misterele artei regale - cdn4. artei regale - oswald... · oswald wirth misterele * artei regale...

Download Misterele Artei Regale - cdn4. Artei Regale - Oswald... · OSWALD WIRTH Misterele * Artei Regale Ritualul

Post on 05-Dec-2018

268 views

Category:

Documents

14 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • OSWALD WIRTH

    Misterele*

    Artei Regale

    Ritualul adeptului

    CuvAnt inainte:VASILE ZECHERU

    Traducere din limba kancezl:VLAD SAUCIUC

    EDITURA d$ HERALDBucuresti

  • C UPRIN S

    CuvAnt inainte 5I. Preliminarii 5II. Wirth si miiestria hiramici 7III. Maestrul, potrivit traditiei 16IV. Oswald Wirth si misterele Artei Regale 28V. Citeva concluzii 33

    studiu despre ritualurile inigiatice ale frigiilor de zidari liberi 87Introducere 37Sarpele genezei 43Initierea 50Practicile malefice 59InifierilemestesugiLresti 63Sacerdotiul 66Initierea filosofici 72Un document important 76Hermetismul masonic 81lnceputurilemasonerieimoderne B6Bazele ternplului 92Catolicismul 95Revolutia 99intoarcerea la simbolism 104Initiabilul 111.

    [. Ucenicia l1SMetalele 115CoborArea in infern 119Sublimarea L24Botezul initiatic 130Proba focului 133Cupa amiriciunii L37Binefacerea 741Jurimintul 145

  • Lumina 149$orgul 752Minuqile 157Secreteleucenicului 160Restituireamefialelor 166Loja 169Ciocanul 173Congtiingi si memorie 779Perfec$unea numerului qapte 182Ritualurile de deschidere gi lnchidere a lucriirilorCalea purificirii 194Impresiilemasonice 197

    II. CompanionajulDalta;i ciocanul 200Rigla qi compasul 203PArghia 207Echerul 211,Lihertatea 214Iluminareainitiatici 2I7Steaua inflicirati 221Numirul Cinci 224LiteraG' 228Geometria filosofici 232Salariulcompanionului 235

    III. Mtriestri aintoarcerea la punctul de plecare 239Camera de mijloc 242Maestrulmaegtrilor 245Ucigagii lui Hiram 248Traditiacadavrului 251,MormAntul lui Hiram 254Miiestria 257Superioriinecunosculi 260lnvierea morgilor 264Concluzie 267

    187

    200

    239

  • STUDIU DESPRERITUALURILE INITIATICE

    ALE FRATIILOR DE ZTDARI LIBERI

    INTRODUCERE

    Strimosii francmasonilor din zilele noastre, aga-numitii

    free-masons englezi din secolul al XVII-lea, pretindeau ci se afliin posesia unor secrete de o extraordinari importanfi. Dupispusele lor, infeleptul rege Solomon incredinqase constructo-

    rilor Templului din Ierusalim unele mistere, pe care cioplitorii

    in piatri le-au transmis, dupi aceea) din generaqie in generafie,sub pecetea unei discreqii totale. Aqa au luat nagtere iniqierile

    megte;ugiregti care, din cAte se gtie, cuprindeau ;i altceva inafara tehnicilor de arhitecturi propriu-zise .

    De fapt, secretele cu pricina erau mult mai vechi, fiind

    contemporane perioadei in care a apirut arta constructorilor gi,

    deci, mult anterioare epocii regelui Solomon. Pe atunci, singura

    posibilitate a omului de a ridica o clidire consta in colabo-rarea sa misterioasi cu puterile invizibile. insi, intrucAt ele ilajutau in taini:, totul era inviluit in ticere. lntre aceste puteri si

    constructori exista un legimAnt, care era rupt la cea mai mici

  • 38 MISTERELE ARTEI REGALE

    indiscrefie, iar zeii il pedepseau cu asprime pe muritorul carenu-si pusese frAu limbii.

