mgm fermei

of 29/29
Academia de Studii Economice Economia Agroalimentara si a Mediului Elaborarea programului de productie intr-o exploataţie agricola

Post on 20-Dec-2015

253 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

proiect

TRANSCRIPT

Academia de Studii Economice

Economia Agroalimentara si a Mediului

Elaborarea programului de productie intr-o exploataie agricola

Student: Stetco Claudia

Seria B, grupa 1314

CuprinsCap.1. Programul de producie component a planului de afaceriiCap.II Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole

I.1. Prezentarea exploataiei agricole

I.2. Analiza potenialului tehnico-productiv

I.3. Analiza forei de munc

I.4. Rezultatele economico-financiare

I.5. Analiza SWOT

I.6. Piaa

II. Elaborarea programului de producie

II.1. Prognozarea produciilor medii

II.2. Optimizarea structurii de producie

III. Programul de comercializare

IV. Programul financiar

Capitolul 1: Programul de producie component a planului de afacerii Programul de productie, respectiv produsele care se obtin , constituie o componenta a unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de marketing,vnzarea si promovarea produselor sau componenta financiara.

A ntrezri i, eventual, a cuantifica evoluia viitoare a unor fenomene de natur economico-social, prezint o importan deosebit pentru activitatea unei uniti economice. n funcie de acest lucru unitatea poate activa sau nu ntr-un anumit climat i poate s obin rezultate care s-i asigure funcionalitatea. Funcia de previziune are n vedere un efort de gndire i aciune a managerilor n scopul de a identifica anticipativ problemele care vor interveni n activitatea unitii, din interiorul i/sau din afara ei. Cunoscute cu anticipaie se creeaz, datorit timpului aflat la dispoziie, posibiliti mai mari de soluionare a problemelor, de ncercare de adaptare la evoluia mediului n care funcioneaz unitatea economic. Planul de activitate al productiei vegetale in acest caz se concretizeaza in ntreaga productie prevazuta a se obtine din cultura plantelor. n cazul unor unitati de dimensiuni mari, planul de activitate sau programul reprezinta o formalizare a ceea ce urmeaza sa se faca n domeniul respecti. Insa, in cele mai multe cazuri, programul se regaseste sub forma unor reprezentari mentale, fara a fi prins intr-un document, n memoria unui calculator etc.Planul de activitate se bazeaza pe posibilitatile de obtinere si de crestere (daca exista cerere) a productiei vegetale, urmarindu-se si satisfacerea propriilor nevoi ale exploatatiei. Resursele se vor repartiza pe culturi n functie de solicitarile existente fata de fiecare cultura, carora li se adauga preturile previzibile ale produselor, cerintele rotatiei culturilor etc., elemente specifice procesului de asigurare a unei structuri optime a culturilor. De asemenea, elaborarea programului are in vedere modul de folosinta al terenului, care , n cazul societatilor comerciale agricole pe actiuni, al societatilor agricole etc., contine repartizarea terenului pe categorii de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni si fnete naturale), ca si posibilele modificari care vor interveni, n suprafata fiecareia, n perioada pentru care se elaboreaza programul de productie. Elaborarea programului de productie ia n considerare si alte elemente cu care acesta are legaturi directe si, n special, cu cele referitoare la asigurarea si a altor resurse necesare realizarii unui anumit nivel (prestabilit) al productiei de la fiecare cultura. In elaborarea planului de activitate, un rol important revine, tehnologiilor culturilor (fiselor tehnologice). Acestea cuprind date tehnice si economice privind fiecare cultura. Astfel, n fise sunt trecute, n ordine cronologica, toate lucrarile ce se vor efectua la fiecare cultura att cele mecanizate, ct si cele manuale, volumul si perioadele optime de executare si toate consumurile de factori (samnta, material de plantat, ngrasaminte si pesticide, alte materiale etc.), ceea ce permite stabilirea cheltuielilor totale directe ale culturii, iar, prin adaugare si a celor de interes comun si general, care revin acesteia, se prevede nivelul costului unitar de productie.Previzionarea nivelului cheltuielilor si a costului unitar ne ajuta, n conditiile unor preturi de vnzare previzibile, la determinarea rezultatelor economice si financiare (venituri, cifra de afaceri, profit etc.). Acesti indicatori se sintetizeaza n bugetul de venituri si cheltuieli. De asemenea, elaborarea programului de productie are n vedere si cunoasterea directiilor de valorificare a produselor, astfel explicandu-se relatia sa cu diversele componente (vanzare, marketing, promovare, etc.) ale unui fundamentat si cuprinzator plan de afaceri .Capitolul 2: Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole

