metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

52

Click here to load reader

Upload: miruna-negara

Post on 21-Jun-2015

488 views

Category:

Health & Medicine


26 download

TRANSCRIPT

Page 1: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

METODE DE RECUPERARE MEDICALĂ BFT ÎN

GENUNCHIUL OPERAT (RUPTURA DE MENISC)

 

PARTEA I

I. GENERALITĂȚI - definiție, clasificare, date epidemiologice;

Genunchiul este cea mai mare articulație importantă a

corpului. Prin poziția sa, prin rolul său în biomecanica statică și

dinamică a membrului inferior, ca și prin slaba sa acoperire cu

țesuturi moi, el este deosebit de predispus și vulnerabil atât la

traumatismele directe, cât și la cele indirecte. Genunchiul

suferă și în cazul unor imobilizări impuse de tratamentul

anumitor afecțiuni sau traumatisme.

Particularitatea recuperării constă în strânsa interdependența

dintre funcția articulară și valoarea anatomo-funcțională a

musculaturii sale.

La genunchi întâlnim toate tipurile de traumatisme și lezări a

tuturor tipurilor destructuri articulare:

1. Leziuni ale părților moi:

• Tegumente și tesut celular subcutanat (contuzii, plăgi,

arsurI);

• Tendoane și mușchi (întinderi, rupturi, secționări, dezinserții);

• Vase și nervi (rupturi, sectionarI)

2. Leziuni osoase (deranjamente trabeculare, fisuri, fracturi)

Page 2: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

ale :

• Epifizelor femurale, tibiale sau peronale;

• Rotulei.

3. Leziuni articulare

• Plagi articulare;

• Rupturi ligamentare;

• Entorse;

• Luxatii;

• Leziuni meniscale.

Ruptura de menisc este un accident survenit pe o

meniscopatie preexistenta care a creat o degenerescenta, cu

sau fara depunere de calcar. Se poate prezenta ca ruptura

longitudinala completa (care este caracteristica mai ales

meniscului exterN) sau ca ruptura oblica sau combinata cu

dezinsertie.

Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a

membrului inferior are un dublu rol:

- asigurarea statica in momentul de sprijin;

- asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru

orientarea piciorului in functie de denivelarile de teren.

- Genunchiul joaca un rol important in foarte multe momente si

activitati uzuale si profesionale.

II. ETIOPATOGENIE – cauze, mecanisme, anatomie

patologice

Page 3: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

Factorii vulneranti care pot actiona asupra genunchiului sunt:

A) Factori mecanici;

B) Factori fizici;

C) Factori biologici;

D) Factori chimici.

Anatomia patologica

Traumatismele fibrocartilajelor articulare sunt reprezentate

doar de leziunile meniscale ale articulatiei genunchiului.

Aceste leziuni pot fi singulare sau se pot asocia cu oricare alt

tip de leziune (entorse, luxati, fracturI).

Leziunile meniscului compromit vascularizatia acestuia, ceea

ce explica de ce tratamentul conservator are putine sanse de

reusita, indicatia terapeutica raminind cea chirurgicala.

Leziunile de menisc sunt formatiuni fibrocartilaginoase,

vascularizate doar periferic in zona fibroasa. Meniscurile au rol

de a creea o congruenta perfecta intre condilii femurali si

platoul tibial, de a creea o mai buna repartitie a presiunilor

intraarticulare, de a permite o mai buna alunecare a capetelor

osoase articulare.

Ruptura de menisc se poate prezenta ca:

• ruptura longitudinala (complexA) caracteristica mai ales

meniscului intern;

• rupturi transversale, caracteristice meniscului extern, 

• ruptura oblica 

• combinata cu dezinsertia fie a coarnelor fie periferica.

Page 4: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

Meniscurile sunt bine ancorate (in special cel interN) la

structurile din jur: la femur , la tibie, la rotula, ligamente

incrucisate, capsule, ligamentul lateral si intern. Meniscul

intern este cel mai expus traumatizarii (80% din leziunile

meniscalE), datorita fixitatii lui la structurilor din jur (mai ales la

ligamentul lateral interN) ca si presiunilor mai mari ce se

exercita asupra lui prin condilul femural intern, prin care trece

proiectia centrului de greutate a corpului. 

Exista trei mecanisme care ar produce rupturile meniscului:

• flexie urmata de o extensie puternica asociata cu o rotatie a

genunchiului in timp ce tibia este fixata, prin blocare la sol a

piciorului. La sportivi blocarea piciorului la sol prin

crampoanele ghetelor este o cauza frecventa (56 % din

rupturile de menisc sunt intilnite la fotbalistI).

• Asocierea concomitenta a unei flexii cu rotatie externa si vag

fortat, ceea ce deschide interlinia interna articulara si va

incarcera meniscul, care va fi strivit la extensia urmatoare.

• In cadrul unor traumatisme complexe ale genunchiului,

soldate cu fracturi de platou sau cu rupturi de ligamente,

incrucisate sau laterale.

III. SIMPTOMATOLOGIE SI CRITERII DE SUSTINERE A 

DIAGNOSTICULUI:

A) examenul clinic – semne subiective si obiective

B) investigatii paraclinice – ex. radiologic, probe de laborator

Simptomatologia clinica este relativ comuna.

La fracturi bolnavul prezinta:

- durere intensa;

Page 5: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

- tumefiere a genunchiului;

- hemartroza abundenta;

- impotenta functionala,

- echimoza, mai ales in spatiul popliteu.

La luxatii bolnavul prezinta dureri spontane care se intensifica

la incercarea de flexie a gambei. Palparea arata relieful

rotulian deplasat, iar in locul rotulei o depresiune in fundul

careia se [alpeaza condilul si trohleea femurala. Genunchiul

poate fi blocat in extensie sau in usoara flexie. Luxatia rotulei

se reduce ortopedic, dupa care se pune un burlan de gips.

