MICOZE I. MICOZE CUTANATE: - pot fi :

a) Superficiale

1. Dermatofitii ale - scalpului

- pielii glabre

- unghiilor

2. Pitiriasis versicolor

3. Candidoze cutaneo-mucoase

b) Profunde1. Micetomul

2. Sporoticoza

3. Actinomicoza

1. DERMATOFIRII:

Sunt fungi (lat. ciuperci) pluricelulari,au evoluat spre a trai pe pielea umana si determina manifestari cutanate

Pot fi: - fungi saprofiti (Candida si Malassezia )

- fungi zoofili.

Agenii etiologici aparin genurilor -Trichophyton,

-Epidermophyton

-Microsporum.

Au drept gazad omul, animalele i solul.

Ei pot afecta pielea, prul i unghiile.

Factori care duc la aparitia infectiilor fungice: Nutritia si igiena deficitara

Climatul umed

Imunosupresia

Contactul cu alte persone sau animale contaminate.

Toate dermofitozele se mai numesc TINEA urmata de denumirea zonei afectate.

1.1. Pilomicozele (afectarea fungic a firului de pr)

a. La copii, localizarea de electie este scalpul (pielea proas a capului) i se numete Tinea capitisb. La adult este barba (Tinea barbae).

1.1.a. Pilomicozele capului (Tinea capitis)Pot mbrca 2 forme:

- forma uscat (Microsporia, Trichofitia, Favusul)

- forma supurat (Kerion Celsi).

Apare la copii prin contaminarea firului de pr de ctre sporii desprini de la indivizii parazitati

Cel mai frecvent sunt afectati sunt copiii intre 3 si 7 ani

Forma uscate:a. Microsporia Este produs de Microsporium canis si audouinii

Afecteaz copiii de vrst colar, producnd mici epidemii n colectivitate;

Este de 4 ori mai frecventa la biei.

Contaminarea se produce direct sau prin intermediul obiectelor: cciul, fa de pern, instrumente de frizerie.

Apar plci alopecice rotunde, puine i mari cu suprafata scuamoasa.

Perii se rup la cativa milimetri de emergenta (aspect de tondanta).

Nu d alopecie definitiv, se vindec spontan, la pubertate.

b. Tricofitia

Este produs de fungi antropofili: Trichophytum violaceum si tonsurans.

Apar sub form de plci mici multiple, eritemato-scuamoase cu fire de pr rupte la diverse nlimi.

c. Favusul

Este produs de Trichophyton Schoenleinii

Este puin contagios

Este favorizat de igiena deficitar, lipsa alimentaiei corespunztoare, imunitate sczut.

Apar plci inflamatorii pe suprafaa crora se observ scuame galbene (ca sulful) n form de disc sau farfurie

Leziunile au miros neplcut comparat cu cel al urinii de oarece.

Nu se vindec spontan la pubertate

Se soldeaz cu alopecie cicatriceal datorit afectrii profunde a foliculului pilos, cu aspect de tunsoare de clugr catolic (cu respectarea bordurii periferice).

Forma supurata: a. Kerion Celsi

Este o formaiune pseudotumoral inflamatorie, cu peri rari pe suprafa, firele sunt uor de ndeprtat, din foliculii piloi se evacueaz puroi.

Se nsoete de adenopatie inflamatorie locoregional.

Vindecarea se face cu alopecie definitiv. 1.1.b.Sicozis micotic (Tinea barbae)

Apare la adult n barb i/sau musta.

Apar leziuni inflamatorii pustuloase foliculare.

Perii parazitai sunt uor detaabili prin pensare.

1.2. Dermatofitozele pielii glabre1.2.1. Tinea pedis (afectarea picioarelor) : Este mai frecvent la aduli dect la copii

Apariia e favorizat de maceraia pielii spaiului interdigitoplantar, prin nclminte de cauciuc, ciorapi din fibr sinetic, transpiraie excesiv, i se transmite prin folosire n comun a bilor, piscinelor, trandurilor . Sunt ntlnite 3 forme:

a. Forma hiperkeratozic uscat

plantele sunt pruriginoase, eritematoase, acoperite de scuame fine;

cnd tinea cuprinde i faa dorsal apare aspectul in mocasini;

b. Forma intertriginoasa Tegumentele interdigitale sunt macerate, fisurate i se descuameaz.