Prezentarea exploataiei agricole

Societatea agricol S.C AXXA. S.R.L s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri in anul 1992.Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare.

Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Olt.

Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).

In vederea cresterii dimensiunii, societatea va arendeza teren in conditiile legii 65/1998.Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar.

Arendatorii sunt persoane fizice din zona. care nu-si pot lucra pamantul din diferite motive.

Arendarea se face prin incheierea unui ontract de arendare conform legii 16/1994, legea arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendari iar plata arendei se poate face in produse sau in bani.

Suprafata societatii:

Nr crtSpecificareUMCantitate

1.Suprafata initialaha500

2.Membrii asociatipers100

3.Suprafata adusa in folosintaha

4.Suprafata ce va fi arendataha100

5.Totalha600

Analiza potenialului tehnico-productiv

ORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII

Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de marketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma, sector, compartiment functional).Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.

Dintr-un total de 80 de salariati 55 sunt permanenti, in timp ce restul de 25 lucreaza sezonier.

Se observa ca 30,66% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 17,33% reprezinta salariatii peste limita de varsta.

STRUCTURA DE PRODUCTIE

Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata.

Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:

Nr crtCultura Suprafata

Ha %

1Grau15030

2Porumb20040

3Floarea-soarelui5010

4Mazare10020

Total600100

Porumbul reprezinta cultura cea mai intens cultivata,deoarece este folosita si aceasta ocupa o suprafata 200 ha dintr-un total de 600.Cultura care foloseste cea mai mica suprafata este floarea soarelui, reprezentand 10% din totalul de 100%.Mazarea si graul ocupa si ele respectiv 20% si 30% din totalul suprafetei agricole.

POTENTIALUL MATERIAL

Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a unui produs determinatSistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:

1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;

2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;

3. sa amelioreze conditiile de munca

4. sa sporeasca productivitatea muncii

5. sa amelioreze conditiile de munca

6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului

Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.

Mijloace fixe existente

Nr crtSpecificareNumar

1.

Tractoare, din care:15

1.1U 6509

1.2U 8006

2.Plug PP 3-309

3.Semanatoare SUP 29M66

4.Semanatoare SPC 8M8

5.Disc GD 3.26

6.Remorca 2RB5A9

7.Combina Sema 1407

Analiza forei de munc:

Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla:

Director general

Sef de ferma

Tehnician

Conducator auto

Agronom

Economist

Ecanizatori agricol

Structura fortei de munca:Nr. crtSpecificareNumarul Sex

femininmasculin

1Total salariati763640

2Salariati cu studii superioare281513

3Salariati aflati peste limita de varsta1587

Dintr-un total de 76 de salariati doar 28 sunt salariati cu studii superioare,respectiv femei 15 iar barbati 13.Cei aflati peste limita de varsta sunt 15 din care 8 de sex feminin si 7 de sex masculin.Rezultatele economico-financiare

Date privind activitatea financiara a societatii:

Nr crtIndicatori Valoare

200.7.2008..2009..

1Stocuri71183089922999610501394

2Active circulante981640461381951116901173

3Active curente981640461381951116901173

4TOTAL ACTIVE216 733 6922974384335 803 346

5Capitaluri proprii126 346 28116 657 39820 131 766

6Total datorii903874111308644515671580

7Pasive curente758358241584375318737252

8Cifra de afaceri128658245144200029650705

Productia vanduta128658245144200029650705

Venituri din vanzarea marfurilor 000

Venituri din exploatare 128658245144200029650705

Prestari servicii terti000

9Venituri financiare000

10Venituri exceptionale000

Total venituri128658245144200029650705

11Cheltuieli pentru exploatare109534224121053237434407

Cheltuieli cu servicii prestate380538531947583769343

12Cheltuieli financiare000

13Cheltuieli exceptionale000

Total cheltuieli109534224121053237434407

14Profit brut19 124 0212 314 6792 216 298

15Impozit pe profit2736957103854101846

16Profit net16 387 0642 210 8252 114 452

Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei.

