mfa modificat

25
1. Localizare Sărata-Monteoru (denumit pe scurt şi Monteoru) este un sat în comuna Merei, judeţul Buzău. Sărata-Monteoru este o staţiune balneară situată în zona central-vestică a judeţului Buzău, Muntenia, România, la aproximativ 20 km nord-vest de oraşul Buzău. Localitatea aparţine administrativ de comuna Merei şi a fost întâi cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate. Localitatea se desfasoara în bazinul pârâului Sarata, în extremitatea estica si în raza de curbura externa a masivului deluros Istrita. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, localitatea şi terenurile din jur au fost cumpărate de grecul Grigore Monteoru, care a dat şi numele localităţii; acesta a exploatat cu succes zăcămintele de petrol, înfiinţând aici şi singura mină de petrol din Europa, după care a folosit

Upload: acularaluca

Post on 27-Jun-2015

240 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: mfa modificat

1. Localizare

Sărata-Monteoru (denumit pe scurt şi Monteoru) este un sat în comuna Merei, judeţul Buzău. Sărata-Monteoru este o staţiune balneară situată în zona central-vestică a judeţului Buzău, Muntenia, România, la aproximativ 20 km nord-vest de oraşul Buzău. Localitatea aparţine administrativ de comuna Merei şi a fost întâi cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate. Localitatea se desfasoara în bazinul pârâului Sarata, în extremitatea estica si în raza de curbura externa a masivului deluros Istrita.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, localitatea şi terenurile din jur au fost cumpărate de grecul Grigore Monteoru, care a dat şi numele localităţii; acesta a exploatat cu succes zăcămintele de petrol, înfiinţând aici şi singura mină de petrol din Europa, după care a folosit câştigurile pentru a finanţa investiţia într-o staţiune turistică. Staţiunea a avut perioada de glorie până la al Doilea Război Mondial, fiind distrusă după instaurarea regimului comunist şi confiscarea proprietăţii. În anii 1970, statul comunist a început să facă din nou nişte mici investiţii în staţiune, completate după căderea regimului şi revenirea la economia de piaţă, de alte iniţiative private în domeniul turismului.

Localitatea este cunoscută şi pentru cultura Monteoru, o cultură arheologică datând din epoca bronzului, reprezentată printr-o mare aşezare aflată în apropiere de marginea de est a satului de astăzi, pe dealul Cetăţuia.

Page 2: mfa modificat

2. Geografie

Râul Sărata trecând prin Monteoru.

Localitatea este plasată într-o depresiune intracolinară drenată de râul Sărata, la extremitatea sud-estică a Subcarpaţilor Curburii, între Dealurile Istriţei, dealuri acoperite de o vegetaţie bogată şi la adăpost de vânturi. Climatul depresiunii este continental, cu veri calde şi însorite, fără curenţi de aer iar precipitaţiile şi nebulozitatea sunt reduse.

În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conţinut mare de petrol, brom, iod şi sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea din fântâni nefiind utilizabilă. Aceste ape sunt, însă, folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea.

3.Istoric

Descoperiri arheologice

În Sărata-Monteoru, în mai multe puncte s-au realizat descoperiri arheologice atribuite mai multor epoci. Cele mai vechi urme de locuire datează din eneolitic şi au fost găsite în partea de sud-vest şi în cea de est a localităţii, aparţinând culturii Aldeni II-Stoicani.

Cele mai importante descoperiri arheologice le reprezintă cele de pe dealul Cetăţuia şi de pe platoul Poiana Scoruşului, descoperiri efectuate începând cu perioade de construire a staţiunii Sărata-Monteoru, spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Acest sit datează din epoca bronzului, iar cultura arheologică de care aparţine a fost botezată „Monteoru”, după acest sit. Aşezarea descoperită prezintă mai multe straturi (denumite Ic4, Ic3, Ic2, Ic1, Ib, Ia, IIa şi IIb, straturi folosite de arheologi pentru identificarea perioadelor cronologice ale culturii Monteoru. Arheologii au identificat în această aşezare o cetate întârită cu bolovani şi cu un şanţ de apărare, precum şi locuinţe care prezintă o oarecare continuitate cu alte urme din eneolitic ce reprezintă extremitatea sud-vestică a culturii Cucuteni B. În complexul sit arheologic de la Monteoru, s-au găsit şi urme ale altor culturi arheologice din Transilvania, sudul Munteniei, Basarabia şi Ucraina. Pe colinele de lângă dealul Cetăţuia se găsesc mai multe cimitire şi necropole aparţinând şi ele aceleiaşi culturi Monteoru

