r. '~'-,".

-

l

I

I

I

i

MINISTERUL LucRARILORPUBLICE SI AMENAJARII

TERITORIULUI

OFICIUL NATIONAL DECADASTRU, GEODE~

SI CARTOGRAFIE

"

,

(\;'.,

, METODOLOGIE, PRIVIND EXECUTAREA LucRARILOR

DE INTRODUCERE A CADASTRULUIIMOBILIAR ÎN" LOCALITATI

..

1997

3

-", -,.-.-.-- ,-,.."."..-

~,

it,,,;i,.

t

~~t'

I~

Iit~,G:.

fJ';~f",

~,

,'",""-,,,

MONITORUL OFICiAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, nr. 110

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIAL!TATE ALEADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MIl-<1STERULLUcRARIUJR PUBWC~ SI. OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU,AMIJ:NAJARII TE,RITORIULUI . GBODEZIESI CARTOGRAFIE

Nr. 9OINI2lunio 1997 . Nr. 91l.CP/2 'Iunio ~997 ..ORDIN " .t. "

pentru aprobarea Metodologiei privind czecutahin';jucrArilor de ,.introducere a c:uiaatr.J1ui imobi!iar In: localitati ",L. :

MiniBtro1lucrari1orpubJice.fiamcnajariit.'ritoriululfi presedinte!e'OficiuluiNationalde Ciulutru,Geode~e si C:uwgrafie. ' .',; 1,," j

,,\~d In vedere: ' .. . ";

- prevederile an. 4, 5, 6 .i 70 din Lei",a cadastruIui .i a pubilcitlltii' imobiliare nr. 7/1996;- Hotl!n!.r.!4Guvernului nr. 456/1994 pri\~nd organizarea si functiona<;;'..Mlnlstero1,d Lucrarilor

-.. . PubJicesi AmenajlrtiTeritoriului.repubJicata; " , " ~,- Hotarârea Guvernului nr. 103811996privind org4Jlizarea .i functionai'ea' Oficiului National deCadastn~ Geode~e fi Cartografie,

e,uit urmatoro1 ordin:Art. 1. - Se aprobA Metodologia privind execu.

ta",. l>=arilor de introducere a cadaatru!ui !mobiHarIn loeaJitati. '

An. 2. - Metodologia este obligatorio pentrua:ltorito.;ile ei Inatltutii1e pubJice centrale fi ioc:lleprnc>:m .i pentru persoanele fi~ce si juridiro c:.11'eorgo.nlze..za. si executA lucrAri pentru cadastn:l imo.['iJi31' In 10::alitAti. .

p. Ministro1 lucrArilor pubiicesi amenajarli teritoriului,

Ioan LucAceIoecretar de stat

,-Art. 3. -Prezentul ordin se va pubJicaIn Monl.

toro1 Oficial al Ro~il!i si va intra In vigoare ladata pubJicaril lui..

Metod6Jlogiase publicAIn Buletinul Constructiilor,editat de cAtre INCERC, sos. Pantelimon nr. 266,.ectorul 2, Bucul'<lsti. .

Pre.edintele Oficiului National d. Cadastru,Geodezi.. ei Cartografie,

Marian Rotaru

MLI\1b"TERUL LUcRARIUJR PUBL:CE SIAMENAJARII TERITORIULUI'

Nr. 911N12 iunie J997

OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU,GEODEZIE SI CARTOGRAFIE

Nr. 912.CP/2,iunie 1997ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind 6%8CUtarealucrarilor deintroducere a cadaatrolui retelelor. edilitare In loc:elitAti.

MiniBtro1lucrArilor pubJicesi amenajArii teritoriului .1 presedintele Oficiului National de,Cadastl'u,Geodezie S; Cartografie. '

a,,1nd In vedere:- preY1!derilean. 4, 5, 6 si 70 din Legeo. cadastrulul si a publicitAtii Imobiliare nr. "7/1996;- HotArarea Guvernului nr. 456/1994 privind organi...rea .i functionarea Ministero1ui LucrArilor

i'ublice .i Amenajaii Teritoriului" republicata; .- Hotarârea Guvernului nr. '103811996 privind organizarea .i functionarea Oficiului NationaJ deCadaaVu, Geodezle fi Cartografie.

, emit urmAtorul onlin:An. 1. - Se aprobll Metodologia privind execu.

tarea lucrarilor de introducere a cadastro1ui retelelorerlilital'<l In localltAtl;

Art. 2. - Metodologia este obligatorie pentruautoritatilc si institutiile publice centrale si localeprecum 'si pentru persoaneIe fizice si juridlce careorganizeazA .i executA lucrari pentru cadaetrul.retelelor edilitare In localltAti.

p. Ministro1 lucrl!rlIor publiceS; amenajarli teritoriului,

1oan LacIeeI,secretar de stat

Art. 3. - Prezentul ordin se va publica In Moni.torul Oficial aJ RomAniei si va Intra In vigoare ladata publicArii lui.

. Metodologia ae publica In Buletinul Constructiilor,editat de cAtre INCERC, soa. Pantelimon nr. 266,aectoro1 2, Bucuresti.

Presedintele Oficiului National de Cadastru,Geodezie si Cartografie,

Marin Rotaru

'~

2

,,-,' ,

~,~~,

CUPRINS

Cap. 1 Generalitati " 51.1. Cadrul legal A ~ 5

Ll.l. Cadastrul general : :... 5Ll.2. Cadastru.l imobiJiar 5

L2. --Scopul lucrarilor de cadastru imobiIiar 7I,3. Corclarea lucrarilor cadastrului imobiliar cu cele ale cadastl'ului

general si ale celorlalte cadastre de specialitate 8 .I,4. Definirea: cllntinutului de informatii specifice cad astrului imobiJiar 8

1.4.1. ,Definitii ~ 8,

1.4.2. Date si informatii specificecadastruluiimobiliar 12Documentare aaupra lucrarilor ,i materialeloreD8tente 1n "una """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""'"...15F.ecunolLliterea terenului ~ 17Proiectarea lucrarilor de cadastru imobiliar 19Delimitarea intravilanului localitatilor """""""""""""""""""""""""" 23Lucrari tapografice tII activitatea de cadastru imobiliar 25Reteaua planimetrica a localitatii 25VI.l.l. Triangulatia : 25

Proiectarea lucrarilor ; 25

Masurarea bazelor sau a laturilor de plecare intdang-.>Iatia ]ocaJitatilor 27Executarea observatiilor ; 27Calculul triangulatiei ~ : 29Determinarea aJtitudiniJor puncw]or de triangulatie 30

VI.l.2. Poligonometria 30Plantarea reperelor poligonometrice """""""""",' 33Masurarea. lungimiJor ; : 33Masurarea unghiurilor """""""""""""""""""""""""""""""""" 34Legarea retelei poligonometrice de reteaua de triangulatie 34

VI.2. Reteaua aJtimetrica a localitatii , 36Proiectul retelei de nivelment """"""""""""""""""""""""""""'" 37Executarea nivelmentului ' 37 '

Vl.3. Ridkarea detaliilor : 43VI.3.1. Reteaua de sprijin pentru ridicarea planimetrica 43VI.3.2. Reteaua de sprijin pentru ridicarea aJtimetrica .., 47VI.3.3. Masuratori topografice de detalii 49

Clip. VII Numerotaraa cadastrala ,i calculul suprafetelor. 51VILl. Numerotarea cadastlaJa 51VII.2. Calculul suprafetelor 53

Cap. VIII Registrele cadastrale .: 55Cap. IX Actualizarea lucrarilor 55

DU. Actualizarea lucrarilor de inventariere imobiliara 55IX.2. Actualizarea planurilor topografice si cadastraJe 57

Cap. X Verificaro)8, receptia ,i avizarea lucrarilor de '

cadastru imobiIiar 58Masuri de protectia muncii 60

; : 61

Cap. II

Cap. IIICap. IVCap.V.Cap. VI

VI.1.

Cap. XIANEXE

4

r I -

~

- . ...

METODOLOGIE PRIVIND EXECUTAREALucRARILOR DE INTRODUCERE'

A C-ADASTRULUI IMOBILIAR ÎN LOCALITATI

, Capitolul 1: GENERALITATI

LI. Cadrul legal

I

1.1.1. Cadastrul general1. În conformitate cu prevededle Legii nr. 7/1996 privind

cadastrul si publicitatea imobiliara, "Cadastrul general estesistemul unitar si obligatoriude evidentatehnica economicasijuridica prin care se realizeaza identificare~,;,- înregistrarea,reprezentarea pe harti si planuri cadastrflle a tuturor terenUrilor,precum si a c~lorlalte bunuri imobile de pe intreg'teritoriul tariiindiferent de destinatia lor si de proprietar". .

".~"Cadastrul,general se,.organizeaza la nivelul fiecarei unitatiadmini§,trativWtbfiale.:t"comuna. oras,;municipiu; judet,sj(cla

~:vel ul!'\întregit\:1ta~.

1.1.2. Cadastrul imobiHar2;;.\În:raco:nf9rmitatarcu;:art. A din Legea nr: 7/1996..privind..",

cadastrul;,:si';publicitatea :imobiliara:,:.'Ministerele,alte,institutii centrale .de stat. regiile autonome'

si.filte, persoan,e.juridice organizeaza cadastrul ,de specialitateîndomeniile.-.;;,imobiliar-edilitar, ...". În acest context Ministerului,Ljlcrarilor"Publi<:e."si Amenajarii Teritoriului îi revine evident,sarcina orgaI).~s.riLcadas~lui imobiliar-edilitar care este propriuobiectului s1Îu.desactivitate: .

. În acelasi articol din legea mentionata se mai precizeaza:"Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si

inventariere sistematica a .bunurilor imobile sub aspect tehnic

1.t,;~ii!.'~~i.~i~kÎ.~.f'r

itti'"~~;" .

f,!':(,.,(

W

~.~;f'f,i~

r.1:'

/,' r. f;1

'.l'(tlk!

5

kL:l"!'.

r

,

.!

.'!

si economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de OficiulNational de Cadastru, Geodezic si Cartografie si a datelor debaza din cadastrul general privind suprafata, categoria defolosinta si proprietarul", de unde rezulta ca lucrarile cadastrului'imobiliar contin elemente de. baza ale cadastrului general.

3. În art.1 din Legea nr. 7/199.6 se arata ca:'~tiiatile';;de.- ..baza",;:aleo..cadastrului geri'erai sunt parcela, .

~()Iistrt1.ctia", si .pz;oprietaru1h"~Prin Lbn'Cibil'fîn sensul Legii nr. 7/1996 se întelege pgg,cela~

d~~"tereri, cW~.Jl}~:;:J@E..j'j{ccinstructii. ~lIn art. 20 al legii mentionate se precizeaza:'pntil, sau,~ai)multeiÎndbil~alipite. &~pe teritoriul unei,

'localitat4~~inân..~ ~celuiasipt'pprietâr, ,formeaza c'drpuldeproprieta~,;'c~' se îns'crie' în 'cartea funciara" si într-uil paragraf

urmator se arata "M;~1n.~lte;corpuride proprietatede,pe teritoriula(:eleasi.\localitatii~paitinând unui proprietar; foITr!~a,)Pa.rtidasa: cadastrala ce. se înscrie. în aceiasi carte funciara'~

4. Conform art. 11 din Legea TIr. 7/1996, lucrarile tehnicede cadastru;'coÎlstau 'în:0.0.. marcarea pe teren, plin borne, a limitei intravilanului

localitatilor; .

- pentru terenurile ocupate de- constructii, curti, precum sipentru terenurile cu alte destinatii, situate în intravilan,se vor specifica pe baza datelor furnizate de cadastrul despecialitate, c~goriiledefoiosinta a terenurilor; încadrareaacestora pe'zone în cadrullOcalitatiij respeCtiv pe clase., decalitate;~ . .

- delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comu-nelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravi-lanelor 10calitatilor. Delimitarea se face potrivit legii, decatre comisia stabilita în acest scop numita prin ordinulprefectului. Din comisie vor face parte priml;lrul, secretarulconsiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru,geodezie si cartografie' si, dupa caz, delegatul directieigenerale de amenajarea teritoriului .si urbanism.--

6

-"

, .....

~

.. III. "

5. Conform art. 13 din Legea nr. 7/1996 "Actuali.zareacadastrelor de specialitate prevazute de aceasta lege se faceconform specificului fiecarui domeniu în parte".

6. Conform art. 14 din Legea nr. 7/1996, "Titularii cadastrelorde specialitate au obligatia de a furniza Ministerului Finantelorevidentele necesare impunerii contribuabililor".

1.2. 8""oo'p1ill~!lUcririlori.de;".cadas tru;i,imobiliarA Ii. -

7. c.o~ttrirea':.bazelor de date pentru' cadastrul imobiliarSiigestiurl~âtilocalitatllor.t .'

8.~;Q.ule~reaurîordate,si informatwpriViIld,act\lalizarea'date-Jortehnic~i\~,conori:ricesi juridicepreluate din cadastrul generalsi completarea-lor în ceea ce priveste: .

. - delimitarea conform Legii llr. 7/1996 a teritoriului ce urmeaza1. a fi cadastrat si marcarea limitei intravilan ului localitatilor;

- actualizarea sau întocm~nului topografic sau ca~care va constitui suportul de baza al lub-arilor de c..ar!::J"trl~;

- identificarea pro~rilor' deterenuri si ai corpurilor deCladiri; ,

- completarea datelor continute în "Fisa bunului imobil" (anexa2), cu: '- caracteristicile functionale ale cladirilor; ,

- existenta dotarilor edilitare' la nivel de parcela;- existenta dotarilor edilitare si tipul lor în interiorul

corpului de cladire;- alte solicitari ale beneficiarului care necesita lucrari de

teren sau înscrieri de date declarative,

9. CllJ~g~Î'ea ,tirior date si informatii de detaliu pJ;";~Xi:p.dcaracteristicile constructive ale cladirilor sir la cerere, elementesupliÎnentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, în *scopul"evaluarii pe criterii tehnice' a terenurilor ~si cladirilor,precum si furnizarea unor informatii necesare stabilirii pretuluiminim de concesionare al terenurilor în conformitate cu prevede.-rile legale~~'

1 .V

7

f,i,

ii,~:

t

'.,

.,

, .

,-,-""'_"'-;;;io!';~',;",,,,!

1.3. Corelarea lucrarilor cadastrului irilObiliar cu cele ale ca-dastrutui general si ale celorlalte cadastre de specialitate "

10. ,Datele si informatiile culese în lucarile de cadastruimobiliar au caracter tehnic, economic si juridic, si utilizeazaca elemente de baza datele cadastrului general privind parcela,constructia si proprietarul (respectiv suprafata, categoria defolosinta si proprietarul).

Se întelege ca datele si informatiile privind suprafata, categoriade folosinta si proprietarul unei parcele sunt cele existente încadastrul general de unde trebuie preluate si mentinute ca atare. '

11. Daca cu ocazia lucrarilor care se efectuaza pentrucadastrul imobiliar, se constata ca datele preluate din cadastrulgeneral referitoare la supraÎata, categorie de folosinta sauproprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunzândrealitatii din teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiuluijudetean de cadastru, geodezie si cartogTafie care va hotarîconform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitivecare se înregistreaza în cadastrul imobiliar sau vor corecta înmod corespunzator aceste date în cadastrul general.

În aceasta situatie, datele si informatiile obtinute în urma,lucrarilor de teren se vor înscrie în cadastrul imobiliar, însacu caracter nedifinitiv, asa cum prevede art. 61 din Legea nI'.7/199.6,'considerându-se pentru aceasta zona cadastrul generalnedlfutitivat.' .

12. Datele privind cadastrui imobiliar trebuie, sa reflecteshuatia fondului construit existent în limitele intravilanuluilocalitatii. ' ..

lA. Definirea continutului de informatii specifice cadastruluiimobiliar .

1.4.1. Definitii

13. Secto1111cadastral- reprezinta unitatea de suprafata limi-tata de elemente liniare stabile (sosele, strazi, ape,' ca~ale. cai8

!!!II ..

ferate etc.) în interiorul caruia se pot situa unul sau mai multeimobile.

14. Corpul de cladire - parte componenta a unei cladiri delimi-tata dupa. urmatoarale criterii (vezi si anexa 2):

1. sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatadesi materialele de constructie a peretilor exteriori;

2. intrarea separata în cladire;3. independenta fata de alte cladiri alaturate.În canformitate cu prevederile STAS 4908/79, se încadreaza,

trateaza si numeroteaza cu denumirea de "CORP", cladirile delocuit, dependintele (bucatarii, spaIatorii, garaje, depozite,ateliere, birouri, etc.), cu înaltimea la cornisa de minimum 2,30m,având fundatii, pereti de grosime normala, plansee, usi, ferestrede dimensiuni normale. pa:cdoscli, acoperisuri, etc.

15. Constructii anexa - sunt ceie realizate din caramida,paianta, chirpici, bârne sau alte materiale rezultate din recupe-rari, cu pereti subtiri, înaltimea. la cornisa si încapel; sub 2m,acoperis simplu (de regula din car:ton asfaltat), finisaje de slabacalitate, etc. i

,În categoria "Constructii anexe" se pot încadra:magazii, grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje impro-vizate, pivnite situate in curte, constructii din caramidacu sarpante din lemn si învelitoare din carton asfaltat;magazii, grajduri, garc.je clipereti din lemn sau scheletde rezistenta din lemn cu umplutura de pamânt;

-. soproane din scândura sau alte materiale;patule cu pereti din sipci sau din nuiele;marchizele din scânduri sau tabla (se asimileaza cu maga-ziile), etc.

16. Pentru evitarea confuziilor de interpretare în descriereacaracteristicilor constructive ale unei cladiri, se fac unele precizariprivind compartimentarile cladirilor, pe verticala:

Nivel (cat, palier) - este spatiul dintr-o cladire cuprins întredoua plansee' succesive. Se considera nivel: subsolul, parterul,mezaninul, fiecare etaj si mansarda.