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:

1) Indicatori de lichiditate

Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente

Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente

Indicatori de solvabilitate

Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100

Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri

2) Indicatori de gestiune

Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante

3) Indicatori de rentabilitate

Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100

Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100Anul 2004:

Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29Rata datoriilor totale=(90387411/216733692)x100=41,7%

Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98Viteza de rotatie a activelor=128658245/98164046=1,31

Marja de profit=(16387064/128658245)x100=12,73%

Rata rentabilitatii resurselor consumate=(19124021/109534224)x100=17,45%

Anul 2005 :

Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28

Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87

Rata datoriilor totale=(13086445/29743843)x100=43,99%

Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155

Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33%

Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121%

Anul 2006 :

Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34

Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90

Rata datoriilor totale=(15671580/35 803 346)x100=43,77%

Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086

Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90%

Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%

Nr crtIndicatori Valoare

Anul 200..Anul 200..Anul 200..

IINDICATORI FINANCIARI

1.Indicatori de lichiditate

-rata lichiditatii imediate0,350,280,34

-rata lichiditatii curente1,290,870,90

2.Indicatori de solvabilitate

-rata datoriilor totale41,7%43,99%43,77%

-solvabilitate financiara0,981,1552,086

3.Indicatori de gestiune

-viteze de rotatie a activelor 1,0431,0430,57

4.Indicatori de rentabilitate

-marja de profit12,73%15,33%21,90%

-rata rentabilitatii resurselor

consumate17,45%19,121%29,81%

Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele:

- capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, in toti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si plati datoriile;

-rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in anul 2005;

- rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de creditori;creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii;cea mai mica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2004;

- marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare valoare in anul 2006.

Analiza SWOT

OPORTUNITATI

-tendintele pietei;

-cunoasterea concurentei din toate punctele de vedere

-cunoasterea nevoilor clientilor AMENINTARI

-veniturile tot mai mici ale populaiei

-concurenta tot mai mare

-pia de desfacere neorganizat pentru produsele agricole, care creeaz dificulti n valorificarea produselor agricole

PUNCTE FORTE

-raportul calitate-pret;

-amplasament pe un teren agricol fertil

-personal cu un nivel de pregatire profesionala bun

-echipament agricol modern

- suprafee agricole ntinse PUNCTE SLABE

-nu este cunoscuta decat pe plan local

-atragerea de clienti numai din zona

-reputatia proasta a societatii, ca urmare a datoriilor acumulate de-a lungul timpului

Piata

Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora.

In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol.

Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos.

Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.

Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei obinute.

Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb).Nr crtCultura Suprafata

Ha %

1Grau15030

2Porumb14028

3Floarea-soarelui9018

4Mazare12024

Total600100

Am ales sa reorganizez structura de productie inlocuind productia culturii de mazare cu cea de rapita pentru a corespunde cerintelor pietii. Acest lucru se datoreaza faptului ca pe piata din zona cererea de rapita a crescut semnificativ in ultima perioada.Nr crtCultura Suprafata

Ha %

1Grau15030

2Porumb14028

3Floarea-soarelui9018

4Rapita12024

Total600100

Furnizorii de materiale:

Nr crtFurnizorProdusulCantitate

(%)Pret de vanzare

(lei/kg)

1.Agrosem SASamanta

-grau

-porumb floarea-soarelui-mazare -rapita100%

100%

100%

100%

100%5500

6000

6000

6000

5000

2.Agricola Impex SRLErbicide, fungicide, insecticide100%45005100

4900

3.Agroplant SRLIngrasaminte

5500

4.Petrom SACombustibil100%38000

5.Safkar Rom SRLPiese de schimb 100%2000

Clientii: S.c Romex S.r.l S.c Prosp S.r.l

S.c Alfa. S.a

Concurentii S.c Agros S.r.l S.c Sales S.r.l

Clientii

Piata care asigura preluarea produselor de la societatea agricola AXXA SRL este formata din societati comerciale de prelucrare in zona. Acestea sunt:

1Sc Romex Srl este o moderna fabrica de biscuiti dotata cu linii de fabricatie de mare capacitate organizate pe un flux tehnologic cu productivitate inalta.