Istoria staţiunii

Apele cu proprietăţi curative erau menţionate încă din 1837, localnicii folosindu-le pentru tratarea unor boli cu leacuri rudimentare. Grecul Grigore Stavri (care ulterior şi-a luat numele de Grigore Constantinescu-Monteoru) a achiziţionat în perioada 1860–1880 toate terenurile petrolifere, precum şi întregul sat denumit pe atunci Fundu Sărăţii şi s-a îmbogăţit din afacerile cu petrol, comercializând atât ţiţei brut, cât şi ulei mineral fabricat în distileria deschisă în 1871. Tot atunci, s-a înfiinţat la Monteoru singura mină de petrol

2

Page 3: mfa modificat

de la acea vreme din Europa, rămasă încă unicat pe continent, de unde se extrăgea petrol prin galerii subterane la adâncime de 240–320 m.

Dr. Guyenot, medic consultant la Aix les Bains, Franţa şi medicul personal al omului de afaceri, l-a sfătuit pe acesta să se trateze cu apele folosite de localnici, iar Constantinescu-Monteoru (stabilit deja acolo) a sesizat potenţialul afacerilor din turism. Astfel, el a solicitat serviciile arhitectului german Eduard Honzik, care în 1888 construise vila familiei Monteoru, să elaboreze un proiect pentru construirea unei staţiuni balneare. Lucrarea a fost finalizată până în vara lui 1895, între timp fiind descoperit şi captat izvorul numărul 2, izvor ale cărui ape aveau să fie studiate din punct de vedere chimic. Inaugurarea a avut loc în ziua de 1 iulie 1895. Monteoru a construit acolo o capelă, un cazinou, un parc în stilul grădinilor englezeşti, hoteluri şi o vilă personală.

Capela familiei Monteoru

În anii următori, Grigore Monteoru a vândut terenurile petrolifere consorţiului Offenheim Singer Co., pentru a-şi dedica investiţiile domeniului turismului. El a murit în 1898, staţiunea fiind moştenită de ginerele său, doctorul Constantin Angelescu şi soţia sa Virginia Monteoru, precum şi de cealaltă fiică a sa, Elena. (cei doi fii ai săi, Grigore şi Gheorghe, au murit înaintea tatălui lor). În anii de după Primul Război Mondial, s-a înfiinţat Institutul de Hidrologie Bucureşti, care, în cadrul unui studiu mai larg despre apele minerale din România, şi-a îndreptat atenţia spre izvorul nr. 2 din Monteoru. Dr. G. Niculescu a constatat că apele izvorului conţin clorură de sodiu şi clorură de magneziu, fără a avea însă bicarbonat de sodiu şi că au o compoziţie asemănătoare celor din staţiunea franceză Châtel Guyon şi studiile sale au fost publicate în revista Institutului şi au fost prezentate la diferite conferinţe. Pe baza acestor date, dr. A. Theohari a stabilit indicaţiile terapeutice ale acestor ape în afecţiunile tubului digestiv şi anexelor acestuia.

Cutremurul din 1940, al Doilea Război Mondial şi naţionalizarea pusă în aplicare de guvernul comunist ce a urmat a dus la abandonarea totală a staţiunii şi la intrarea ei în paragină, multe dintre vechile clădiri ajungând să fie demolate iar grădina englezească distrusă. Abia prin anii 1970, s-au reînfiinţat două hoteluri (denumite astăzi Ceres şi Monteoru), un ştrand şi o bază de tratament

După revoluţia din 1989, hotelurile au supravieţuit, Ceres fiind încă administrat de Ministerul Muncii şi fiind folosit pentru cazarea pensionarilor cu bilete de tratament. La nivelul anului 2006, apăruseră un număr de 14 pensiuni turistice. Ştrandul cu apă cloro-sodică alimentat de la izvoarele din zonă este principala atracţie turistică a zonei, complexul fiind administrat de firma Tomini din Constanţa, deţinută de un om de afaceri grec, despre care au circulat zvonuri că ar fi avut legături cu familia lui Nicolae Văcăroiu. Urmaşii lui Grigore Monteoru au reprimit drepturile de proprietate asupra capelei familiei, unor zone de pădure, precum şi vilei aflată în parcul dendrologic în care funcţionează astăzi o tabără de elevi.

