medicatia venelor si capilarelor11

Upload: diana-madalina-mitrut

Post on 03-Apr-2018

253 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    1/41

    INTRODUCERE

    Cuvantul "varice" este unul foarte vechi. I i are originea n limba greac. Se pare c

    a fost folosit pentru prima dat ca termen medical de ctre Hipocrate n anul 460 .e.n.

    ntr-adevar, de la nceputurile istoriei scrise, omul a suferit i a dezvoltat multe

    tratamente pentru venele varicoase. Metode de tratament au fost descoperite cu peste

    2000 de ani n urma dar pn n prezent a fost acordat foarte pu in aten ie finalit ii

    estetice.

    Egiptenii

    Venele varicoase au fost pentru prima oar descrise n papirusul Ebers cu peste3500 de ani n urm. Aceasta veche lucrare egiptean descrie ni te serpentine care nu

    puteau fi operate deoarece pacien ii ar fi czut la pmnt. Aceasta trebuie s fi fost

    descrierea unei tentative e uate de interven ie chirugical pentru tratarea venelor

    varicoase, interven ie care consta ntr-o incizie care provoca o hemoragie fatal.

    GreciiHipocrate a fcut una dintre cele mai vechi descrieri medicale a venelor varicoase.

    Tratatele lui Hipocrate, scrise n 460 .e.n., duc tratamentul cu un pas mai departe i n

    timp ce nu recomand tierea varicelor, prescrie compresia n puncte multiple. Crede de

    asemenea n cauterizare i i se atribuie citatul "ce nu poate fi vindecat de medicamente

    este vindecat de cu it , ce nu poate fi vindecat de cu it este vindecat de fierul incins i ce

    acesta nu poate vindeca trebuie considerat incurabil".

    Romanii

    n tratatul De Medicina un medic pe nume Celcus (25 .e.n - 14 e.n.) descrie

    opera iile de ligatur i scoatere a varicelor ca fiind i avnd posibile complica ii. O alt

    descriere a venelor varicoase i apar ine lui Galen (131-201 e.n.).

    1

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    2/41

    Celcus i Galen sunt probabil primii care au descris flebectomia, o tehnic nc

    folosit i astzi.

    Arabii

    Poate cel mai faimos medic i chirug al erei a fost Abu al-Qaim Khalaf ibn al-Abbas

    Al-Zahrawi. El a scris un foarte important compendiu de cuno tin e medicale denumit

    "Tasrif", compus din trei volume. Unul dintre aceste volume reprezint una dintre cele

    mai bune enciclopedii medicale medievale. Ultimul volum este probabil cel mai

    important i trateaz toate aspectele chirurgiei. A fost prima carte de chirurgie publicat

    vreodat, avnd i ilustra ii ale instrumentelor utilizate. A avut a a de mare succes nct

    a devenit principalul manual de chirurgie n mai multe universit i prestigioase. n Europa a fost utilizat pn n secolul al XVII - lea.

    Al-Zahrawi descrie ligatura cu mult naintea lui Ambrose Pare. A utilizat i el

    cauterizarea pentru a controla hemoragia. Descrierile fcut nu sunt cu mult departe de

    chirurgia modern.

    Rena terean perioada renascentist intervn iile chirurgicale s-au ntos n domeniul tiin ei. Un

    celebru medic, Lorenz Heister scrie despre cruzimea vechilor proceduri aplicate pentru

    tratarea venelor varicoase. El recomanda luarea de snge, o diet sever pna la

    nfometare i aplicarea de bandaje n a a fel nct structura venoas s pot fi

    consolidat.

    Secolele urmtoare sunt presrate de diverse descoperiri care au dus la o n elegere

    mai bun a patologie venoase: descoperirea circula iei sangvine de ctre William Harvey

    (1628) i completarea cuno tin elor odat cu descoperirea capilarelor de ctre Marcello

    Malpighi.

    Testele de insuficien venoas introduse de ctre Trendelberg (1891) i Perthes

    (1895) au pus bazele tratamentului chirurgical func ional modern al varicelor.

    2

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    3/41

    n prezent folosirea ecografiei Duplex venoase, a tehnologiei avansate (terapia cu

    laser i ultrasunete) i progresele acumulate n domeniul chirurgiei i anesteziei converg

    pentru ob inerea rezultatelor bune n terapia varicelor.

    3

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    4/41

    I. Anatomia i fiziologia aparatului cardiovascular

    Sistemul circulator este format din inim, vase sanguine i limfatice care alctuiesc

    o unitate func ional coordonat permanent i adaptat nevoilor organismului. De i

    aparatul cardiovascular reprezint un tot unitar, are dou componente:

    - sistemul saguin: inima i vasele de snge

    - sistemul limfatic: vasele i ganglionii limfatici

    1.1. Inima

    Inima este organul central al apartului cardiovascular, a crui func ionare asigur circula ia sngelui intersti ial. Este a ezat n cutia toracic, n etajul inferior al

    mediastinului, ntre cei doi plmni, deasupra diafragmului. Are forma unui con turtit

    antero-posterior, mrimea estea cea a pumnului unui adult i cntre te aproximativ 300

    g. Capacitatea medie este de 500 cm3.