In scopul sporirii rigurozitatii controlului produselor finite si al ingredientelor utilizate in procesul de fabricatie al biscuitilor , in anul 2006 s-a infiintat laboratorul de incercari fizico-chimice , dotat cu aparate de ultima generatie si personal cu pregatire corespunzatoare. In luna mai - 2007, organizatia a obtinut acreditarea de catre Renar, conform cerintelor SR EN ISO / CEI 17 025 :2005 pentru analizele efectuate la produsul finit.

2. Sc Prosp Srl detine centre de productie in mai multe judete ale tarii. Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, acesta fiind liderul pietei romanesti a prosuselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti, napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.3. SC Alfa SA

Complexul, cu o capacitate de productie semnificativa pentru acea vreme e revolutionat piata de profil din Romania prin dezvoltarea si lansarea unor produse noi pentru consumatorii romani: fulgi de porumb, sticksuri, pufuleti, panetone, cozonac Pandoro.Dupa trei decenii de activitate, aceasta a devenit lider de piata in domeniul moraritului si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor.

ProdusulPret vanzare lei/kg

Grau 5700

porumb6900

Floarea-soarelui6500

mazare8000

Capitolul 3 Elaborarea programului de productieProgramul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pna la un an). Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise n domeniul productiei (structura culturilor, dimensiunea si structura efectivelor de animale, fixarea nivelului randamentelor pe hectar si pe cap de animal), ceea ce vine n ntmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si, implicit, a materializarii strategiei.Metodele de prognozare se utilizeaza n diferite domenii. Unul dintre acestea are n vedere prognozarea nivelului productiei medii la hectar. Aceasta intervine, cu un rol foarte important, ntre altele, n elaborarea programului anual de productie al unei exploatatiei, si, n general, a planului de afaceri al acesteia, sau cnd se demareaza o investitie ntr-o activitate agricola o noua afacere orice ntreprinzator si pune problema nivelului productiei pe care l poate si pe care trebuie sa -l obtina, de el depinznd, mai departe, rezultatele economice finale.

Productia medie influenteaza, ntre altele :

structura culturilor (o productie medie mai mare permite obtinerea aceleiasi productii totale de pe o suprafata mai mica, diferenta fiind repartizata altor culturi);

nivelul cheltuielilor de productie pe hectar, acestea urmnd sa se coreleze, cu productia care se a va obtine;

volumul si structura factorilor de productie ce trebuie alocati - cresterea nivelului productiei determina, desigur, modificari ale acestora;

rezultatele de productie si economico-financiare (o productie ridicata va determina un volum total al acesteia mai mare, iar la un anumit nivel al pretului de vnzare si al costului, venituri si profituri crescatoare fata de perioada precedenta).

3.1 Prognozarea productiei medii

Trebuie sa existe o corespondenta intre nivelul productiei medii in perioada anterioara efectuarii prognozei si metoda de pronozare.

Metoda mediilor mobile

Se foloseste atunci cnd seria de timp a productiei medii prezinta o evolutie oscilanta. n acest caz, se calculeaza mediile mobile dintr-un anumit numar de ani.

Acest numar se poate stabili:

fie prin ncercari succesive, oprindu-ne la acel numar de termeni pentru care seria productiilor medii obtinute prin calcul prezinta o evolutie continua, crescatoarea sau descrescatoare;

fie prin numararea perioadelor de timp dintre doua punctede maxim sau de minim, rezultate din graficul seriei dinamice a productiei medii.