Pruritul este prezent i este accentuat de cldur.

Se poate suprainfecta;

c. Forma exudativ, vesiculo-buloasa (dishidrozica)

Apar vezicule, bule intens pruriginoase pe ntreaga plant sau mai ales lateroplantar.

n evoluie, veziculele se rup i genereaz mici leziuni inflamatorii, mrginite de un gulera scuamos. 1.2.2. Tinea cruris Este afeciunea dermatofitic a pliurilor inghinale.

Se mai numete i Eczema marginatum (Hebra).

Este mai frecvent la brbai;

Contaminarea este favorizat de umiditatea ridicat din zona inghinal.

Infectarea se produce prin autoinoculare de la un alt focar dermatofitic propriu sau prin heteroinoculare prin folosirea n comun a obietelor de uz personal i rareori prin contact sexual.

Clinic, apar plci eritem atoase cu contur policiclic, bine delimitate, cu margini supradenivelate cu tendint la extindere n regiunea lombosacral, organele genitale externe, fese, abdomenul inferior.

Din cauza umiditii, prezena scuamelor este inconstant.

Periferia leziunilor poate fi marcat de noduli inflamatorii i pustule. Leziunea este pruriginoas.

1.2.3. Tinea manum

Sursa de dermatofiti este un animal parazitat sau o alt regiune infectat a corpului.

Infecia este favorizat de maceraia tegumentelor i de o circulaie periferic deficitar. Clinic, pot fi 3 forme:a. Forma hiperkeratozic cu afectare difuz a minii, fisuri i accentuarea pliurilor,unilaterala

b. Forma exudativ veziculoasc. Forma uscat cu descuamare accentuat

1.2.4. Tinea faciei Clinic apar plci circinate, cu margini supradenivelate, leziuni eritematoase,nodulare cu sau fr scuame sau leziuni papuloase.

Este nsoit de prurit i senzaie de arusr, iar simptomele sunt exacerbate de expunerea la soare.

1.2.5. Tinea corporis Este dermatofitoza pielii glabre de pe trunchi i membre, inclusiv de pe dosul minilor.

Sursa de contaminare o reprezint animalele: pisicile, cinii, bovinele, oarecii.

Aspectele clinice realizate pot fi:

leziuni inelare cu centrul palid, cu tendin la vindecare datorit eliminrii centrale a fungilor i periferia activ, eritematoas, elevat i bogat n dermatofii. Leziunile se extind centrifug i pot conflua n plci cu contur policiclic; leziuni inflamatorii burate cu vezicule i/sau pustule;

leziuni eritemato- scuamoase cu aspect de cercuri concentrice;

perifoliculite, nodozitati inflamatorii pe gambe i coapse la femei postepilare.

1.3. Onicomicoze (Tinea unguium) Sunt afeciuni cronice ale unghiilor, determinate de invadarea lor prin fungi patogeni, prin gratarea leziunilor micotice ale pielii glabre sau cu pr (la mini), iar la picioare, prin extensia unor leziuni de tinea pedis, sau de pe sol.

Invazia dermatofitic se produce de la captul distal sau de la repliurile unghiale laterale.

Debutul este printr-o pat albicioas ce se extinde progresiv, iar n timp, lama unghial se ngroa, i pierde luciul i transparena, devine friabila i uneori e detaabil.

n lipsa tratamentului se ajunge la interesarea tuturor unghiilor.

Subtipurile clinice sunt: subunghial distal,proximal- subunghial, alb superficial, lateral.

Necesit tratament sistemic.

Tratamentul dermatofitiilor Se poate face topic i/sau sistemic.