    Asadar, la inceput, constructorii isi transmiteau unii altora

    un secret religios, carr- a fost considerat o erezie din clipa in

    care cregtinismul triumfitor nu a mai tolerat nimic altceva in

    afara dogmelor proprii. Prudenqi, constructorii s-au adipostit

    la umbra regelui Solomon, pentru ca anticele tradiqii arhitec-

    turale folosite la ridicarea catedralelor si nu mai fie privite cususpiciune. Acestea au alcituit, maitdrziu,Arta Regald, nume dat

    in amintirea fiului lui David si devenit, in secolul al XVIII-lea,

    sinonim cu Francmasoneria. Francmasnnii moderni pretindeau

    ci se limiteazhla o construclie pur spirituali. FicAnd referire lalegendara ingelepciune a regelui biblic, ei se ambiqionau si ridice

    Templul virtual al Omenirii viitoare, instruita pe plan intelectual

    si inqeleaptiLin marea ei majoritate.

    O astfel de lucrare depi;egte cu mult tehnicile de arhitecturi

    obiqnuite. Ea cuprinde mistere de ordin religios, care sunt cele

    ale adevira tei Arte Regale- Cre And Iniliayi, ace asta Arti formeaziRegi, adici oameni situati mai presus de orice constrdngere, deci

    liberi, stipAni suverani asupra propriei persoane. Pentru a se

    ridica la un nivel initiatic atat de inalt, respectivii trebuiau si

    inveqe a gAndi in mod independent, fbrit a fi sclavii prejudeci-

    tilor dominante gi firi a se lisa influenfaqi de ideile altora.Pe de alti parte, aceqtia trebuiau si rupi lanlul pasiunilor si

    si aibi, in orice imprejurare, un comportament regal, ptecum un

    suveran constient de rispunderea ce apasi pe umerii sii.'foate inaltele Initieri iau parte la educarea regilor. Chimia

    Regald. ii invafi transmutarea plumbului firii omene;ti in aurinitiatic, realizind perfecliunea compatibile cu caracterul fi ecirui

    individ in parte. Constructorii ilustreazi aceasti perfecqiuneprin imaginea unei pietre, care s-a cioplit singurd in chip perfect,

  • INTRODUCERE 39pentru a putea fi incorporati in marele edificiu omenesc, Templuideal, obiectiv suprem ar Artei Regale. Indiferent daci simbo-lurile isi au originea in metarurgia anticd sau in arta construc-tiilor, ezoterismul lor rd.mane acerasi, din el fiind dezvoltat unprogram identic, cel al iniqierii pure.

    De ce a rimas acest program un mister? pentru ci el nuii intereseazh decdt pe aceia chemati si il urmeze: Iniyiabitii.Lucrurile sfinte nu trebuie profanate. Ere isi trag seva din modurin care sunt intelese de citre initiati, de unde Ei disciprina secre-tului, care a fost intotdeauna respectati.

    insi desi Iniqiaqii au daroria de a ticea in fata profanilorcare nu ii inteleg, ei nu pot refuza si ii invefe pe cei ce suntdeschisi fali de notiunile initiatice. Asa au Iuat nastere textereincircate de metafore, care fac aluziilaanumite subiecte secrete .

    Aceste abordiri discrete ale mistereror nu re-au dezviluitniciodati in totalitate, cici nici un mister adevirat nu poate fipitruns in intregime, deoarece, ficAnd apel la limitele gdndirii,el trece dincolo de orice formi exprimabili. Adevirur se ascundein adincurile pim6ntului. Daci sipim tot mai mult, ajungemsi il percepem in goliciunea sa casti; dar nu vom vedea incimisterul, cici pentru aceasta zeul trebuie jupuit de piele,descirnat, nemaiexistand nici micar sub forma unui scheret.un punct matematic fari dimensiuni rimAne singurur sprijin arg6ndirii noastre.

