Microbiologie Subiecte Examen Rezolvate

Download Microbiologie Subiecte Examen Rezolvate

Post on 09-Jul-2015

413 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>MICROBIOLOGIE SUBIECTE EXAMEN PARIAL 1. Celule eucariote i procariote, caracteristici comparative Celula eucariota: nucleu: cu membrana, mai multi cromozomi, aparat mitotic citoplasma: RE, mitocondrii, lizozomi, ribozomi 80S, mb cu steroli - Peretele celular: absent sau compus din celuloza sau chitina Capsula: absenta Celula procariota: Nucleu: fara membrana, un singur cromozom circular, absentza mitozei Citoplasma: nu are RE, nu are mitocondrii, nu are lizozomi, are ribozomi 70S, mb nu contine steroli Peretele celular: are structura complexa prezentand glicopeptid, proteine, lipide etc Capsula: adesea prezenta 2. Clasificai bacteriile dup form i dispunere exemple Dupa forma bacteriile se pot grupa in: a) de forma cocoidala diametre egale sau inegale dispuse izolat sau grupat. Majoritatea streptococilor si stafilococilor sunt sferici, enterococii sunt ovalari, pneumococii sunt lancelati iar meningococii si gonococii sunt reniformi. In functie de planurile de diviziune: i. stafilococii in ciorchine ii. pneumococii -2cate 2 iii. streptococii in lanturi b) cu forma de bastonas (bacili), drepti cu capetele usor rotunjite (enterobacterii), drepti cu capetele taiate drept (B anthracis), fuziformi (fusobacterium) c) cocobacili (H. Influenzae, B. Perlussis, B. Abortus) d) forma spiralata (bacili curbi V cholerae, spirali si spirochete) Unele bacterii, inclusiv daca rezulta prin multiplicarea unei singure celule prezinta un polimorfism accentuat (Proteus) 3. Enumerai componentele constante i facultative ale celulei bacteriene Structuri constante: peretele bacterian inconjoara mb citoplasmatica, 15-30nm - mezozomi structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati citoplasma intens bazofila o ribozomi forma sferica si marime variabila in f de Mg si K, esentiali in procesul de biosinteza proteica nucleu in contact direct cu citoplasma, contine ADN si nu are nucleoli Structuri inconstante: incluziile formatiuni structurale inerte care apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestere activa, pot contine polimeri anorganici, substante anorganice simple, polimeri organici, lipide etc. Vacuole formatiuni sferice care contin diferite substante in solutie apoasa, au o membrana lipoproteica numita tonoplast Capsula glicocalix, strans legat de celula bacteriana, structura polizaharidica (S pneumonae) sau polipeptidica (Anthracis), vizibila la mo Flageli confera mobilitate bacteriilor Fimbrii formatiuni scurte cu rol in adeziune Spori forma de rezistenta si conservare a speciei 4. Structura peretelui la bacteriile Gram pozitive i Gram negative Gram pozitive: Peretele contine 80-90% mureina (peptidoglican, glicopeptid parietal). Mureina este un heteropolimer al carui schelet este format prin legarea alternanta in lanturi polizaharidice a 2 zaharuri aminate, acidul N acetil muramic (NAM) si N acetil gluczoamina. Fiecare molecula de NAM are substituit un tetrapeptid alcatuit din D si L aminoacizi. Intre tetrapeptidele substituite, la lanturile polizaharidice alaturate se stabilesc legaturi peptidice prin gruparea terminala COOH a unui tetrapeptid si grupari terminale libere ale tetrapeptidului vecin. Astfel se formeaza structuri bidimensionale sub forma unor straturi care inconjoara intreaga celula bacteriana. Bacteriile gram pozitive retin violetul de gentiana (au culoarea violet la coloratia Gram). La unele bacterii, reteaua de baza este acoperita de retele suplimentare cu specificitate antigenica, alcatuite de exemplu din acid teichoic. Dintre bacteriile gram pozitive fac parte: stafilococul, streptococul, enterococul, bacilul difteric, bacilul antraxului...