Ventilarea si uscarea zonelor intertriginoase dupa baie si aplicarea unei pudre sicative pe baza de talc si oxid de zinc avand si o substanta antifungica exemplu ketoconazol.

Se recomanda puratea de incaltaminte neocluziva de preferat din piele cu evitarea incaltamintei din plastic.

Pacientii vor utiliza ciorapi de bumbac,ciorapii se fierb iar in cazul prezentei hiperhidrozei principala masura locala este folosirea solutiei de aluminiu chloride hexahidrat 20% timp de 7-10 zile pentru scaderea maceratiei,mirosului,avand un efect sicativ si bactericid.

Necesit tratament sistemic: localizrile unghiale

cele din scalp

leziunile inflamatorii

leziunile ce afecteaz o suprafa importanta cutanat. Substanele de uz sistemic sunt: Griseofulvina = 10-11 mg/kg corp,

copiii intr 14-23 kg vor lua 125-250 mg/zi

cei peste 23 de kg = 250-500 mg/ zi. Ketoconazolul

are proprietatea de a fi excretat si in sudoare

are un grad de toxicitate hepatica (1/10000-15000 de cazuri, inclusiv risc de necroza hepatica);

doza de administrat este de 200-400mg/zi x 4-6 sapt.

Fluconazolul

are o absorbtie orala buna

este bine tolerat si se fixeaza in tesuturile keratinizate atingand concentratii de 50 de ori mai mari decat in plasma, aceasta permitand in anumite cazuri administrarea o data pe saptamana

Exemplu 150 mg pe saptamana 4-6 saptamani pentru piele , 3 luni pentru unghiile de la maini si 6 luni pentru unghiile de la picioare,

- se poate folosi conform FDA din primele luni de viata (6 luni). Terbinafina

este o alilamina de a doua generatie si reprezinta tratamentul de electie in onicomicoza, tinea capitis.

nivelul terapeutic atins in unghie ramane acelasi si la 36 de saptamani dupa intreruperea tratamentului sistemic

deoarece este metabolizat hepatic este nevoie de ajustarea dozei la cei cu disfunctii hepatice precum si la pacientii cu clearance la creatinina sub 50 ml/min;

doza recomandata uzual este de 250 mg/zi.

la cei peste 40 kg poate fi de 125 mg/zi

la cei intre 20-40 de kg poate fi de 62,5 mg/zi

la cei cu greutatea sub 20 de kg medicamentul interactioneaza prin intermediul citocromului P- 450 cu rifampicina, cimetidina, terfenadina, cafeina, ciclosporina. Itraconazolul

este un triazol sistemic utilizat in puls terapie adica 400 mg/zi 7 zile pe luna pentru tinea corporis/ cruris/pedis/ manum, timp de o luna=un puls;

doua luni pentru onicomicoza mainilor =doua pulsuri;

trei luni pentru onicomicoza picioarelor si tinea capitis.

concentratiile terapeutice de itraconazol sunt prezente in unghii si la 11 luni urmand unui tratament cu trei pulsuri.

- durata de tratament variaz ntre 4 sptmni i 12 luni n funcie de localizare,imunitate raspuns , varsta, agresivitatea contaminarii fungice.

- tratamentul local se realizeaz timp de 4 8 sptmni.

Dintre topicele utilizate amintim:

Natamicina-Pimafucin

Econazolul-Amicel

Naftifina

Clotrimazolul

Isoconazolul-Travogen

Fenticonazolul-Lomexin

topice cu acid salicilic si benzoic-Pomada Dubreuillh

uree 20-40% mai ales sub ocluzie in onicomicoze.

Pomada Dubreuillh Rp: Acid salicilic 1g Acid benzoic 2g Vaselina q s ad 30g Pomada White filed Rp: Acid salicilic 2g Acid benzoic 4g Vaselina q s ad 60g 2. PITIRIAZIS VERSICOLOR: Este o micoz superficiala, cronic recurenta produs de o levur numit Pityrosporum sau Malassezia Furfur si mai recent de Malassezia Globosa.