Uneori se intervine chirurgical executind o palectomie.

La ruptura de menisc, bolnavul prezinta o durere violenta,

brusca insotita de impotenta functionala imediata. Uneori

apare blocajul articular, hidrartroza este aproape regulata, iar

hemartroza este destul de frecventa. 

Criteriile pentru sustinerea diagnosticului sunt: clinice,

radiologice si paraclinice.

Inspectia stabileste:

- tipul constitutional greutatea pacientului si aduc unele

precizari privind ortostatismul si mersul pacientilor cu sechele

la membrele inferioare;

- pozitia sau atitudinea segmentului lezat;

- deformari articulare;

- aspectul tegumentului si al tesutului subcutanat;

- culoarea tegumentului care poate fi modificata de echimoze,

staza venocapilara, ischemie, hiperemie.

Page 6: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

Palparea este unul dintre criteriile clinice care stabileste:

- temperatura tegumentelor care indica procese inflamatorii in

cazul tegumentelor calde sau algoneurodistrofii in cazul

tegumentelor reci;

- gradul de suplete al pielii si tesutului subcutanat urmare al

starii de uscaciune sau umiditate a pielii;

- punctele dureroase la presiune;

- pulsatia arteriala.

Prin palpare se mai poate stabili de asemenea, continuitatea

osoasa, mobilitatea anormala, articulara sau osoasa,

crispatiile tesutului osos sau ale celui cartilaginos.

Masuratorile in afectiunile aparatului locomotor se fac

comparativ (membrul sanatos – membrul afectaT) si

reprezinta alt criteriu clinic. Masuram circumferinta articulara,

circumferinta segmentului (crescuta in edem si staza in atrofiI)

ca si in lungimea membrului sau a segmentului de membru

traumatizat.

Bilantul articular este de asemenea, un criteriu clinic si consta

in masurarea unghiurilor de miscare articulara (testing-ul

articulaR).

Statica si mersul se studiaza prin aprecierea statica

monopolara si bipolara a mersului care, ca produs dinamic,

permite evidentierea coordonarii si a mobilitatii articulare in

cadrul unghiurilor utile si tuturor fortelor musculare ale

membrelor unferioare.

IV. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Page 7: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

Prognosticul pentru genunchiul operat depide de felul si

gravitatea leziunii, dar este de regula favorabil, recuperarea

genunchiului operat fiind totala daca tratamentul este bine ales

si corect aplicat. Exceptie fac persoanele in virsta la care pot

aparea procese de osteoporoza si osteoscleroza.

V. TRATAMENT

Tratament igieno-dietetic

Tratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu

este specific.

Daca bolnavul, are un surplus de strat adipos este bine sa nu

consume lipide sau glucide(piine, fainoase, zahaR) deoarece

articulatia si asa suferinda va fi ingreunata si mai mult de

greutatea provenita din consumul acestor alimente. 

Recomandam deci, bolnavului, in perioada spitalizarii

consumul de proteine principale cum ar fi: carne, (slabA) fiarta,

oua, lapte si brinzeturi.

Cel mai important rol il au vitaminele prin: 

- vitamina A, care ajuta la regenerarea celulelor din organism,

la vindecarea ranilor, cresterea rezistentei la infectie;

- vitamina K are actiune antihemoragica;

- vitamina C care asigura functionarea normala a vaselor

sanguine;

In general trebuie evitate eforturile profesionale si pozitia

ortostatica prelungita.

Tratamentul profilactic consta in evitarea eforturilor mari si

Page 8: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

bruste, mai ales la sportivii de performanta, la virstnici (care au

un grad avansat de degenerare a elementelor articularE), la

copii.

Tratament medicamentos

Medicatie antalgica si antiinflamatoare este administrata cind

durerea are intensitati mai mari: infiltratii cu xilina cu/sau fara

hidrocortizon (decit in cazul unor forme dureroase limitate, mai

ales la insertia tendoanelor la burse sau muschI). 

Infiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare

inflamatorii.

In inflamatia articulara repausul si postura articulara relaxata e

prima atitudine a recuperatorului in fata unei articulatii

inflamate, cu sau fara lichid articular.

Crioterapia determina o hiperemie activa (dupa o prima si

scurta faza de vasoconstrictiE), scade viteza de conducere pe

nerv, scade activarea receptorilor cutanati (efect antalgiC)

scade spasmul muscular. 

Alte proceduri cu rol antalgic si antiinflamator sunt:

parafina, ultrasunetele si undele scurte.

Tratament ortopedico – chirurgical

Tratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza

reducerea deformatiilor sau a fracturilor prin manevre externe

si mentinerea reducerii cu mijloace exterioare a segmentului

afectat. 

Mobilizarea ortopedica se realizeaza cu ajutorul aparatului

gipsat a tractiunii continue. Imobilizarea gipsata se aplica atit

la fracturi cit si in cazul unor afectiuni care necesita punerea in

Page 9: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

repaus a unui segment. In situatii postoperatorii se poate folosi

aparatul gipsat si pentru corectarea si mentinerea corectiei

unor deformari congenitale sau dobindite. In cazul esuarii

tratamentului ortopedic, se indica tratamentul chirurgical.

Tratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat pe o

perioada de 3-4 saptamini este recomandat in fracturile de

rotula, fractura supra si intercondiliana si fractua de platou

tibial. In fracturile cu deplasare se recomanda insa tratamentul

chirurgical. Mersul cu sprijin va incepe dupa circa doua luni.

Chirurgia ortopedica s-a extins treptat depasind in prezent,

indicatiile clasice din cadrul traumatologiei. 