</p> <p>Gram negative: Li se descrie un perete celular in general mai subtire alcatuit dintr-un strat fin de proteoglican (10-20% din structura peretelui) care este acoperit de o membrana externa. Spatiul dintre membrana citoplasmatica si membrana interna reprezinta spatiul periplasmic. Din punct de vedere chimic membrana externa este alcatuita din fosfolipide, proteine si cantitati variabile de lipopolizaharide. Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenta doua structuri esentiale: Lipidul A si polizaharidul O. Bacteriile gram negative se decoloreaza cu alcool-acetona si se recoloreaza cu fuscina diluata (au culoare rosie in coloratia gram). Dintre bacteriile gram negative fac parte: meningococul, gonococul, enterobacteriile, vibrionul holeric, cocobacilii gram negativi. 5. Rolul peretelui bacterian prin rigiditate asigura forma caracteristica bacteriei (coci, bacili etc) asigura rezistenta bacteriei (ex: variatii ale presiunii) flexibilitatea peretelui celular la unele bacterii poate fi explicata atat prin flexibilitatea membranei cat si prin grosimea redusa a peptidoglicanului are rol antigenic (carbohidratul C la streptococ, antigenul O lipopolizaharidic etc) are rol in diviziunea bacteriana formand septul transversal la nivelul lui pot actiona unele antibiotice (ex: betalactaminele, vancomicina, D-cicloserina)</p> <p>-</p> <p>6. Coloraia Gram, timpi interpretare exemple -</p> <p>-</p> <p>diluam intr-un recipient fuscina (9 apa, 1 fuscina) acoperim frotiul cu violet de metil sau cristal violet (violet de gentiana dpdv istoric) asteptam 1-3 minute inlaturam colorantul acoperim frotiul cu lugol (mordant) pentru 1-3 min indepartam lugolul acoperim frotiul cu un amestec alcool-acoetona (1 actenoa, 3 alcool) pentru 7-8 secunde spalam insistent cu apa acperim frotiul cu fuscina diluata pentru 1 min spalam cu apa asezam frotiul in stativ pentru uscare examinam la microscop, notam observatiile, interpretam</p> <p>7. Protoplati Sferoplati Forme L Protoplastul este o sfera marginita de membrana citoplasmatica, reprezinta bacteria gram-pozitiva dupa indepartarea completa a peretelui, de exemplu sub actiunea lizozimului care lizeaza mureina. In medii hipotone protoplastul se lizeaza. Este o structura care nu se poate multiplica. Sferoplastul reprezinta bacteria gram negativa dupa degradarea partiala a peretelui contine o cantitate mai mica de mureina. Lizozimul poate actiona asupra peptidoglicanului numai dupa alterarea membranei externe. In medii hipotone sferoplastul se lizeaza. Spre deosebire de protoplast acesta se poate multiplica. Formele L germeni modificati structural, observati pentru prima oara in 1935. Denumiti L dupa numele institutului Dr Lister unde s-au descoperit. Nu sunt microorganisme distincte ci forme ale unor microorganisme cu peretele bacterian modificat. Utilizandu-se lizozim sau penicilina ca agenti inductori s-au putut obtine forme L de la majoritatea bacteriilor. Este posibil ca aceste forme L sa explice prezenta in organism a anumitor forme cronice. 8. Coloraia Ziehl-Neelsen, timpi interpretare exemple Coloratie utila in identificarea prezentei de bacili acid-alcool rezistenti (BAAR), solubilizand peretele prin cresterea temperaturii, facilitand patrunderea colorantului.