4. Modalitati de realizare a activitatii turistice

3

Page 4: mfa modificat

In Saschiz, modalitatiile de realizare a activitatii turistice sunt diverse. Printre acestea se numara:

Turism ecumenic si cultural: -vizitarea Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Sarata

Monteoru

Turism cultural: -drumeţie pentru vizitarea Tabara scolara Sarata Monteoru si a monumental eroilor din primul razboi mondial

Turism gastronomic:  -picnic cu produse locale pe Dealul Cetăţii

-vizita la producatorii locali

Turism de recreere si agreement:

-vizite la artizani şi producători locali -drumeţii în natură si la grote

- recreerea in cadrul complexului balnear Monteoru

- traseu circular marcat.-ciclism

- închirieri biciclete pe trasee marcate-achiziţionarea de produse locale, cadouri şi suveniruri

5. Analiza echipamentelor turistice

Însumând trei importante repere, localitatea Sarata Monteoru se remarca prin:

cultura Monteoru-Epoca bronzului (Mileniul II î.e.n.) mina de petrol unica în Europa prin modul de exploatare a titeiului

apele minerale.

Factorii naturali, terapeutici se caracterizeaza prin:

izvoare cu apa minerala concentrata iodurate, bromurate, sodice, calcice, magnezice, unele sulfuroase, hipertone.

4

Page 5: mfa modificat

Afectiuni tratabile: sunt afectiuni în stadiu incipient sau compensate ale aparatului locomotor de natura reumatismala, degenerative cu localizare articulara si articulara post-traumatica si neurologica.

Neuropatii Afectiuni periferice ale aparatului circulator (etiologie arterosclenica)

Afectiuni ginecologice

Afectiuni endocrinologice, dereglari ale axului cortico-hipofizar, hipotiroidism.

Tipuri de tratament:

Vane pentru minerala Bazine acoperite cu apa sau în bazine în aer liber cu apa minerala cu posibilitate de

tratament

Instalatii de electro sau termo-terapie

Hidrokineto-terapie cu parafina

Burete pentru cura interna cu ape minerale.

Aflata la o altitudine de 86 m, statiunea beneficiaza de un climat de crutare. Fiind recomandat persoanelor care sufera datorita stresului cotidian.

Principalul factor terapeutic îl reprezinta izvoarele minerale, cloruro-sodice, magneziene, sulfuroase, iodurate si namolurile.

Bazinele în aer liber cu apa sarata, în perioada iernii se pot face bai si proceduri medicale la baza de tratament a hotelului Ceres, aflat în centru statiunii.

6. Analiza circulatiei turistice

Complexul Monteoru are în componeta sa un hotel clasificat de 2 stele cu o capacitate de peste 98 de locuri având camere cu 2 sau 3 paturi, baie înclusa si TV.

Baza de alimentatie

Hotelul Monteoru dispune de un restaurant cu o capacitate de 44 de locuri dispuse în doua saloane mari si doua separeuri ceea ce îl face ideal atât pentru organizarea de evenimente festive cât si pentru mese private.

În acest restaurant se pot servi meniuri variate clasice sau dietetice în functie de regimurile prescrise de medici. Preparatele specifice bucatariei românesti sunt ciorbele

5

Page 6: mfa modificat

taranesti, ciorba de burta, de vita sau de porc, sarmalele cu mamaliguta, fripturi, garnituri de legume, diverse dulciuri de bucatarie si placinte.

Hotelul Monteoru este dotat cu:

Instalatii cu bai calde si aplicatii cu namol. Instalatii pentru fizioterapie, hidroterapie, electroterapie, magnetoterapie.

Bazine cu apa sarata

Cabinete proceduri medicale

Cabinet masaj

Baile calde cu apa minerala în bazine, apa hipersalina, încarcata în concentratie maxima cu halogeni (Cl, Br, I, Fr), terapienîn baie generala la temperatura de 36-37°C.

Tratament pentru urmatoarele afectiuni:

Reumatism degenerativ Spondiloza cervicala

Spondiloza dorsala

Spondiloza lombar

Artroze

În incinta complexului Monteoru se pot efectua diverse activitati recreative: fotbal, tenis de masa, volei, înot, jogging, etc.