Interventiile chirurgicale ortopedice se pot clasifica astfel:

- Operatii care se adreseaza elementelor angrenate ale

artrozei si care au un scop simptomatic paleativ;

- Operatii care inlocuiesc articulatia – artroplastia totala;

Genunchiul poate fi operat pentru repararea unor leziuni

traumatice ca:

A) Rupturi de menisc (foarte des intilnitE);

B) Leziuni ale genunchiului lax, post-traumatic;

C) fractura supra si intercondiliana;

D) Fractura de platou tibial;

E) Luxatii ale genunchiului.

Pentru restabilirea miscarilor ale genunchiului se poate

efectua o artroplastie a genunchiului, operatie ce consta in

inlocuirea pe cale chirurgicala a unei articulati cu o proteza

metalica. Artroplastia este o operatie complicata, mai ales prin

posibilitati multiple de infectii, embolii gazoase, flebite,

Page 10: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

infundarea platourilor tibiale, paralizii ale sciaticului popliteu

extern.

Artroplastia se prezinta sub doua forma: proteza partiala sau

totala .

Protezele prezinta si mari beneficii, ca refacerea functiei

membrului inferior prin reducerea durerii si recistigarea

mobilitatii, cel putin partial si a capacitati de mers.

Ruptura de menisc are indicatie operatorie majora, deoarece

instalarea procesului degenerativ al genunchiului este

accelerata. Menisccectomia este o operatie intra-articulara

prin care se realizeaza curatirea genunchiului de o serie de

elemente anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt.

Meniscul rupt poate fi indepartat in intregime sau numai

fragmente rupte, in locul ramas liber formindu-se un un nou

menisc din tesut fibros. Dupa operate, genunchiul este strins

intr-un pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si

este imobilizat pe atela.

Reeducarea incepe a doua zi dupa operatie cind piciorul se

afla pe atele. La inceput se executa contractii izometrice

pentru cvadriceps aflat in exces. Contractiile cvadricepsului se

vor repeta de 5-6 ori la fiecare ora, pina cind muschiul devine

suficient de puternic. In acest moment se fac ridicari ale

membrului inferior cu atela cu tot. Daca tratamentul a fost bine

efectuat, dupa 10-15 zile se obtine o musculatura buna si se

poate trece la mers. Uni autori recomanda inceperea mersului

dupa 48 ore de la operatie, mentinind atela.

In exercitiile de mers se va urmari:

- ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de sprijin

anterior;

- sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de

Page 11: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

teama de a calca pe piciorul operat;

- sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea

piciorului operat in sus pe linga cap;

Dupa 30 zile de la operatie, mersul trebuie sa fie corectat,

intirzierile fiind de multe ori provocate de graba de a merge cu

un picior insuficient pregatit si dureros.

PARTEA A II –A

1. PRINCIPIILE SI OBIECTIVELE TRATAMENTULUI BFT

Obiectivele tratamentului balneofiziterapeutice sunt:

A) reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul

recuperarii deoarece gonalgia ingreuneaza sau face imposibila

aplicarea programului recuperator;

B) obtinerea stabilitatii, care este de fapt principala functie a

genunchiului;

C) obtinerea mobilitatii;

D) coordonarea miscarii membrului inferior.

Remobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al

recuperarii sechelelor articulare posttraumatice si

postoperatorii. Mobilitatea articulara se realizeaza prin miscari

pasive si active. Rolul principal al mobilizarii articulare este

ace4la de a dezvolta abilitatea miscarilor. Stabilitatea

articulara se obtine prin tonificarea musculaturii. Pentru

tonifierea musculaturii se executa exercitii izometrice, miscarii

de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice.

Page 12: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

Stabilitatea articulara inseamna de fapt:

- o articulatie indolara;

- o articulatie fixata pe o musculatura puternica;

- o articulatie protejata de mobilitati anormale prin capsule si

ligamente interne.

Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se

urmaresc patru obiective esentiale:

A) Indoloritatea;

B) Stabilitatea;

C) Mobilitatea

D) Coordonarea;

A) Indoloritatea se obtine prin:

- administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice

generale;

- crioterapia sau termoterapia ( dupa caZ);

- electroterapia;

- roentgenterapia;

- repaus articular;

- interventii chirurgicale.

B) Stabilitatea genunchiului are doua aspecte:

- stabilitate pasiva – stabilitate ortostatica;

- stabilitate activa – stabilitate in mers;

Stabilitatea pasiva, mai ales in cazul genunchiului operat fara

succes, poate fi obtinuta cel putin partial prin:

Page 13: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

- tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului;

- cresterea rezistentei ligamentare;

- evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca: obezitatea,

ortostatism si mers prelungit, mers pe teren accidentat, flexie

puternica, flexie – extensie libera, in momentul trecerii de la o

pozitie de repaus la ortostatism, etc.

- aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau

posterioara a genunchiului 

Stabilitatea activa se realizeaza prin tonifierea muschilor

interesati, respectiv:

- muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa o

imobilizare de 48 de ore. Pentru tonifierea cvadricepsului se

executa contractii izometrice si exercitii cu contrarezistenta:

- muschiul tensor fascia lata se tonifica prin flexii si extensii ale

soldului, din decubit lateral.

C) Mobilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru

redarea mobilitatii genunchiului operat se urmareste reducerea

flexum-lui. Si cresterea amplitudinii flexiei. In timpul imobilizarii

genunchiului dupa operatie, se pot face mobilizarii pasive

constind dintr-un complex de procedee terapeutice, care se

schimba alternativ, ca:

- tractiuni continue sau extensii continue, utilizate pentru

corectarea unei pozitii vicioase articulare asociate cu caldura

pentru a usura durerea rebela articulara pentru scaderea

presiunii interarticulara;

- tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in

perioada de repaus;

- mobilizare pasiva asistata, care se executa in relacxare

partiala sau totala de care Kinetoterapeut in toate sensurile, cu

miscarii ample articulare;

- mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de exercitii

Page 14: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

pasive foarte des utilizate, deoarece pacientul are posibilitatea

sa le repete de mai multe ori pe zi;

- mobilizarea activa executata de pacient, care constituie baza

Kinetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-

traumatice.

Mobilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a

amplitudinii, miscarii in toate planurile de mobilitate a

articulatiei. Se executa miscari ritmice de flexie – extensie ale

piciorului si exercitii gestice uzuale pentru readucerea

functionala a genunchiului. Se nai executa mecanoterapie si

scripetoterapia. 

Recuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se

bazeaza pe un program recuperator bine condus.

Postoperator, genunchiul este mentinut in extensie 10 zile cu o

atela gipsata.

Recuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in :

- contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora;

- imobilizarii ale piciorului;

- ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind

dupa 3-4 zile de la operatie;

- exercitii de flexie ale genunchiului la marginea patului, dupa

scoaterea bandajelor;

- mers cu baston din a 10-a zi de la operatie.

Recuperarea continua cu:

- electroterapie antalgica si antiinflamatorie;

- tonifierea cvadricepsului;

- masaj coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului;

- mobilizarea articulatiei;

Page 15: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

- crioterapia;

Din saptamina a 3-a se incepe urcatul si coboritul scarilor.

Procedurile folosite pentru recuperarea genunchiului operat

sunt urmatoarele:

2. TRATAMENTUL PRIN HIDRO - TERMOTERAPIE

( tehnica, efectE)

HIDROTERAPIE

Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si

curativ a unui numar variat de proceduri, care au la baza apa

la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie, ca si

unele tehnici strans legate de aceasta.

-Dusul cu aburi

Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti

asupra unor regiunii limitate. Tehnicianul trebuie sa fie atent ca

nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte

provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea

metalica a dusului. Este nevoie ca instalatia pentru dusul cu

aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de

condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi. Inainte de a

aplica jetul de vapori asupra bolnavului, tehnicianul si-l

proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor

de apa fierbinte. 

Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat

ca procedura de sine statatoare, poate sa preceada o baie

generala sau se poate asocia cu masaj. 

La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de

Page 16: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

18-200 . 

Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica

asupra circulatiei, provocand hieremie si resorbtie locala. 

-Dusul-masaj

Acesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la

temperatura de 38-400 ,concomitent aplicandu-se si masajul,

conform tehnicii obisnuite. Pentru aplicarea lui exista instalatii

speciale cu 4-6dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa

altul, care se pun simultan sau separat un functie. In lipsa unei

instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la

capatul caruia se aplica o rozeta. Durata masajului este de 8-

15 minute. 

Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de

lemn. Se deschid dusurile si in timp ce apa curge pe corp,

tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute. 

Modul de actiune: dusul-masaj provoaca o hiperemie

importanta, mai ales in regiunea tratata; are un important efect

resorbant si tonifiant. 

-Baia kinetoterapeutica

Este baie calda, la care se asociaza miscari in toate

articulatiile bolnavului. Se efectueaza intr-o cada mai mare ca

cele obisnuite, care se umple ¾ cu apa la temperatura de 36-

370 C si mai rar 380 .

Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5minute,

este lasat linistit. Dupa aceasta, tehnicianul executa (sub apA)

la toate articulatiile, toate miscarile posibile. Tehnicianul sta la

dreapta bolnavului. 

Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de

5minute. Dupa aceea bolnavul sta in repauz, dupa care este

invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician. 

Durata baii este de 20-30 minute, dupa care bolnavul este

Page 17: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

sters si lasat sa se odihneasca. 

Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii

musculare care se produce sub influenta apei calde si

pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede. 

-Baia cu masaj

Intr-o baie umpluta apr.3/4 cu apa la temperatura de 36-390 C

se executa masajul asupra regiunii indicate, prin tehnica

cunoscuta. 

Aceasta si baia kinetoterapeutica este indicata in redorile

articulare cu tendinte la anchiloza.

TERMOTERAPIE

-Compresele cu aburi

Avem nevoie de: doua bucati de flanela, o bucata panza

simpla sau un prosop, o panza inperneabila, o galeata cu apa,

la temperatura de 60-70°. 

Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste

care se aplica o bucata de panza sau prosopul muiat in apa

fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se aplica cealalta

flanela. Totul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica

un termofor. 

Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de

maximum 60 de minute.

Modul de actiune: resorbtiv, analgezic, antispastic. 

-Inpachetarea cu parafina

Se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 G) si se

topeste intr-un vas la temperatura de 65-70°; in asa fel ca sa

Page 18: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

mai ramana cateva bucati netopite, in scopul evitarii

supraincalzarii. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. se

pensuleaza regiunea. Grosimea stratului este de 0,5-1cm.

Peste stratul de patafina se aplica bucati de vata sau flanela si

apoi se acopera regiunea cu patura.

Durata inpachetarii este de 20-60 minute. Inlaturarea parafinei

se face cu usurinta din cauzatranspiratiei care are loc sub

stratul de parafina. Procedura se termina cu o spalare la

temperatura de 20-22°. 

Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire

profunda si uniforma a tesuturilor. Suprafata pielii se

incalzeste pana la 38-40°. La locul de aplicare se produce o

hiperemie puternica si transpiratie abundenta.

-Ungerile cu namol 

Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i

se incalzeste pielea, apoi se unge cu namol proaspat complet

sau partial. Se expune din nou timp de 20-60 minute, pana

cand incepe namolul sa se usuce. In acest interval de timp va

purta o compresa rece la frunte iar capull ii va fi aparat de

soare cu o palarie sau umbrela.

Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge,

se va imbraca si se va odihni la umbra sau intr-o camera,

aproximativ o ora. 

Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe

elementul termic alternant, rece la inceput, apoi cald, datorita

incalzirii namolului la soare si din nou rece, datorita baii din lac

si reactiei vasculare la aceasta; al doilea element este

reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in

organism.

Page 19: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

3. TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPIE (tehnica, efecT)

Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza

utilizarea actiunii diverselor forme ale energiei electrice asupra

organismului, cu scop curativ sau profilactic.

A.Curentii de joase frecventa

Curentii diadinamici

Curentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a

electrozilor (articulatia intre cei doi polI) preferand formula: 

A) difazat fix, care rezulta din suprapunerea a doi curenti

monofazati cu un decalaj de ½ perioada. Varfurile impulsurilor

sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit nivel, de unde

rezulta o curba asemanatoare cu aceea a unui curent continuu

peste care se suprapun 100 de impulsuri, de forma ½

sinusoidala. 

B) perioada scurta, in care, la intervale regulate de 1 secunde,

se alterneaza brusc monofazatul fix de 50 de impulsuri pe

secunda, cu difazatul fix de 100 impulsuri pe secunda. Durata

este de un minut. 

C) perioada lunga este o forma speciala de suprapunere a doi

curenti de 50 impulsuri. Alternanta dintre monofazat si difazat,

in cazul perioadei lungi, se face intre 3 si 10 secunde. Durata

este de 2minute. 

Apoi se face inversarea polilor cu repetarea formulei. Se fac 1-

3 aplicatii pe zii.

Curentii Trabert

Page 20: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

Sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms,

pauza 5 ms, la care tot catodul este electrodul activ antalgic.

Durata tratamentului este de 15-20 minute, cu crestere

treptata a intensitatii. Se repeta de 1-2 ori pe zi.

Atat curentul diadinamic, cat si curentul Trabert determina o

puternica senzatie, cu aspect vibrator, o excitatie a

mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. Efectele

antalgice se explica tocmai prin aceasta senzatie.

Curentul galvanic

Prin actiunea hiperemiantă pe care o are este utilizat în

fenomenele inflamatorii articulare. Acest efect vasodilatator nu

este dependent de nici unul din cei doi poli, fiind prezent și la

catod și la anod. Se utilizează intensități mici, la pragul de

sensibilitate. Asocierea unor substanțe cu efect antiinflamator,

sub forma ionoforezei, este obișnuită, dar fără a se putea face

vreo apreciere asupra substanței și mai ales a cantații

acesteia. 

La anod, se aseaza solutia de Cl2Ca, SO4Mg; de

hidrocortizon etc.; la catod, salicilatul de sodiu; la ambii poli

Fenilbutazona. Se utilizeaza durate mari, 20-30 minute pentru

o sedinta.

B.Curentii de medie frecventa

Efectul analgetic al curentilor de medie frecventa se obtine

utilizand mai ales frecventele de 10000 Hz si forma modulata

de scurta perioada la 200 modulatii pe secunda, pe care

eventual le reduce pe parcursul sedintei. 

Page 21: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

Ca forma particulara de aplicare a curentiilor de medie

frecventa este interferenta in profunzimea tesuturilor a doi

curenti sinusoidali de medie frecventa care realizeaza prin

interferenta un curent de joasa frecventa. Se inconjoara

articulatia cu patru electrozi ai aparatului utilizandu-se in

general, ca formula antalgica: manual 100/ps –5 minute,

spectru 0-100/ps –10minute, manual 100/ps –5 minute. 

Utilizarea curentilor de medie frecventa ca procrdura antalgica

apare mai ales in cazurile in care pielea prezinta o sensibilitate

deosebita nu ar suporta aplicarea curentilor de joasa

frecventa.

C. Curentii de inalta frecventa

Curentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi, a caror

frecventa este in medie mai mare de 500000 oscilatii pe

secunda, a caror limita inferioara este de 100000 Hz, iar limita

superioara de 300000000 Hz.

Se utilizeaza in practica:

A) Undele scurte

Cu electrozi de sticla sau flexibili, cu doi electrozi sau cu un

electrod (monoD), dozand dupa dorinta intensitatea efectului

caloric, de la senzatia de caldura puternica (doza IV) la

subsenzatia termica (doza I sau dozele recI), in functie de

starea locala articulara. Cu cat procesul inflamator articular

este mai intens, cu atat doza de ultrascurte va fi mai redusa

Page 22: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

(dozele I-II). Durata tratamentului este variabila pana la 15-20

minute.

B) Undele decimetrice si microundele

Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde

electromagnetice (ca la radaR) directionat spre zona de tratat.

Sunt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe

profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului, de distanta

acesruia de tegument, de dozaj, de durata tratamentului.

C ) Ultrasunetul

Aplicarea indirecta a curentul de inalta frecventa prin

transformarea acestuia in oscilatii mecanice prin vibratiile unui

ctistal piezoelectric. Ultrasunetul determina efect caloric dar si

o excitatie vibratorie, care actioneaza asupra

proprioreceptotilor si curentii de joasa frecventa. Utilizam

dozaje reduse (0,4-0,8W/cm patratI), in functie de zona tratata,

asociind si efectul de sonoforeza (unguent cu Hidrocortizon si

eventual si alte antiinflamatoriI). Durata este intre 3-10 minute.

D. Radiatia infrarosie

In afara de lumina solara, care este deosebit de bogata in

radiatii inflarosii si care este utilizata in terapeutica sub forma

asa –numitei helioterapii.

Aplicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua

moduri: in spatiul inchis, sub forma asa-numitelor bai de

lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu deschis,

Page 23: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

in aer liber, sub forma asa-nummitelor aplicatii de sollux. 

In baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la

temperaturi ridicate (60-70-80°).

In functie de scopul urmarit, bolnavul va sta in baia de lumina

intre 5-20 minute. Dupa expirarea timpului prescris se aplica

bolnavului o procedura de racire partiala.

Efectul radiatiilor infrarosii :

Radiatiile infrarosii au actiune calorica. Ele actioneaza asupra

circulatiei din derm provocand o vasodilatatie subcapilara,

intensificarea schimburilor dintre celulele de cresterea

fenomenelor osmotice si cresterea debitului sangvin.

4. TRATAMENTUL PRIN MASAJ

Prin notiunea de masaj se intelege o serie de manipulatii

manuale variate, aplicate la suprafata organismul in scop

terapeutic sau igienic. 

Este important ca, inainte de a incepe masajul, sa se

controleze starea tegumentului bolnavului urmarindu-se in

special , eventuale infectii ale pielii care contraindica masajul,

precum si eventualele echimoze. 

Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa

este de obicei de o sedinta pe zi. Durata tratamentului poate fi

intre 2 si 4-6 saptamani, uneori chiar mai mare, ca in

afectiunile ortopedice.

Efectele fiziologice ale masajului sunt:

Page 24: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

- actiune sedativa asupra durerilor de tip: musculare sau

articulare;

- actiune hiperemianta locala, de inbunatatire a circulatiei

locale care se manifesta prin inrosirea tegumentului si

incalzire; 

- inlaturarea lichidelor de staza;

- stimularea functiilor aparatului circulator si respirator;

- efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu

inbunatatirea somnului, indepartarea oboselii musculare;

- cresterea metabolismului;

- cel mai important mecanism de actiune este cel reflex.

Descrierea anatomica a genunchiului

Suprafetele articulare ale articulatiei genunchiului apartin

epifizei inferioare a femurului, epifizei superioare a tibiei si

patelei.Fibula nu ia parte la alcatuirea acestei articulatii.

Se observa ca:

A) suprafata articulara a epifizei distale femurale, reprezentata

prin cei doi condili, este curbata inapoi si de aceea partea sa

cea mai mare este situata inapoia axului osului;

B) fiecare condil este orientat oblic si axul sau de invartire este

oblic de sus in jos si din spatiul intercondilian inspre fata

cutanata;

C) condilul medial este mai proeminent decat cel lateral;

D) condilul medial se afla pe un plan inferior celui lateral;

E) privind din profil se observa cum raza de curbura a celor doi

condili descreste dinainte inapoi (in partea anterioara ea are

Page 25: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

aproximativ 45 mm, iar in cea posterioara 16 mM), ceea ce

face ca suprafata articulara a condililor sa apara nu ca un

segment de cerc ci ca o curba spirala;

F) condilul medial e mai ingust si mai lung (aproximativ 10

mM) decat cel lateral (aproximativ 8 mM);

G) cei doi condili diverg dinainte – inapoi, astfel ca diametrul

transversal al extremitatii inferioare femurale este mai mare in

partea posterioara decat in cea anterioara. Condilii femurali

sunt acoperiti de un cartilaj hialin, gros de 2-3mm.

Meniscurile intraarticulare

Sunt doua fibrocartilaje ce s-au dezvoltat la periferia fiecareia

din fosile articulare tibiale. Rolul lor este de a contribui la o mai

buna concordanta intre suprafetele condiliene femurale si

fosele articulare ale tibiei, insuficient excavate. Pe sectiune

verticala, fiecare menisc prezinta:

- doua fete, dintre care una superioara, concava care

raspunde condilului femural si alta inferioara, plana, aplicata

pe fosa articulara corespunzatoare tibiei;

- o baza (circumferinta lateralA) ce raspunde capsulei

articulare de care adera;

- o creasta (circumferinta medialA) cu mult mai subtire si

intinsa inspre centrul articulatiei, de care ramane separata

printr-o distanta de 6 – 8 mm;

- cate doua extremitati: una anterioara si alta posterioara,

numite coarne. Meniscurile se insera pe platoul tibial exclusiv

prin intermediul coarnelor. Ele sunt mobile si aluneca pe

platoul tibial in timpul miscarilor;

A) Meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet; el

este intrerupt doar de o mica intindere la nivelul eminentei

intercondiliene. Se insera prin cele doua coarne la nivelul

Page 26: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

eminentei intercondiliene.

B) Meniscul medial are forma unei semilune; are o intrerupere

mediala mult mai mare. Prezinta insertii mai indepartate si

anume: prin cornul anterior pe marginea anterioara a platoului

tibial, iar prin cel posterior pe aria intercondiliana posterioara.

Cele doua meniscuri sunt unite in partea anterioara printr-

o ???? transversala, numita “ligamentul transvers al

genunchiului”. Formula mnemotehnica pentru forma

meniscurilor intraarticulare este Oe – Ci (O extern, C interN).

Tehnica masajului

Masajul genunchiului operat se executa prin cumularea unei

serii de manevre ce se adreseaza la inceput musculaturii

coapsei si gambei urmind incalzirea zonei prin cresterea

circulatiei sanguine locale.

Uneori exte necesar sa se insiste asupra acestor regiuni

datorita procesului de hipotrofie musculara ce poate apare in

timpul imobilizarii post operator. Asupra acestor regiuni ce se

aplica manevrele de netezire si framintare, care au rol tonifiant

major, contribuind la recuperare. Dupa aceea se trece la

masajul propriu-zis al articulatiei genunchiului. Maseurul se va

orienta asupra capsului ligamentare care uneste cele trei

oase: femurul, tibia si rotul.