Predomin la persoanele ntre 20 i 40 de ani.

Este un saprofit al pielii la 85% din populaie; regiunile obinuit afectate sunt scalpul, zona cervical, toracele superior.

Apariia se datoreaz multiplicrii florei n condiii favorabile: mediu umed, transpiraie abundent, imunosupresie, determinism genetic.

Apare sub form de macule bine delimitate, izolate sau confluate n plci i placarde de culoare cafenie, roz sau alb, ce sunt acoperite de scuame furfuracee, fine, ce se detaeaz uor la grataj (semnul talasului)

Cand apare sub forma acromianta depigmentarea este secundara expunerilor solare si secretiei de catre fung a acidului azelaic cu rol intens depigmentant.

Are un caracter recidivant.

Tratament:

Ca tratament cel mai adesea topicele sub form de soluii sau creme sau ampoane cu antimicotice aplicate de la baza gatului in jos intrucat leziunile clinic inaparente la un moment dat se pot extinde si pot disemina.

Se pot folosi Ketoconazol crema sau sampon , sulfura de selenium ,zinc pyrithion,alte crme antifungice: ciclopiroxolamina, bifonazolul, isoconazolul, fenticonazolul toate pe o perioada de 7-14 zile.

Uneori e necesar utilizarea ca tratament sistemic a Fluconazolului in monodoza de 400 mg , sau doua doze a 150 mg pe saptamana, doua saptamani.

Itraconazolul 200 mg pe zi, 7 zile este eficient in formele extensive.

Terbinafina nu are eficienta pe Pityriazisul versicolor.

3. CANDIDOZE CUTANEO-MUCOASE:

Sunt afeciuni produse de levuri din genul Candida albicans.

Se gsete ca un comensal al mucoaselor, tubului digestiv i vaginului (n echilibru ecologic cu ali germeni).

Cnd se perturb acest echilibru, candida prolifereaz i devine din comensal patogen si determin manifestri clinice cutaneomucoase.

De exemplu:

dup prizele prelungite de antibiotice (Metronidazol, Ampicilina)

dup corticoterapie,

citostatice

n cadrul unor boli ce determin imunosupresie: anemie, diabet, la 30 40% din gravide.

reactivitatea imuna la Candida este redusa la copiii sub 6 luni,la cei cu boli limfoproliferative si in SIDA.

Clinic, la nivel cutanat pot apare:

1. Intertrigo candidozic mai frecvent n pliurile axiale, submamare, inghinale, fesier, spaiul III interdigital de la mn.

se manifest prin plci i placarde eritematoase, exudative ce se extind dincolo de aria de contact intertegumentar, avnd marginile marcate de un gulera scuamos, iar n periferie, leziuni satelite izolate, micropapuloase sau pustuloase;

2. Candidoza de scutece cu aspectul clinic descris anterior aparuta n zona fesier i genital la sugari;

3. Foliculite i perifoliculite candidozice apar la imunosupresati sau post antibioterapie.

Clinic, la nivelul mucoaselor pot apare:1. Cheilita angulara (perlesul) candidozica

2. Stomatita candidozic;

3. Candidoza perianal;4. balanita si balanopostita candidozica;

5.Vulvo-vaginita candidozic: 70 % dintre femei prezint candida albicans n vagin, fr manifestari de candidoz, de aceea simpla izolare a candidei nu pune diagnosticul.

Se caracterizeaz prin prezena unei secreii alb cremoase, mucoasa vulvar este eritematoas, pruriginoas, cu depozite albe, detaabile de pe suprafa.

Apare senzaia de prurit i arsur.