Complexul Paradis

Complexul Paradis dispune de o galerie de magazine, terase, fast-food, precum si de spatii ce beneficiaza de avantajul unei vederi superbe pe plaja.

Complexul Paradis dispune de 36 de locuri de cazare în regim de bungalouri, camere cu pat dublu sau cu doua paturi cu vedere spre plaja.

6

Page 7: mfa modificat

 Cazare

In cadrul localitatii Sarata Monteoru sunt 3 hoteluri si 12 pensiuni enumerate mai jos :

Hotel La Paducel Sarata Monteoru  

Hotel Ceres Sarata Monteoru  

Hotel Cazino Sarata Monteoru  

Pensiunea Favorit Sarata Monteoru  

Pensiunea Olga Sarata Monteoru  

Casa Camelia Sarata Monteoru  

Pensiunea Cerbul Sarata Monteoru  

Pensiunea Caprice Sarata Monteoru  

Pensiunea Marin Iuliu Trandafir Sarata Monteoru  

Pensiunea Lorena Sarata Monteoru  

Pensiunea Mon Ami Sarata Monteoru  

Pensiunea Casa cu Tei Sarata Monteoru  

Pensiunea Casa De Vis Sarata Monteoru  

Pensiunea Luminita Sarata Monteoru  

Pensiunea La Padure Sarata Monteoru  

Pensiunea Madalin Sarata Monteoru  

  

7. Propuneri de modernizare a statiunii balneoclimaterice

      Îmbunatatirea accesului la site-urile industriale turistice si montane prin îmbunatatirea infrastructurii de drumuri si transport

7

Page 8: mfa modificat

      Dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor (alimentare si tratare, apa, deseuri solide, alimentarea cu gaze naturale si energie electrica) si a structurilor energetice (ratele de transport si capacitati de productie a energiei elecrice si termice)

      O reclama turistica bine dirijata si sustinuta care sa aiba drept efect cresterea vizibilitatii regiunii prin dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice

      Cresterea locurilor de cazare si îmbunatatirea conditiilor acestora

      Aparitia mai multor parcuri în împrejurimile statiunilor

      Crearea unor baze de agrement pentru tineret

      Cresterea nivelului de siguranta în statiune

      Crearea unor baze sportive

      Organizarea de excursii pe trasee turistice din împrejurimea statiunilor turistice balneare

      Dotarea cu aparatura medicala moderna

      Mai multe sali de gimnastica medicala

      Reabilitarea actualelor clinici si baze de tratament

      Angajarea unui numar mai mare de personal de specialitate

8. Proiecte de dezvoltare turistica a statiunii Sarata Monteoru

Sarata Monteoru ramane o destinatie turistica deosebita. Statiunea va fi promovata de Ministerul Turismului

Revista presei (Jurnalul de Buzau): Chiar daca nu se afla in cea mai buna stare de functionare, Sarata Monteoru ramane o destinatie europeana care atrage turisti. Recent, statiunea s-a clasat pe cel de-al treilea loc la etapa nationala a concursului EDEN

8

Page 9: mfa modificat

(European Destinations of Excellence – Destinatii Europene de Excelenta), la o diferenta de numai 0,5 puncte procentuale fata de ocupantul locului intai. Editia din acest an a concursului a vizat turismul acvatic, iar participante au fost statiunile din tara care ofera turistilor acces la surse importante de apa (lacuri, rauri, zone de coasta, izvoare de apa minerala). Statiunea Sarata Monteoru a ocupat locul al treilea, dupa Geoagiu-Bai si Techirghiol. Proiectul EDEN a fost lansat in urma cu patru ani de Unitatea de Turism a Directoratului General pentru Intreprinderi si Industrie din cadrul Comisiei Europene si are ca obiective durabilitatea, decongestionarea destinatiilor clasice, combaterea sezonalitatii, redirectionarea fluxurilor de turisti catre destinatii nontraditionale si crearea de retele intre operatorii din sectorul turistic. Din 2008 si pana in prezent, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Sarata Monteoru a demarat o serie de programe pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii si obiectivelor turistice din statiune. S-au facut lucrari la iluminatul public si peisagistic, s-au amenajat spatii verzi si locuri de joaca pentru copii. In acelasi timp, s-a investit in marcarea traseelor turistice din zona cu panouri de informare turistica bilingve si se are in vedere crearea unei bune infrastructuri prin modernizarea trotuarelor si aleilor de acces. Programul va continua cu reabilitarea albiei raului ce traverseaza statiunea, modernizarea drumurilor de acces si infiintarea unui centru balneoclimateric.