    Inima este un organ musculo-cavitar cu rol de pomp aspiro-respingtoare. Este

    invelit ntr-un sac fibro-seros numit pericard.

    Configura ie externa

    Inima are:

    - dou fe e: - una aterioar - la nivelul ei se afl antul interventricular anterior care

    desparte ventriculul drept de cel stng i antul atrio- ventricular, care desparte atriile de

    ventriculi.

    4

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    5/41

    - una inferioar - pe care se continu anturile de pe fa a anterioar

    - dou margini

    - o baz sau o fa posterioar care corespunde atriului stng si drept

    - un vrf care apar ine ventriculului stng

    fig.1 Inima - aspect exterior si cavit i

    Structura inimii

    Peretele inimii este format din trei straturi; endocardul, stratul intern, miocardul,

    stratul mijlociu i epicardul, stratul extern.

    5

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    6/41

    Endocardul este o membran lucioas, transparent, care captu e te toate cavit ile

    inimii continundu-se cu endoteliul arterelor i venelor. Are termina ii nervoase i vase

    limfatice, dar nu sanguine, hrnindu-se prin inhibi ie.

    Miocardul reprezint muschiul cardiac. Ca particularit i este de men ionat faptul

    c fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse circular, iar cele de la nivelul

    ventriculelor n fascicule cu direc ie oblic-spiralat, formnd spre vrf vrtejul inimii.

    Musculatura atriilor nu se continu cu cea din pere ii ventriculelor.

    Musculatura inimii se inser pe forma iuni fibroase care constitue scheletul fibros al

    inimii format din patru inele fibroase, dou forma iuni numite trigoane(drept si stng) i

    partea membrenoasa a septului interventricular.

    Miocardul atrial este neted pe fa a intern, iar cel ventricular prezint mu chi papilari trabecule carnoase de care se prind, prin cordaje, valvele atrio-ventriculare.

    n masa mu chiului cardiac se afla aparatul de conducere (sistemul

    excitoconductor) distribuit astfel in inima adultului; n peretele atriului drept, ntre cele

    dou vene cave se afl nodulul sino-atrial (Keit-Flack), iar n partea interioar a septului

    interatrial, lng tricuspid i deasupra trigonului fibros drept, se afla nodulul atrio-

    ventricula (Aschoff-Tawara).De la nivelul nodului atrioventricular pleac fasciculul Hiss, care coboar n

    interiorul septului interventricular i se imparte n dou ramuri se ramific sub endocard,

    formnd re eaua Purkinje, la nivelul esutului nodal ia na tere stimuli contractili care

    sunt condu i la miocard (de unde denumirea acestui esut aparat aparat de conducere).

    Epicardul este foi a visceral a pericardului seros si acopera complet exteriorul

    inimii.

    Cavita ile inimii:

    Atriile se caracterizeaz prin capacitate mai mica decat a ventriculelor, sub forma

    cuboidala, pere ii mai sub iri i prezint cte o prelungire numit urechiu e.

    n atriul drept se deschid vena cava superioara (n peretele superior) i vena cava

    inferioara (in peretele inferior).

    6

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    7/41

    n atriul stang se deschid, n peretele posterior , cele patru vene pulmonare.

    Ventriculele sunt caracterizate prin capacitate mai mare decat cea a atriilor, forma

    piramidala, grosime mult mai mare a pere ilor i prezenta mu chilor capilari i a

    trabeculelor crnoase care dau suprafe ei interioare a ventriculului un aspect neregulat.

    Din ventriculul drept pleac trunchiul arterei pulmonare a carei origine poart numele de

    con arterial. Orificiul trunchiului arterei pulmonare este prevzut cu trei valvule

    semilunare sau sigmoide, de forma unor cuiburi de randunica. Din ventricului stng

    pleac artera aorta a carui orificiu este prevzut cu trei valvule semilunare sau sigmoide.

    Vasculariza ia i inerva ia inimii

    Inima este irigat de cele dou artere coronare (stnga i dreapta), cu originea in

    aorta ascendent.Coronar stnga dup un traiect scurt, se mparte n dou ramuri:

    - artera interventriculara anterioara;

    - artera circumflex, care strbate antul coronar stng.

    Artera coronar dreapta se angajeaza n antul coronar drept i apoi coboara prin

    santul interventricular posterior.