Se incepe cu manevrele de introducere tinind genunchiul

bolnav in flexie si netezind de la articulatia genunchiului in sus

spre muschiul cvadriceps care in afectiunile articulare ale

genunchiului prezinta aproape intotdeauna o atrofie

pronuntata. In continuare se trece la frictiune in sus, in jos,

Page 27: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

lateral sau circular. Se procedeaza in felul urmator: se aplica

policele pe ambele margini ale sacului capsularm cuprinzind

cu celelalte degete fosa poplitee, intorcindu-se pe aceias

drum, pana la tuberozitatea tibiei. In parte inferioara se

executa frictiunea mai mult in sens orizontal.

Masajul partii posterioare se face cu genunchiul flectat pentru

a patrunde cu degetul mediu si index linga tendoanele

muschilor flexari in profunzime si frectionind orizontal, vertical

si circular. Masajul se incepe cu netezirea, dupa care urmeaza

Kinetoterapia.

Mobilizarea articulatiilor (kinetoterapiE)

In prima saptamana(6 sedintE)

*prima zi - contractii izometrice a le cvadricepsulului si

fesierilor ,flexi , extensii din articulatia gleznei 

-flexii din CF(45%) , cu genunchiul intins ,abductii din CF

(20%)cu genunchiul itins ,circumductii din CF cu

genunchiulintins (3 serii/5 saptamanI),miscarea este pasivo-

activa.

*a doua zi - aceleasi exercitii din culcat la care se adauga cele

din stand (pacientul isi asigura stabilitatea ,tinandu-se de

scauN )

-flexii din CF ,abductii din CF ,extensii din CF ,toate aceste

miscari se executa cu genunchiul intins(3 serii/5 repetarI)-

miscari active.

*a treia zi - acelesi exercitii ,acelesi pozitii,carora li se adauga:

-din asezat la marginea patului ,Kineto mobilizeaza cu multa

Page 28: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

atentie articulatia genunchiului ,pana la punctulin care apare

durerea(se porneste de la o flexie de 35) –miscarea pasiva(3

serii /10 repetarI),cu pauza un minut intre ele

-din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din CF, cu

genunchiul intins

-din culcat dorsal :flexia genunchiului cu alunecarea calcaiului

pe planul patului.In primele doua zile,miscare pasiva ;

-mers cu ajutorul unui baston Canadian

*a apatra zi – pacientul este dus la sala de gimnastica 

-din culcat dorsal :toate exercitiile invatate,cu mentiunea ca

miscarile vor fi executatea activ,sub atenta supravegherea a

profesorului,crescand numarul de repetari “pompaje”pe o

minge

-din culcat costal abductii din CF cu genunchiul intins;

-din asezat :flexi /extensii,alunecari inainte-inapoi a pe o

patina;

-din stand la spalier – toate miscarile din articulatia soldului cu

genunchiul intins:ridicarea piciorului operat pe prima

sipca,corpulramanand in sprijin pe membrul integru,si

incercarea de flexi din articulatia genunchiului prin proiectia

trunchiului spre inainte,ridicari pe varfuri,usor joc de

glezne,mers cu ridicari pe varfuri la fiecare pas.

*a cincia zi – Pacientul a castigat mult la capitolul fota,prin

urmare poate lucra cu un lest atasat pe glezna(sac cu nisip de

750 gramE).

*a sasea zi – Pacientul este externat.Masuratorile de final

sunt:

-flexii : activa 90 ,pasiva 110

Page 29: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

-extensie : Nu exista deficit

-flexie din CF cu genunchiul intins 65

Gimnastica medicala

Genunchiul bolnav este introdus pentru doua saptamani intr-

un aparat de sustentie gipsat, deoarece a fost afectat cartilajul

articular. In perioada de contentie se executa program de

recuperare: 

- DIN CULCAT DORSAL :- contractii izometrice de cvadriceps

si fesieri (30miscari pe ora – contractie 6s/relaxare 3S); 

- flexi/extensii din articulatia gleznei (patru serii a zece

repetarI);

- flexi si abductii din CF (patru serii a zece repetarI).

Se efectueaza exercitii cu toate articulatiile membrului

sanatos.

- DIN STAND SPRIJINIT DE SPATARUL PATULUI: miscare

activo-pasiva de flexi/abductii/ extensii/ circumductii din CF

(din fiecare, doua serii a zece repetarI).

Mersul se executa cu ajutorul a doua bastoane canadiene,

fara sprijin pe piciorul afectat.

Dupa indepartarea gipsului pacientul va purta o fasa elastica

numai la deplasare si noaptea, pentru a stabiliza genunchiul si

a il feri de miscari nedorite.

Programul de recuperare se intinde pe durata a patru

saptamani: 

*In prima saptamana sunt cinci sedinte: 

Page 30: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

- DIN DECUBIT DORSAL: - contractii izometrice de

cvadriceps si fesieri;

- flexi si abductii din CF (miscare activA );

- usoare flexi ale articulatiei genunchiului. Profesorul introduce

ambele maini sub zona poplitee si executa cu multa atentie

acesta miscare la circa 30 , avand grija ca talpa pacientului sa

ramana permanent pe planul patului.

- DIN DECUBIT COSTAL : miscare activ-pasiva de abductie

din CF cu genunchiul intins (trei serii a zece repetarI).

- DIN STAND LA SPALIER : miscari active din CF cu

genunchiul intins (trei serii a opt repetarI): cu spatele – flexi;

lateral – abductii; cu fata – extensii.

*In a doua saptamana sunt cinci sedinte. Toate miscarile devin

active, lucrandu-se incontinuare pentru tonifierea

cvadricepsului, a tendonului…….si a fesierilor. In ultima

sedinta pacientul va contacta solul cu planta piciorului operat

cu sprijin de 30%.