Primaria Merei si ANTREC Romania a organizat prima editie a Zilelor Statiunii Sarata Monteoru, manifestare care  a avut menirea de a readuce in topuri statiunea de pe dealul Istrita, asa cum se intampla pe vremuri cand localitatea buzoiana se bucura de o faima de invidiat atat printre cetatenii judetului cat si printre romanii din toate colturile tarii.

Programul de reabilitare a staţiunii Sărata Monteoru pe 2010 a beneficiat de un buget de 300.000 de lei, alocat de Consiliul Judeţean Buzău. La începutul anului, Asociaţia a pus în funcţiune un punct de informare pentru turişti, amplasat la intrare în localitate. „A fost deschis între 1 mai şi 15 octombrie, sute de turişti fiind îndrumaţi cu ajutorul unor broşuri, hărţi sau informaţii despre punctele de atracţie din tot judeţul”, a precizat Constantin Musceleanu.

Gabi Szabo, la prima editie a Crosului pensiunilor de la Monteoru

Foarte multi sportivi din Buzau, dar si din alte orase, aleg sa efectueze cantonamentele in Statiunea Sarata Monteoru. Asta, deoarece conditiile de pregatire, cazare si masa sunt foarte bune, adica un climat adecvat. Pentru ca miscarea fie in aer liber, fie in sala inseamna in primul rand sanatate, Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (Filiala Buzau), impreuna cu Asociatia Judeteana de Atletism s-au gandit sa organizeze un eveniment deosebit.

9

Page 10: mfa modificat

9. Transporturi

La începuturi, staţiunea a profitat de proximitatea căii ferate Bucureşti-Buzău-Galaţi, construită în 1870, înaintea staţiunii. Grigore Monteoru a finanţat construcţia gării Monteoru, pentru a facilita transportul petrolului extras la mină şi din sonde. Astăzi, halta Băile Sărata Monteoru este prima haltă după Buzău către Ploieşti, dar ea se află, însă, la 8 km depărtare de staţiune, pe teritoriul comunei învecinate Stâlpu şi deserveşte în principal localitatea de reşedinţă a acestei comune, localitate aflată mult mai aproape de ea.

Sărata-Monteoru este legată de Merei, reşedinţa comunei, de un drum judeţean, unde se intersectează cu alte drumuri judeţene care duc spre Pietroasele sau spre DN10 la Verneşti, sau spre DN1B la Popasul Merei, ambele drumuri naţionale care duc la Buzău.

10. Atractiile trustice din judetul Buzau

Vulcanii Noroiosi de la Berca

    Rezervatie naturalã de tip geologic pe cca. 30 ha.,Vulcanii noroiosi sunt localizati în Subcarpatii de Curburã , în localitatea Berca, jud. Buzãu, fiind formati datoritã eruptiilor de gaze din pamînt, care antreneza spre suprafata nãmol si apã. Cunoscuti în zona sub denumirea de pâcle, vulcanii noroiosi au aceiasi structurã ca si vulcanii adevarati, în interiorul lor producându-se procese similare. Altfel spus avem de-a face cu niste vulcani in miniaturã la care conurile nu depãsesc 5- 6m înaltime, iar adâncimea de la care este aruncatã spre suprafata "lava" este mult mai mica. In final acelasi rezultat , adica o suprafatã în mare parte aridã dar in celasi timp spectaculoasã.

10

Page 11: mfa modificat

Biserica dintr-o Piatra

Vizibila din departare, biserica faurita cu totul si cu totul din piatra de Naeni, ii are drept ctitori pe intreprinzatorii care au exploatat cariera din localitate.”Biserica dintr-o piatra”, avand hramul "Duminica Floriilor" a fost inceputa de primul investitor de aici, Manole Gabriel, pentru ca apoi sa fie preluata si terminata de Florin Jean Utica, din Bucuresti, cel care a si finantat intreaga lucrare.

Pictura bisericii este realizata in maniera bizantina, respectand erminia lui Dionisie din Furna, calugar grec.

Catapeteasma este sculptata in piatra de Naeni, lucru foarte rar in Ortodoxia europeana.Strana este de asemenea dantelata in piatra, in aceeasi maniera, emanand un aer de puritate si durabilitate peste veacuri.