Prognozarea productiilor medii

Metoda mediilor mobile

AniiGrauPorumbFloarea-soareluiRapita

20033038306610291848

20041924290211051266

20051429299312681249

20063403444115952364

20072965395213811776

20082746356515402002

Pentru grau:3038 1924 1429 3403 2965 3952

2881 1676,5 2416 3184 2855,5

2078,75 2046,25 2800 3019,75

2062,5 2423,125 2909,875

2242,8125 2666,5

2454,62

Pentru porumb:

3066 2902 2993 4441 3952 3565

2984 2947,5 3717 4196,5 3758,5

2965,75 3332,25 3956,75 3977,5

3149 3644,5 3967,13

3396,75 3805,82

3601,29

Pentru Floarea soarelui:

1029 1105 1268 1595 1381 1540

1067 1186,5 1431,5 1488 1460,5

1126,75 1309 1459,75 1474,251277,88 1384,38 1476

1301,73 1425,69

1363,41

Pentru rapita:

1848 1266 1249 2364 1776 2002

1557 1257,5 1806,5 2070 1889

1407,25 1532 1938,25 1979,5

1469,63 1735,13 1958,88

1602,38 1847,001

1724,69

Prognozarea productiei medii pentru anul 2009

Grau PorumbFloarea-soareluiRapita

2454,623601,29136,411724,69

3.2 Optimizarea structurii de productiePentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente de intrare cum ar fi:

- suprafata totala detinuta

- resursele totale disponibile

- forta de munca disponibila.

Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode.

Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistem de restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse , restrictii de nenegativitate si restrictii de asolament.

Structura de productie a unei exploatatii agricole desemneaza domeniul sau de activitate, iar n cazul elaborarii unei strategii este o componenta a acesteia, influentnd sub multiple aspecte rezultatele ce se vor obtine.

De fapt, structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor vegetale si /sau zootehnice, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecareia n activitatea exploatatiei.Structura de productie a unei exploatatii agricole are un rol important in ceea ce priveste rezultatele de productie si economice pe care ea le obtine, modul in care sunt utilizate resursele, adaptarea ei lamediul ambiant, privit in sens managerial, in care functioneaza.

Datorita complexitatii sale, determinata de multimea componentelor, a raporturilor dintre acestea si de impactul pe care l genereaza asupra economiei exploatatiilor agricole, structura de productie are o ncarcatura decizionala deosebita. n acest context, structura de productie poate fi privita ca o combinare de optiuni, adica ceea ce urmeaza a obtine unitatea putnd fi facut n diferite moduri. Astfel, o anumita cantitate de produse poate fi realizata pe o suprafata mai mare sau mai mica de teren, n functie de gradul de intensivitate a culturilor. Productiile la unitatea de suprafata si structura acestora sunt rezultatul cantitatii factorilor alocati. Din acest punct de vedere, prezinta interes proportiile care se stabilesc ntre ramuri, dar si ntre exploatatiile care desfasoara aceleasi activitati agricole.

Problemele referitoare la alegerea structurii de productie cunosc grade de complexitate diferite, putand sa evoluaeze de la inlocuirea unei culturi cu alta, pana la modificarea structurii in ansamblul sau.

Metoda bugetului partial

n ceea ce priveste metodele utilizabile pentru optimizarea proceselor amintite, lucrurile evolueaza de la simplu la complex, adica de la nlocuirea unei culturi cu alta, mergnd pna la optimizarea de ansamblu a structurii de productie, cu modificari substantiale n sistemul de productie. Se recurge, ca urmare, la metode cum sunt: bugetul partial, matricea de cstig, metoda variantelor (normativ-constructiva) si programarea liniara.

Bugetul partial se utilizeaza n cazul n care o cultura se nlocuieste cu alta, fara sa fie puse n discutie sistemul si aparatul de productie (cheltuielile fixe ramn la acelasi nivel).