-

9

~

..~~-""'>-"""""',0,.""",,;

I

Subsol - este nivelul care areper,te jumatate din înaltimealibera a încaperilor, sub nivelul ten~nuJui. Înaltimea subsoluluide la pardoseala pâna la elementele proeminente ale tavanului(grinzi, conducte), este de minimum 1.80 m. Subsolul poate filocuibil, amenajat cu instalatii (centrale termice) compartimE:ntatîn boxe, subsol tehnic, spaIatorii, ateliere, etc.

Demisol- este nivelul care are cel mult jumatate din înaltimealibera a încaperilor sub nivelul terenului. Înaltimea demisoluluide la pardoseala pâna la elementele proeminente ale tavanului(conducte, grinzi), este de minimum 1,86 m. De obicei subSolulsi demisolul se gaseS'C sub întreaga cladire sau sub cea maimare parte a cladirii.

Parter - este nivelul ~l carui plallseu inferior se gaseste lanivelul solului, sau cu. putin dec,supra acestuia (0,8 - 1,0 m);uneori parterul este situat la înalt.ime mai mare fata' de sol(1,5 -1,8 m).

Etaj. este oriCG nivel având în general aceeasi distributieîn plan, cupi'ins Î!Jtre parter si mansarda, pod sau terasa, cuinaltimea libera de minimum J.8 ID. '

Mezanin - este nivelul intercalat Între parter si primul etaj,care se deosebeste de celelalte etaje fie prin înaltime~ liberamai mica, fie pi;n lipsa balcoanelor sau a altor iesinduri, Ol;prin destinat,ie (spatiu accesoriu pentru magazinele de la p~rter,

. depozite de marfuri, ateliere, birouri, etc. Mezaninul se consideraetaj.

Mansarda - este nivelul. construit în gabaritul acoperisului(sub învelitoarea acestuiaJ. Mansarda primeste lumina prin golurinumite lucarne. Are o parte din plafon orizontal, iar alta înclinata,urmând panta acoperisului. S~rveste pentru locuit (camere de

serviciu), ca dependinta, sati pentru exercitflrea unorA activitatide lunga durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc.). In ge'neralînaltimea libera este mai mica, dar nu sub i,80 .m.

Pivnita (beciul) - este construita din una sau. mai multeîncaperi situate sub CGta zero a cladirii (pardoseala parterului),destinata .pastral"ii unor materiale (lemn, carbuni, etc.),. sau aunor produse alimentare. De obicei, pivnita nu este construita

10

sub toata întinderea cladirii, are pamânt pe jos si intrare dincurte, sau prin deschi<;leri improvizate (chepenguri).

17. Starea tehnica de întretinere a unei constructii poatefi: foarte buna, buna, mediocra (satisfacatoare), rea, insalubra,ruina (a se vedea anexa 3 pct. 7).

Criteriile pentru aprecierea starii tehnice a unei cladiri sunt:Stare foarte buna - pentru cladirile realizate cu materiale

durabile (ca~amida, beton armat, sau metal) realizate în ultimii20 ani, cu finisaje' si instalatii complete; nu necesita reparatiicurente sau capitale la principalele elemente constructive.

Stare buna ~ pentru cladirile realizate din materiale dura-bile, cu planseu din beton armat sau lemn, finisaje si instalatiicomplete, fara deteriorari ale structurii, necesitând unele lucraride îmbunatatire curenta în proportie de 10% (din valoarea aces-teia). În aceasta categorie se pot încadra unele cladiri cu planseudin beton armat cu o vechime cuprinsa î:o.tr~20c50 ani, precum...

si cele cu planseu din lemn indiferent de vechime.Stare mediocra (satisfacatoare) - pentru cladirile realizate din

materiale dura bile , cu instalatii incomplete, care prezinta înce-puturi de deteriorari la structur2. s~ finisaje, cu v,echime deexploatare de peste 50 ani, precum si celelalte cladiri cu finisajeîngrijite, instalatii partiale, cu aspect bun, din paianta, sau cuplansee din lemn si vechime mai mare de 20 ani. Constructianecesita lucrari de întretinere, reparatii curente si reparatiicapitale la elementele constructive în proportie de 10-30% (dinvaloarea acesteia).

Stare rea - pentru cladiri realizate din materiale durabilesau nu, având deteriorari importante la structura si finisaje,fundatii si ziduri fisurate sau crapate, înclinate, tencuieli desprin-se, plansee crapate sau încovoiate. Constructia necesita lucraride reparatii curente si reparatii capitale în proportie de 30-50% (din valoarea acesteia).

Stare insalubra - pentru cladirile care nu mai corespund

folosintei ca urmare a degradarilor si care prezinta pericol pentruviata si sanatatea celor care o folosesc.

11

:?F~:'v

;'.

i:~.;,,'.f'.'l

- ,,- .,...".., ",'c,'di"ili."';';';:,~.~'iii

,

Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradareimpune demolarea lor. .

18. Anul construirii se stabileste prin una din urmatoarelecai: autorizatia de construire, actul de proprietate, certificat dela circumscriptia financiara cu anul impunerii, marturia scrisaa proprietarului, marturii verbale ale chiriasilor si vecinilor.

Anul construirii se socoteste de la data când cladirea arerealizate fundatia, peretii si acoperisul.

Pentru corpurile de cladire in care anumite încaperi au fostrealizate la date diferite, se va mentiona anul construirii si stareaacestora pe portiuni sal'. încaperi.

19. Structura de rezistenta se stabileste prin indici de cartare(a se vedea anexa 3 pct.l) astfel: .

A. pentru cladirile de zidarie durabila, structura de rezistentadin beton armat sau me-ealica, si plansee din beton armat;

B. pentru cladirile din zidarie portanta, fara structura derezistenta si plansee din beton armat, sau lemn;

C. pentru cladiri din lemn, având fundatie din beton saupiatra; .

D. {2entru cladirile din paianta, pamânt sau din chirpici.Constructiile anexe, stabile, din interiorul parcelei, izolate

:;au alipite cladirilor de lotuit, care nu pot servi drept locuinta,se indica astfel:

ro- pentru magazie din caramida, paianta sau tabla, cu fun-datie din b~ton;. .

gj- pentru garaj din zidarie sau tabla cu fundatie din beton;gr- pentru grajd din zidarie;w- pentru latrine din zidarie..

1.4.2. Date si informat:ii specifice cadastrului imobiliar

20. Documentul de baza "Fisa bunului imobil" (Anexa 2),se va realiza prin culegerea datelor si informatiilor specificecadastrului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrulgeneral, respectând codificarea si precizarea ca datele constructivedespre corpul de cladire se refera la: .

12

i- identificarea corpului de cladire;'

,i identificarea proprietaruluildetinatorului corpului de cladire;

1, - suprafata construita si suprafata construita desfasurata;, - informatii privind echiparea edilitara;- date constructive despre cladiri si anexe, (vezi si Anexa 2):

- Destinatie -destinatia initiala a imobilului se consemneazanumai daca difera de folosinta actuala predominanta, si dacapoate fi cunoscuta.

- Folosint~ - folosinta actuala predominanta se stabilesteestimativ, în functie de ponderea în suprafata desfasurata acorpului de cladire a fiecarui tip de folosinta (la suprafete egalese opteaza pentru una din folosinte - de obicei cea superioaracalitativ), la data cartarii.

. - Numar de nivele - numarul de nivele (regimul de înaltime)se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele, si se noteazacu cifre (cu exceptia subsol ului), scrise ca exponent al indiceluide cartare (în toate cazurile simbolurile A, B, €"si D reprezintaimplicit parterul). Pe teren nivelele se determina si se delimiteazaprin masuratori pe exteriorul sauinteri6rul cladirilor, a conturu-rilor partiale rezultate din retragerile fata de proiectia orizontalaa parterului. ExempJu: o cladire de categoria A cu 5 :p.ivele vafi notata A4.

- Numar de subsoluri - numarul de subsoluri se consemneazadaca nu au destinatie tehnica (dotari cu instalatii care deservesccladirea), si daca sunt locuibile. Se delimiteaza pe plan prinmasuratori si se noteaza cu litera "s" înscrisa ca indice al indiceluide cartare. Daca cladirea dispune de doua sau mai multe subso-luri, ele se vor evidentia prin indicii 2s sau ns. Se face preciza-rea ca demisolul se asimileaza ca subsol. Exem plu: Anns'

- Structura - structura de rezistenta se va indica conformAnexa 3. .

- Fundatia - fundatia se consemneaza în toate cazurile dupacum urmeaza: beton (B), piloti (P), radier (R), lemn (L), (a sevedea si Anexa 3).

- Peretii - peretii constructiei se vor indica în fisa bunuluiimobil astfel: cadre beton armat (CP), diafragma mixta (D), lemn

13

~tr,tN,['~}

tk

tli

I~

,.t[

r...

~'ft't'f:

t

.~i:~,.r.f

f

-"""""",,,..'.i1.l,;i,"'ij::'"-,""",,

(L), paianta si chirpici (P), panouri mari (PM), zidarie portanta(ZP), altele (A), (a se vedea si Anexa 3). .

- Acoperisul - învelitoarea/acoperisul poate fi din: azbociment(AZ), bituminoase (B), olane (OL), sita (05),sindrila (SD), tigla(T), tabla (TB), altele (A) (a se vedea Anexa 3).

- Încalzirea - tipul de încalzire se consemneaza pentru fiecarecorp de cladire în funct.ie de combustibilul, sau .sursa folosita:Iemne,' gaze, termoficare, pacura, energie electrica si se noteazaconf. Anexei 3. .

- Dotari edilitare - tipurile de dotari se conse.mneaza de aseme-nea pentru fiecare corp de cladire: apa, canalizare, energie elec-trica, gaze, telefon (conf. Anexei 3). .

- Stqrea constructiei - starea constructiei va fi notata conformart. 17 (a se vedea si A..11exa3).

- Anul construirii - anul construirii va fi stabilit conform art.18.- Tipul de proprietate - se stabileste în raport cu titularul

dreptului de proprietate, pe baza documentului/înscrisului pecare acesta îl poseda, pentru fiecare corp de cladire în parte.Datele cu privire la propriefari se refera la:

- categoria proprietatii;- modul de detinere;- numele proprietarului;- adresa;

- codul persoanei, extras din actele de identitate (daca existaconsemnat), sau codul o5IRUEo5,pentru persoane juridice;- cota parte indiviza, etc.

- Modul se administrare - se noteaza conform celor prevazuteîn Anexa 3 pct. 9.

- Tip capacitate - capacitatea se defmeste în functie de categoriaîn care se încadreaza cladirile si se va stabili prin preluareade informatii din teren (astfel pentru categoria "locuinte". seidentifica numa;ul apartamentelor cu una sau ~ai multe cameresi se preia numarul de familii si de persoane cu domiciliul stabil,pentru fiecare corp de cladire); pentru alte categorii de dotari,capacitatea se caracterizeaza prin numar de locuri (camine, crese,

- cinematografe, teatre, gradinite, hoteluri, stadioane, etc.), numar

14

de paturi (la spitale), etc. (vezi si Anexa -4).- Numar de familii/Numar de persoane - se refera de familii

cu domiciliul stabil si de persoane care locuiesc în corpul de cladire.- Zone protejate - sunt codificate .în Anexa 5.- Zona seismica - incadrarea se face pe sase zone A, B, C,

D, E si F, conform Normativului pentru proiectarea antiseismicaa constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice siindustriale P-IOO-92.

21. În dmformitate cu prevederile art.46 din Legea nr. 7/1996,În cazul proprietatii imobiliare comune ori în in diviziune vorfi înscrisi în aceeasi "Fisa a bunului imobil" toti proprietarii.În ceea ce priveste proprietatea indiviza se va indica cota fiecaruicoproprietar.

22. Potrivit art. 47 din Legea nr. 7/1996, daca o constructieface obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente se vaîntocmi câte o "Fisa a bunului imobil" colectiva pentru întreaga

t t' It.

cons ruc le. .~l

Capitolul II:DOCUMENTAREASUPRALucRARILOR SI

MATERIALELOR EXISTENTE ÎN ZONA

23. Prin tema lucrarii, elaborata de beneficiar, se va p'recizazona de lucru si necesarul de lucrari privind cadastrul imobiliar.Solicitarile beneficiarului trebuie sa contina elementele mentio-nate la pct. 33.

24. 'Înainte de începerea lucrarilor este necesar a se solicitasi obtine avizul Oficiului de Cadastru, Geodezie si Cartografiejudetean.

25. Executantullucrarii are obligatia ca înaintea executariianteproiec;tului/proiectului sa parcurga o etapa de documentaresi analiza a materialelor geodezice si cartografice existente înzona. De asemenea, trebuie cunoscut stadiul realizarii cadastruluigeneral în. zona. În acest context, pentru zona ce urmeaza a

15

,'.

ti

r~,.,

,",.",-~,~,,~~,!.:.,;\; ~

/

se cadastra, trebure sa se cunoasca si sa se procure. date SImateriale privind:a) Reteaua planimetrica si altimetrica

- inventare'de coordonatate si cote pentru punctele existen-te în zona, din reteaua planimetrica si altimetrica destat, precum si din retelele de ridicare locala;

- descrieri topografice ale punctelor; ,

- informatii privind elipsoidul de referinta, sistemul deproiectie, sistemul de referinta pentru altimetrie, preciziade determinare a coordonatelor x, y si z;

- schita continând zona de lucru la scara convenabila pri-vind dispunerea punctelor din reteaua planimetrica sialtimetrica.

b) Materiale cartografice

- situatia planurilor topografice si cadastralesi a celorlaltemateriale cartografice existente în zona în ceea ce prives-te: sistemul de p:coiectie, scara, sistemele dereferint.apentru nivelment, etc., precum si gradul de acoperirea zonei cu aceste planuri; .

- planurile topografce ce urmeaza a fi utilizate în execut:ialucrarilor de cadastru imobiliar;

- planurile cadastrale (cadastru general si cadastru despecialitate) existente în zona; .

- diverse alte materiale cartogl-afice (schite, planuri topogI-a-fice si cadastrale la diverse scari, harti la scara 1:25.000si 1:50.000 etc.). .

c) Lucrari de cadastru general sau de specialitate existenteîn zona

- planurile cadastrale realizate cu ocazia introducerii sauîntretinerii cadastrului general, continând delimitareateritoriului cadastrat, sectoarele, parcelele cu numero-tar~a cadastraIa;'

- registrele cadastrale;- copii dupa cartea funciara;

- planurile cadastrale si documentatia aferenta pentru di-verse cadastre de specialitate existente în zona de cadastrat;

16

f~~..

r.~.tr.

- documente privind delimitarea teritoriului cadastrat;- alte materiale si informatii ce se considera necesare.

26. În cazul în care, datele si materialele mentionate la pct.25,de mai sus, nu pot fi procurate, dar exista informatii despreele, se va întocmi o nota în care se vor preciza materialeleexistente, caracteristicile lor principale, precum si institutia carele detine.

,Capitolul III: RECUNOASTEREA TERENULUI

27. 'Recunoasterea terenului este o operatie premergatoareexecutarii proiectului definitiv al lucrarilor ca si al executieiacestora si are ca scop definitivarea proiectului.

28. Recunoasterea se executa dupa un plan care va contineobiectivele ce trebuiesc urmaritesi termenele de executie. Înurma recunaasterii trebuie sa se obtina date si"informatii exactePlivind: / .

a) Delimitarea zonei care face obiectul lucrarilor de cadastruimobiliar.

b) Marcarea pe planul topografic sau cadastral a zonelor încare sunt necesare lucrari masive de ridicari topograficeca urmare a schimbarilor produse în teren, de la dataîntocmirii planului.

c) Recunoasterea punctelor din reteaua de triangulatie si ni-velment de stat, ca si a punctelor din reteaua de ridicare.

d) Recunoasterea limitelor sectoarelor cadastrale existente încadastrul general, pentru zona în care se va executa cad as-trul imobiliar.

e) Recunoasterea si marcarea pe planul topografic sau cadas-traI a zonelor în care exista lucrari de cadastru de specia-litate (altele decât cele pentru cadastru imobiliar).

29. Zona care face obiectul temei de cadastru imobiliar seva delimita pe planul topografic sau cadastral care constituiebaza lucrarilor de cadastru imobiliar pe detalii fixe existente

17r'~

,-"~"",~'~'d~,-",:.",,,-,~

în teren (asa cum se arata în cap.V - DeHmitarea teritoriuluice urmeaza a fi cadastrat).

În cazul în care zona contine si suprafete fara detalii marcatepe planul topografic sau cadastral, se vor alege puncte careurmeaza a fi materializate la teren, prin borne, carora li sevor determina coordonatele x si y prin masuratori topografice.

Limita zonei de cadastrat se va marca pe planul topograficsau cadastral cu o linie de culoare verde, astfel încât sa nu.acopere detaliul propriu-zis. ,

Portiunile care delimiteaza conturul zonei de cadastrat si caresunt comune cu alte zone din cadastrul anterior executat vorfi evidentiate pe plan. Vor fi j:ecunoscute detaliile care urmeazasa delim)teze cele doua lucrari si care trebuie sa fie comuneambelor lucrari (nu se vor ad!!lite suprapuneri sau goluri).

Trebuie acordata o mare atentie ca limita intravilanului sacorespunda cu exactitate cu cea existenta în cadastrul general.Neconcordantele trebuie semnalate astfel ca în final sa se poataface o justificare a suprafetelor introduse în plus sau scoaseîn afara intravilariului fata de cele din cadastrul general.

30. În cadrul actiunii de reculloastei-e a terenului este necesara se marca pe planul topografic sau cadastral, zonele în cares-au produs modificari mari ale aspectului topografic în zonade cadastrat. În acest sens: '

se va parcurge conturul sectoarelor urmarindu-se dacaacestea au aceeasi configuratie cu cea existenta pe planulcadastral. Zonele în care s-au produs schimbari de delimi-tare a conturului sectoarelor. (aparitia de noi strazi sauulite, linii de cale ferata, canale de irigatii s.a.), vor ficonturate cu culoare rosie, mentionându-se într-o nota sepa-rata caracterul schimbarilor. .