    Din arterele coronare se desprind ramuri colaterale, care sunt de tip terminal,irigand anumite teritorii din miocard si neanastomozandu-se cu ramurile colaterale

    vecine. Daca una din una numita interventriculara anterioara, care coboara in santul

    interventricular anterior,in aceste colaterale se obstrueaza printr-un spasm prelungit sau

    printr-un trob (embolus), teritoriul respective nu mai primeste substante nutritive si

    oxigen, se necrozeaza si apare infarctul.

    Venele care colecteaza sangele trecut prin capilarele miocardului sunt:

    -vena mare a inimii, care urca prin santul interventricular anterior,

    -vena mijlocie a inimii, care urca prin santul interventricular posterior,

    -vena mica a inimii, care strabate santul coronar drept

    7

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    8/41

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    9/41

    vine prin venele pulmonare la inim, n atriul stng, apoi n ventriculul stng, de unde

    este pompat prin aort n arterele corpului i ajunge la esuturi.

    Sngele care trece prin intestine preia lichidele i substanele nutritive, care au

    fost digerate i absorbite. Din intestin, sngele ajunge la ficat, care neutralizeaz

    substanele toxice i adaug proteine eseniale cu rol n coagulare .a. n splin sngele

    descarc celulele roii mbtrnite, unde sunt distruse, iar n rinichi sunt eliminate

    excesul de minerale, uree i sruri.

    La nivelul capilarelor din corp, se face schimbul de gaze i substane nutritive.

    Sngele este preluat apoi de vene i se ntoarce la inim prin venele cave.Pentru ca sngele s treac prin toate esuturile corpului, el parcurge aprox.

    96.000 km

    Fig. 2 Sistemul venos

    9

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    10/41

    Fig. Reeaua capilar.

    Legend :

    1. Arteriole,

    2. Metaarteriole,

    3. Anastomoz capilar,

    4. Sfincter precapilar,

    5. Capilare arteriale,

    6. Capilare venoase,

    7. Venule.

    Fig. 3 Re eaua capilar

    Func iile circula iei periferice

    - transport sngele, hormonii, enzimele, substanele nutritive, gazele,

    componentele sistemului imunitar i alte substane n diferite pri ale corpului;

    - permite schimbul de substane nutritive, gaze i produse de eliminare rezultate din

    arderile tisulare;

    - regleaz presiunea sngelui.

    1.2. Sistemul venos

    n cadrul sistemului circulator, sistemul venos realizeaz transportul sngelui de la

    periferie la inim. Marea majoritate a venelor transport snge neoxigenat, de la nivel

    10

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    11/41

    tisular la inim, excepie fcnd venele pulmonare i venele ombilicale ( n timpul vieii

    intrauterine), ambele transportnd snge oxigenat la inim.

    Anatomie i fiziologie

    Sistemul circulator este alctuit din dou sisteme, i anume:

    Sistemul vaselor sanguine,

    Sistemul vaselor limfatice.

    Sistemul vaselor sanguine este alctuit din:

    Vene

    sunt vase ce se formeaz prin unirea reelei difuze a capilarelor, realiznd un

    sistem ramificat ce pornete n sens opus arborelul arterial, de la terminaii subiri ctre diametre progresiv mai largi.

    Artere

    sunt vase ce pleac de la nivelul cordului i se ramific pe traiectul lor, la fel ca

    ramurile unui copac, devenind din ce n ce mai mici, alctuind arborele arterial ce

    ndeplinete funcia de transport la nivel tisular att a nutrimentelor, ct i a oxigenului.

    Capilarele sunt vase sanguine de mici dimensiuni ce formeaz o reea difuz, realizaznd

    numeroase anastomoze la nivelul crora au loc schimburile dintre esuturi i snge.

    Venele sunt vase de capacitan i pot fi clasificate astfel:

    - Vene mari: vena cav superioar, vena cav inferioar, venele pulmonare;

    - Vene medii i mici: vena jugular extern, vena jugular intern;

    - Venule

    O alt clasificare poate fi fcut n funcie de localizare:

    - Vene superficiale;

    - Vene profunde;

    - Vene comunicante sau perforante - acestea realizeaz conexiunea dintre venele

    superficiale i cele profunde.

    11

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    12/41

    Venele prezint aceeiai structur general ntlnit la toate vasele de la nivelul

    sistemului circulator reprezentat de intim, medie i adventice, ns cu anumite

    specificiti.

    Intima este alctuit din endoteliu i esut endotelial, ns membrana limitant

    elastic intern lipsete.

    Media este alctuit din esut muscular fibros i elastic, ns n cantitate mai mic

    dect la nivelul arterei omonime.

    Adventicea este mai groas dect la nivel arterial, cu vasa vasorum foarte bogat i

    cu numeroase terminaii nervoase.