Necesit tratament sistemic

TratamentCandidozele se trateaz sistemic cu:

Fluconazol -150 mg monodoza aprobata de FDA ca tratament al candidozei vaginale

Ketoconazol. 200-400 mg pe zi 7-14 zile

Itraconazol 400 mg / zi monodoza.Local

Se utilizeaza antimicotice topice:

Ketoconazol

Bifonazol,

Naftifina

Natamicina

Isoconazol

Fenticonazol,

Clotrimazol

Stamicina (nystatin 200000-400000 u.i.) in vehicule adaptate zonei (solutii, creme, ovule vaginale)

Evitarea umezelii prin ventilarea si uscarea pliurilor dupa baie

Utilizarea de pulberi sicative antimicotice, solutie Burrow sau pe baza de nitrat de argint 0,1-0,5%, violet de gentiana 0,25-2%, solutie Castellani (fucsina, fenol, resorcina) i schimbarea pH-ului ariilor afectate.

Rezistenta la tratament poate fi datorata infectiei cu tulpini de Candida non albicans cum ar fi Candida glabrata si Candida Tropicalis.II. PIODERMITEpios puroi.

Sunt manifestri cutanate inflamatorii, frecvent supurative, produse cel mai frecvent de stafilococi sau streptococi.

Factorii de risc ce determina aparitia piodermitelor sunt:

lezarea cutanata

obezitatea

tratament steroidian

chimioterapice

disglobulinemiile

disfunctii imune congenitale sau dobandite,

afectiuni imunologice sau hematologice,

malnutritia

diabetul zaharat.

Stafilococul este un coc Gram pozitiv ce da pe mediul de cultura colonii aurii, albe i citrin.

Cel mai patogen este stafilococul auriu.

Streptococii sunt coci Gram pozitivi, cel mai frecvent fiind intalnit Streptococul -hemolitic.

1.1. Stafilococii cutanate2.1.1.Foliculita superficial se manifest prin pustule foliculare nconjurate de un halou eritematos.

Pseudofoliculita - ingrown hairs - apare la nivelul barbiei si uneori pe membrele inferioare ca rezultat al ingrosarii si curbarii firului cu inclavare intraepidermica si/sau dermica ce genereaza o reactie inflamatorie secundara avand ca rezultat o eruptie papulo-pustuloasa in care proliferarea bacteriana este predominanta stafilococului alb endogen.

Rezolvarea sa presupune un tratament keratolitic , antiinflamator si o epilare progresiv definitiva pentru evitarea inclavarii ulterioare a firelor de par.

2.1.2. Foliculita profund

a) acut:

- orjelet (la nivel palpebral);

foliculita narinara.

b) subacut: sicozis stafilococic, apare la brbai la nivelul brbii, pe un teren cu aprare antimicrobian slab.

Clinic, apar pustule eritemato-edematoase cutanate centrate de un fir de pr, nsoite de un inflitrat inflamator n profunzime (foliculite n clepsidr abces in buton de camasa).

2.1.3. Furunculul

Infecie stafilococic cu interesarea foliculului pilosebaceu i a esutului din jurul acestuia (perifoliculit necrozanta).

Factori favorizani pentru apariie sunt: imunosupresia, DZ, alcoolismul, obezitatea.

Se formeaz o proeminen roie, dureroas ce are n vrf o pustul folicular. n final, se formeaz burbionul (esut necrotic, detritus celular, secreie purulent).

Nu se stoarce.

Forme clinice:1. Furunculul antracoid interesarea unui grup de foliculi piloi adiaceni i a esuturilor din jur. Apare la nivelul cefei. Dup eliminarea burbioanelor, apare aspectul de stropitoare.

2. Furunculul malign al fetei, localizat n triunghiul ce cuprinde buza superioar i piramida nazala.

Se poate complica cu trombofeblita sinusului cavernos.

3. Furunculoza: aparitia concomitenta sau succesiva de mai multe furuncule.

2.1.4. Hidrosadenita reprezint o inflamaie supurativ a glandelor sudoripare apocrine axilare.

Clinic, apar noduli subcutanai fermi, sensibili la palpare, ce pot evolua spre abcedare.