,- se va observa interiorul sectoarelor comparativ cu planulcadastral, indicându-se zonele în care se impun ridicarito.pografice masive în vederea actualizarii plal)ului cadastral.

31. Scopul recunoasterii punctelor geodezice este stabilireadefinitiva a locului unde se vor construi semnalele geodezice,

18

le;,,

precum si obtinerea datelor asupra eXistentei si starii bornelorpunctelor ce vor servi ca baza pentru dezvoltarea triangulatieisi nivelmentului. '

În urma recunoasterii se va prezenta harta sau schema cupunctele si configuratia geometrica a retelelor de triangulatie,denumirea sau numerotarea punctelor precum si a retelelor saupunctelor de nivelment existente în zona.

Proiectul ,definitiv al retelelor va contine locul si denumirea> punctelor, directiile, care urmeaza a fi masurate din fiecare punct,

tipul de semnal proiectat, eventual bazele care ar urma sa fiemasurate ca si transmiterea nivelmentului în zona s.a. Deasemenea se va întqcmi o caracterizare a felului cum s-a executatrecunoasterea; în care se va arata numarul de puncte recunoscute,

'timpul folosit pentru recunoastere etc., propuneri în legaturacu organizarea lucrarilor de constructii de semnale si observatii.

"'~

Capitolul IV;..'PROIECTAREA LucRARILOR DE

CADASTRU IMOBILIAR

.-32. Proiectarea lucrarilor de cadastru imobiliar are la baza

solicitarile form~late de beneficiarul acestor lucrari,

33. Solicitarile beneficiarului lucrarilor de introducere saude actualizare a cadastrului imobiliar trebuie formulate cu clari-tate si trebuie sa contina:

a. conturul zonei în care se solicita a se executa lucrari decadastru imobiliar; "

b. sistemul de proiectie si de referinta în care sa se executelucrarile de cadastru imobiliar;

c. planuri topografice sau cadastrale care urmeaza a constituibaza lucrarilor de cadastru imobiliar;

d. lista cu adresele imobilelor pentru care se solicita inventali-erea tehnica imobiliara;

e. eventualele racordari a lucrarilor de cadastru imobiliarcare se executa cu lucrari existente în zona;

"' 0.. ---

19

'" .. G..~~,.:(..,,;;;:';k,<ii' i'.',.

f. alt~ ceri!1te ale beneficjarului referitoare la lucrarilesolicitate (redactare, multiplicare, etc.);

34. Executantul lucrarilor de cadastru! imobiliar, în urmaanalizei solicitarilor beneficiarului, îsi face documentar~a necesara

(conform capitolului II-Documentare asupra lucrarilor si matel;.a-lelor existente in zona) stabilind în cadrul proiectului: .

a. daca zona indicata de beneficiar este bine conturata (pedetalii fixe) pe planurile topografice sau cadastrale care

se vor utiliza în lu(:rarile de cadastru imobiliar;b. daca exista în zona retea geodezica planimetrica si altime-

trica conform solicitarilor beneficiarului;c. daca planm'ile topografice sau cadastrale indicate de bene-

ficiar:

- acopera întreaga zona de cadastrat;- sunt în sistemul de proiectie si de referinta indipt de

beneficiar;

- sunt la scara. convenabila pentru executia lucrarilor decactastru inl0biliar;

- au o vechime convenabila care sa garanteze executia co-reda a lucrarilor' de cadastru imobiliar;

- au o precizie si \lI'.. continut corespunzator lucrarilor decadastru imobiliar.

d. daca în zona exista introdus cadastr~ general si în acestcaz:

- anul introducerii cadastrului general; .

- baza topografica pe care s-a executat cadastrul general(sisteme de proiectie, scara planurilor topografice sicadastrale) precum si diferentele între baza topograficape care s-a executatcadastrul general si bazatopograficacare va fi folosHa la introducerea cad astrului

, imobiliar;- zonele în care s-au produs modificari planimetrice masive

(peste 30%) fata de cadastrul general;e. daca în zona exista cadastru de specialitate pentru alte

domenii (ape, silvic, cai ferate, ,s.a.) si daca sunt date siinformatii care ar trebui preluate în lucrarile care se executa.

20,,'

-.......

,

I

"

35. Daca zona indicata de beneficiar se poate contura pe

planurile topografice sau cadastrale existente, executantul vamarca aceasta zona cu o linie având o grosime de 3-5 mm.

Linia se va trasa cu o culoare verde pal, în asa fel încâtsa nu acopere detaliile de pe planul cadastral. Linia trebuiesa fie. evidenta.

Se va urmari daca linia trasata spre a contura zona, se închide.

36. În e~eriorul zonei (conturata cu linia verde) se vor scrietoate elementele de toponimie cât si alte elemente care. seconsidera folositoare.

Conturul zonei trebuie sa fie delimitat pe detalii fixe, vizibile,care prezinta garantii ca vor putea fi identificate la teren(drumuri, cai ferate, ape, garduri, pe fundul curtilor, s.a.).

,În cazul când, în anumite zone nu se poate trasa o liniede contur a zonei pe detalii comune existente pe teren si pe

planul topografic sau cadastral, care urmeaza a constitui bazade lucru pentru cadastrul imobiliar, se vor "'P.roiecta puncte peconturul zonei, care vor fi materializate pe teren cu borne' sicare se vor Îidica topografic, prin~oordonate x si y, acesteaconstituind aliniamente care se vor unii cu linii drepte pentrua definitiva conturul zonei de cadastrat.

'37. În cazul în care, în localitate nu exista o baza geodezica

planimetrica si altimetrica corespunzatoare, se impune proiecta-rea unor lucrari pentru executarea unei osaturi de puncte plani-metrice si altimetrice, care sa asigure executarea sau actualizareaplanurilor topografice sau cadastrale.

Proiectarea retelei de ridicare se va face în conformitate cuinstructiunile elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodeziesi Cartografie.

38. Proiectarea retelei de ridicare se va face în sistemul de

proiectie si de referinta de stat. În cazul în care. beneficiarulsolicita un alt sistem de proiectie sau de referinta datele vorfi transcalculate în sistemul de proiectie sau de referinta solicitat.Trebuie tinut cont ca pentru a se putea confrunta suprafetelerezultate în urma introducerii cadastrului imobiliar cu cele din

21

,.

~~,

'.-".",~-,~..:;c",-i!i;~~?~iWJI

cadastrul general, acestea trebuie sa fie executate În acelasisistem de proiectie.

39. Planurile topografice sau cadastrale realizate sau actuali-zate, vor trebui sa fie construite în asa fel încât ele sa fie însistemul de proiectie si de referinta de stat, si numai în cazurispeciale, cu aprobarea Oficiului National de Cadastru, Geodeziesi Cartografie sa fie transformate sau realizate în alte sistemede proiectie si referinta. .

40. În cazul în care, planurile topografice sau cadastrale,pe care urmeaza a se executa cadastrul imobiliar, nu sunt lascara solicitata, în zona E.}""1stândplanuri la alte scari, se impunurmatoarele:

a. daca planurile topografice sau cadastrale existente, suntla scara mai !:lare decât cele pe care urmeaza a se executalucrarile de cadastru imobiliar:

- se va face proiectarea trecerii planurilor topografice saucadastrale de la scara existenta, la cea necesara introdu-cerii lucrarilor de cadastru imobiliar;

- trecerea la noua scara poate fi facuta prin metode analo-gice, (l'educere fotografica) sau prin digitizare asigurân-du-se precizia necesara;

b. în cazul în care, planurile topografice sau cadastrale existen-te, sunt la o scara mai mica decât cele pe care urmeazaa se executa lucrarile de cadastru imobiliar:

- se impune proiectarea si executarea unui plan topograficsau cadastral la scara solicitata;în cazul în care nu exista aceasta posibilitate, se poateaccepta (cu aprobare speciala), marirea planului topograficsau cadastral de la scara existenta la scara solicitata,în urmatoarele conditii:- nu se va accepta un coeficient de marire "m" mai mare

de 2,5 ori (l'espectiv m = numitorul scarii planuluitopografic existent/numitorul scarii planului topograficsolicitat. sa fie mai mic sau egal 'cu 2,5);

- maril'ea se va face numai prin digitizarea planului exis-

22

nH

I

II. .[,::

L

tent si redactarea lui la scara solicitata folosind coordo-natele punctelor digitizate x, y;

- se vor proiecta si executa masuratori pe conturul sectoa-relor cadastrale: se vor ridica prin metode topograficetoate punctele corespunzatoare schimbarii de aliniamen-te pe conturul sectorului cadastral, pe limita gardmilorla strada sau pe detaliile care fixeaza conturul sectoruluicadastral, puncte care vor fi folosite în mod obligatoriula redactarea noului plan.

41. Daca planurile topografice sau cadastrale, pe care urmea-za a se executa cadastrul imobiliar, au o vechime mai marede 10 ani, se va proiecta o verificare a acestora. Verificarea seface atât în ceea.ce priveste continutul planurilor cât si al preciziei.

În cadrul verificarii, se va parcurge conturul sectoarelor sise vor nota zonele care nu mai corespund realitatii de pe teren.În acelasi fel se va parcurge trama stradala, caile ferate, apele,s.a. care traverseaza sau contureaza intral(jl.anul, însemnându-sepe plan zonele în care exista schimbari. .

La birou, se vor proiecta lucrarile" de actualizare sau de .refacerea planului topografic sau cadastral, în zonele care nu mai cores-pU11d realitatii din teren, consemnându-se:

schita exacta cu zona din care sa reiasa limitele pânala care sa se faca ridicarea;metodele folosite pentru integrarea zonei actualizate înplanurile topografice sau cadastrale existente.

Capitolul V:DELIMITAREA INTRAVILANULUI

LOCALITATILOR .--

42. Delimitarea perimetrului intravilanului cuprinde opera-tiile tehnice prin care se identifica, se determina (prin masura-torD, se- materializeaza pe teren si se reprezinta pe planuriletopografice sau cadastrale, punctele si limitele de hotar careînchid perimetrul intravilanului.

23.

------.--.-.-.

l'

r.[,.fiF

,--".-'-"-" ..,,'"~'~.<.7~..:.J

43. Operatiunea de delimitare 11perimetrului intravilan uluilocalitatilor se face, potrivit legii, de catre comisia stabilita înacest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parteprimarul, secretarul consiliului local, delegatul consiliului.judetean, de cadastru, geodezie si cartografie si delegatul directieigenerale de amenajarea teritoriului si urbanism (art.lllit.e dinLegea nr. 7/1996).

44. Înaintea începerii lucrarii de cadastru imobiliar, executan-tul va lua legatura cu primarul si în baza delegatiei solicitaacestuia constituirea comisiei de delimitare a intravilan ului.

i ,

45. Delimitarea intravilanului din cadrul teritoriului adminis-trativ se face pe planul topo-cadastral, care trebuie sa continatoate detaliile pe care se desfâsoara limita, iar în lipsa acestuia,prin parcurgerea si identificarea directa, pe teren. lntravilanuleste acea parte a teritoriului unei unitati administrativ-teritoriale,determinat potrivit legii, având functiunile prevazute în planurilede urbanism si amenajarea teritoriului.

Dupa delimitarea intravilanului, se încheie un proces-verbal,în care se consemneaza cu exactitate descrierea perimetrullli.În cazul când, în extravilan a fost introdus cadastrul în aniianteriori, limita intravilanului localitatii trebuie sa se încadrezeperfect în zona considerata în afara Ipcalitatii si sa fie aceeasilimita cu cea care a delimitat intravilanul în lucrarile de cadastrudin extravilan.

Modificarile fata de limita precedenta trebuie sa fie bine justifi-cate, prin explicatii clare privind suprafetele, proprietarii, cate-goriile si subcategoriile de folosinta ale terenului, în vedereaactualizarii, dupa caz, a lucrarii precedente.

46. Când limita intravilan ului este constituita din firul uneiape curgatoare, cai ferate sau drumuri, se vor borna pe ambeleparti numai punctele de intrare si de iesire a acestora din terito-riul ce se delimiteaza.

47. Acolo unde limitele intravilan ului nu sunt constituite dindetalii naturale (talveguri, cump"ene de apa, limite de paduri,etc.) sau artificiale (drumuri, cai ferate, limite de categoni de

; I1, ,1..

ii24

, folosinta, canale, santuri, digul-i, etc.), ci traverseaza suprafete.intinse de teren este necesar ca aceste limite sa fie materializata

; ,prin puncte bornate pe teren.

Capitolul VI:LucRARI TOPOGRAFICE îN ACTIVITATEA

, DE CADASTRU IMOBILIAR

..VI.l. Reteaua planimetrica a localitatii

48. Reteaua planimetrica a unei localitati contine totalitateapunctelor geodezice existente, într-un sistem unitar, determinataprin triangulatie, trilateratie, poligonometrie, G.P.S., ca si punc-

Itele de "detaliu determinata prin ori ce metoda care asigura

( precizia de determinare impusa. (\;'>

,. 49. Sistemul de proiectie de stat este proiectia Stereografica1970.

50. Pe~tru localitatile aflate la distanta de cercul de deforma-tie nula, în care deformatiile depasesc 5 cm/km, este obligatorieadoptarea unui sistem de proiectie stereografic local.

Sistemul de proiectie stereografic local va fi propriu si unicpentru fiecare localitate, asigurându-se astfel reducerea deforma-tiilor lungimilor si suprafetelor.

VI.I.I Triangulatia51. Triangulatia ca metoda de baza pentru reteaua planime-

trica poate fi dezvoltata prin: -

a) Retele principale, care acopera întregul teritoriu al locali-tatilor {inclusiv zonele de extindere) si sunt formate dintriunghiuri cât mai apropiate de cele echilaterale sau dinpatrulatere cu ambele diagonale observate sau poligoanecu puncte centrale. Unghiurile triunghiurilor vor fi maimari de 40g, iar în patrulatere unghiurile formate de diago-

25i..~5f:

-"--- ,_..~" ",,°,~';""'~~~wi",

Dale trebuie sa nu fie mai mici de 20g, Eroarea mediepatratica de determinare a unei directii va fi de m3~;mumScc, iar lungimea laturilor poate varia între 3 si 7 km,

b) Retele secund2re, care îndesesc pe cele principale, suntformate din triunghiuri, poligoane sau puncte determinateprin intersectii înainte, înapoi, sau combinate, sprijinitepe puncte de trianguJatie determinate anterior.Prevedel'ile de la pct.a si b se refera în special la localitati Ide tip urban,

52. Reteaua planimetrica a unei localitati se poate realiza:si prin masuratori G.P.S" combinate cu retele poligoIlometrice,executate cu statii electronice totale, ,

,Indiferent de metoda aJeasa pentru realizarea retelelor plani-metrice ale localitatilor, trebuie sa se asigure în mod obligatoriuîncadrarea acestora în sistemul ret,elei geodezice de stat, princel putin 3 puncte comune,

Proiectarl?8 lucrarilor

53. Retelele de triangulatie principale si secundare se executape baza unui proiect, iar pentru întocmirea proiectului se folosescurmatoarele materiale: '

hartile sau' planurile eA-lstente în zona respectiva;toate datele referitoare la luclcarile executate anterior înzona ca: triangulatie, drumuiri poligonometrice, nivelment,scheme, date asupra barnarii, cataloagele puncteior geode-zice si reperelor de nivelment, etc, ;date informative asupra conditiilor fizico-geografIce;date informative de ordin economic ca: pret, manopera,transport, etc.

Proiectul trebuie sa prezinte solutia cea mai avantajoasa dinpunct de vedere tehnic si economic. Dupa ce se proiecteaza retea-ua principala si se traseaza pe harti sau planuri configuratiaei, se proiecteaza triangulatia secundara. '

54. Prin proiect se va urmari ca:punctele sa fie dispuse în asa fel ca folosirea 101'pentrudezvoltarea si îndesil'ea retelei sa fie cât mai convenabila;

26

..

pentru punctele amplasate pe constructii se vor prevedeatransmiteri la sol, care se vor compensa riguros;sa se foloseasca triangulatia anterioara existenta, introdu-când-o în reteaua proiectata;sa se faca program de observatii cu numarul stlict devize, eliminându-se cele de prisos;sa se studieze ca procedeele si metodele de calcul sa fieusurate prin proiectarea retelelor."

i.<;;Masurarea bazelor si a laturilor În triangulatia localitatilorT,:;.55. Lungimea laturilor de plecare sau a bazelor se masoara

;(~,~~,instrumente clasice sau electronice caTe sa asigure masurareatlfulgimilor cu o eroare relativa ce nu trebuie sa depaseasca

~,;. '1:'400.000 la masurarea bazelor. în cazul când acestea se dezvolta,

~; si 1:150.000la masurarea directa a laturilor.tC ""N~ se admit~ efectu.area masur.atorilor cu in~trumente clasice{>pe vant puternIc, ploaIe, ceata, nInsoare sf'u cana temperatura

aerului este peste +350 sau sub -100.". LungimHor masurate li se var aplica corectiile de etalonare,

temperatura, reducere la orizont si reducere la nivelul marii.

Executarea observatiilor

56. Observatiile azimutale si zenitale se executa pe bazaproiectului retelei de triangulatie care a fost definitivat în urmarecunoasterii în teren. .

57. Observatiile azimutale se executa când vizibilitatea esteoptima si atmosfera linistita, dimineata pâna la ora 9 si dUPIl-amiaza începând de la ora 16. întrerupându-se cu o jumatatede ora înaintea apusului soarelui. Pe timp noros, când conditiilede observatie sunt bune, masuratorile pot fi executate în cursul

. întregii zile.

58. În fiecare punct de triangulatie se determina elementele'de excentricitate. .