Tabara de sculptura in piatra

In anul 1985 se inchidea la Magura tabara de sculptura in aer liber. In anul urmator, ideea unei noi tabere a fost preluata si continuata de Gabriel Manole, un entuziast profesor din Slobozia. Locul ales: un foarte pitoresc varf de deal din Naeni, denumit Tigoarea. Aici, sub indrumarea mesterului Manole, copii talentati din Slobozia, Naeni si Chisinau aveau sa-si incerce fortele cu calcarul extras dintr-o cariera din apropiere, vara de vara, pana in anul 1988, cand si aceasta tabara a fost inchisa. In 2009, la initiativa primarului Marian Apostol, tabara s-a redeschis. Un grup de elevi ai Liceului de Arta din Buzau, indrumat de profesorii Ciprian Dominoski si Ana Panaitescu a realizat aici, dintr-o gresie galbena recent descoperita, un complex numit Dacologie. De remarcat varsta frageda a artistilor care s-au exprimat aici: pana in 14 ani. Dealul pe care se afla tabara are un nume parca predestinat: Tigoarea = loc sacru (greaca veche). Tabara este situata intr-un punct cu o belvedere de invidiat. Spre nord pot fi admirate crestele muntilor Carpati, iar spre sud se vede ca in palma Baraganul.

11

Page 12: mfa modificat

Chilia lui Ambrosie

Locuinta rupestra de pe Piatra Soimului, astazi un superb monument istoric, a fost locul ales de monahul Ambrosie de la Manastirea Ciolanu pentru a trai in sihastrie dupa intoarcerea sa de la Sf. Munte Athos. Pustnicul a locuit aici aproximativ 50 de ani, pana prin 1970. Localnicii din Naeni trecuti de varsta de 50 de ani inca si-l amintesc si povestesc despre el.

Grotele preistorice

Grotele preistorice sunt amplasate strategic, pe muchea de sus a dealului Colarea, intr-un loc greu de atins de catre inamici si salbaticiuni. Au fost sapate in piatra acum 4.000 – 5.000 ani si folosite drept adapost. Intr-una dintre ele au fost descoperite o vatra, inscriptii rupestre, dar si arme si unelte preistorice.

12

Page 13: mfa modificat

Colectia muzeala de chihlimbar

Interesul suscitat de existenţa unor zăcăminte de chihlimbar în zonă, preocupările locuitorilor pentru exploatarea şi prelucrarea acestui mineral au determinat organizarea Colecţiei muzeale Colţi, inaugurată la 14 iunie 1980.

Iniţiativa constituirii acestei colecţii datează din 1973, când se începe şi construcţia unei clădiri în stilul arhitectonic specific zonei, se întocmeşte un studiu referitor la exploatarea şi prelucrarea chihlimbarului şi se demarează acţiunea de colecţionare a unor pepite, instrumente şi unelte folosite de localnici, dar şi documente referitoare la istoria zonei şi a satului Colţi.

Supranumită şi Muzeul chihlimbarului, unică în ţară prin varietatea şi dimensiunile exponatelor de chihlimbar, colecţia, inaugurată odată cu reluarea serbării folclorice Floare de Colţi şi reorganizată în 1983, 1990 şi 2000, valorifică şi exponate arheologice şi documente ce relevă momente din istoria acestei străvechi aşezări.

Predomină documente, fotografii, unelte (strung din lemn, ciocane, lămpaşe, târnăcop), pepite de chihlimbar de diferite dimensiuni, bijuterii (inele, cercei, medalioane, broşe, şiraguri de mărgele, ţigarete) care ilustrează activitatea de prospectare, exploatare şi prelucrare a ambrei.

În patru încăperi şi în pridvorul de la etajul clădirii sunt expuse obiecte de etnografie şi artă populară ce reconstituie realitatea locuinţei, modul de viaţă şi ocupaţiile tradiţionale ale căutătorilor şi prelucrătorilor de ambră – creşterea animalelor, agricultura, pomicultura, munca la pădure.

Lacul Vulturilor

-Pe partea estica a versantului Mãlâia la altitudinea de 1420 m., în Muntii Siriu se gãseste Lacul Vulturilor sau Lacul fãrã Fund. Un lac, douã nume, douã legende: - Lacul Vulturilor -deoarece aici conform legendei, preluata de Alexandru Vlahuta în România pitoreascã: "aici vin vulturii, primãvara, de beau apã ca sã întinereascã, aici îsi

13

Page 14: mfa modificat

învatã puii sa zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufasii regi ai înãltimilor."