    in aceste conditii, initiabilul nu poate fi instruit in moddirect. ii sunt arhtate o serie de imagini, in timp ce el iqi joacirolul care i-a fost incredintat in cadrur punerii in sceni a fazerorsuccesive ale Initierii. cuvintere rostite sunt enigmatice, ciciele au legituri cu misterul. profanur le aude, dar urechile salenu le inteleg, aga dupi cum ochii nu pricep ceea ce vid. Nuceremoniile sunt cele care au puterea de a_l initia. Dimpotrivi,

  • 40 MISTERELE ARTEI REGALE

    ele il copleqesc pe Iniqiabil, care se lasi sedus de atracqia pentru

    mister. Ceea ce a vtzrtt gi a auzit ii va pune spiritul la lucru'Ajurat de ceilalgi Iniqiagi, va ghici sensul simbolurilor 9i in{elesul

    ritualurilor, iniqiindu-se treptat de unul singur.

    Invitim cititorul paginilor care utmeazi si lucreze in mod

    iniqiatic. Materialele pe care i le oferim provin din qantierulIniqierii occidentale, in care existi blocuri de piatri sculptate

    acum mai bine de cinci mii de ani, pe malurile rAului Eufrat'

    Geniul grec a lisat, de asemenea, modele nepieritoare, iar atAt de

    pufin cunoscutul nostru Ev Mediu se dezviluie aici in intreaga

    lui splendoare. Cu toate acestea, Iniqiabilul se inigiazi singur,

    cici aqa cere adevirata lege a Artei Regale.

  • GENEZEI

    Atunci cAnd copiii asculti povelti, ei nu se lasi piciligide faptul ciL povestitorul pune felurite animale si vorbeasci pelimba oamenilor. Din intreaga istorisire, aceqtia nu vor retine ca

    fiind adevirati decAt morala ce rezrtlth din ea. De ce am fi decinoi mai naivi decit cei mici, atunci cAnd analizam mitul cideriiin picat a primilor nostri strimogi?

    Acest episod este fundamental pentru doctrina cregtini,pentru ch drama provocati de garpele biblic a ficut necesariintervenlia MAntuitorului. Totul este foarte veridic pentru cinesesizeazl aluziile la care fac trimitere textele sfinte .

    Si interpretim mai intAi simbolurile, inspirAndu-ne dinceea ce sugereazi ele in mod spontan. Privit din acest punct devedere, cuplul adamic este personificarea omenirii primitive,aflati inci in stadiul animalic, intrucit nu cunostea folosireafocului ;i nu dorea nici si se imbrace, nici si isi construiasciun adipost. Cei doi se hrineau cu fructe pe care nu se osteneausi le cultive si, chiar daci nu erau maimute, triiau asemeneaacestora. Inteligenqa lor nu era inci dezvoltati: erau impulsivisi ascultau doar de instinctele care ii ctl5:uzeau in indeplinireafuncqiilor fiziologice. FbrL a avea idee ci le-ar putea lipsi ceva,triiau mulgumiqi de soarta lor, fericiti ;i relativ atoatestiutori,intrucAt instinctul infailibil ii determina si fie lucizi in satisfa-cerea nevoilor proprii.

    SARPELE,

  • 44 MISTERELE ARTEI REGALE

    Aceasta este starea paradisiaci de care se bucuri orice

    animal docil, care se supune legilor speciei sale. Providenqa ilapdra, dar ii interzice si aspire la dobAndirea discernimAntului,

    cdci a alege este un act de autonomie intelectualb, bazat pe o

    altiL lumini decat cea a instinctului. A nu te mai lisa ciliuzitin mod pasiv de instinct echivaleazd cu o nesupunere care te

    invinovileqte in ochii geniului protector al animalelor, deci cu

    un picat comis fali de zeii rustici precum Pan' dinvechea Eladi

    sau babilonianul Enkidu'.

    Este important si insistdLm asupra acestui lucru circi biblia

    monoteisti se afli uneori in contradicfie cu ea insiLsi, pentru cA

    tradi;iile pe care le-a adunat provin adesea din mitolog