59. 'Observatiile azimutale se efectueaza de regula prin meto-da turului de orizont. Numarul tururilor de orizont este de 6

pentru retelele principale si de 3 pentru cele. secundare.

27

,.,'

60. Când toleranta de tur de orizont nu este respectata,masuratoarea se repeta. Daca pentru o directie valoarea colimatieieste depasita, directia respectiva se masoara din nou cu aceasiorigine, iar daca, noua masuratoare este înscrisa în tolerante,masuratoarea initiala se anuleaza. Cînd valoarea unei directiidifera cu o valoare care depaseste tolerantele aceleiasi directiiobtinute din alte masuratori, masuratoarea se repeta cu aceiasiorigine pe care a avut-o prima masuratoare.

61. Daca doua masuratori ale aceleiasi directii au valori caredepasesc, unatolerantele în plus si alta în minus, se repetaamândoua masuratorile cu aceiasi origine si daca nici acestemasuratori nu satisfac tolerantele, se face o noua masuratoaremodificând originea.

62. Observatiile dintr-un punct se refac daca numarul obser-vatiilor gresite depa'seste 1/3 din numarul total al masuratOlilor.Un tur de OJizont nu va avea mai mult de 7 directii pentrupunctele retelei principale si 12 directii pentru retelele secundare.Daca numarul de vize este mai mare, acestea se vor împartJ.în grupe, fiecare grupa trebuind sa aiba cel putin doua vizecomune cu cealaltagTupa.

63. În afara vizelor pentru determinare, turul de orizont seva orienta cu cel putin trei vize spre puncte de ordin superior,sau de acelasi ordin, calculate dintr-o triangulatie mai veche,perfect vizibile si cât mai departate. În orice caz aceste vizenu vor fi mai scurte decât vizele de determinare.

64. Vizele de determinare ale punctului trebuie sa îndepli-neasca urmatoarele conditii: .

sa fie sprijinite pe punctele vechi compensate anterior;sa fie uniform distribuite pe întregul tur de orizont;sa formeze unghiuri de 40G -160G;sa fie observate reciproc.

65. Pentru trecerea de,la o Oligine la alta a turului de orizont.

1 .al 1

. 200Gd t -

acestea se reltereaza a mterv u w = -, un e n es e numa-rul reiteratmor. n

28.'

II '

r

66. Verificarea închiderii turului de orizont fata de toleranta,a variatiei colimatiei si a diferentelor dintre valorile acelorasidirectii determinate cu origini diferite se va face la fata locului,dupa terminarea întregului program de observatii.

67. Închiderea triunghiurilor în triangulatia localitatilor seadmite în limita urmatoarelor valori:

retele principale, închiderea triunghiurilor 20«;retele secundare,închiderea triunghiurilor 300°.,

" . Calculul"triangulatiei

68. Retelele de triangulatie principale si secundare din locali-tati se compenseaza prin metode riguroase. Se recomanda pentrucompensare, metoda masuratorilor indirecte, prin vmiatia coOl-do-natelor, cu stabilirea ponderilor în functie de distanta. dintrepuncte. Compensarea se poate realiza într-un plan de proiectielocal la nivelul marii, pe elipsoid sau în planul de proiectieStereografic 1970. Coordonatele definitive se i:f{prtrece în planulde proiectie Stereografic 1970, indiferent de solutia aleasa ,pentrucompensare.

Pentru verificarea calita tii masuratorilor si a preciziei reteleirealizate, se vor calcula urmatorii parametrii de precizie:

eroarea medie patratica a unitatii de pondere, calculatala rezolvarea ecuatiilor normale si calculata dupa compen-sare, din unitatile de corectie;erorile medii patratice ale coordonatelor punctelor noi;marimea elipselor de erori.

69. Conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca reteauade triangulatie-trilateratie secundara sunt:

- densitatea .punctelor: 1-2 puncte!kmp;laturi. cuprinse între 1 si 3 km; .

precizia de determinare a coordonatelor x, y sa fie +/-5 cm.materializarea punctelor cu borne sau pilastri;semnalizarea punctelor la sol sau pe cladiri Plin balizesau piramide;transmiterea la sol a punctelor depe cladiri prin 3 puncte;laturile sau bazele de plecare masurate cu eroare relativa

"~o

29

rIIfI1.

~~.'~"Ii

' ~.' ;.L...}~iJr~~."""",~

,

de 1/400000;observatiile zenitalG executate cu 3 serii.

Determinarea altitudini1or punctelor de triangulatie

70. Atunci când este cazul, si mai ales în triangulatia locali-tatilor rurale, calculul altitudinilor punctelor de triangulatie seefectueaza pe baza observatiilor zenitale. Reteaua de nivelmentgeodezic, pentru o localitate, trebuie sa aiba laturile observatereciproc; diferenta de nivel întl"e doua puncte rezulta din mediacelor doua valori, prima obtinuta cu dIstanta zenitala directasi a doua cu cea inversa. Ecartul maxim între diferentele denivel calculate pe baza celor doua unghiuri reciproce este de0,25 m. .

71. Compensarea drumurilor de nivelment trigonometric seexecuta în felul urmator: se compara suma algebrica a diferenteide nivel rezultata din masuratoare cu cea rezultata din diferentade nivel dintre cotele punctului initial si cel final, stabilindu-seeroarea de închidere. Eroarea de închidere nu trebuie sa depa-seasca valoarea rezultata din relatia: E = Q,25.Jn unde: E esteeroarea de închidere, În metri, iar n - numarul statiilor.

72. Diferentele de nivel se corecteaza repartizându-se eroareade închidere proportional cu lungimea laturilor. Apreciereapreci-ziei se face prin calculul erorii mediei' patratice a determinariialtitudinii în functie de metoda de compensare. În cazul determi-narii cotei prin metoda intersectiei, altitudinea se calculeazadin media aritmetica a altitudinilor obtinute partial, din 3 vize.Daca una din altitudinile obtinute difera cu mai mult de 0,25m fata de media aritmetica, urmeaza sa se verifice calculelesi daca se constata ca directia este gresit observata, nu se iaîn consideratie. La calculul altitudinilor punctelor. de triangulatiedeterminate prin nivelment trigonometric se Va tine seama deinfluenta refractiei atmosferice si curbura pamântului.

VI.1.2. Poligonometria

73~ Retelele poligonometrice se utilizeaza pentru asigurarea

30.

1,

de,nsitatii ,de puncte si pot înlocui triangulatia în urmatoarelecazuri:

unde reteaua poligonometrica este mai economica, reaHzân-du-se într-un timp mai scmt;unde vizibilitatea în tU<' de orizont este redusa;unde atmosfera încarcata cu gaze împiedica realizarea

,-,observatiilor de triangulatie în conditii normale;j .',- unde prin suprafata mica a localitatii executarea lucrarilor

de ttiangulatie nu este eficienta din punct de vedere economic.',1 "Poligonometria se realizeaza sub forma de trasee izolare sau traseecu puncte nodale ce se leaga de punctele de triangulatie.

, )'4. Retelele poligonometrice se împart în:',"- '- retele poligonometrice principale, care se sprijina direct

pe punctele de triang-u.latie si care au o forma aproximativrectilinie si se desfasoara de regula pe arterele principaleale localitatilor; -

retelele poligonometrice secundare car? se sprijina fie pe, puncte poligonom(~trice principale, fie pe puncte de trian-

gulatie.' /

,75. Conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca reteaua

, "poligonometrica principala:sistemul de proiectie stereografic de stat (stereo 1970) saustereografic local;compensare riguroasa ca drumlliri cu puncte nodale saupoligoane închise;laturile drumuirilor se vor sprijini la plecare si la sosire

pe minimum doua vize de orientare;densitatea punctelor: 1 punct la 10 ha. (laturi de 300-500m);din 3 în 3 statii si în punctele nodale, materializarea seva face prin borne, resLul punctelor se vor marca prinpicheti de fier;

"', în punctele nodale materializarea se va face astfel încâtsa se asigure minimum 2 vize de orientare;

',' 'se vor face observatii zenitale cu doua serii;observatiile azimutale se vor face cu patru serii;

31

'u....-..........

\ILfl.

~ ~.".,.",t;.~~-

precizia de determinare a coordonatelor x, y: +/- 5 cm.lungimea maxima a drumuirilor:- în zona construita: 3-4 km.- în zona neconstruita: 4-8 km.

eroarea limita la masurarea lungimilor 1:20.000;tolerante admise la masurarea unghiurilor:- eroarea medie patratica a unghiului masurat = Scc- diferenta între valUli succesive pe o directie = IOec- închiderea în tur de orizont := 15cc

- neînchiderile unghiulare pe trasee liniare sau în poligoane= +/- 6cc Jn unde n=numarul unghiurilor masurate.

76. Conditiile pe care tl:ebuie sa le îndeplineasca' !'eteauapoligonometrica secundara:

sistem de proiectie stereografic de stat (stereo 1970) s~ustereografic local;

sa se splijine pe punctele retelei poligonometrice principalesau pe punctele retelei de triangulatie-trilateratie;compensare riguroasa ca drumuiri sprijinite la ambelecapete sau ca drumuiri cu punct nodal; . .

densitatea punctelor: 1 pct. la 5 ha (laturi de 60-300 m.);precizia de determin~re a coordonatelor x, y: +/-10 cm.;eroarea de închidere a diferentelor .de nivel: m =+/- 5mmJC, pentru L în km.;observatii zenitale cuc serie;observat.ii azimutale cu doua serii;lungime a maxima a drumuirilor:- în zona construita: 1,5 - 3 km.;- în zona neconstruita: 2 - 4 km.

eroarea limita la masurarea laturilor 1:10.000;tolerante admise la masurarea unghiurilor:

- eroarea medie patratica a unghiului masurat m=12cc;- diferenta între valori succesive pe o directie =16cc;- închiderea în tur de orizont = 20cc;

. - neînchiderile unghiulare pe. trasee liniare =+/- 12cc,Jn.

32

!IIi

t;J;;77.,>,Proiectulse întocmeste pe planuri existente pe care înealabil 's-au trecut retelele si punctele existente.

:,11v1Jâ'Î:ntocmireaproiectului trebuie sa se respecte urmatoarele:~,'~:!'laturile sa fie plasate pe trasee cât mai favorabile lucrului;,>",-,si aproximativ în linie dreapta. Abaterea maxima a puncte-

,.'1" >lorde la linia dreapta care uneste punctele de triangulatiesau punctele nodale pe care se sprijina traseul, nu trebuie

sa 'depa~easca o treime din lungjmea lui. Unghiurile caredefinesc' deschiderea laturilor nu trebuie sa fie mai micide 150G si mai mari de 250G;sa' 'se proiecteze laturi apro}"imativ egale si de lungime

. maxima' si sa fie pe cât posibil paralele cu fatadele construc-tiilor; ,la 8-10 laturi sa existe o orientare de sprijin;la punctele unde legarea directa de triangulatie nu este

. pO'sibila se va alege ca punct initial un punct din transmi-

-' terea la sol" a punctului de triangulatie\,Plantarea reperelor poligonometrice /

78. 'Punctele retelei poligonometrice se materializeaza în teren~ "prin bornesau repere de sol carE trebuie plantate în puncteleI '~:noda:lesi în punctele de frângere ale traseului poligonometric.I -Celelalte puncte ale traseelor de poligonometrie se materializeaza

,ca puncte ale sistemului de sprijin de ridicare.Ii "-;c La alegereaamplasamentelor pentru plantarea reperelor se

va. tine seama de prevederile de sistematizare si amenajarea'terItoriului. Descrierea topografica a reperului se va face dupa'plantare, reperându-se din 3-4 puncte fixe.

" .Masurarea lungimilor

79. La retelele poligonometrice principale, masurarea laturilorse va' face cu firul de invar, sau cu instrumente electronice.

Laturile retelelor poligonometrice secundare se masoara cufire de otel sau cu panglica de 50 m gradata la capete. iar înconditiile ,de circulatie intensa, la trecerea peste ape etc., laturilese masoarii'pe cale paralactica folosind scheme care sa asigureprecizia r.etelei.

. '(fi

'33

, ' ",--" """""---'--',,----

l!tr

-..:::::a iii

'.' '~~-~..~~._, ,"""""".~~. . .

Pe magistrale si bulevarde cu circulatie intensa masurarealaturilor drumuirilor principale se face prin metoda punctelorauxiliare laterale (intersectii laterale), cu masurarea bazei il1jtiale .

si finale, sau prin masuratori cu instrumente electronice.Lungimile traseelor poligonometrice secundare se masoara

în ambele sensmi sau cu doua panglici sau fire în acelasi sens.Masuratorile pe teren se executa la fel ca la masurarea bazelor

pentru triangulatie; corectiile ce se aplica bazei masurate suntla fel ca la bazele pentru triangulatie.

Diferentele dintre rezultatele masuratorilor laturilor traseuluiîn sensul dus si întors în traseele principale nu trebuie sadepaseasca 1:25000 din lungimea laturii masurate.

Masurarea unghiurilor

80. Masurarea unghi.urilor se. face cu teodolite cu cea maimica citire pe micrometrul optic' cuprinsa între 2" SI lOr",

În cazul punctelo~ nodale, când pentru orientare se vor vizapuncte ajutatoare si numarul directiilor va fi mai mare de 2,se va folosi metoda turului de orizont. În acest caz, diferenteleîntre valOlile deduse din reiteratii pentru masuratorile facutecu teodolitul de 2« nu trebuie sa depaseasca 16"riar închidereaîn tur de orizont sa nu depaseasca 15"-20". Neînchiderileunghiulare în trasee separate sau în poligoane închise nu trebuiesa depaseasca 6"rJn unde n este numarul unghiurilor masurate.

Legarea retelei poligonometrice de reteaua de triangulatie

81. Retelele poligonometrice se sprijina la capete pe punctede triangulatie si pentru legare se masoara unghiurile dintreprima si ultima latura a traseului si cel putin doua' directiiale triangulatiei de stat. Pentru marirea preciziei de transmiterea orientarilor se recomanda ca punctele de frângere ale traseuluisa fie astfel alese,încât sa poata fi transmisa orientarea la unul,doua sau mai multe puncte de triangulatie.

82. Evaluarea preciziei masuratorilor de teren permite a severifica masurarea corecta a unghiurilor si distantelor, precumsi a controla daca observatiile corespund preciziei ceru te. Cunoas-

34

"....

reciziei este necesara la efectuarea calculelor de compen-~lâr;evaluarea preciziei valorilor definitive (compensate) ale"selor elemente ale unui traseu poligonometric (orientari,,.:.(b:i1ateetc.) poate fi facuta numai daca se dispune de datele

ieÎ,teren.:yaluarea preciziei consta din stabilirea neînchiderilor longitu-

{âÎe,si transversale, stabilirea preciziei de masurare a distan-ot;pe ,baza diferentelor dintre masuratorile duble, stabilirea

~eciZiei'masuratorilor liniare pe baza erorilor de neînchidere;(.gitudinaIa, stabilirea preciziei masuratorilor unghiulare pe

a;erorilor de neînchidere unghiulara si erorilor de neînchideresversala.:ezultatele calculelor definitive se vor înscrie într-un catalog

. coordonate.. ("", '.'

,,;::,;:'83. Documente ce se predau beneficiarului pentru reteaua

~;,~~~irrietrica a localitatii. .

~~<[\'~"'Piesescrise:

(e~::> memoriul justificativ0;,,1:,.; ,

C\;:"

- date despre lucrare;- analiza situatiei existente;- proiectul tehnic;

geodezice ale retelei planimetrice ainventarul punctelorlocalitatii;dosarul documentatiei de teren;carnete cu observatii si masuratori liniare, paginate si in-

,', dexate sau dupa caz, pe diskete;- .foile cu elementele de centrare si reducere;.' dosarul calculelor de determinare a coordonatelor rectangu-

Iare ale retelei planimetrice a localitatii;,.}j i racordarea grupelor de observatii;

'- calculul corectiilor de centrare si reducere;.' -' . calculul coordonatelor;

evaluarea preciziei;dosarul calculului altitudinilor punctelor retelei planimetri-ce a localitatii;proces verbal de verificare-receptie a lucrarilor;proces verbal de predare a punctelor geodezice;

35(

""""'-

.. ~",.; . ",.",,'" ..,.»""",...""",""", .,",~!

Piese desenate:

fise cu descrierile topografice ale punctelor retelei planime-trice;proiectul retelei planimetrice a localitatii (plan sc. 1:10.000-1:25.000).

VI.2. Reteaua altimetrica a ]ocalitatii

84. Baza altimet1'ica a ridicarilor topografice în localitati serealizeaza prin retele de nivelment care trebuie sa asigure posibili-tatea reprezentarii reliefului pe planurile topografice si aplicareaulterioara pe teren a diferitelor proiecte de constructii (cladili.instalatii subterane, drumuri, poduri etc.). Aceasta baza serealizeaza prin retele de nivelment de stat de ordinul II, III si Iv.

85. Cotele punctelor retelelor de nivelment se calculeaza însistemul Marea Neagra -1975.

86. Nivelmentul de ord. II se executa pe fiecare linie în sensdus si întors cu o eroare maxima în valoare absoluta de 5 mmJL, unde L este perimetrul sau lungimea drumuirii în km.Reperele pentru acest nivelment trebuie sa acopere în mod uni-form întreaga suprafata a localitatii si sa fie astfel repartizateîncâtdistanta dintre ele sa. nu depaseasca 2 km, iar în afaraperimetrului localitatii 3 km.

87. Nivelmentu1 de ord. III se executa în sens dus si întors,

cu o precizie care sa asigure obtinerea unor închideri în poligonsau drumuiri care nu trebuie sa depaseasca în valoare absoluta10 mm JL' în care L este perimetrul poligonului. sau lungimeadrumuirii în km. Reperele de perete sau la sol pentru acestnivelment trebuie sa acopere în mod uniform suprafatalocalitatilor si sa fie astfel repartizate încâtdistantele între elesa nu depaseasca 200 m pe magistrale în zonele centrale siindustriale ale localitatii, 400 m în zonele în care se gasescîntre centru si margine si 800 m la marginea localitatilor sauîn zonele cu constructii 1'are.