    La nivelul poriunii inferioare a corpului, venele sunt adaptate cu valve ce se

    formeaz prin plierea intimei, fragmentnd astfel coloana de snge, scznd presiuneade la nivel parietal i deteminnd o singur direcie de circulaie a fluxului sanguin.

    Principalele vene i sisteme venoase sunt reprezentate de:

    - Vena safen mare;

    - Vena safen mic;

    - Venele pulmonare;

    - Vena cav superioar;- Vena cav inferioar;

    - Vena azygos;

    - Vena hemiazygos;

    - Sistemul venos port;

    - Sistemul venos a lui Thebesius;

    - Sinusurile durale.

    Vena cav superioar i are originea la nivelul primei articulaii condrocostale

    drepte, posterior de aceasta, i se formeaz prin unirea celor dou vene brahiocefalice

    dreapt respectiv stng. Prezint un traiect vertical pn la nivelul celei de-a treia

    articulaii condrocostale drepte, unde se vars n peretele superior al atriului drept.

    12

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    13/41

    Dimensiunea sa este de aproximativ 7 cm i poate fi mprit n dou segmene: unul

    intrapericardic i unul extrapericardic.

    La nivelul venei cave superioare se vars i vena azygos.

    Vena cav inferioar se formeaz anterior de corpul vertebral L5 prin unirea celor

    dou vene iliace commune: dreapt i stng.

    Are un traiect vertical, de-a lungul coloanei vertebrale, la dreapta aortei

    abdominale, strbate muchiul diafragm i ajunge la nivelul toracelui, unde se vars n

    atriul drept, la nivelul peretele inferior. Acest orificiu poart denumirea de orificiul venei

    cave inferioare i prezint valva lui Eustachio.

    La nivelul venei cave inferioare se vars venele lombare n numr de patru perechi,

    venele renale, vena suprarenal dreapt, vena genital dreapt, venele frenice, venelehepatice.

    Vena azygos se formeaz prin unirea a dou rdcini.Prezint un traiect vertical i

    ptrunde la nivelul toracelui prin orificiului aortic al diafragmului. La nivel toracal, la

    nivelul vertebrei toracale T4, realizeaz crosa venei azygos i se vars n vena cav

    superioar.

    La nivelul venei azygos se vars venele intercostale posterioare drepte, venaintercostal superioar dreapt, vena hemiazygos, vena hemiazygos accesorie, venele

    esofagiene, venele pericardice, venele bronhice drepte.

    Venele hepatice transport snge de la capilarele sinusoide la vena cav inferioar.

    Capilarele sinusoide se vars n vena centrolobular ce va iei din lobul hepatic prin

    baza acestuia i va forma cu venele vecine venele sublobulare, iar acestea la rndul lor

    vor forma venele hepatice

    Sinusul venos coronar poate fi identificat la nivelul anului coronar posterior.

    Traiectul acestuia se termin la nivelul peretelui inferior al atriului drept. La nivelul

    sinusului venos coronar se vars vena coronar mare, vena coronar mic, vena coronar

    mijlocie, vena posterioar a ventriculului stng, vena oblic a atriului stng.

    13

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    14/41

    Venele pulmonare sunt n numr de patru i transport snge oxigenat de la nivel

    pulmonar la inim, vrsndu-se n atriul stng.

    Vena safen mare (safena intern) este cea mai important ven superficial a

    membrului inferior, safina nsemnnd ascuns. Ea este ascuns la nivelul propriei

    fascii n regiunea coapsei i o prsee abia la nivelul genunchiului. Incompetena

    valvelor acestei vene determin apariia dilataiilor varicoase ale membrului inferior.

    Este o ven superficial localizat n poriunea medial a membrului inferior, avnd

    cele mai mari dimensiuni din corp. Pleac de la nivelul extremitii mediale a arcului

    venos dorsal al piciorului, terminndu-se la nivelul triunghiului lui Scarpa, unde se vars

    n vena femural.

    La nivelul venei safene mari se vars marea majoritate a venelor superficiale,venele anastomotice cu sistemul venos profund (venele perforante), vena safen

    accesorie, venele superficiale ale coapsei, venele ruinoase externe, vena circumflex

    iliac superficial (la nivelul crosei).

    Vena safen mic (safena extern) este localizat la nivelul prii laterale a

    piciorului i trece ulterior postero-lateral de tendonul lui Achile, n poriunea inferioar a

    gambei.La nivelul venei safene mici se vars reelele tributare ale piciorului: dorsal i

    plantar, venele superficiale posterioare ale gambei i venele anastomotice (venele

    perforante) ce realizeaz puntea de legtur cu venele profunde ale gambei.