</p> <p>-</p> <p>punem frotiul uscat si fixat pe un suport situat deasupra tavitei de colorare acoperim complet lama cu fuscina bazica nediluata trecem becul de gaz aprins pe sub lama acoperita de fuscina pana incepe emiterea de vapori se repeta procedura de 3 ori in 10 minute spalam insistent cu apa distilata sau de la robinet adaugam amestecul decolorant acid-alcool pentru 3 min recoloram cu albastru de metilen, 1 minut</p> <p>-</p> <p>-</p> <p>spalam cu apa distilata sau de la robinet asezam frotiul in stativ pentru uscare examinam la microscop, notam observatiile, interpretam</p> <p>9. Structura i rolul membranei citoplasmatice Intre perete si citoplasma exista membrana citoplasmatica avand grosimea de 7-10nm. La ME apare formata din 2 straturi intunecoase separate de un strat mai clar. Este considerata un mozaic fluid, compusa dintr-un film fosfolipidic in care floteaza proteine globulare c extremitatile polare hidrofile expuse spre spatiul intracelular, extracelular sau ambele. Fosfolipidele, dispuse in dublu strat, cu extremitatile polare, hidrofile, expuse contactului cu apa pe ambele fete ale membranei si extremitatile nepolare, hidrofobe, proemyaye spre stratul mijlociu al membranei. Nu contine steroli. Roluri: - filtru selectiv datorita pemeazelor (rol in permeabilitate si transport) - contine enzime ale metabolismului respirator (citocromi) - este sediul majoritatii activitatilor enzimatice ale celulei bacteriene - excreta enzime hidrolitice - intervine activ in procese de biosinteza - are rol in diviziunea celulara septul transversal - este implicata in chemotoxie prin receptorii de pe suprafata sa - asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (polimixinele) 10.Ribozomii, structur i rol au forma sferica si o marime care depinde de concentratia ionilor de MG si K unii apar liberi in citoplasma altii legati de fata interna a membranei citoplasmatice contin circa 65% ARNr ct = 70S = 1x30S+1x50S intre cele doua subunitatio se formeaza un canal prin care trec moleculele de ARNm in cursul sintezei proteice rol esential in procesul de biosinteza proteica ARNm transporta informatia genetica de la genom la nivelul ribozomilor Traducerea se face la nivelul ribozomilor de catre ARNt care are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 20AA exista unul sau mai multi ARNt)</p> <p>-</p> <p>11.Mezozomi Incluzii Vacuole (n structura celulei bacteriene) Mezozomii sunt structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati. Sunt prezenti in special la bacteriile gram-pozitive. Au structura chimica a membranei citoplasmatice si aceleasi functii in permeabilitate si respiratie. Sunt mai dezvoltati la bacteriile gram-pozitive. Cu un capat se pot fixa de materialul nuclear, favorizand distribuirea in mod egal a genomului intre cele doua celule fice. Au rol si in formarea septului transversal. Incluzii sunt formatiuni structurale inerte ce apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestere activa. Pot contine polimeri anorganici (de exemplu corpusculii metacromatici ai genului Corynebacterium), substante anorganice simple, polimeri organici (rezervor energetic mai ales la germenii sporulayi aerobi, lipde, etc Vacuolele sunt formatiun sferice care contin diferite substante in solutie apoasa. Au o membrana lipoproteica numita tonoplast. Au fost descrise in special la bacteriile acvatice. 12.Masa nuclear bacterian structur, caracteristici - vine in contact direct cu citoplasma - contine ADN, nu are nucleoli - are afinitate pentru coloranti bazici dar pe preparatele colorate uzual este mascat de bazofilia intensa a citoplasmei bogata in ARN - unicul cromozom bacterian este alcatuit dintr-o singura molecula de ADN dublucatenar cu aspectul unui fir lung (1000-2000 Mm) inchis intr-un inel si replicat pe el insusi - Nucleul contine informatia genetica necesara proceselor vitale de crestere si multiplicare - Codonul din punct de vedere functional, 3 nucleotide consecutive din structura moleculei de ADN formeaza un codon. Codonii detin informatia genetica pentru a plasa intr-o anumita secventa un anumit aminoacid - Cistronul reprezinta o subunitate functionala a genei capabila sa determine independent sinteza unui lant polipeptidic - Gena reprezinta o portiune a genomului, o anumita secventa de nucleotide dispuse liniar - genele structurale reprzinta