88. Nivelmentul de ord. IV se sprijina la ambele capete pe

36 .

...... -' ".-' '-"u..--

'lcte)denivelment de ordin superior si se executa prin drumuiri:;~h.singur sens, cu o precizie care sa asigure obtinerea unor

,~d,~?tn drum~iri sau î~ poJigoane care sa .nu depasea~c~Y.1M9areabsoluta 20 mm -.IL' unde L este lungJ.mea drumUlnI

\5~eÎjinetrul poligonului în km.~8o~ffti~iile de nivelment de toate ordinele se materializeaza

~$,~~,ter~n prin repere care se nu!1lc~roteaza. Se va urmari ca pe~~'ceeasUiniesau in jurul unui punct nodal- sa nu existe' repere~:~u, acela si rtumar. Reper~le nu se includ în masuratori decâtk'

f;,

t,

t,

:

,

~",

.

,

~

,

P

,

.a"o O luna de la. plantarea l.o~, iar pentru fiecare reper se

tt,~tocmeste o descnere a pozItIeI.(";; Ptoi~ctul retelei de nivelment

,O"";," ' '

()'" 90. Proiectul retelei de nivelment va arata ce fel de lucrari':;cie,nivelment urmeaza sa se execute, traseul lor, volumul, numa-

itul de repere, informatii asupra datelor initiale, ordinea delexecutie, indicatii tehnice pentru executarea lucrarilor, instru-,mente si metode de nivelment, indlcat,ji asupr'h'modului de calcul;81rezultatelor nivelmentului, precum si toate elementele care

,justifica solutia propusa., Liniile de nivelment, de orice ordin, care se executa în locali-

I ' tati,se proiecteaza în general pe strazi, cotându-se toate puncteleI :geodezice de la soL pe cât posibil punctele de poligonometrie.

, Toate capetele liniilor de nivelment proiectate trebuie sa fielegate de liniile de nivelment executare anterior, de ordin supeliol-sau de acelasi ordin.

'Executarea nivelmentului

91. Nivelmentul de ord. II se executa prin metoda coincidentei

pe O singura pereche de broaste sau tarusi în sens dus si întors.Drumuirile de n'ivelment dus si întors pe sectiuni se executa

de regula' în jumatati diferite ale zilei; toamna si pe timp norosse pot executa masuratori in tot cursul zilei. In tot timpulmasuratorilor se va folosi obligatoriu umbrela de protectie,

Lungimea razei de vizare se admite între 50 si 65 m. Încaz ca panta terenului este mai mare, distanta poate fi redusa.

37

-"_0__0__"'_-

f:

Lt. o

r1.,

'..'".~ ...".;",..}.lL!i~li.ji!~,i, "F"""'<-.~tJI

Raza de vizare trebuie sa treaca la cel putin 0,50 m deasuprasolului. Când lungimea razei de vizare este de circa 30 m, seadmite sa treaca la 0,30 m deasupra solului. Observatiile sevor executa în perioada de vizibHitate cu imagini clare, distinctesi calme, evitându-se efectuarea observatiilor înainte de rasaritulsau apusul soarelui, pe vânt sau când imaginile prezinta miraj.

Distanta de la instrument la mire trebuie sa fie egala. Seadmite o inegalitate pâna la 1 m. Cumularea acestor inegalitatipe o sectiune SZ. nu fie mai mare de 2 m.

Întreruperile nivelmentulai se fac obligatoriu pe un reperpermanent. Nu se admit întreruperi pe repere provizorii. Înfiecare statie se calculeaza diferenta de nivel din observatiileefectuate pe scara principala si cea secundara. Nepotrivirea întreaceste diferente de nivel nu trebuie sa depaseasca 0,7 rom. Încaz ca nepotrivirEa este mai mare, toate observatiile în statiarespectiva se refac.

Dupa masurarea unei sectiuni se calculeaza diferenta de nivelîntre drumuirea de nivelment dus si întors. N epotrivirea întreaceste doua masuratori nu trebuie sa depaseasca 5 rom JL' daca

numarul de statii este de cel mult 151km, si 6 mm JL-, cândnumarul de statii este mai mare de 151km.

Daca nepotrivirile sunt mai mari decât cele aratate mai sus,se va repeta nivelmentul într-un singur sens. Daca în urmaacestei noi masuratori, rezultatele nu vor diferi cu mai muH.

de 7 mm JL' l'espectiv 9 mm JL' de cele anterioare, atunci seva lua ca rezultat definitiv media dintre cele trei nivelmente.Daca nepotrivirea depaseste tolerantele specificate, se va repetaoperatia în ambele sensuri. Aceleasi tolerante sunt valabile sipentru drumuilile executate în cele doua sensuri pentru un sectorîntre doua puncte diferite sau fundamentale.

În drumuirile de nivelment se includ, pe cât posibil punctelede triangulatie, cât si cele paligonometrice.

92. Nivelmentul de ard. III se executa prin metoda coinciden-tei sau a firului nivelor, potrivit aparaturii utilizate, în dublusens, dus si întors. Diferenta de nivel se calculeaza numai dupacitirile la firul nivelor.

38

jurigiroea razei de vizare se adroite între 60 si 75 ro," "Daca conditiile atroosferice perroit si luneta are putere deIriTe de circa 35 X, se adroite ca lungiroea razei de vizare

~$'a~ifiei pâna la 100 ro,.' . tt'JTDistantele de la instruroent la mire trebuie sa fie egale. Se

ldmite o inegalitate pâna la 2 m, iar cumularea lor pe o sectiunedtÎ;,trebuie . sa depaseasca 5 ro. Raza vizuala trebuie sa treacaa~tsupra-'solului la 0,3 m, -~t~"E;xectit:~reaobservatiilor se face în conditii favorabile de vizibi-ltate,:'cu imagini dare si calme. Nu ge fac observatii apropiatele:rasaritul si apusul soarelui, iar în tiropul observatiilor instru-~entul va fi protejat de o umbrela,

~;În( tiropul roasuratorilor, mirele se aseaza pe broaste sau pe~rusiroetalici.

:;:ftJJntreruperile se fac numai pe repere stabile; este interzis,8.",se., face întreruperi pe repere provizorii. .

~;i~;':!_,A::ândse foloseste metoda de observatii prin coincidenta,~ijnepotrivirea între diferentele de nivel de~pe scara principala~~i;si1cea secundara nu trebuie sa dE;paseasca 1,5 rom.~;f Când observatiile se fac la firul' nivelor, nepotrivirea întrefi diferentele de nivel determinate pe partea neagra si partea rosie[\;'a roirelor, nu trebuie sa depaseasca 3 fim. Daca nepotrivirile

1

"

,

.

,

'

,

:,

'

,

'..

,

" d~pasesc tolerantele' de roa,

i sus, observatiile în statie se refac.

\ Toleranta admisa pe o sectiune sau pe un sector între cele:" doua drurouiri dus si întors nu trebuie sa depaseasca 10 roro'JL ', unde L este lungiroea drumuirii în kro. Daca nepotrivirea depa-

, seste ~ce~sta limita se repeta nivelmentul ~ntr-un s~ngur sens.93. 'N1Velroentul de ord. IV se executa mtr-un smgur sens.Citirile pe roira se fac la firul nivelor, pe ambele fete ale mirei.I

I Daca roira are o singura fata, pentru citirea a doua se roodifical' înaltiroea aparatului cu cel putin 10 cro. Lungimea de vizare

se admite pâna la 100 m. Mirele se aseaza pe broaste de nivelroentsau tarusi roetalici. Întreruperea observatiilor se face pe reperepermanente.

Nepotrivirile dintre diferentele de nlvelîntr-o statie rezultatedin citirile facute la cele doua înaltiml diferite ale aparatului

39

..-u- -u u'- -

l:

r '

_"""~"";'L"""""~

nu trebuie sA dcp-aseas;:;aGmm. Daca aceasta toleranta nu este I

satisfacuta, observatiile se refac.

94. Pe tot timpul observatiilor de nivelment instrumentultrebuie ferit de actiunea directa a razelor solare prin protejareacu o umbrela.

Nivela nu va fi folosita decât dupa aproximativ 45min. deacomodare cu temperatura la umbra a aerului. Nivelmentulgeometric de ord. IV se realizeaza cu o eroare care nu trebuie I

Isa depaseasca 20 mmJL, unde L este lungimea drumuirii în Ikrn. I

95. Calculele. de compensare ale liniilor si retelelor denivelment se împart în: liriii si retele de nivel compensateprovizoriu si compensate definitiv.

Liniile de nivelment compensate provizoriu sunt cele a carorcompensare este facuta prin metode simplificate, în scopul dea obtine cote de lucru, sau pe baza unor cote provizorii ale marcilorsi reperelor de plecare, urmând ca ele sa fie compensate definitiv.

Linii de nivelment coIn.pensate definitiv sunt acelea care suntcompensate prin metode riguroase.

Calculele de compensare a nivelmentului se fac în urmatoareletrei etape:

calcule preliminarii care se refera la verificarea carnetelorde observatii si întocmirea situatiei diferentelor de nivel;calcule de compensare propriu-zise ale retelelor de nivel-ment si ale traverselor izolate;

- întocmirea cataloagelor.

96. Evaluarea preciziei nivelmentului se poate face dupaformula:

a) Dupa formulele Lallemand: Pentru o singura traversaeroarea medie patratica accidentala si sistematica pentru1 krn se foloseste formula:

2 [u2] (}2 ~ ~[~

]11 = -4L 4[L] L

40

l'

,,-,un .grup de mai multe traverse de nivelment, liberefâ\;formeaza poligoane se foloseste formula:

~

{

[62] [r2][S2 ]l~,ALl .~[L2] L J

I~J,rt~~2[L]~pentru un grup de mai m uIt de! Opoligoane

~~l 2 ]'....,~[~]' ISL pentru un grup de cel mult 10 poligoane.'o,, L

'fi 'aceste formule s-au facut urmatoarele notari:,'oleste lungimea în km, a unei traverse sau a unei laturi de

i'?~";;-poligonexecutata în aceleasi conditii (aceeasi directie, acelasiaparat, acelasi operator, conditii fizico-geografice cât mai

" apropiate etc,);[IJf'!li.mgimea, în km, a întregului grup de traverse sau poligoane;

,. diferenta în mm, dintre rezultatele obtinute din drumui-

l~a\"dus" si ~rumuirea "întors", intre doua repere de nivel-...,,}';;ment succeSIVe;y',' "distanta în km, între doua repere de nivelment consecutive;S,,"discordanta, în mm, atât pentru travese cât si între rezulta-

:<,tele obtinute din cele doua sensuri;fn "eroarea de neînchidere a poligonului, în mm;

[f;] suma patratelor erorilor de neînchidere a poligonului circum-, scris în mm.Toate diferentele de nivel se socotesc corectate cu corectia

ortometrica. '

'Valorile erorilor medii si calculate cu formulele de mai sus,nu trebuie sa depaseasca pentru fiecare ordin valorile din tabelaurmatoare:

41

,.". --~-

i

IILLt'r

Ordinul Er<"j mdii ntrU 1 km de drumll1r Erori limita o.ntN I krn dt drumulC

ni"clmcntulur accidental. ,j,tematlce accidentale "SI<narlCe

Ord. II 2. O mI" 0,4 mro :,Omm 0,4 mm

Orei, III 4.0mm O. S ,,1111 8,Omm O, g mm

Ord. IV IO.Omm : Omm 20, O",m 2. O mm

..,", .6.',..',

1'1

b) Dupa fm'mulele Rune:Eroarea medie accidentala pentru 1 km de drumuire:

L 2 22 mmj - frnm2

11 =, Lm - fm

Eroarea medie sistematica pentru 1 km .de drumuire2 2

2 m2 - m1cr =Lm .- rm "

În aceste formule s-au facut urmatoarele notari:

2 - [1'12] m2 = ~[~

]m1 - 4[LJ. 2 4P Leste diferenta, in rom, dintre rezultatele obtinute Întredrumuirea "dus" si drumuirea "întors" între doua repereconsecutive;lungimea traversei, în km;discordanta între diferentele de nivel obtinute din celedoua' sensuri, pentru fiecare traversa, înmm.;

LS

L [L]m-P P

lungimea traversei, în km, executata în aceleasi conditii;

numarul traverselor ce intra în calcul;

distanta, în km, între doua re~ere consecutive;valoarea medie pentru r egala c~ j unde n este numarul

nde sectiuni. ,

Pentru calculul erolii medii patratice a întregii traverse se

folosesteformula:m2 = (112 +cr2L) p

97. -Documente ce se predau beneficiarului:Piese scrise:- memoriu justificativ

r

rm

- date despre lucrare;- analiza situatiei existente;- proiect tehnic;

- inventarul reperilor de nivelment ai localitatii;- dosarul documentatiei de teren: carnete cu observatii

altimetrice, paginate si indexate;

42

osarul calculelor de determinare a cotelor reperilor deIiveiment:

>:.gruparea observatiilor în poligon si racordarile între

~~'f'gr.upe;i calculul neînchiderilor în poligoane;..câlculul cotelor;.

;3tievaluarea preciziei;<;"':Rroces verbal de verificare - receptie a lucrarii;.,;:.3:proces verbal de predare a punctelor.

'iese desenate:}"'\:('fisele cu descrierile topografice ale reperelor de nivel-i\.k ,ment;

- proiectul retelei de nivelment al localitatii (plan scara1:10.000 - 1:25.000);schita poligoanelor de nivelment' cuprinzând diferentelede nivel, sensul de parcurgere si neînchiderile în poli-goane. ,,\>