Evoluia fiind trenant i putndu-se solda cu cicatrici.

n afara stafilococului auriu mai este implicat un mecanism obstructiv al foliculilor piloi

1.2. Streptococii cutanate1.2.1. Intertigo streptococic infecia pliurilor retroauriculare ce debuteaz prin eritem, edem, exudaie, fisuri dureroase i evoluie spre crustificare melicerica.

1.2.2. Impetigo infecie superficial, contagioas numit i Impetigo contagios Tilbury _ Fox

Se localizeaz la nivelul feei, scalpului i membrelor, mai frecvent primar la copilul de pn la 1 an, i secundar pe dermatoze exudative, la adult.

Debuteaz prin vezicule sau bule superficiale ce se rup, iar zonele rezultate se acoper de cruste glbui de aspect meliceric.

1.2.3. Ectima este o streptococie ulcero-crustoas, cu localizare de predilecie pe gambe, favorizat de igiena precar, diabet, imunosupresie, stas venoas, malnutriie.

Apare iniial ca o bul cu un halou eritematos.

Dup ruperea bulei, apare o crust aderent glbui.

Evoluia este trenant, iar vindecarea se face cu cicatrice.

1.2.4. Erizipelul reprezint o dermoepidermit streptococic acut cu interesarea predominant a vaselor limfatice din derm.

Streptococul grup A ptrunde printr-o poart de intrare: fisuri interdigitale (Tinea pedis), escoriatii la nivelul feei, ndeprtarea cuticulei la nivelul unghiei.

Clinic, pot s mai apar bule (erizipel bulos) din care unele pot avea aspect hemoragic (erizipel hemoragic).

Poate recidiva (erizipel recidivant) mai ales n cazul persistenei porii de intrare (ex. Tinea pedis netratat).

CelulitaEste o dermo-hipodermita inflamatorie si /sau infectioasa fara margine bine delimitata, fara frison solemn si fara adenopatie satelita loco-regionala obligatorie.Alti germeni ce pot determina piodermite mai ales la nivel folicular cu aspect de foliculita superficiala sunt fie germeni gram negativi cum ar fi Proteus , Enterobacter, Escherichia, Klebsiella ce determina foliculita la cei ce prezinta modificari imunologice cum ar fi concentratia scazuta a imunoglobulinei M, fie Pseudomonas Aeruginosa care se asociaza cu folosirea piscinelor , saunelor din cauza capacitatii sale de adaptare la temperature ridicate si umiditate precum si la clorinarea apei.Eritrasma:

Este o infectie moderata, localizata , cronica ce intereseaza ariile intertriginoase ale pielii cauzata de Corynebacterium minutissimum, microorganism ce face parte din flora saprofita dar care in conditii specifice de caldura si umiditate crescuta determina modificari clinice sub forma unor placi eritemato-scuamoase brune, discret pruriginooase si persistente.TRATAMENT:

Tratamentul poate fi local, sistemic si imunostimulant.Tratamentul local: Dezinfecia leziunilor cu soluii antiseptice (Cloramin, Acid boric,Clorhexidina,Betadina)

Aplicarea de bi i/sau comprese umede n zonele cu exudaie

Administrarea de topice antibiotice sub form de creme pe leziunile exudate, i unguente pe zonele uscate crustoase. Dintre antibioticele topice sunt utile:

Neomicina

Bacitracina

Acidul fusidic

Sulfadiazina argentic

Mupirocina

Bactrobanul (nu se utilizeaz ca antibiotice sistemice)

Altargo.Tratamentul sistemic este adaptat germenului implicat n piodermita respectiv: Stafilococ/Streptococ Gram negativi in functie de antibiograma . Streptococul raspunde de electie la penicilina si derivati penicilanici: Ampicilina Amoxicilina Cefalosporine. Stafilococul raspunde la antibiotic rezistente la penicilinaza: Oxacilina (2-4 g/zi ) Amoxicilina in combinatia cu Acid Klavulanic sau Sulbactam. Se mai pot folosi Macrolide Eritromicina (2-4 g/zi )

Claritromicina (500-1000 mg /zi)

Azitromicina ( 500-1000mg/zi)

Cefalosporine

Chinolone in doze si formule adaptate varstei , afectiunii, localizarii si severitatii , pe perioade cuprinse intre 7-14 zile.