    Venele perforante

    Foarte multe vene superficiale dreneaz la nivelul venelor safene mari sau mici, ce

    dreneaz la rndul lor la nivelul sistemului venos profund. Venele superficiale sunt de

    asemenea conectate la un numr variabil de vene perforante ce trec prin fascia profund

    i dreneaz direct la nivelul venelor profunde ale gambei i coaspei. Venele perforante

    conin de obicei valve ce previn refluxul sngelui din sistemul profund n cel superficial.

    Sistemul venos profund

    14

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    15/41

    Tot sngele venos va ajunge n cele din urm la nivelul sistemului venos profund n

    drumul su ctre atriul drept.

    Venele profunde ale gambei sunt mprite n trei perechi: vena tibial anterioar (la

    nivelul ei dreneaz faa dorsal a piciorului), vena tibial posterioar (la nivelul ei

    dreneaz poriunea medial a piciorului) i vena peroneal (la nivelul creia dreneaz

    poriunea lateral a piciorului).

    Culoarea venelor este dat de culoarea sngelui venos ncrcat cu dioxid de carbon,

    ce este de obicei rou- nchis datorit unui coninut foarte sczut n oxigen. Culoarea

    albastru-verzuie a venelor se datoreaz prezenei esutului celular subcutanat ce nu

    permite trecerea dect a unor anumite lungimi de und.

    Circulaia venoasVenele realizeaz ntoarcerea sngelui la nivelul inimii (a atriului drept). Ele mai

    sunt denumite i vase de capacitan datorit volumului mare de snge pe care l conin-

    aproximativ 60% din volumul sanguin total.

    Venele prezint perei subiri ce sunt capabili s i modifice forma n funcie de

    volumul de snge circulant. Volumul de snge este direct proportional cu presiunea

    venoas. Cnd presiune venoas este sczut, volumul de snge din interiorul lor estesczut, acestea colabndu-se. Pe msur ce presiune venoas crete, pereii venelor se

    expandeaz la fel ca pereii unui balon.

    ntoarcerea venoas necesit o pomp, asemntor inimii, care s faciliteze

    ntoarcerea sngelui de la nivel periferic la nivelul inimii. Principala pomp este

    reprezentat de musculatura picioarelor, repsonsabil de cea mai mare parte a ntoarcerii

    venoase. La nivelul piciorului se regsete o reea venoas ce funcioneaz tot ca o

    pomp, avnd un rol secundar, dup cea anterior menionat. Cu fiecare pas fcut,

    piciorul i muchii gambei se contract i pompeaz sngele prin sistemul venos

    mpotriva gravitaiei, spre partea dreapt a inimii, ce conine snge venos.

    Pentru realizarea unui flux unidirecional la nivelul sistemului venos, sunt necesare

    valve integre. Funcionarea corespunztoare a valvelor este necesar i pentru realizarea

    15

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    16/41

    unei ntoarceri venoase normale. Valvele de la nivelul sistemului venos funcioneaz

    asemntor treptelor unei scri, susinnd coloana de snge pn cnd aceasta ajunge la

    nivelul camerelor drepte ale inimii.

    Prin intermediul sngelui venos sunt transportai metabolii de la nivel tisular i

    snge ncrcat cu dioxid de carbon ctre camerele drepte ale cordului, iniial la nivelul

    atriului drept prin intermediul venelor cave superioar, respectiv inferioar. Din atriul

    drept sngele venos ajunge la nivelul ventriculului drept i de aici n artera pulmonar,

    ce l transport la nivelul plmnilor, unde dioxidul de carbon este eliminat pe cale

    respiratorie i este nlocuit cu oxigen, sngele oxigenat ntorcndu-se prin intermediul

    celor patru vene pulmonare la nivelul atriului stng, ventriculului stng i ulterior la

    nivelul aortei, ce face parte din circulia arterial.

    Sistemul limfatic

    O alt cale de ntoarcere a lichidelor i subsatanelor nutritive din vase i esuturi

    este prinsistemul limfatic format din:

    - vasele limfatice,

    - ganglionii limfatici i- limf, care este lichidul dintre celule (intercelular) ce se scurge n snge.

    16

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    17/41

    Fig. 4 Sistemul limfatic

    Legenda:

    1. Vegeta iile adenoide

    2. Amigdala

    3. Ganglioni limfatici

    4. Canalul toracic la intrarea n ven

    5. Timusul

    6. Splina

    7. Vas limfatic

    8. Ganglion limfatic9. Apendicele

    10.Petele lui Peyer n intestinul

    sub ire

    11. Canalul toracic

    12. Canalul toracic drept la intrarea

    n ven.

    Func iile sistemului limfatic:

    - echilibrul lichidelor din corp,

    - absorbia lipidelor din tubul digestiv,

    - aprarea mportiva micro-organismelor i altor substane strine duntoare, n

    cadrul sistemului imunitar.