detaliilor

~~~yr:3.1. Reteaua de sprijin pentru ridicarea planimetricai:-." . 98. ,În vederea ridicarii detaliilor se realizeaza pe teren oI .baza de ridicare planimetrica care îndeseste reteaua de sprijin

~/~pz:in: ~nt~rsectii si drumuiri .cu te~~olitul sau statii t~tale;~t.:)matenahzarea punctelor bazeI de ndlcare se va face unIform6:2'în cuprinsul localitatii. .r :;', Drumuiri cu teodolitul. Drumuirile cu teodolitul trebuie sa

îndeplineasca urmatoarele conditii:sa se sprijine pe punctele de triangulatie sau poligonome-trice;sa parcurga terenuri adecvate masuratorilor (strazi, alei,sosele, drumuri pietruite, etc.).distantele între vârfurile drumuirii sa fie pe cât posibilegale;lungimea maxima a unei drumuiri nu trebuie sa depaseasca'3 km pentru scara planului 1/2.000, 2 km pentru scara1/1.000 si 1 km pentru scara 1/500;

'-

43

. ".......----

!i.,.i:E1'"tr.t:

':2..

-.",,~,-- ""'""""f;;,.*t,,.,,~~>;(,,!tJ

lungimea unei laturi de drumuire trebuie sa fie în mediede 250 m pentru scara planului 1/2.000, '150 m pentruscara 1/1.000 si 100 m pen,tru scara 1/500; ,materializarea în teren a punctelor de drumuire trebuiesa se faca cu picheti metalici;laturile drumulrii trebuie sa fie masurate de doua ori, Iîn sens direct si invers cu panglici de otel sau cu instrumen- I

te electronice; I

distantele masurate se reduc la orizont când unghiul depanta este mai mare de 1~.

Când pe aliniament sunt schimbari de panta, pentru fiecaresectiune care arc unghiul de panta mai mare de 19, se aplicacorectia de reducere la orizont.

Când diferenta dintre temperatura de etalonare si cea dintimpul masuratorii cu paI}glici de otel depaseste 5°, se aplicacorectia de temperatura. In acest scop, în timpul masuratoriitrebuie facute citiri pe termometru din ora în ora. .

Toleranta la masurarea directa a distantelor se calculeaza cu

formula: T= :tO, 003 !D+ D / 5000 si este indicata în tabela 1, în

ca-re Teste toleranta în metri si D este distanta în metri.Tabela 1

Daca laturile masurate sunt sub 50m, atunci discordantamaxima între sensul direct si cel invers poate fi de 2 cm. Pentrudistante masurate În teren cu panta de 3L10g, toleranta semajoreaza CII20(70,pentru teren cu pante de. 10g-15g,se majoreazacu 50%; iar pentru terenuri cu pante peste 15° se majoreazacu 100%.

44

,-.-------------------

Di..tanta Toie:-&n\a Di§tan8 T{}I...n!a Distanla Tulcranjuro m \11 m m m

p.Î11ala phn la pâna la50 O, (120 J1() O.1-'32 170 0,03960 0.023 120 O, ('33 180 0,04070 O. U2S 130 O, O4 190 0,04180 0,027 140 O. (136 :WO 0,042

90 0,029 150 0,1'-;7100 0.030 160 O, r,'-:,:

indirecta a distant,elor se face întotdeauna cândiir~de aparatura si dispozitivele corespunzatoare cu'~{precizia determinarii distantei sa fie peste 1/2000.

'ea'distantelor cu mira verticala pentru punctele radi-:oUiti, alei, parcari, guri de canal din interiorul locali-

1:truC

.

'

,

" ctii provizorii, contururi neclare, etc,) se face cuindicate în tabela 2,

":-tt"'ela~,.2'; ~

.,,~!Oe

0,150.160.170,180,19

.. 10,200,220.24

11~ -20&C,20C.21C.22('.2:>C,240,250.270,30

21~-30~

O.2S0.260.270,28O, '2'11),311).330,36

31~-35'

O, J:)

,lUI1),32D,34,). 1Ii0,380.40(1,4)

::':',

:""""" ,',.- , ,

asurarea unghiurilor se executa Cll aparate de 5000-100«.,entrarea aparatului deasupra punctului de statie se face cu

(jleranta de pâna la 3 mm.

;;0iCÎn. punctele de triangulatie sau poligonometrie care servescr~ ca puncte de plecare, se vor masura doua unghiuri adiacente~t:catre punctele cunoscute, Când punctul initial, din care urmeazafi; sa se ~esÎasoare drumuirea, este nestationabil, legarea drumuilii!{i,se,ya, face o~lig?toriu ,dint~-un ~unct prin. tra~sm~tere la s~l.f Valonle acelUIasI ungJ:p obtmut dm doua masuraton nu trebUIer~sa,~difere cu mai mult de 50"",~' 'Toleranta de închidere a oriEtntarilor unei drumuiri pe punctele,. .

" de spr~jin, calculata cu formula T = 50cc..Jn ,unde n este numarulstatiilor, este cea aratata în tabela 3,

45

.'~=,~~=",-""~W_~-~---

'-il

fh

,1

L,1 ,:~ "

i ": ~ H:

: ~.;

1:

1.l'

i:. .,{

",~, ,"""""..,;~,,\'

"

,~ '

:>,,' , ,. "

,Tabela 3,:.;" ,":,:;, '" ,

",Tabela cuA.oleranta."de;îI)chidere pe,o:pentart", '; -<, ;,1:

Nr. de statii ToleranlCminute centi

0,50,0.700,861,001,121,221, ,~21.411,50'1,58

Nr de

~; I12i3:4

, "'11$

,16)7'18,i920

ToleranterlUIIU:': cer-ti

I234

\,66],73L MOJ. 87J. 942.002.06Z.122.182,24

23242526,27282930

5--6

,7,8

:9\0

') ,,~~.--2. (.(12,6'2,692,7t.

, Toleranta, admisa la închider~a drumuirilor principale sisecundare pe' coordonate' este aratata în tabelele, 4 si 5, carea fost calculata cu 'formulele:

:T,= :tO,O03.JO+,~: ".500

T = :tO,O03.JO + ~, , 2600

unde' D reprezinta desfasurarea drumuirii, în metri,, ,', ' fi i',

Tabela 4 '

Tolerante admise pentru închiderea pe coordonate a drumu-rilor principale' , , "i.

"

, I

46,

LunglJDl:&Tol.:nn!a LW1girneaToh.:nmla Wplgim1I Tolenm\a Lungimea Tolcrant;.drum1Jii1i ro ' drumuiri:' m .trurnuirii m drumuirii mm . ro,:" m m,100 0.050 600 0,193 1100 0.320 \600 ,0.440200," 0,082 700 0.219 1200 0,344 '1700 '0,464300, 0.112 800 0.245 1300 0.368 ' \800 0.487400 0,140 900 o,no \400 0.392 \900 O,5J1500"" ' 0.167 1000 0.295 15(;'0 0.416: 2000 0.534

-- -

~seda ;Închiderea' pe coordonate a drumuirilor

I

~O,44,.0,\48",'O 52""fJ::S7 .0;610,65'.o;69,.,0.';"74ifn0,82.0,,86,'0:;90

..

Unghiul de inclinareInlre 58-1t~ IIntre 10'. IS~ Peste 15'

0,33 ro0,380.44

-'10,49O. ~50.600.650.71

0,760,810,860.97.O. 9~1,031,081.12

O.39m

0.450,53(1.590.66O. i20,780.860.92O. \18].04 .1.1]1.17

1,23,~1,29 .~

il 1,35

0.52m0.60lI,700078008'8009111,041. 141.22J.301.381.481.561.541.7210RO

1:.\ --

~:;,~~,~~de sprijin ~entr~ ridicarea a1timet~ca .velmentul geometnc. NIvelmentul geometrIc al bazeI

f~'~'se;.efectueaza pentru catarea punctelor drumuirilor~rice,pentru trasarea curbelor de nivel si pentru obtinereaÎlb'c6nstructiile de orice fel (colturi de cladiri, soclul~htelor, culeele si pilele podurilor, capacele de orice fel,tii'de strazi etc.), precum si punctele ,radiate tahimetric'i~l;il.afu:'El se sprijina pe puncte ale nivelmentului geome-

,~'tt1"ofdiIisuperior. "

rraitiile'tehnice p'ecare trebuie sa le îndeplineasca nivelmentul

.~fn,

'

,

',

'?-,

'

,

~;Ui1~:<:eleechi:~lente nivelmen:ului de ordin,:l IV. '

jiIlpensarea drumUlnlor se va face In modul urmator:a.a'Ca';driiIinfuea de nivelment geometric se sprijina la capete

~~J,~Ei!!$punc~'decote cunoscute, discordanta se repartizeaza,-°/---',- " ,

,,;';::ii::;;în;Omod,)egal la fiecare diferenta de nivel; când nivelele

0' - ,_o ----

47

" "'- "O"

i!'

!~.I>°I,,

r

fi,o'

i

Li

i,

i!~

r

~.

~:,

~-

('.'"[

~:'

~t 'k

~

y-°0'1,"t

!

~

. '1'-

H.~~

sunt toate de aceasi lungime, în mod proportional culungime a nivelelor când acestea sunt neegale;.cînd drumuirea se inchide pe acelasi punct, discordantase repartizeaza ca mai sus;în cazul poligoanelor sau punctelor nodale, discordantase repartizeaza în mod ponderat, proportional cu numarulde nivele pe fiecare sectiune;în cazul când din vârrul drumuirii s-au executat radieri,cotele punctelor radiate se vor masura cu o toleranta de

1,5 cm;atunci când reteaua de drumuiri poate fi conformata din poli-goane sau puncte nodale, compensarea se va face prin mei:,odaaproximatiilor succesive sau a înlocuirilor echivalente.

100. Nivelmentul trigonometric. Determinarea altitudinilorpunctelor bazei de n.dicare prin nivelment trigonometric trebuiesa îndeplineasca urmatoarele condit.ii:

drumuirea de nivelment trebuie sa se sprijine pe puncteale caror cote sunt determinate prin nivelment geometric;lungimea drumuirii sa fie în medie de 2 km;se executa atunci când echidistanta curbelor de nivel nueste mai mica de 1 m:masurarea unghiurilor verticale se efectueaza în cele douapozitii ale cercului vertical a carui precizie trebuie sa fiede 1';nivela cercului vertical trebuie sa aiba ca valoare a diviziunii

20" pâna la 30«;valoal'ea punctului O al cercului vertical în fiecare punctde statie nu trebuie sa fie mai mare ca dublul valorii divizi-unii nivelei cercului:diferentele de nivel între punctele bazei de lidicare si vârfu-riIe drumuirii trebuie obtinute de doua ori, în sens directSI Invers;discordanta între diferenta de nivel obtinuta în sens direct siinvers în lungul unei laturi nu trebuie sa depaseasca 0,004 Dunde D este lungimea laturii în sute de metri;

48

.~ ..,

j"discordanta admisi bila în drumuirile si poligoanele închise!;t:'Beoetermina dupaformula: 0,004 oFn ' unde D este lungimea

:,<,";" [d]l~clie a laturii exprimata în sute de metri, D == - unde ldJo' ' n

;telungimea, iar n este numarullaturilor drumuirii sau,bligonului.~partizarea discordant,ei se face proportional cu lungi-

'ât\tti1or. .

Pe'ntru punctele cotate prin radieri, toleranta este de 1:5

I'\;pentru. punctele nematerializate si de 1:4 cm pentru cele;,~1i31.izate. ',te':'>, "., .

ita'Masuratori topografice de detalii, . 01. La baza lucrarilor de cadastru imobiliar sta planul topo-

[c~saucadastral, la scara convenabila care va fi echipat cu'{î~!.si 'informatiile specifice cadastrului imobiliar.

~.general alegerea scarii planului cadastral depinde de densi-~a'o'p'arcelelor din zona de cadastrat respectiv:'t:r'>scara 1:500 pentru o densitate cte peste 50 parcelelha (situ-

ii[/, atie întâlnita de obicei în municipii);",",tl ."~' scara 1:1000 pentru o densitate de 30-50 parcele/ha (situatie

întâlnita de obicei în unele municipii si majoritatea ora-

; scara 1:2000 pentru o densitate mai mica de 30 parcele/": ha (situatie întâlnita de obicei în orase mai mici si în',' localitati rurale).

.<.: Masuratorile topografice de detaliu se executa prin:

" 102. Metoda radierii. Ridicarea detaliilor prin metoda radieriise executa masurându-se unghiurile si distantele cu aceleasitolerante ca si la drumuiri. Lungimea distantelor polare trebuiesa fie masurate de 2 ori si nu trebuie sa depaseasca 100 mpentru scara 1/2000, 50 m pentru scara 1/1000 si 30 m pentruscara 1/500.

103. Metoda absciseJor si ordonatelor. Ridicarea detaliilor prinmetoda ahsciselor si ordonatelor se executa masurându-se distan-tele cu tolerantele aratate în executarea drumuirilor. Lungimea

Ir !!!! L.._,

49

. '~R""'.~'~~~1

fiecarei ordonat.e nu va depasi 1/3 din lungimea bazei de lucru,neputând depasi 12 m pentru scara 1/2000 si' 8 m pentru scara1/1000 si mai mari. Punctele picioarelor perpendicularelor mailungi se fixeaza ca intersectii din mai multe puncte, iar lungimeavizelor nu trebuie sa fie mai mare de 100 m pentru scara 1/2000, 50 m pentru scara 1/1000 si 30 m pentru scara 1/500,La ridicarea contururilor neclare lungimea perpendicularelor sia intersectiilor se dubleaza. La ridicarea sinuozitatii contururilorse admite ca pe perpendiculara sprijinita pe latura drumuiriisa se construiasca alte perpendiculare.

Liniile contururilor care nu sunt în linie dreapta se ridicadaca rezalidurile depasesc 0,5 m pentru scara 1/2000, 0,3 mpentru scara 1/1000 si 0,2 pentru scara 1/500. ,

104. Metoda aliniamentelor, Metoda aliniamentelor se utilizea-

za pentru determinarea punctelor situate pe un aliniament (fatadaconstructiilor aliniate, capete de alei în parcuri etc.). Distantelepe aliniament se pot determina prin masurare directa sau prinmasurare indirecta. Oricare ar fi procedeul de masurare adistantelor, se va masura pentru control, lungime a întreguluialiniament, suma distantelor partiale trebuind sa corespundalungimii tataIe.

105. Metoda intersectiei de distapte. Aceasta metoda constaîn determinarea pozitiei planhnetrice a unui punct de detaliuprin intersectarea a minimum trei distante masurate pe terendin puncte a caror pozitie în plan este cunoscuta. Punctele depozitie cunoscute se vor alege astfel încât sa formeze cu punctulce urmeaza a fi determinat unghiuri mai mari de 40G.

50

;.-=---

51

Capitolul VII:'NUMEROTAREA CADASTRALASI CALCULUL SUPRAFETELOR

uxnerotarea cadastrala

:O6Hncadastrul imobiliar ca si în cao.astrul general numerota-

~ci1dastI:alaprezinta o mare importanta. Cu ajutorul numero-~~~,~'ii::cada5trale se stabilesc coduri pentru toate suprafetele~âiferent de marime) care reprezinta individualizarea fiecarui

':!ement, de suprafata în populatia de suprafete din zona delastr.at (si în context pe suprafete mai mari pâna la nivelul~):;:codificarea suprafetelor ca si coduri pentru proprietariiitor suprafete - partida cadastrala.

07. Numerotarea cao.astrala are menirea de a asigura legatu-/dfutre elementele referitoare la suprafata, categoriile de folosin-

tai' si proprietar care se înscriu în registtte,le cadastrale,

't':f:~108.Codificarea cadastrala începE}cu particularizarea terito-

~

~~.

:".

.

,:"

.

:,n::.~ui~n contextul ,general al teritoriilor tarii, prin, at~'ibu~rea!,pcodulUl SIRUTA (dm nomenclatorul general) al ten ton ulm ce

" -~;';'unneazaa fi cad~strat: In c~zul în care codul ~IRUTA se refera

"

;;;larsuprafete mal man decat cele ce urmeaza a fi cadastrate',~"(codulSIRU

.

TA se refera la un oras iar zona de cadastrat repre-

';'zintao portiune sau un sector) se vor atribui acestuia indici

~. : corespunzatori atasati la codul SIRUTA.('109. Numerotarea sectoarelor cadastrale se face începând cu

I TIr. 1 din partea de NV a zonei de cadastrat si se continua în; sens convenabil din aproape în aproape, în ordinea normala a

numerelor, astfel ca sa formeze o înlantuire convenabila a tuturorsectoarelor în vederea unei usoare cautari a acestora.

110. Parcelele care formeaza sectoarele cadastrale se numero-

I teaza începând cu nr. 1 în cadrul fiecarui sector, pâna la numero-tarea tuturor parcelelor din sector. Exemplu: sectorul 3, parcela115 se evidentiaza pe planul cadastral astfel: 3.115.

În cazul proprietatii pe etaje (blocuri de locuinte, firme, etc.),

~---. .. _.~~.~=.~.~

~."... . *'i-~ ."""."'uii~iJIlH""~""""~1

suprafata de teren, asa cum a fost determinata prin autorizatiade construire, primeste un numar cadastral, ca orice parceladin cadrul sectorului cadastral. .

111. Corpurile de cladire se numeroteaza începând cu nr.1precedat de litera C, în cadrul fiecarei parcele. Exemplu CI,C2, etc.

112. În cazul apelor, canalelor, digurilor, cailor ferate, drumu-rilor clasificate, strazilor, ulitelor sau altor detalii liniare C2.remarginesc sectoarele, se vor atribui numere dupa cum urmeaza:

detaliile liniare vor fi nume ro tate în cadrul sectorului res-pectiv, cu numar 'de parcela. La segmentarile produse laintersectii cu alte elemente liniare, ele vor fi numerotateprintr-o secventa de ,numere data în continuare;în cadrullocalitatilo:c, bulevardele si strazile principale vorprimi un singur numar de parcela, sau sector, p3 toatalungimea lor, iar strazile segmentate de acestea sau deaite detalii liniare mai importante (ape, cai ferate, etc.)vor primi de asemenea, numar de parcela. La intersectiâstrazilor, suprafat.a comuna se atribuie strazii mai impor-tante. .

113. Ordinea de segmentare a detaliilor liniare este urma-toarea:

caile ferate sunt întretaiate de ape;drumurile nationale întretaiate de ape, si cai ferate;drumurile judetene înhetaiate de ape, cai ferate, drumurinationale;drumurile comunale întretaiate de ape, cai ferate, drumurinationale, drumuri judetene, strazi;strazile se întretaie dupa importanta lor.

114. Categoriile de folosinta (subparcelele) a caror suprafataeste sub 150 mp nu se numeroteaza, acestea urmând sa fie-încadrate la categoriile de folosinta alaturate predominante.