Pentru germenii gram negative vom utilize antibiotice ca : Gentamicina, Cefalosporinele, Chinolonele etc.

2. INFECII CUTANATE PRODUSE DE PARAZII:2.1. SCABIA

Este o dermatoz parazitar foarte contagioas, produs de un acarian: Sarcoptes scabiei varianta hominis.

Transmiterea se face prin contact direct sau indirect cu lenjeria de corp.

Parazitul nu poate tri departe de gazd mai mult de 3 4 zile.

Clinic, se prezint ca o erupie papulo-veziculoas, diseminat pe o zon cuprins ntre baza gtului i extremiti, cu cruarea feei i toracelui posterior.

Mai sunt vizibile interdigital tunele acariene i vezicule perlate.

Erupia este intens pruriginoas, iar pruritul este intensificat nocturn i la cald.

Netratat, scabia se poate eczematiza i suprainfecta.

Tratamentul Consta in: Unguent cu sulf 10% pentru aduli i 3-5% pentru copii

Unguent cu lindan 1%

Crotamiton

Benzoat de benzil

Permetrine

Ivermectin

Antihistaminice ca antipruriginoase.

Tratamentul local se aplic de la baza gtului n jos seara, iar dimineaa se spal. Exist topice antiscabioase sub form de spray (ex.Spregal).

La fel de important ca tratamentul pacientului, este necesar ca lenjeria de corp s poat s fie fiart, iar cele ce nu se pot fierbe s se aeriseasc 5 zile.

Controlul periodic al colectivitilor i izolarea bolnavilor reprezint o modalitate important de limitare a numrului de cazuri. 2.2. PEDICULOZELE Sunt afeciuni cutanate produse de Pediculus humanus, cu varietile capitis i corporis, precum i de Phtirius pubis. 2.2.1.Pediculoza capului produs de Pediculus capitis, apare prin contact direct cu prul parazitat sau indirect, prin obiecte contaminate.

Localizarea de electie este n regiunea occipital, unde parazitul triete pe firele de pr i inteapa pielea pentru a se hrni.

Femela depune ou ce sunt fixate pe tija firului de pr cu ajutorul secreiei glandelor salivare.

Pruritul este intens, iar clinic se observ papulovezicule,escoriatii , cruste hematice si melicerice datorate suprainfectrii.

2.2.2. Pediculoza corpului = Pediculus corporis, triete pe cutele hainelor i vine pe piele pentru a se hrni.

Clinic, pe piele sunt prezente elemente papuloveziculare nsoite de prurit.

Datorit gratajului, escoriatiilor, cicatricilor i lichenificrilor, pielea capt un aspect de piele de vagabond, cu o dispoziie n pelerin (ceaf, umeri, torace posterior).

Pediculus corporis poate transmite Tifosul exantematic, febra recurent i febra de tranee.

2.2.3. Ftiriaza pubian este produs de Phtirius pubis (pduchele lat).

Boala se transmite prin contact sexual i se manifest prin prurit intens perigenital, prin papulovezicule diseminate, escoriatii, leziuni ulcero-crustoase i lichenificare regional.

Mai poate coloniza axilele, barba, genele, sprncenele, prul de pe trunchi i membre.

Tratament Ca tratament, se recomand Lindan 1% (Aphtiria), Malathion, Piretroizi.

Lenjeria trebuie fiart i clcat

Prul se terge cu acid acetic, piaptnul se arunc precum i obiectele de acoperire a capului.

Nu exista tratament care sa distruga 100% ouale de parazit ,de aceea toti pacientii trebuie retratati la 7 zile pentru a eradica ouale maturate.

Combinatia Trimetoprim-sulfametoxazol o data pe zi 3 zile consecutive repetata peste 10 zile poate fi utila in tratamentul pediculozei scalpului

38