IndicatoriSimbolU.MCultura inlocuita

(rapita)Cultura anterioara

Prod medieqKg23002800

Pret vanzarepLei/kg1,50,5

Ch de prod/hachLei/kg3200100

n cazul bugetului partial elementele care au intervenit sunt privite static: un anumit nivel al pretului produsului nlocuit si un nivel dat al randamentului culturii care se introduce n structura. Dar aceste elemente, fara a le mai avea n vedere si pe altele, este firesc sa nregistreze diverse evolutii n perioada urmatoare. Sunt posibile situatii variate n procesul de nlocuire, interesul pentru o cultura sau alta modificndu-se potrivit nivelului nregistrat de elementele luate n calcul.Pentru ca inlocuirea mazare-rapita sa fie convenabila, trebuie ca in urmatoarele relatii sa se respecte:PIERDERICASTIGURI

A. 100C. 1400

B. 3450D. 3200

TOTAL 4450TOTAL 4600

Unde : A = cheltuieli de la cultura care se introduce in structura (mazare) B = venituri de la cultura inlocuita (mazare)

C = veniturile de la cultura noua ( rapita)

D = cheltuieli de la cultura veche (mazare)

(C+D) (A+B) > 0

(3200+1400) ( 3450+100) >0 (A) castiguri > pierderi

(C+D) > (A+B)

(1400+3200) > (100+3450) (A) inlocuirea mazare rapita este avantajoasa

3.3 Comercializarea produselor

Programul de comercializare cuprinde de fapt vanzarea produselor obtinute in exploatatia agricola, la pretul pietei si rezultand in urma acestui proces un venit.

ProdusCantitateBeneficiarPret vanzare (lei/kg)Venit (lei)

Grau500Vel Pitar0,55275 000

Porumb300FratiiJianu SRL0,6180 000

Floarea-soarelui260SC Rombas SRL0,6156 000

Rapita 140SC Corsa SRL 0,570 000

TOTAL - - - 681000

Din totalul veniturilor, cea mai mare pondere o detine productia de grau cu un venit de 275.000 , aceasta fiind influentata de cantitate sau pret. Din total de 100% venituri, 40,38% sunt venituri de la cultura grau3.4 Bugetul de venituri si cheltuieli

Conditiile in care sunt organizate si functioneaza diferitele tipuri de exploatatii agricole fac necesara reconsiderarea activitatii economice a acestora in termeni de profitabilitate si competitivitate. Implementarea acestor doua concepte, ca elemente ale performantei economice, este favorizata de cunoasterea realitatilor si valorificarea posibilitatilor determinate de conditiile naturale, materiale, economice si a celor referitoare la cererea manifestata pe piata fata de anumite produse.In tabelul de mai jos este evidentiat necesarul de samanta pentru fiecare cultura din structura proprie, dar si necesarul de ingrasaminte pentru cultura planificata la hectar

Estimarea cantitativa a resurselor de productie

Nr

crt CulturaSuprafataNecesar de seminte(kg)Necesar de ingrasaminte

La HaTotal NPK

1Grau15025037500902530

2Porumb1403042001404560

3Fl soarelui9065400603040

4Rapita120151800352440

Estimarea cheltuielilor

Nr CrtIndicatoriU.mSume

1Total cheltuieli din care:lei61314,5

1.1Cheltuieli cu semintelei48900

1.2Cheltuieli cu ingrasamintelei3404,5

1.3Chetuieli cu combustibilullei760

1.4Cheltuieli cu arendalei8250

Plata arendei : 100 ha x productie grau

100 ha x prod medie la ha grau

100 ha x 150 ha = 15000

15000 x 0,55 = 8250 lei

Rezultatele economico-financiare estimate ale exploatatiei agricole

Nr CrtIndicatoriU mSume

1Cheltuieli totaleLei61314,5

2Venituri totaleLei681000

3Profitlei619685,5

4Rata profitului %10,10

BIBLIOGRAFIE

Prof.univ.dr.Radu VOICU, Conf.univ.dr.Mircea NASTASE, Asist.univ.dr. Iuliana DOBRE Organizarea si strategia dezvoltarii unitatilor agricole - Caiet de lucrari practicewww.listafirme.roConf. Univ. Iuliana Dobre , Elaborarea programului de productie intr-o exploatatie agricola

Compartiment de productie

Compartiment

Economico-financiar

Director economic

Director tehnic

Compartiment de marketing

Consiliul de administratie

Comisia de cenzori

AGA

F1- vegetala

F2- vegetala

PAGE 4

Chart1

Sheet1

Suprafata initiiala500

Membrii asociati100

Suprafata ce va fi arendata100

Sheet2

Sheet3

_1460984063.xls

_1460983090.xls