circa 90% din ansamblul informatiei genetice - gena poarta inscrisa in structura sa informatia genetica necesara pentru sinteza unei proteine specifice, structurale sau functionale (enzime)</p> <p>13. Cum este nscris informaia genetic n genomul celulei bacteriene Mai sus oleaca 14.Enumerai i descriei succint etapele biosintezei proteice are loc la nivelul ribozomilor. Initial are loc transcrierea informatiei genetice pe ARNm ARNm va transporta aceasta informatie de la genom la ribozom, sub forma unei copii complementare De regula numai o catena de ADN este folosita drept matrita pentru ARNm Transcrierea mesajului genetic este selectiva si se desfasoara intre promotor si semnalul de terminare fiind controlata de ARN polimeraza ADN dependenta Traducerea mesajului genetic este realizata la nivelul ribozomilor de catre ARNt ARNt are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 20 AA exista unul sau mai multi ARNt iar enzime specifice fiecarui aminoacid controleaza legarea corecta a aminoacizilor activati pe ARNt corespunzator Fiecare ARNt poseda un triplet de nucleotide (anticodon) complementar codonului corespunzator aminoacidului Succesiunea specifica a nucleotidelor este transpusa intr-o secventa specifica de aminoacizi care intra in constitutia lantului polipeptidic din proteina in curs de formare.</p> <p>-</p> <p>15.Capsula bacterian structur, rol, localizare numeroase bacterii sintetizeaza polimeri organici care formeaza in jurul celulei o matrice fibroasa numita glicocalix la unele bacterii glicocalixul adera strans de celula bacteriana si reprezinta capsula exista bacterii care detin o capsula bine definita cu structura polizaharidica (S pneumonae, K pneumonae) sau cu structura polipeptidica (B. Anthracis) la alte bacterii glicocalixul formeaza o retea laxa de fibrile care se pierde partial in mediu si poate fi separata de corpul bacterian prin centrifugare, capsula flexibila, care nu este vizibila la mo. Roluri: Factor de virulenta, impiedicand fagocitarea bacteriei si favorizand invazivitatea Permite aderarea unor bacterii Bariera protectoare fata de bacteriofagi Contine substante cu specificitate antigenica (de specie sau de tip) antigenul K</p> <p>-</p> <p>16.Flagelii bacterieni structur, rol, localizare -</p> <p>-</p> <p>cilii sau flagelii ofera motilitate bacteriilor flagelii sunt formatiuni fine, alungite, flexibile cu origine la nivelul corpusculului bazal. Din punct de vedere chimic flagelul este de natura proteica (flagelina) Roluri: In mobilitate (50Mm/s) Antigenic (structura proteica, antigenul H) In clasificarea bacteriilor o Monotriche (cu un flagel) o Lofotriche (cu un manunchi de flagel) o Peritriche (cu mai multi flageli dispusi de-a lungul suprafetei)</p> <p>17.Fimbriile bacteriene sunt formatiuni scurte, fine, nu au rol in mobilitate pot fi observate numai la microscopul electronc exista pilii comuni cu urmatoarele roluri: o in aderenta bacteriana (adezine) o antigenic (la unele bacterii) exista plii F (sexuali) determinati genetic de factorul de fertilitate F (episom). Acestia indeplinesc rolul canalului de conjugare</p> <p>-</p> <p>18.Sporii bacterieni structur, rol, localizare</p> <p>-</p> <p>fenomenul de sporogeneza este mai des intalnit la bacillaceoe (clostridium si bacillus) pe sol, in conditii de uscaciune, la adapost de lumina solara directa, endosporii persista zeci, chiar sute de ani materialul genetic este concentrat si impreuna cu apa legata, lipide, Ca, Mg este inconjurat de un strat protector membrana sporala, cortexul sporal, invelisurile sporale) roluri: forma de rezistenta si conservare a speciei rezista la caldura, uscaciunea, substante chimice si antibiotice, UV sporul poate fi localizat: central sau subterminal, mai mic decat celula - anthracis central sau subterminal, mai mar...</p>