sunt enigmatice, ciciele au legituri cu misterul. profanur le aude, dar urechile salenu le inteleg, aga dupi cum ochii nu pricep ceea ce vid. Nuceremoniile sunt cele care au puterea de a_l initia. Dimpotrivi,

40 MISTERELE ARTEI REGALE

ele il copleqesc pe Iniqiabil, care se lasi sedus de atracqia pentru

mister. Ceea ce a vtzrtt gi a auzit ii va pune spiritul la lucru'

Ajurat de ceilalgi Iniqiagi, va ghici sensul simbolurilor 9i in{elesul

ritualurilor, iniqiindu-se treptat de unul singur.

Invitim cititorul paginilor care utmeazi si lucreze in mod

iniqiatic. Materialele pe care i le oferim provin din qantierul

Iniqierii occidentale, in care existi blocuri de piatri sculptate

acum mai bine de cinci mii de ani, pe malurile rAului Eufrat'

Geniul grec a lisat, de asemenea, modele nepieritoare, iar atAt de

pufin cunoscutul nostru Ev Mediu se dezviluie aici in intreaga

lui splendoare. Cu toate acestea, Iniqiabilul se inigiazi singur,

cici aqa cere adevirata lege a Artei Regale.

GENEZEI

Atunci cAnd copiii asculti povelti, ei nu se lasi piciligide faptul ciL povestitorul pune felurite animale si vorbeasci pe

limba oamenilor. Din intreaga istorisire, aceqtia nu vor retine ca

fiind adevirati decAt morala ce rezrtlth din ea. De ce am fi deci

noi mai naivi decit cei mici, atunci cAnd analizam mitul cideriiin picat a primilor nostri strimogi?

Acest episod este fundamental pentru doctrina cregtini,

pentru ch drama provocati de garpele biblic a ficut necesari

intervenlia MAntuitorului. Totul este foarte veridic pentru cine

sesizeazl aluziile la care fac trimitere textele sfinte .

Si interpretim mai intAi simbolurile, inspirAndu-ne dinceea ce sugereazi ele in mod spontan. Privit din acest punct de

vedere, cuplul adamic este personificarea omenirii primitive,aflati inci in stadiul animalic, intrucit nu cunostea folosirea

focului ;i nu dorea nici si se imbrace, nici si isi construiasci

un adipost. Cei doi se hrineau cu fructe pe care nu se osteneau

si le cultive si, chiar daci nu erau maimute, triiau asemenea

acestora. Inteligenqa lor nu era inci dezvoltati: erau impulsivi

si ascultau doar de instinctele care ii ctl5:uzeau in indeplinirea

funcqiilor fiziologice. FbrL a avea idee ci le-ar putea lipsi ceva,

triiau mulgumiqi de soarta lor, fericiti ;i relativ atoatestiutori,

intrucAt instinctul infailibil ii determina si fie lucizi in satisfa-

cerea nevoilor proprii.

SARPELE,

44 MISTERELE ARTEI REGALE

Aceasta este starea paradisiaci de care se bucuri orice

animal docil, care se supune legilor speciei sale. Providenqa ilapdra, dar ii interzice si aspire la dobAndirea discernimAntului,

cdci a alege este un act de autonomie intelectualb, bazat pe o

altiL lumini decat cea a instinctului. A nu te mai lisa ciliuzitin mod pasiv de instinct echivaleazd cu o nesupunere care te

invinovileqte in ochii geniului protector al animalelor, deci cu

un picat comis fali de zeii rustici precum Pan' dinvechea Eladi

sau babilonianul Enkidu'.

Este important si insistdLm asupra acestui lucru circi biblia

monoteisti se afli uneori in contradicfie cu ea insiLsi, pentru cA

tradi;iile pe care le-a adunat provin adesea din mitologii strivechi.

Dumnezeul antropomorf din paradis, care se plimbi linistit

seara, in adierea vAntului, nu este decAt un bitrAn Manitou3,

confundat cu Fiinqa suprema. Doar aqa poate fi explicati atitu-

dinea sa, circi un Creator avAnd o intelepciune infiniti nu poate

asista la desfiqurarea unor evenimente care nu au fost gindite

sau previzute de El. Cum am putea concepe ci el a sidit pomul

cunoasterii qi i-a dat apoi $arpelui puterea de seducqie , fdrd a

sti ci va urma picatul originar? Numai mitologia comparata di

'Parr, zeu din mitologia greacb, veche, era fiul lui Hermes si al

Dryopei, socotit drept protector al turmelor si al pirstorilor' isi avea

reqedinqa in Arcadia si arita ciudat, fiind jumitate om si jumitate

animal; avea coarne, barbi qi copite de !ap, iar trupul ii era acoperit de

pir. (N. tr.)

' Enkidu este personajul principal din poemul mesopotamian antic

Epopeea lui Ghilgames. El a fost creat din argili si din saliva lui Aruru.

E,nkidu era insoqitorul lui Ghilgameg, regele din Uruk. Este descris ca

un gigant pdros si silbatic, care triia departe de agezirile umane' (N' tr'): Manitu sau Manitou este zeul suprem din mitologia amerindi'

cnilor (N. tr.)