115. Subparcelele se pun în evidenta numai în Fisa bunuluiimobil si se numeroteaza în cadrul parceleiastfel: 3.115/1, 3.115/

52

....

tC.:,incare prima cifra reprezinta numarul sectorului cadastral,:oua'.numarul parcelei iar a treia numarul subparcelei.

f2'<Calculul suprafetelor

j'~:'rCalculul suprafetelor se va executa prin metode careslgtlra.precizia impusa de beneficiar pentru aceasta (procedee, ",~, , '

,mecanice, grafice, sau numerice, inclusiv prin digitizare si prelu-'crare automata cu ajutorul mijloacelor electronice).

~",~

,

~,

..

,

"~".

,

',

.

"

,,

;;i:!l,

l,

'

"

'7. C,alc

,~lul su prafe t elor se face Pe foi de Plan topogr afic ,

~.,."\'. , '!("atunci. când se executa prin procedee mecanice sau grafice si'21e'~tIDitati de suprafata întregi, sectoare, parcele atunci cândse(~exe(:uta prin procedee numerice.

';i;;H8. Trebuie înteles ca pentru a executa un calcul corect;;d:ei'suptafete, acestea trebuie tinute sub un control strict si in

.

'

,

.'

,

'a

,,

'cest caz este necesar a se executa calculele de la general la';particular, respectiv: ~, ,/".; Da) se va calcula aria suprafetei pentru întreaga zona de cadas-

trat si se va vedea daca aceasta cbrespunde exact cu aceea

. asuprafetei din cadastrul general. În cazul existentei unor,'Ldiscordante care se încadreaza în tolerantele admise

aceasta se va compensa mentinând neschimbata suprafata" din cadastrul general;

,b) se va calcula aria suprafetei sectoarelor. Însumarea ;1cestorarii trebuie sa corespunda în limita tolerantelor cu ceacalculata anterior pentru intreaga zona de cadastrat. În

,~ '! cazul unor neconcordante care se încadreaza in toleranteleadmise se va face compensarea acestora mentinând nes-chimbata suprafata zonei de cadastrat calculata conform

, pct. a de mai sus;'~) se va face calculul ariei parce]elor inclusiv a celor ce repre-

zinta detalii liniare (ape, cai ferate, drumuri, strazi, diguri,etc.) si în acest caz daca s-a facut o împartire pe sectoare,suma suprafetelor parcele]or dintr-un sector, trebuie sacorespunda în toleranta, cu aria calculata conform pct.b de mai sus.' În acest caz, se va face compensarea

,,.

53

....._._- ,

;,)

r

"C"«",

~~

~

1:

mentinând aria sectorului calculata si compensata (cf. pct.bde mai sus) neschimbata;

d) se calculeaza aria suprafetei fiecarei subparcele din cadrulfiecarei parcele. În cazul când neînchiderile nu ,sunt întoleranta se face compensarea suprafetelor mentinând

. neschimbata suprafata parcelei, calculata asa cum 6-aaratat la pct. c de mai sus;

e) ariile suprafetelor cladirilor, constructiilor anexe,' cât sialtor obiective se calculeaza pentru fiecare obiectiv în parte.Suprafetele ocupate de constructii vor fi determinate pebaza elementelor masur'ate în teren sau - dupa caz - masu-rate grafic pe plan fara a fi inclusa în parcela de curticonstructii pe care este amplasata.

119. Suprafetele rezultate din calcul se compenseaza dacase încadreaza în tolerantele admise (precizate în Anexa nr.7).Repartizarea corectiei de închidere se face proportional cu supra-fata acesteia în raport cu suprafata totala care se mentine ne-schimbata.

120. În cazul detaliilor liniare reprezentatEi pe plan prin axullor, lungimea necesara calculului suprafetelor se masoara peplan cu rigla topografica. În cazul detaliilor sinuoase, liniasinuoasa se descompune în segmente de dreapta, avându-se grijaca sageata formata între linia dreapta si curba sa nu fie maimare de 1,0 mm pe plan (la scara planului). Latimile mediiale detaliilor topogafice, reprezentate pe planul topografic prinaxul lor se masoara la teren si se înscriu pe plan pe fiecaredin aceste detalii (segmente de detalii).

Suprafata detaliilor topografice reprezentate pe plan prin axullor, care fonneaza limita de sector, se calculeaza în modul aratatmai sus, suprafata respectiva urmând a fi scazuta din suprafetelesectoarelor vecine, proportional cu lungime a pe care detaliul res-pectiv o are în cadrul fiecarui sector. La executarea acestor calcule,e~;Naface întotdeauna verificarea ca suma suprafetelor ce se

'~;sectoarele vecine sa fie egala cu suprafata totala a

1',

, 121. Forroularistica de calcul ca si fisele suprafetelor pe'numere cadastrale vor fi cele emise de Oficiul National de Cadas-tru, Geodezie si Cartografie prin instructiunile de cadastru,general. .

. Capitolul VIII:

REGISTRELE CADASTRALE,

,', 122. Registrele cadastrale reprezinta documentatia de baza,,1alucrarilor decadastru la care se ataseaza datele de baza din

" 'cadastrul imobiliar.Conform art. 4 din Legea nr. 7/1996. privind cadastrul si

publicitatea imobiliara (asa cum s-a aratat si la pct.2 din prezenta: "metodologie), cadastrele de specialitate din care face parte si

cadastrul, imobiliar, sunt subsisteme de evidenta si inventariere,sistemetica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic,

: ',:'cu respectarea normelor tehniceelabora~. de Oficiul Nationalt{'><:.de,Cadastru, Geodezie si Cartogrsfie si a datelor de baza din:;, ca'dastrul general privind suprafata, categoria de folosinta si~. proprietarul. În acest context, în cadastrul imobiliar va trebui

!

;

,

'

,

'

,

'

,,

" respeCtata structura si con \iu u tu! documenta\iilor care vor fi

",' elaborate pentru cadastrul general.

~;?,. , , .

( , Capitolul IX:

1

:: ". ACTUALIZAREA LucRARILOR

;"IXol. Actua\izar.~ lucrarilo~ d. inv,.~tari.r. ooobiliara[(""" ,123. IndIferent m ce scopun sunt sohcltate, lucranle de mven-

" tariere tehnica imobiliara trebuie sa corespunda cu realitateadin teren, deci trebuie actualizate cu toate modificarile intervenite

~1 atât din punct de vedere juridic cât si tehnico-economic.~;Y:f:Actualizarea se face atunci când în zona inventariata s-au

~

'

,

'

""

'

,

"

,

:

,

'

,

'

"

t

,,,

"

,"

'

"

,

:-C

,

'

.

'

,

"

,

""",,'i"'"

..y.~~.: '

I '

, . --" , ,.,. ,

55

Ii,

,',

. !

\

!!!II

~"""""""'.""

..

"

,.," " --,"'.""',,-~--,

produs extinderi de cartiere, deschideri, largiri sau ahrJ.ieri decai de comunicatii, demolari partiale sau pe zone mai mari, etc;

124. Actualizarea lucrarilor de inventariere tehnica imobiliarase executa în urmatoarele cazuri: '

când de la întocmirea initiala, sau ultima actualizare autrecut mai mult de 6 ani;când actualizarea este ceruta în mod expres de beneficiar,chiar în interval mai mic de 6 ani;ori de câte ori actiune a de aducere la zi este bine motivata(completari cu unele date, refaceri în cazul aparitiei denoi acte normative privind activitate a de cadastru imobiliaretc.). '

125. În cazul când actualizarea se face la un interval maimic de 6 ani, se vor identifica printr-o actiune de confruntaresi se vor actualiza fisele bunului imobil, numai la acele imobilela care s-au produs schimbari evidente (demolari, adaugiri, con-structii noi, modificari la limite etc.).

126. Dupa identificarea imobilului se executa urmatoarele

operatiuni de teren în cadrul actualizarii:verificarea proprietarului imobilului;anul construirii corpului de cladire;starea tehnica si de întretinere;schimbarile intervenite la corpurile de cladire si la anexe,precum si la aparitia unor elemente noi;confruntarea dotarilor edilitare cu realitatea;se va verifica structura familiilor pe corpurile de cladiri.

Elementele noi aparute se vor completa pe schita cu culoarerosie, iar cele disparute vor fi anulate prin "taiere" cu doualinii rosii.

Modificarile constatate vor fi consemnate centralizat intr-o"nota de constatari privind actualizarea fisei bunului imobil dinstrada... . nr ".

, '

;;'.;l2-1/"La birou, în cadrul actualizarii, toate modificarileInjemnate;cu"ocazia actualizarii la teren se vor introduce în

5«Jft~~~~1: '

pe planul cadastral: cladirile si constructiile anexa, catego~riile de folosinta, caile de comunicatie cu constructiile afe-rente, apele cu constructde hidrotehnice aferente;pe planul cladirii: completarea desenului cu elementelenoi aparute sau lipsa, fata de redactarea initiala;desenarea anexelor pe destinatii si grupe de materiale;

pe fisa bunului imobil se va verifica corespondenta deplina.cu elementele culese sau completate la teren, mentionân-du-se în phrtea de jos a fisei: "Actualizat data ".

t IX.2. Actualizarea planurilor topografice si cadastralef

128. Planurile topografice si cadastrale trebuie tinu te la zicu toate modificarile survenite pe teren, astfel ca acestea sacorespunda permanent cu realitatea din teren.

. Actualizarea se face atunci când zona construita s-a e"xtins,creându-se cartiere noi, când se deschid artere noi de circulatie,când se Iargesc sau se aliniaza arterele existente,. când. se facdemolari, precum si în toate cazurile când pe planurile existente. . .apar schimbari. .

Actualizarea poate fi facuta cu o periodicitate de 6 ani sau

prin evidenta, imediat dupa ce s-a produs schimbarea.

. 129. Î~ cazul actualizarii periodice se revizuiesc planurilepentru întreg teritoriul cadastraL iar în cazul actualizarii prinevidenta se înregistreaza numai schimbarile produse.

Când se executa actualizarea periodica, în mod obligatoriuse cauta toate punctele de triangulatie si de poligonometrie, mar-cându-se pe plan toate cele care au fost identificate.

. 130. Daca prin confruntarea planului cu terenul se constataschimbari importante (cvartale noi, extinderi de dimensiuni mmi,

r" etc.) se poate îridesi triangulatia existenta si crea noi traverse, de poligometrie si nivelment, iar tl-ecerea pe plan a schimbalilor:: produse se face cu metodele de ridicare obisnuite.

131. Actualizarea planurilor topografice si cadastrale se efectu-eaza în "conformitate cu instructiunile Ofciului National deCadastru, Geodezie si Cartografie.

57

- ...

I11~,1.11\

,.

-<Â:

Capitolul X:

VERIFICAREA,RECEPTIA SI AVlZAREALucRARILOR DE CADASTRU IMOBILIAR

:j

132. Toate lucrarile geodezice si topografice executate invederea întocmirii planurilor cadastrale, se verifica prin grijabeneficiarului luci'arilor, atât la teren, cât sUa birou, pe toataperioada desfasurarii lor.

Verifcarea pe teren se executa pentru a se constata cladiconditiile tehnice referitoare la diferitele faze de lucrari au fost,ndeplinite- Verificarea se executa pentru cel putin 1-10% dinlucrare, in functie de natura lucrarilor. - ,

Verificarea la birou consta din sondaje a calculelor pentru

reteaua de triangulatie si reteaua de ridicare. '

Constatarile lucrai'ilor se inscriu în carnete de verificare, carese anexeaz' la dosarul luc,-arii. În carnet se Inscriu valorileobtinute la verificare, cele rezultate din lucrare si diferentele I

in comparatie cu w\erantele, precum si indicatiile tehnice nece- Isare asigurarii.

Daca diferentele constatate depasesc tolerantele admisibile,lucrarile gresite se refac pe cheltuiala executantului.

Dupa terminarea lucrarilOl' de teren si'la birou si dupa înlatu-rarea greselilor semnalate cu ocazia verificarilor, dosarul lucrariise examineaza de catre beneficiar, care si-l insuseste.

133. Verificarea lucrarilor geodezice si topografice executate

pentru intocnrirea planurilor cadastrale ale localitatilor, unn'-re.te s' constate dac' au fost respectate conditiile tehnice prev'-zute în prezenta metodologie.

134. Verificarea se executa într-un procent anumit, în functie,de natura lucrarilor, astfel:

Retele de sprijin:10% din totalul punctelor noi, in ceea ce priveste conditiile

. de determinare, pastrare in timp si daca prin amplasarea.or;,..corespund ridica.ni detaliilor;

'-. ,tal~l punctelor materializate la sol si la subsol;

IrJ""",{..,;i"",""",","k""~' "'".,.

5% din numarul punctelor noi determinate în ceea ce pri-veste descrierile topografice, elementele de reperaj si excen-tritatile;rezultatul calculelor tuturor punctelor, constatându-se dacacoordonatele obtinute se înscriu în tolerante.

135. Verificarea lucrarilor de nivelment si poligonometrie seface dupa aceleasi principii si în aceeasi proportie, constatân-du-se daca a.u fost respectate conditiile tehnice prevazute, înprezenta metodologie. ,

136. Verficarea lucrarilor de ridicare a detaliilor:5%, din totalul punctelor bornate la sol si la subsol;5% din totalul punctelor care au descriere topografica,reperaj siniasurata excentricitate a;5% din punctele determinate prin intersectie si 3% dinstatiile de drumuire. prin observatii de control;vizele observate pentru 3% din numarul total al punctelorradiate determinate prin coordonate; ";,distantele masurate pentru 3% din numarul punctelordeterminate prin coordonate polare, echerice sau pe aliniament;recalcularea coordonatelor rectangulare si a altitudinilor.cu elementele din carnetele de observatii din teren, pentru2% din numarul punctelor cu coordonate rectangulare si1% din numarul punctelor de detaliu cotate;raportarea a 3% din numarul punctelor determinate princoordonate si 2% din numarul punctelor determinate polar.

137. Verificarea lucrarilor de teren privind inventariereatehnica imobiliara are scopul de a constata daca prescriptiilereferitoare la executarea lor au fost respectate.

Verificarea se executa prin sondaj în proportie de max. 5%din lucrare si se refera la:

desenarea schitei bunului imobil, cu indicarea numerotariicorpurilor de cladirf'. si anexelor;identificarea materialelor din care sunt realizate con-structiile;încadrarea constructiilor în functie de starea tehnica deîntretinere. .'

59

- !II!!!!! .

tii

~~..~,;.:..).~"':J

"'!

"!ii

:\

138. Verificarea lucrarilor de birou privind inv~ntariereatehnica imobiliara se executa spre a se constata concordantaîntre elementele si informatiile culege pe teren si înscrierea lorîn documentele. finale.

Verificarea se executa prin sondaj pentru max. 5% din lucraresi consta în:

controlul folosirii lucrarilor executate anterior; .

confruntarea elementelor si informatiilor culege în terencu cele înscrise pe planuri si în fise; .

redactarea planurilor si continutul lor;calculul ariei suprafetelor construite si a celor construitedesfasurate; .

- înscrierea corecta !?iclara a datelor în fisa bunului imobil.Rezultatele verificarii se consemneaza într-o nota de verificare,

. întocmita ,de verificator, pentru întreaga lucrare si va cuprinde:- procentul imobilelor verificate;

elementele majore urmarite;constatari pozitive, negative;corectarea Upsurilor;

- calificativul propus.139. Receptia si avizarea lucrarilor de cadastru imobiliar se

realizeaza în conformitate cu prevederile Normelor Metodologiceelaborate si aprobate de Ministerul Lucrarilor publice si Amena- Ijarii Teritoriului, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Carto- !grafie si de catre Ministerul Finantelor. .\

140. Datele si informatiile din cadastrul imobiliar vor fistructurare si predare peneficiarului si pe suport magnetic, într-unformat compatibil cu sisteme de gestiune de tip GIS.

Capitolul XI:

MASURI DE PROTECTIA MUNCII

,41. Pe tot parcursul executiei lucrarilor de cada.tru imobiliar..1::~"~<!r.~~pecta.prevederile legale în vigoare, referitoare la t

, .~,':;în., lucrarile geo-topografice si de cadastru. !

ANEXA nr. 1

CARTAREA IMOBILIARA

Cartarea imobiliara este operatiunea prin care se obtin date

si informatii tehnico-economice despre fondul construit existent,, cu referire la:

1. Carac1ieristicile constructive ale cladirilor, evidentiate prinindici de cartare A,B,C,D,în care:A. Evidentiaza cladirile din zidarie durabila, cu structura

, de rezistenta din beton armat sau metalica si planseedin beton armat;

B. Evidentiaza cladirile din zidarie portanta, fara structurade rezistenta. cu plansee din beton armat;

