Virusul rabic

Virusul rabic

Grupa: 1206 Pasecinic VictorFamilia: rhabdoviridaeGenul: Lyssavirus (lyssa teama de apa)Specia: virusul rabicIstoriculIn 1892 V. Babe i n 1903 A. Negri au descris niste incluziuni specifice in celulele creierului animalelor care au pierit de turbare care au fost denumite corpusculi Babe-Negri. Etiologia viral a rabiei a fost demonstrata n 1903 de P. Remling. Profilaxia a fost elaborata de L.Pasteur.mORFOLOGIEVirusul rabiei are o forma de glonte cu un capat plat si unul acuminat, dimensiunile lui sint de 180-200 nmlungime si 75-80 nm in diametru. El este acoperit de o membrata alcatuita din glicoproteina si glicolipide, care conditioneaza proprietatile hemaglutinante ale virusului. In componenta virionului au fost gasite enzimele proteinkinaza si ARN-polimeraza. Corpusculii Babe -Negri sint situai in citoplasma celulelor nervoase si in prelungirile lor,Au o forma rotunda ,ovala sau poligonala, dimensiunile lor sint de 0,5-0,25 um: ei se coloreaza pregnant cu coloranti acizi in rosu-rubiniu.

Caractere de culturaVirusul rabiei se dezvolta in tesuturile encefalului la soareci, oi, pui, cobai, sobolani albi. Unele tulpini ale virusului se reproduc in culturile primare de celule renale de hamster, embrion de oaie, de viei precum si in oua de gaina embrionate, Virusul rabiei se adapteaza la tesuturile culturale provenite de la variante de animale.Structura antigenicaVirusul rabiei nu are varietati si tipuri. Agentul bolii de circulatie printre animale a fost numit virusul rabiei de strada. De pe urma unor pasaje multiple pe encefal de iepure L.Pasteur a reuit sa reduca durata perioadei de incubatie si sa sporeasca titrul infectios. Acest virus a fost numit virus fixat.Caracterile antigenice ale virusurilor rabiei de strada si ale virusului fixat s-au dovedit a fi identice. Virusul fixat este putin patogen sau deloc patogen pentru om. El se foloseste pentru vaccinarile antirabice RezistentaVirusul rabiei este rezistent la temperaturi joase si la glicerina ; el se pastreaza un timp indelungat in tesutul nervos, uneori chiar dupa moartea animalului. Virusul rabiei se inactiveaza prin fierbere timp de 2 min. La temperatura 60 C. timp de 10-15min; moare sub influenta razelor solare directe si radiatiei UV, de la actiunea solutiinor de fenol, lizol si alte materii dezinfectante. Este sensibil la eter.Patogenia pentru animaleSe imbolnavesc de rabie mai frecvent ciinii, lupii, vulpile, liliecii, scunsii, mai rar bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele, cerbii, pisicile, sobolanii, pasarile. Virusul se transmite prin muscatura animalelor bolnave de rabie, prin saliva animalelor bolnave cind ea nimereste in pielea deteriorata si pe mucoasa.

Patogenia afectiunii la omDe la momentul contagiunii pina la debutul afectiunii trec 15-45 de zile , uneori 3 luni , iar in unele cazuri peste un an. Durata perioadei de incubatie depinde de calitatea si virulenta virusului introdus de topografia muscaturii, de tesutul deteriorat. In perioada prodromala se constata dureri trenante la nivelul muscaturii si pe la traiectul trunchiurilor nervoase locale , uneori tumefiere si rubor pe cicatrice apoi apar nausea, hiperhidroza, febricula, cefalee, xerostomie, deposit lingual. In continuare apare o hipersensibilitate fata de excitanti vizuali si sonori, fenomenele prodromale se accentueaza si boala trece in stare de accese clinice manifeste.

Cea mai mare cantitate de virus se concentreaza in cornul lui Ammon, in medulla oblongata, in cerebel , in g, nervilor spinali, in g.simpatici si in portiunea lombara a maduvei spinale. De pe urma afectarii acestor portiuni de importanta vitala din sistemul nervos se instaleaza paroxisme- excitabilitate reflexa exagerata, hipersialie si hiperhidroza, convulsiuni. Mai ales in muschii respiratori si de deglutitie. Moartea survine pe parcursul primelor 5-7 zile de boala in cadrul unor fenomene de aerofobie, hidrofobie, paralizie si convulsii.ImunitateImunitatea postinfectioasa in rabie nu este cunoscuta sau cazuri de vindecare de rabie nu au fost demonstrate cu certitudine. Mecanismul imunitatii dobindite (postvaccinale) tine de formarea unor anticorpi virusneutralizatori. In imunitatea postvaccinala are rol interferenta intre virusul rabiei de strada si antigenele preparatelor vaccinaleDiagnostic de laboratorMetoda histologica se bazeaza pe detectarea post mortem a corpusculilor Babes-Negri in frotiuri-amprente alel sectiunilor de encefal (in celulele hipocampului) si din glandele salivare colorate dupa Romanowski-Giemsa, Mann, Turevici.Metoda imunofluorescenta vizeaza evidentierea agentului viral in frotiuri-amprente ale sectiunilor de encefal sau de glande salivare de la oamenii si animalele sucombate sau in amprentele din cornee. Aceasta metoda este mai sensibila si mai expeditiva decit celelalte.Metoda biologica se aplica cu scopul de a decela virusul rabiei in tesuturile encefalului, glandelor salivare prelevate de la cadavre, sau in saliva (test intravital) prin inoculare intracerebrala la soareci sugari sau la soareci tineri. Peste 2-3 saptamini la animale apar paralizii.Diagnostic serologicPentru evidentierea anticorpilorin timpul bolii se monteaza RH,RFC,RIF,RIETratamentulInclude toaleta minutioasa a plagii sau locului de imbavatie cu apa si sapun , curatarea imediata a ranii de impuritati si tratarea ei cu solutii dezinfectante(alcool, tinctura de iod , solutie de 2-5% formalina , otet etc.), ca remedii specifice- administrarea imunoglobulinei antirabice , vaccinul antirabic.ProfilaxieSe asigura printr-un complex de ordin general si specific. Din acestea fac parte: 1)anihilarea animalelor turbate, ciinilor vagabonzi, inregistrarea ciinilor de casa, purtarea lor cu botnite, interzicerea traficului cu ciini din locurile endemice in sens de rabie, o munca sustinuta de culturalizarea sanitara. 2)administrarea vaccinutului antirabic persoanelor muscate de animale turbate sau cu suspiciu de turbare. 3) vaccinarea profilactica obligatorie a tuturor ciinilor inregistrati. Imunitatea postvaccinala se instaleaza peste 2 saptamini si dureaza 6 luni. Sint eficiente imunoglobulina antirabica, obtinuta prin hiperimunizarea cailor cu virus fixat, imunoglobulina omologa din serul oamenilor , imunizati contra rabiei. Imunoglobulina pote inactiva virusul rabiei de strada si preveni encefalitele postvaccinale. Ea se va administra nu mai tirziu dde 72 de ore de la muscatura.