Mihai Eminescu

“Scrisoarea I”

Coordonator:

Profesor, Bunghetu Valentin

Introducere: -poezie antumă :are 4 variante

-excelează prin viziunea asupra cosmosului

-pune în antiteză energia vitală ( ce asigură cerului eternitatea) şi intuiţia ofilirii rapide, şocul constituind un avertisment pentru condiţia umană

-izvoare: cultura indiană

-particularităţi: sobrietate greacă, germană

-protagonist: omul de geniu

-tonul: ironic, de satiră

-claritatea, concentrarea gândirii filosofice, logica discursului din cele 156 de versuri, alternarea modurilor şi timpurilor verbale

-sub pana lui Eminescu, limba română devine un instrument absolut docil şi poetul o foloseşte pentru a exprima gânduri şi viziuni cum nu se mai luminaseră niciodată într-o minte românească

Tabloul I:

solemn, plin de linişte şi magie

Tabloul al II-lea : în antiteză cu

“bătrânul dascăl”

Tabloul al III-lea: naşterea şi posibila

stingere a universului

Tabloul al IV-lea: meditaţia sarcastică

asupra condiţiei+conştiinţei

umane

Tabloul al V-lea: închide simetric viziunea lirică deschisă în I tablou,

prin evocarea astrului lunar

Structura romantică

Teme

Geniul Timpul

Societatea

Naşterea , evoluţia şi

stingerea Universului

Se evidenţiază în schemă cele două mari părţi ale poemului, meditaţia filozofică şi satira, ipostazele umanităţii şi rapotrul geniului cu lumea în care trăieşte. Peisajul selenar, motivul contemplaţiei deschid şi închid poezia, dându-i o formă rotundă.

Peisajul selenar-Luna(v.1-14)

MACROCOSMOSUL

MICROCOSMOSUL(V.55-74)

UMANITATEA(V.15-38)

TIPOLOGII:

-regele

-săracul GENIUL:

-tânărul superficial bătrânul dascăl

-negustorul lacom

Geneza Apocalipsa

Meditaţia filozofică

Satira

(v.87-144)

Contemporanii

GENIUL:

Posteritatea

(v.145-156)

Peisajul selenar-Luna

Structură echilibrată:

-incipit şi final: acelaşi motiv- cheie, o evidentă stare hipnotică, având loc o schimbare a raportului dintre eul liric şi existent/real

-primele şase versuri:

cadru romantic( înserarea tipic eminesciană)

Timp sacru(reeditarea perpetuă a genezei)

luna:-(odaia-lumea întreagă)

-astru omniscient şi omniprezent

-puterea ei dominatoare se extinde de la elementul acvatic întreaga lume umanitate

“mări”,”izvoare” “codri”,”palate”,”cetăţi” “frunţi”

Constantin Ciopraga (“Nocturnul în opera lui Eminescu”) vorbeşte despre existenţa a 2 planuri:

Un fundal ideal, semifabulos

Un prim-plan realist, în ale cărui lumini, răii sunt supuşi oprobriului. Rănit de spectacolul dirun al societăţii strâmbe, ochiul aşteaptă mângâierile nopţii când penumbra lunii întreţine mirajul

“codri”,”pustiuri”,”izvoare”,”mări”

“ţărmuri”,”palate”,”cetăţi”,”fereşti”,”frunţi”””

Procedeul panoramării

Dupa prezentarea unui şir de ipostaze umane se face stop cadru pe figura bătrânului dascăl

GENIUL:-contemplativ

-detaşat

-meditativ

-sceptic, în conformitate cu filosofia lui Schopenhauer (se insistă pe zădărnicia condiţiei umane)

Evoluţia gândurilor bătrânului=Evoluţia Universului în patru momente:

1.Inainte de Geneză 3.Prezentul

2.Geneza propriu -zisă 4.Apocatastaza

Inventivitatea poetică şi prozodică se observă şi din felul în care îmbină cuvintele care formează rimele interioare şi exterioare , rime rare, savant alcătuite: forme afirmative şi negative, cuvinte prescurtate şi nume întregi, pronume şi diminutive

- - - - - - fiinţă- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - nefiinţă

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - voinţă

- - - - - -nu s-ascundea- - - - - - - - - - - - - - era ascuns

- - - - - -pătruns- - - - - - - - - - - - - - - - - - -nepătruns

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - apa

- - - - - pricepută- - - - - - - - - - - - - - - - - -s-o priceapă

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -raza

- - - - - de văzut- - - - - - - - - - - - - - - - - - s-o vază

- - - - - - - - - -nefăcute- - - - - - - - - - - - - - - -se desface

- - - - - - - - - -împăcate- - - - - - - - - - - - - - - eterna pace

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Iată-l

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Tatăl

- - - - - - - - - mai slab ca boaba spumii- - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - stăpânul fără margini peste marginile lumii- -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - un mititel

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - pe el

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - tale

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - scandale

Episodul genezic Episodul eschatologic+ = ansamblul nu pare eterogen.

Eminescu stăpânea acea rară ştiinţă a sublimării materialului brut în universul integrator al artei

-motivele romantice- luna şi noaptea misterioase

-viziunea indiană asupra facerii lumii

-sugestia religioasă asupra proiecţiei apocaliptice

-concepţia schopenhaueriană asupra geniului sufocat de mediocritate

Viziunea cosmogonică inspirată din Vedele indiene are 3 momente descifrate cu atenţie de dascăl -Facerea

-Evoluţia

-Vectorul