- Lacul fãrã Fund -pentru cã, spune legenda, un cioban si-a lãsat turma de mioare, a aruncat bâta în apa lacului si a plecat. Dupã un an de peregrinãri îsi regãseste bâta în apele Dunãrii si mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale se reîntoarce acasã.

Barajul Siriu

Reprezentativ ptr.localitate: Barajul Siriu înãltime 122 m., lungime coronament 570 m., construit intre masivul Siriu si masivul Podu Calului din roca, steril si miez din argila, acesta a dus la formarea unui lac cu lungimea de 11.5 km., si un volum de 155 milioane mc. apã.Construirea barajului a implicat schimbarea rutei drumului national DN 10 pe linia de contur a lacului Siriu, cu aceastã ocazie construindu-se mai multe viaducte.Viaductul Giurca are o lungime de 276 m.,cu piloni de 46 m. înaltime (foto stg.), iar viaductul Stânca Tehãrãu, strãpunge stânca versantului cu acelasi nume dând senzatia unui pod suspendat.

Siriu - Viaductul Stânca Tehãrãu

     Tocmai scãpate din strâmtoarea Cheilor Buzãului, apele râului sunt obligate la câteva clipe de relaxare, numai atât cât în oglinda lacului de acumulare sã se reflecte ceva din mãretia Vf. Siriu, ca apoi sã urmeze cursul fãurit de oameni prin mãruntaiele muntelui si sã-si consume potentialul învârtind rotorul turbinei centralei electrice Podu Negru.     

14

Page 15: mfa modificat

Colectia de Etnografie si Arta Populara Casa Vergu - Manaila

Monumentul de arhitectura casa Vergu-Manaila din secolul al XVIII-lea gazduieste colectia de etnografie. Structura tematica a expozitiei permanente prezinta ocupatiile fundamentale (agricultura si cresterea animalelor), ocupatii secundare (viticultura, sericicultura, pescuit, vanatoare), ocupatiile casnice (alimentatie, prelucrarea fibrelor textile, confectionarea imbracamintei), precum si mestesugurile populare traditionale (finisarea tesaturilor, olarit, prelucrarea lemnului, pietrarit).

Spatiul expozitional mai cuprinde o incapere in care se reconstituie interiorul unei case mari (casa curata), din zona Bisoca si doua sali in care se prezinta portul popular, atat structural (croi, ornamentica, cromatica, pe tipuri categoriale), cat si costumul barbatesc si femeiesc specifice subzonelor etnografice ale Buzaului.

Focul Viu

Pe valea Slanicului, monument al naturii nu departe de comuna Lopatari, la trei kilometri, unde se poate vedea o flacara de pana la 1 m inaltandu-se in bataia vantului, un fenomen natural datorat emanatiei continue de gaze din pamant

CasaMemoriala - Vasile Voiculescu

Casa Memoriala Vasile Voiculescu are in colectia sa documente facsimile de scrisori, fotografiile, carti, icoanele pe lemn si pe sticla, mobilierul reconstituie atmosfera si etape ale vietii si creatiei scriitorului Vasile Voiculescu (1884 - 1963).Inaugurarea casei memoriale a avut loc in octombrie 1987.

Tezaurul "Closca cu puii de aur"

"Closca cu puii de aur" - Tezaurul de la Pietroasele, datat sec.IV dHr. a fost descoperit in 1837, in timp ce se extragea piatra pentru constructia Seminarului Teologic si a podului peste apa Calnaului. Tezaurul cuprindea initial 22 de piese, cu o greutate de 27Kg, din

15

Page 16: mfa modificat

care s-au recuperat 12 piese in greutate de aproximativ 18Kg. A fost vedeta Expozitiei Universale de la Paris din 1867. A fost expusa si la Londra - 1868, Viena - 1872 ...

Lacul Meledic

Unic in lume, lacul Meledic, are apa dulce in ciuda faptului ca este asezat pe un masiv de sare. In subteranul acestuia se afla Pestera Sase Iezi, cea mai lunga pestera de sare din lume (1337 m). Tot aici exista pestera cu trei intrari, a doua din lume ca raritate, si o salba de alte 23 de pesteri mai mici.