- DIN DECUBIT DORSAL: - “pompaje” pe minge, fara a forta

flexia;

- flexia gambei pe coapsa (in lant cinetic inchiS);

- flexi si abductii din CF (3 serii a 12 repetarI).

- DIN ASEZAT LA MARGINEA BANCHETEI: flexia gambei pe

coapsa, miscare condusa si controlata de profesor.

Timp de doua luni sunt interzise exercitiile ce implica un lant

cinetic deschis.

- DIN STAND LA PALIER: la exercitiile cunoscute se adauga :

- ridicari pe varfuri, cu sprijin mai mare pe piciorul sanatos;

- ridicarea piciorului pe prima sipca si flexia gambei pe coapsa

cu usoara presiune pe talpa (2 serii a 10 repetari, lucrand fara

durerE).

Mersul se face cu sprijin usor (circa30%)pe piciorul operat.

Page 31: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

*In a treia saptamana sunt cinci sedinte . toate exercitiile devin

active, iar pentru miscarile din CF se introduce lestul de 500g.

- DIN DECUBIT DORSAL: - contractii izometrice de

cvadriceps, fesieri si ischiogambieri;

- flexi/ extensii ale articulatiilor gleznei si degetelor

(metatarsiene, falangiene si interfalangienE);

- flexia gambei pe coapsa prin alunecare (4 serii a 15

repetarI);

- flexi/ abductii/ circumductii din CF cu genunchiul intins

(miscare activ-rezistiva cu lesT).

- DIN DECUBIT LATERAL : miscare activa libera de abductie

din CF a membrului operat (3 serii a 10 repetarI).

- DIN ASEZAT LA MARGINEA BANCHETEI : - flexia si

extensia gambei pe coapsa (3 serii a 15 repetarI) ;

- flexia si extensia articulatiei genunchiului cu ajutorul unei

patine pe care este asezata planta membrului operat.

- DIN STAND LA SPALIER : - 3 serii a 10 repetari pentru

fiecare miscare din CF activ-rezistiva cu last de 500g ; 

- ridicari pe varfuri, piciorul operat in sprijin 60% ;

- joc de glezna cu sprijin circa 60% ;

- ridicarea piciorului pe prima sipca si flexia gambei pe coapsa

prin exercitarea unei usoare presiuni pe suprafata plantara. 

*In a patra saptamana sunt cinci sedinte in care continua

exercitiile mai sus mentionate, la care se adauga :

- DIN DECUBIT VENTRAL (cu un rulou sub treimea inferioara

a fetei anterioare a coapseI) : miscarea activa de flexie a

gambei pe coapsa, cu tensiuni finale realizate de catre

profesor.

Miscarile din asezat ale articulatiei genunchiului devin rezistive

prin introducerea lestului.

La sfarsitul acestei saptamani pacientul se sprijina aproape in

Page 32: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

totalitate pe piciorul operat.

5. TERAPIA OCUPATIONALA

Urmareste prelungirea exercitiilor de kicetoterapie pentru

mobilizare articulara si/sau tonifierea musculara, utilizand o

serie de activitati complexe distractive sau capaciteaza atentia

si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. In

general, aceste activitati se executa cu mainile dar forta

motrica este realizata de membrele inferioare prin diverse

tipuri de mobilizare:

- pedalaj de bicicleta;

- alunecarea piciorului intr-un jgheab rotund;

- miscare laterala (abductie-adductiE);

- mers pe plan ascendent;

- mers pe banda sau pe scara rulanta.

6. TRATAMENTUL BALNEOLOGIC ( ape minerale, namolurI)

Intrucat sechelele posttraumatice ale genunchiului include de

regula deficite functionale determinate de leziuni produse la

nivelul structurii osteoarticulare, periarticulare si musculare

carora li se adauga efectele negative de mobilizare in faza

ortopedica, chirurgicala in afectiunile posttraumatice. 

Obiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in

totalitate de recuperare imediata, ele avand rolul de refacere a

Page 33: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

functiei diminuate din cauza traumatismelor. 

Sunt indicate urmatoarele statiuni: Amara, Bazna, Eforie Nord,

Mangalia si Techirghiol. 

Sechelele post-traumatice ale membrelor intreseaza structuri

foarte variate 

( oase, muschi, articulatiI) si dau complicatii vasculotrofice si

psihice. Recuperarea acestor sechele prin metodologia

complexa fizico-balneara are o importanta si o eficienta cu

totul deosebita. Recuperarea bolnavilor in statiuni

balneoclimaterice se face in etapa a II-a, care succede etapa

de recuperare si care are loc in servicii de traumatologie in

sectiile de ortopedie sau sau in sectiile de recuperare

spitalicesti.Nu se vor trata in statiuni fracturile si luxatiile

medulare si nici fracturile cu focare de osteomielita. 

Contraindicatii pentru recuperare la statiuni au si

pseudoartrozele, artritele septice post-traumatice, precum si

leziunile de nervi periferici cu sectiunea nesuturata. 

Cele mai bune rezultate se obtin in sechele dupa traumatisme

si operatii de mambrem dupa ce s-a terminat perioada de

imobilizare si dupa ce s-a cicatrizat plaga.

Page 34: Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat

BIBLIOGRAFIE

1. Patologia chirurgicala Vol. 2 de Th. Burghele; Editura

medicala

2. Compendiu de anatomie si fiziologie de Gh. Mogos si

Al.Ianculescu; Editura Stiintifica

3.Traumotologia practica de Aurel Denischi, I. Ionescu, V.

Neagu; Editura Medicala 

4.Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice a

membrelor de T. Sbenghe; Editura Medicala

5.Balneofizioterapie de dr. D. Constantinescu, dr. N. Teleki, dr.

I. Tyercha; Editura Medicala