    17

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    18/41

    1.3. Fiziopatologia venelor i capilarelor

    1.3.1. Fiziopatologia venelor

    Simptome asociate

    Simptome funcionale

    n patologia venoas, durerea este un simptom foarte important fiind localizat la

    nivelul teritoriului venos afectat i prezentndu-se sub form de greutate la nivelul

    membrului, parestezii, fatigabilitate (oboseal).

    n funcie de caracterul ei, aceasta poate avea urmtoarele trsturi: Durerea este sub form de cramp, n special nocturn, n insuficiena cronic

    venoas;

    Durerea se agraveaz n special nocturn n tromboflebit (inflamaie a peretelui

    venos ce poate fi nsoit cu fomare de trombi = cheaguri ce pot obtura vena, putnd

    determina embolie);

    Durerea apare n urma ortostatismului (meninerea corpului n poziie vertical)

    prelungit n insuficiena venoas cronic determinat de prezena varicelor (dilataie

    venoas permanent i neregulat ce apare datorit pierderii elasticitii peretelui venos);

    Durerea este nsoit de parestezii (senzaie de furnictur, amoreal, neptur

    drept consecin a afectrii sistemului nervos periferic) pe traiectul unui nerv n

    neuropatia postflebitic ce se instaleaz n urma unei tromboflebite profunde;

    Durerea este accentuat de flexia dorsal a piciorului (semnul Homans) i este

    ntlnit n tromboflebita profund de la nivelul gambei.

    n cazul tromboflebitei iliofemurale, durerea este localizat la nivelul feei antero-

    externe a coapsei.

    18

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    19/41

    Pentru cea cu localizare la nivelul venei poplitee sau venei femurale superficiale,

    durerea se instaleaz cnd se comprim spaiul popliteu.

    Durerea este asociat cu alte semne precum paresteziile din sindromul trombotic,

    hiperestezia (sensibilitate exagerat) i senzaia de cldur din cadrul tromboflebitei

    acute n momentul n care sunt afectai i nervii periferici, pruritul (mncrime intens a

    pielii) ce nsoete eczema de staz sau dermatita.

    Foarte frecvent, n tromboflebita acut, exista starea subfebril cu o durat de 12-13

    zile, iar n tromboflebitele ce au devenit septice este prezent febra ce are un caracter

    intermitent. La acestea dou se adaug i frisoanele nsoite de puls discordant.

    Patologie asociatPatologia vascular venoas asociat este reprezentat de:

    1. Venele varicoase sunt vene dilatate anormal, cu aspect tortuous ce apar

    consecutiv creterii presiunii intraluminale datorit scderii rezistenei peretelui venos.

    Cele mai afectate sunt venele superficiale ale membrelor inferioare.

    2. Tromboza venoas profund i superficial.

    3. Insuficiena venoas cronic dup clasificarea CEAP poate fi mprit astfel:

    Stadiul C0: fr semne vizibile, palpabile sau detectabile paraclinic de insuficien

    venoas cronic;

    Stadiul C1: telangiectazii i/sau vene reticulare;

    Stadiul C2: vene varicoase prezente;

    Stadiul C3: prezena edemului;

    Stadiul C4a: dermita de staz cu variantele pigmentri cutanate i boli suplimentare

    (eczema), determinate de tratamentele locale alergizante

    Stadiul C4b: lipodermatoscleroza i/sau atrofia alb;

    Stadiul C5: ulcer venos vindecat;

    Stadiul C6: ulcer venos activ, deschis.

    19

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    20/41

    1.3.2. Bolile venelor

    Venele membrelor inferioare si superioare sunt dispuse in doua sisteme:

    - Sistemul venos superficial situat imediat sub piele

    - Sistemul venos profund situat la nivelul muschilor

    Venele superficiale sunt legate de cele profunde prin vene comunicante. Acestea

    sunt prevazute cu valvule care permit trecerea sangelui intr-un singur sens: dinspre

    venele superficiale spre cele profunde. De asemenea si venele profunde sunt prevazutecu valvule, care directioneaza sangele spre inima si nu permit refluxul acestuia.

    BOALA VARICOASA

    Boala varicoasa are o predispozitie genetica, la care se adauga factori favorizanti,

    dintre care un rol important il au ortostatismul prelungit si obezitatea.

    Din cauza modificarilor in structura peretilor venosi si a functionarii valvulelor seproduc dilatatii localizate pe traseul unei vene superficiale, de obicei vena safena

    interna, in care stagneaza sangele. Aceste "pungi" cu sange se numesc varice. Ele cresc

    progresiv in dimensiuni si in stadii tardive produc leziuni trofice ale pielii - ulcer

    varicos. Din cauza stazei sangelui, acesta se vindeca foarte greu si se poate suprainfecta.