C. Evidentiaza cladirile din lemn, având fundatie din betonsau' piatra;

D. Evidentiaza cladirile din paianta, 1>amânt, chirpici.Indicii de cartare' sunt însotiti depbicei de cifre, care arata

numarul de etaje (cifra de la exponexit), si subsolul, marcat prinlitera s. De exemplu, un bloc de 8 etaje, parter si subsol semarcheaza cu indicele A8. Se observa ca desi blocul are 10 niveluri

(spatii dintre doua plansee succesive), nu sunt specificate explicitdecât cele 8 etaje si subsolul, parterul fiind reprezentat de sim-bolul indicelui de cartare.

Constructiile anexe si stabile se indica astfel:m. pentru magazie de caramiq.a, paianta sau tabla, cu fundatie

din beton;ro. pentru garaj din zidarie, sau tabla '- cu fundatie din beton;gr. pentru' grajd din zidarie, sau paianta - cu fundatie din beton;w. pentru closet din zidarie.Pentru cladirile cu alta folosinta decât cea de locuinta, se

va înscrie pe lânga indicele de structura si înaltimea la cornisesi folosinta principala (hala de fabricatie, atelier de productie,magazii, scoala etc.).

2. Starea cladirilor se apreciaza astfel:foarte buna (fu) sunt cele din beton armat sau caramida

61

, ,"'--,..,='.,~~ ~ ,III

" "'~-=

1

'11,

',

f

ii1i

"~'"' . ,-,"" '"".~J2jj...

"~..,,.

,~~ -' '..,,_,.Ii" -". .- ':'

;;j

cu plansee din beton, realizate în ultimii 20 de ani,cu finisaje complete si îngrijite, precum si cu tot confortul(luroin.a, apa, canal, instalatii sanitare, încalzire centralasau gaze 'etc). .buna q) sunt cele din prima categorie dar cu o vechimede peste 30-35 ani, precum si unele cladiri cu planseedin lemn cu o vechime mai mica de 20 ani, finisajeîngrijite si tot confortul

- mediocra (m) sunt cele din categoriile precedente, care

. prezinta începuturi de deteriorari la structura si finisajecu vechime de peste 60 ani, precum si unele cladiridin paianta cu finisaje îngrijite, confort partial si aspectaparent bun .

- rea (r) sunt cele care prezinta deteriorari importantela structura si finisaje, fundatii sau ziduri crapate,îndinate, tencuiala si caramida macinate,plansee cra-pate sau curbate, învelitoarea si tâmplaria degradate;

- insalubra (1) sunt cele care nu mai corespund folosintei,ca urmare a degradarilor si 'care prezinta pericol pentruviata si sanatatea celor ce o folosesc;

- ruina (rn) sunt cele degradate care se impun a fi demo-late.

Reprezentarea pe plan a starii constructiilor se face prinspecificarea simbolurilor din paranteza, dupa indicele de cartare.~xemplu: As'1O. .

3. Delimitarea corpurilor de cladire.Se considera corpuri distincte:

cladirile izolate din cadrul aceleasi parcele;cladirile izolare legate între ele prin arcade, balcoane Ide serviciu, pasarele, portice etc.;' ,cladiri lipite care au sistem constructiv si arhitectonic I

.

diferit, cu intrari separate si pereti plini între el,

e, care

1

"

,

le separa de la fundatie pâna la acoperis; . ,

'cladiri alipite dar amplasate în parcele alaturate, cu .

.umar postal propriu, chiar daca au sistem constructiv 'j

"..,~~tonicunitar (c\adirile sistem duplex); daca sunt.

. ,- '*~~j;~!';5i;:~:'

!

j

~

-- - --

'în acee~si, parcela se considera un singur corp, chiardaca nu, comunica între .ele; ,

doua sau"'mai multe cladiri alipite, cu sistem constructivsi arhitectonic diferit, dar cu relatii functionale (locuinta+ dependinte -respectiv baie, bucatarie, closet, magazieetc.), situate în aceasi parcela constituie un singur corp;doua sau mai multe cladiri alipite cu sistem constructivsi arhitectonic diferit, fara relatii functionale + grajd),constituie corpuri distincte; /

blocurite din mai multe tronsoane, pot avea mai multecorpuri, formate dintr-un numar de tronsoane care auacelasi numar postal chiar daca nu comunica între ele;trohsoanele decalate constituie fiecare un corp distinctchiar daca sunt cuprinse în acelas numar postal cualte tronsoane;nu se considera corpuri, constructiile care au o suprafatamai mica de 4 mp., si înaltimea la cornise mai micade 2 m.

4. Ariile cladirilor se refera la:.- aria construita la sol (Ac), câre este practic aria

delimitata de fundatia corpului de cladire;aria construita desfasurata (Acd) este suma ariilor nive-lelor (subsol locuibil, parter si etaje).

I 5. Numarul de familii si persoane, se stabileste pe corpuri

I de cladire, pentru persoanele care au domiciliul stabil la

I adresa respectiva,

i

I

[

I

~

I.

f

1

I

~,

63

. J/MJI~lT""'"

J-. ----,~,--

I,\I

1;i\"

;J

~:'i

~

1

ti".

JUDF.11JLI..OCAUTATEAax! SIRIJTA

...

1. Sclul' bunul"i imobil

i. ..

). EclupoJ" odai"", . porce",~ SillJ&tiajuridic.l. 'erenwiJor Ii ,)(""1\101"10:

rProprie,..

..

h :-.._~-, ~_.

,;,.' "TO1Al,. '.'

.1

Fr--:~ -~ll':~:=,

I I Ten::11 C"",tI

~ +-

5. DII. despr.. clidiri ~ .n...

Corp .Iidire -T~If. cawi:d.'n"'~",,-

+.....-----..'ill ...-'lL

..JJl.._!~.L

- ~-- ~ -'...---~~:-..~--- '

.

-..-------- (~ -...:-[~L -~ ,.+._---

64

o...

r~11

~

ANEXA nr. 2.~l:

JlJSA BtlNtIJ.tlJ IMOOn.din"', -' nr,_-

5e<;pun<! pl""

Nr, ..c, CWStt..'~Nr cad&stnl .."Nr- con. ruaciOri .Cod ,..,.. VlJOri<1

CodzunAplOtl:jlllCU<!7.0nl .ri..,,;ea

1)<1;""00

2,1 Ta""

.,2. Con..n'OIii. cladiri

N.... Nr00'1'.

Supr Imp)..,~ I ee./'

..J, ~_.

TOT~.I.,-...-

1"'lrltiEIGITI

Suj,r&iil' 'OIP) AII..,.

r.re. : T"""""ci. ! ind;..'.

ConllrO'<cl.

Canllr,ir<1IY, -------

-----

_i.::''-- .. ---. ,.-_o

-_o +----.---.

...........-......-.....---....-.....--..-

;--

~_.v.ria..,

-" '-"""--~- ~-~ j

..Nu",. NI, C... Supr,

"'bB, 1i,1 ._(!'}:..--

.

TOTAl.- --'-

ANEXA nr. 3

CARACTERISTICILE TEHNICEALE CONSTRUCTIEISI SIMBOLURI

:ii. Structura de rezistenta:<' . cladire din zidarie sau beton armat cu planseu de beton

arm~t-(A) ,

- 'cladire din zidarie portant5. sau beton armat cu p1anseudin lemn 03)

. cladire din lemn (C), cladire din metal (M)Fundatia:.: beton (B)- piloti (P)- radier (R)- lemn (L)- alte' (A)Pereti:- cadre din 'beton. armat (CP)- diafragma mixta (D)- lemn (L)- paianta, chirpici (P)- panouri mari (PM)

zidarie portanta (ZP)- alte (A) ,

Acop eris/în veli to are- terasa circu1abjla- terasa necircu1abila- azbociment (AZ)- bituminoase (B)- olane (aL)- sita (8)- sindrila (SD')- tigla (T)- tabla (TB)- alte (A)

65

,i,!;

!

'r

5. Încalzire- lemn (L)- gaze (G)- termoncare (t)- produse petroliere (P)- electrice (E)

6. Dotari tehnice ediiitarealimentare cu apa (A)canalizare (C)

- termoncare (t)

alimentare cu energie- retea telefonica' (T)

7. Starea constructiei- foarte buna (F)- buna (B)- satisfacatoare (S)

rea (R)- insalubra (l)- ruina (X)

8. Tip proprietate- proprietate publica

proprietate publica- proprietate privata- proprietate privata- proprietate privata- proprietate privata

9. Mod de administrare- de stat (A)- asociatie (C)- provizorie (1")- particulara (P)- cult religios (R)- mixta (M)- straina (S)- concesionare (T)- cooperatie (L)

i

fi,:f,

!"ii

i\1:

\,.

.'

,

r'

,

L,

'ii

.~

il 66

"

electrica (E)

a statului (N)a unit. Adm. Terit. (L)a statului (S)a unit.adm.terit. (A)part.(pers. fizica) (F)a perE. juridice (J)

_.

--t

'-"

i

DotAri

;somerciale"

--'.', ~-"-"-'--',"'---'-'-"'-.~-'-'-~~,,---",,-,~.,-,- " ."", " ,--- --,-,-,~-"",-.

ANEXA nr. 4

_."

TIP CAPACITATECAPACITATE

Apartament cii I camerl''Apartamente cu 2 camcre:Ap8l1ame,nl~ CII3 camere:Apanamenie cu 4 camcre'ApQ11.amcnlecu'S camereArllrt"menle CII > 5 co",.reFamiliiPersoane-Azil oMr.,,;Camin muncitorescCam'in studenTescCamin scolar'Cabinel particularCasa saI1[l1n,eCresaDispensarFarmacieLaboratorPoliclinicA

Spital, ~anatoriu ---"Aeademi.. (d..pendenle de", )Alclierc crealieBibliulecaCasA cultura, salii polivalentaCasa tincrelCincmato!'-rafCi", .Club, casa copiiEdituraMIIT.ell,cxpozitieRadiodifu7.iunc. televiziuneRedacTieTeatruCentru specializ.lperf,Gradmit.6invAtAm,;n!~uperiorScoalA 8 clase'Scoala 10 claseScoala 12 claseScoala ~pecialn aj utA.toareScoala prof, ~DUmllistrlAr"""', gD~talComplcx comercialRestaurant. bar. cofetarie. bufetMagazin universalM"Sa:<in alimentarMagazin neDUmentorHotelUnitale prestari servicii

Nr, locuri

lJNITATENr,apartam.Nr. apartam'.Nr. apartam.Nr, oportom.Nr. apartam.Nr. apartam.Nr. familiif';r. persoaneNr, locuriNr, locuriNr. locuriNr. lueu!.! -

Nr, locuri

Nr, locuri

Nr, IIocllriNr. locuri

Nr, Iuellri

Nr, 01...Nr, el.seNI "'oseNr, cI.seNr, closo

COD~0:20304 "",'e,.,

05Ocl0781Oi0910II12JJ1415le>17181'180772021

. 22i 23

24252(,

,.;

27282930J I

in33-'~353637JH39'10414243444546

67

.)

r,

DolMiindustrialeDolari sport

Dotari transport

DolAri culte

DepoziteInstitutii

Di~'erse

,..~,..~.;.~:""..,.,., i"'""'~

Mica industrieMare industrie

Baza sportivaComplex sporti"Sala de sportStadionVestiare

AerogaraAutogariDepou tramvaie

DepouC.F,GarajGariMetrouParcaj acoperitUnitate laximelre

BisericiCasa rugaciuniCapelaManastireComercial!: a!e unitatilor economice

Organe centrale 19u~'em. senat.

parlamenl. ministere. presedintie) ,

, Administratie locala (primirii. politie.

Iprefectura. consilii judetene. ci'rcumscriplii

\' financiare.etc.) "

lianciSedii partide politice ,-Ambasade, repreuOIanle, biblioteci strajIle.case cultUra sirliinc

Asociatii. uniuniInstitt;te proiecrare. certetare. societaticomercialc, regii autonome

!:!nitati militare. S.R.I.Garaje in incinte locuiteDependintePunct temlic

Post treCoHidrofor

Oficii p"stale, telefoaneUnitati C.E.C.AteliercSt:1lii PECO

"*re, .

i~~zitereziduuri si gunoaie\}\do1\un\c!1tc,istor,ice

Nr. locuri

47

j!.49

.505152S3

,5456575855596082616263646566

67

686970

7\n

7374' ,

757677787980 '818283848586

",","'.~."""" ,.,.

CODURI ZONEPROTEJATEANEXA nr. 5

..u. }~~J~"-o~---1'o-~~~~~~~~r:~O-

]'. "i\EGi~~~f~~REA"o'- r ;E;~E~i~~~.

PROTEJATE' ACESTE ZOl'iE Sl'RS., I>E IDENTIF1CARE (:ONTUR

A;:o~J>~cu~mNJIAL --~NATURAl.A 1 DE CONsERVARE AI'ONL>UJ.UI Iit'OUXIIC.GENETICn PUlSA<.nSTICo) ,""""'!il {'""liCee i"~'"prOIe"". .1." ".."",o)ti. ",'"raJ~ cu c",.,,"'"~",k'!:ic.. """.."".Io~ic.Ip""I,,~ic. b"""ie. poUft),wk,~i<.inr..Ii'T. ,,'Ok>jt'. i""I"..v""cl"...I.C~""",ri ",jiu,,".d) "",..,,"',.. ooJ. ".t"rti, Ip"'U ""ie. d. DorI, 'I"";; ",Iie. ,le ro",,1.. ."Ie" .1. opc 'I""""",k...., "not"'. v"Ic".ee, "",,'O.. '

, I"',,ri "lociooJ..) m"",o)ti »<'i,,~;"i<..porc"riA.,". CI1 RESURSENATURALEA." 1 .TERAPliliTK'!io) c" 01'. "ri"",,,1cb! CII01'. """".c) CI' "I",,",ri l<nIpcutiC. < ""i>.Id) ,viri ,to ~..o 10"p""ic.

1

0

.

" c" I'loj. O"vl"o OII" "","u"..fi CII l"I<"JlooI b b",,'1cA.D. MINI!RAI..H UTIIE

0"00". . ".r"""",. ...u".. 1'"".1)

'" "olob" CI' C",..sioM."",..,.clor ~"',ru ,10"0"""" R",,""o " c"A~.IIJlo J"d')""'1 ,leSlIpnlvq:looT.II Po.",)I,M.di"hli

""'N°.-- MEDiliUiI '1i'.SOEAN"i""";,(,Ni-';--'-AlITORIZ'RIlc.UNSTRUC:IlLOR OUI. 1UiOEA PROTI;C:1E1MEDIULUI NCONJUR!TORNR. Yn3

Mbri"""" S"""jti CI'~rldi'" [1 Ic"ilTciO d. Mod"'",..

I""...i.., j",it).".

--'U 0__-'-- 0'"ti) 1. P CU PATRIMONIUAME1'iAJATU.I (;1: MONUMENTE.ANSAM8LURI (1 ilTURIISTORICI! .o) "h",.I,,~;.ob) i."n.o,,) ,1. OUIIplo"lcl,1) ",.""riaJo'., ,le "lri'ocII,,1

1) 01. kor p'hUc

B" AMBIENTALIIR8ANISTI('I;rezervo)ti ,1. "lUI""'"" (1"rb",i""

Milri.,...,1 h"".n"

I.L"'TA R~ZI!RVA)IILORNATURALE DIN JIIDE),AFLATI LA AGEI'JIAJUDEIEANI DESUPRAV!iOHERE {JpwmcllE A MJ;Ull1LUI. AkllNISTERlIl.lIl MEOIULlII

LEGEA ASIOliRIRIlSiNITI)1I POP\'LA)lEI NR.}118

. ~::"

!.IST},; DE 1.10 CENTRI' J>EMfiOICII'i PREVE1'iTlVl A

JIIDEJUI.ilJ. A ",IN.S,1'iiTi :11

--'-<'0"" '0'_"0 _'_0'_0""

RSRN

" X<,; ,j;.X X.X

kU,II"<n11 O,II"rio """Dir""J" kf""""o,'.k".A""""'I,,rilor II Si'"rilorI...ri.o II (\'"u,llI. """.,j.

MI". I;><rlril",P"I'U., (1A",."o.ilril "[ni".",,",i O"Dir""II' T.b"I<\ ,1.Uri.",.,"" , "rol...",rti.I".I.J.".

lEnEA NR. 5<WI AAUTORIZiRIi("~STkLqllu)R "" II)ECRETIIL NR. 91190 DEINFORMA Tl7.ARE ACOMISIEI {I I)IREC'} lEIMONUME1'iT~LORAI'SAMIiLliRILOR (1SISTl!RIJ.OR '1S1'ORICELISTA MONUMENTliUJRISTORK.'E I>E 1.10 ("kIlSIUJiZONA LELE(JEA NR 5<WI AAUTORIZ,RII

CYJ1'iSTRUCPIUJR ," 1I.ISTA Rc1JiRVAJIIWRARHITECTURAl. 'URIiANISTK:E PROPl;SE J>!i

JlJJ>EJ {I AVIZAm !).UA T01>101": Cli PLAN\iRIl.E J>EURIiANISM il AMENAJAREATEkITORIULlII

PN xxx

RP < T

n .11-1.

. -------

MIIUU1

LfUlJ

fUU1RA RU

LItru

0..0""_""'-' ""_"0'--""'0-"'<'" ""_"0"0'" "",_""'00 "'_'0"0 0_-"-'

ClUn,RIl.". 111'.CJ..\SlI'IC"ARF. I.'RM!J'F.FI' Ttl'DUXIIA n.1'k"~'1I'l.Ok I1E PlJTE~1'1A.J. SAU 1',\TIUMDNll' l.~'"I.l.'SEh,'Zo""r","j"'"pmo""o~oti"orl'.I".b"'

"'00'. ..,,00=0-"0-

69

l'

J

.i

.:'!

d.

jt

1~'

Iii');11.

!r

.,'

- ~~:"","""Uii<",-",...,<::it~!,i.i>~

ANEXA nr. 6

LISTA DE CODURI PENTRU CATEGORIIDE FOLOSINTA A TERENURILOR

GRUPAAGRICOL

CATEGORIA

\1.1 Arab~I

J.2. Vii

1.3 Live/j

1.4 Pasunl

(', 1.5 I'ânete

~tj

~

«

NEAGRJCOL\11.6 P~urj si t"re-nun cuv~geta\ic farestic';;

1.7 Terenuri c>.tape si ape

eu stuf

1.8 Drumuri si cai ferate

SUBCATEGORIA

1. Arabil

2. O.psunarii3. Gradini "'gume4. Ore7.arii5. Sere6. Solarii7. Vii (se va evita)8. Vii hibride9. Plantatii de hamei10, Vii nobile11. Pepiniere viticole12. Li\'t:zi13, Plantatii de dud14. Plantatii M arnusti15. Liveziinrensive

j (" Pe?;niere p<,micule17 Pasuni18, PaSuni cu pomi fructiferi19. Pasuru impad>.tritc20. Faneie21. Fânetecupomi fructiferl2-2. Fâ,netc 5mpadurÎltO2:1. Paduri si alte terenuri24. Rachitarii

\25. Plantatii pcrdde de protectie

I ~6. ~.':pin!erc sill'ice., ~7. . >.tfllns,maraciniS

28. Ape si stof29. Canale30. Lacuri si balli31, AmenajAri piscicole32. Ape curgatoare

l~. Stolaris, 34. Drumuri

35. Drumuri nationale36. Drumuri judc\cr\c37. Drumuri eomunale38. Drumuri exploawe

, 39. Strazi si ulite

\

40. Strazi ncnominalizale4\. Cai ferat<:

I

COD

AAC

,Ac.

IAOASASavVHVHAVNVI'LLD1.1'LILI'P

. PLi pp

fFLFPPOI)OHPOPPDPSPOTHHCHLHPHRli§.DDNTJ,IOCDEOSOSNOF

I

1ii'i"".t ,".,..,P'~-" ~..

1.9 ClI!ti-construqii

1. l O Teren neproductiv

42. Col1struqiisi alte ler~nuri C43. Cariere CA44. DotaIipenttUalimentaricu ape CAPA45. Alteterenuri CAT40. Constructiisi cu.,i . CC47. Dotariculte CCLT48. DolAricomerciale eCOM49. Do\iiriculturale CCUL50. Diguri . CD51. Dotaridepozite CDE?52. Dotarielectrice CEL

\53, DotarialimentMegv.c: CGAZ54. Platformesau garaje CGJ55. Cimitire CI56. intreprinderiindustriale CIND57. Dotariinstitlliii C~S

58. Dotariînva\arn;r,t CINV59. Con<,truC\iimctrOe CMET60. Cons\nIC!ii CO61. Par/uri CP

, 62, Plajesi stranduri CPJ\63. Poduri,pasaje CPOD

64. Terenurisport CS65. Dotarisa.natate CSAN66; Dotariservicii CSER67. Dotan sociale esec68. Dotan sport CSPO6'1.Târguri si piele CT70.Do~t~ofic~e CTER71. Diltaritransportauto CTRA72. TaJuzcpietruite CTZ73. CUI\i CU74. Parca'e CPC

75. Neproductiv N76 Bolovanis. grohotis. stâDcarii, pietris; NB

77. HaIde i NH7X.'vlocirJe,smârcuri !NM79, Nisipui zburatoare \, }'"N

80. Gropi NP81. Râpi.ravcm:.toren!i \NR82. SaraturÎcu crusta !NS

~~ u - u_--- u/"

71

j~

!

"r~ "r,'.

..',._";""""'.

ANEXA nr. 7

TOLERANTE îN CALCULUL, SUPRAFETELOR

,

Tolerantele' în calculul suprafetelor se vor calcula utilizând Iurmatoarele formule:, '

a) În cazul în care suprafetele sunt calculate din coordonate Ideterminate prin masuratori la teren, se utilizeaza urma- Itoarea formula:

ITs = e1* ~S(mp) , !IIîn care: ,

el este eroarea admisa în aprecierea la teren a limitelordintre parcele sau corpuri de proprietate, având valori 1

cuprinse între 0,1-0,3 m;S este suprafata calculata.

b) În cazul în care suprafetele sunt calculate din coordonatedeterminate prin digitizare se utilizeaza urmatoarea formu-la:

T:; = 0,0003*M*~S(mp)în care:

- M este scara planului care se digitizeaza.

'., ,

.." ..,"'"

72