Monumentul eroilor de la Manzalesti

Este situat pe partea dreapta in Manzalesti. Monumentul a fost ridicat la 9 mai 2002 in cinstea eroilor din 1877-1878 dupa proiectul ing. Cornelia Constantin la initiativa prof. Cristea Dumitru. Finantarea monumentului a fost facuta de 15 sponsori.

Cascada de la Chiojdu

Situata in comuna Chiojdu, cascada are un pitoresc aparte.

Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Sarata Monteoru

Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Sarata Monteoru a fost ridicata prin straduintele lui Grigore C. Monteoru in 1876. Avariata grav dupa cutremurele din 1940 si 1977, a fost necesara eliminarea turlelor mici si executarea unor importante lucrari de consolidare, prin osteneala preotului paroh Florin Boscan. Catapeteasma, artistic lucrata in lemn de tei, pastreaza sungura pictura executata de Constantin Dumitrescu in 1876. La 28 Aprilie 2002 biserica a fost resfintita de catre Preasfintitul Parinte Epifanie, Episcopul Buzaului si Vrancei. In medalion, constructia originala din 1876, cu trei turle (imagine din 1940).

Cascada Casoca (Pruncea)

Situata in Masivul Podul Calului de pe cursul Raului Casoca, cascada are o cadere de 17m. In stanga este ascunzatoarea haiducului Gheorghelas, fost pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu, "stapan" al acestor locuri intre 1821-1827.

Fantana lui Mihai Viteazul

Grup statuar pe Valea Buzaului ridicat de sculptorul Gheorghe Coman, monumentul simbolizeaza trecerea lui Mihai Viteazu la 14 octombrie 1599 in Transilvania.

16

Page 17: mfa modificat

CONCLUZII:

            Dezvoltarea turismului balnear constituie conditia esentiala spre bunastare si mai buna calitate a vietii. Ţara noastra dispune de multe bogatii naturale, dar care nu sunt puse în valoare atât cât ar trebui pentru a da valoare acestei tari.

În viitor se va impune un turism al ragazului, al ordinii si loisirului, care prin amenajarile realizate vor fi un izvor de regenerare pentru anul tracasat de agresivitatile vietii urbane (aglomerare, zgomot,etc.) precum si de ritmurile unei activitati intensive.

În viitor turismul balnear va înflorii din nou daca se va investi si oamenii vor alege un loc pentru vacanta si pentru relaxare în acelasi timp unde poate face tratament pentru aproape orice fel de boala.

Cu pasiune si dragoste fata de aceste locuri unice si cu ajutorul din partea celor abilitati se poate demara proiecte îndraznete si folositoare tuturor.

Turismul balnear trebuie revigorat, el trebuie sa corespunda standardelor internationale, el constituind o bogatie naturala nevalorificata corespunzator, un factor ce poate contribui la redresarea balantei comerciale.

O orientare prea puternica catre partea comerciala a dezvoltarii turismului balnear în detrimentul celei ecologice va duce cu siguranta în timp la o degradare a zonei, diminuându-i si valoarea comerciala.

Dezvoltarea turismului are ca premisa fundamentala protejarea si conservarea potentialului turistic, prevenirea degradarii lui, acesta constituind problema de maxima importanta si actualitate, ce trebuie sa faca parte integranta si inseparabila din politica generala de dezvoltare a turismului.

Aplicarea consecventa a unei politici de protectie a potentialului turistic este urgenta si necesara pentru ca, în mod continuu, apar noi si serioase deteriorari ale resurselor turistice, unele deja produse, nemaiputându-se remedia, dar de cele mai multe ori, îsi dovedese utilitatea si eficienta în timp,beneficiarii lor fiind generatiile viitoare.

17

Page 18: mfa modificat

Bibliografie:

http://www.turistinfo.ro/sarata_monteoru/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-sarata_monteoru.html

http://primarianaeni.ro/turism-si-cultura/9-tabara-de-sculptura.html

http://primarianaeni.ro/turism-si-cultura.html

http://muzeubuzau.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rata-Monteoru,_Buz%C4%83u

http://www.monteoru.ro/index.php/sarata-monteoru-descriere

http://www.ziare.com/buzau/articole/sarata+monteoru+turism+buzau

http://revistatur.ro/design/page.php?name=obiective

18