    Varicele se diagnosticheaza clinic. Examenul ecografic are un rol important in

    localizarea venelor comunicante suferinde si in stabilirea mecanismului de producere a

    varicelor : varice primare sau varice secundare din sindromul post trombotic. Aceasta

    diferentiere este extrem de importanta pentru ca numai varicele primare din boala

    varicoasa au indicatie de rezolvare chirurgicala.

    Tratamentul este medical - scadere in greutate, evitarea ortostatismului prelungit,

    ciorap elastic - si chirurgical.

    20

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    21/41

    TROMBOZA VENOASA PROFUNDA ( TROMBOFLEBITA PROFUNDA)

    Tromboza venoasa profunda este favorizata de staza sangelui la nivelul venelor,

    hipercoagulabilitate si leziuni ale peretelui venos. Tromboza venoasa profunda este

    localizata in mod obisnuit la nivelul membrelor inferioare. Doar in situatii deosebite (de

    exemplu la cei cu catetere venoase ) poate avea alta localizare.

    Staza sangelui la nivelul membrelor inferioare apare in multe situatii : imobilizare

    la pat, postoperator, imobilizare in aparat ghipsat, insuficienta cardiaca, etc. Dintre

    interventiile chirurgicale, in special cele urologice, ginecologice si ortopedice au risc

    crescut de a se complica cu tromboza venoasa profunda a membrului inferior.

    De asemenea, la pacientii cu tumori maligne se produc modificari decoagulabilitate ale sangelui care favorizeaza tromboza venoasa profunda.

    Tromboza venoasa profunda se manifesta prin :

    - durere

    - crestere de volum a gambei sau a intregului membru afectat

    - uneori cresterea temperaturii si roseata membrului inferior.

    DiagnosticDiagnosticul se face pe baza

    - examenului clinic

    - ecografia Doppler vasculara.

    Ecografia este extrem de importanta. Este foarte sensibila si diagnosticheaza sau

    confirma o tromboza venoasa profunda, chiar atunci cand semnele clinice nu sunt clare.

    In plus ecografia venoasa ofera date foarte utile despre vechimea trombozei, intinderea

    acesteia, evolutia sub tratament. De aceea se recomanda periodic.

    21

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    22/41

    Tratament

    Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie instituit cat mai rapid si consta in

    administarea de anticoagulante injectabil si repaus la pat pe durata procesului acut.

    Durata tratamentului cu anticoagulante injectabile este de cateva zile ( 5-7 zile, uneori

    mai mult) si se continua cu tratament anticogulant oral minimum 3 luni sau chiar toata

    viata, daca conditiile care au determinat tromboza venoasa profunda, persista.

    Complicaii

    Tromboza venoasa profunda are doua complicatii majore:

    - Embolia pulmonara

    - Sindromul posttromboticUneori manifestarile clinice enumerate mai sus lipsesc sau sint discrete, iar

    tromboza venoasa profunda este descoperita tardiv, cand apar complicatiile.

    EMBOLIA PULMONARA

    Embolia pulmonara consta in migrarea unei portiuni din cheagul din vena princordul drept pana in circulatia pulmonara. Consecintele depind de marimea arterei

    pulmonare ocluzionate.

    Cand trombul este mic, ocluzioneaza o artera pulmonara mica, periferica

    ( segmentara). Se produce un infarct pulmonar.Tabloul clinic este dominat de junghi

    toracic, tuse, dispnee, dar prognosticul este bun.

    Cand trombul este mare va ocluziona o artera pulmonara mare, iar consecintele

    hemodinamice sunt extrem de importante : sincopa, sindrom de debit cardiac scazut si

    chiar deces.

    Embolia pulmonara este o urgenta medicala.

    Diagnostic

    Diagnosticarea se bazeaza pe :

    22

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    23/41

    - semne clinice,

    - electrocardiograma,

    - ecocardiografie,

    - radiografie,

    - examinare computer tomografica sau rezonanta magnetica nucleara.

    Tratament

    In functie de severitate, tratamentul este anticogulant, trombolitic, de sustinere a

    functiilor vitale si uneori chirurgical sau interventional.

    SINDROMUL POSTTROMBOTIC

    In multe situatii, dupa vindecarea trombozei profunde, repermeabilizarea venei nu

    este completa sau, chiar daca este completa, sunt deteriorate valvulele care impiedica

    refluxul sangelui. Din acest motiv se produce staza sangelui in sistemul venos profund si

    superficial. Membrul inferior se umfla, in special in cursul zilei, este dureros si apar

    varice secundare.

    Tratament

    Tratamentul este medical : gimnastica, ciorap elastic, tratament antigoagulant

    pentru a preveni un nou episod de tromboza venoasa profunda. Varicele secundare nu au

    indicatie de operatie, pentru ca nu rezolva problema.

    Din cauza riscului de embolie pulmonara masiva si deces, care poate complica o

    tromboza venoasa profunda, se recomanda profilaxia acestei boli in toate situatiile cu

    risc, si in special dupa interventiile chirurgicale ginecologice, urologice si imobilizarea

    cu aparat ghipsat.

    23

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    24/41

    TROMBOFLEBITA SUPERFICIALA

    Este inflamatia si tromboza a venelor din sistemul venos superficial. Se manifesta

    prin durere, tumefactie si roseata. Tratamentul este doar antiinflamator. Doar cand este

    afectata vena safena interna se recomanda si tratament anticogulant, pentru ca exista

    riscul ca trombul din vena safena sa patrunda in vena femurala comuna si sa migreze

    spre circulatia pulmonara. In celelalte situatii nu este necesar tratamentul anticogulant.

    HEMOROIZII I COMPLICA IILE LOR

    A. Hemoroizii

    Hemoroizii reprezint dilata ia anormal variocas a plexurilor venoase din submucoasa anorectal. Frecven a lor este mai mare ntre 30 i 60 de ani i repartizat n

    mod egal pe ambele sexe. La copii prezan a lor este excep ional.

    Venele rectului formeaza o re ea cunoscut sub numele de plex rectal,

    individualizat n dou por iuni: superioar i inferioar, sediul celor dou forme de

    hemoroizi cunoscute.

    Dilata ia simpl a venelor din plexul rectal superior nu trebuie identificat cu no iunea de hemoroizi dect n msura n care genereaz o suferin clinic sau se

    complic cu dilata ia plexului rectal inferior. Dilata ia venelor din plexul rectal exter

    apare abia dup constituirea hemoroizilor interni, ca un fenomen de decompensare

    hemodinamic.

    n etiopatogenia heoroizilor pot interveni mai multe mecanisme dar, indiferent de

    cauza primar n fiecare dintre ele se ntlnes ca elemente comune staza sau

    hipertensiunea venoas pelvin n forme i grade diferite i modificrile pere ilor veno i

    din plexurile rectale.

    n unele forme de hemoroizi factorul prim pare a fi staza pelvin, dup cu n altele,

    cauza primar este alterarea pere ilor vasculari, care determin dilata ia venelor i staza.

    24

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    25/41

    Hipertensiunea venoas produce staz n plexurile rectale i poate recunoa te cauze

    multiple:

    - ciroz hepatic - sau oricare alt obstacol pe trunchiul venei porte;

    - tumorile pelvine, genitale sau rectale - pot comprima cile de drenaj venos ale

    rectului;

    - sarcina - hemoroizii i varicele constatate frecvent n cursul sarcinii se datoresc

    mai curnd unor factori endocrini specifici perioadei de gesta ie care modific tonusul

    peretelui venos, dect compresiunii exercitate de uterul gravid;

    - insuficien a cardiac decompensat

    Alterarea morfofun ional a pere ilor veno i determin dilata ia lumenului, care

    antreneaz staza venoas cu perturba ii hemodinamice secundare. Modificrile morfologice ale peretelui venos recunosc factori multiplii:

    - factorul ereditar constitu ional - n hemoroizi ca i n varice se pare c exist o

    predispozi ie ereditar n ceea ce prive te calitatea mai slab a esutului colagen din

    organism. Alturi de rezisten a cogenital mai mic a peretelui venos, intervin i al i

    factori cum ar fi felul de via , profesia, excesele alimentare.

    - factorul imflamator - alterarea peretelui venos este deseori secundar proceselorinflamatorii de vecintate. Se consider c inflama ia realizeaz o flebit atenuat care

    n final se soldeaz cu nlocuirea esutului elastic prin esut conjunctiv fibros. Peretele

    slbit favorizeaz dilata ia venoas i tromboza.

    - al i factori etiologici: tulburri gastro-intestinale (constipa ii, diaree), via a

    sedentar, insuficien a sau absen a exerci iilor fizice, statul pe scaun prelungit, regimul

    alimentar bogat n condimente, consumul de alcool i unele boli, ca hepatita cronic,

    hipertensiunea arterial ar putea fi incriminate ca factori adjuvan i n apari ia

    hemoroiyilor i mai ales a complica iilor de ordin hemoragic.

    Este greu de formulat o concep ie unic asupra etiopatologiei hemoroizilor n toate

    formele lor. Putem concluziona doar faptul c hipertensiunea venos cu staz pelvin i

    25

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    26/41

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    27/41

    1.3.3. Fizioptologia capilarelor

    Este cunoscut func ia foarte important a capilarelor n schimburile dintre spa iul

    intra- i cel exra vascular. Un capilar se ntinde pe o lungime de 200-400 . n mod

    obi nuit, n repaus sunt deschise 100-200 capilare pe mm 3 esut. n activitate, numrul

    capilarelor deschise cre te, putnd ajunge pn la 3000 pe mm 3. Capilarele au dou

    propriet i fiziologice importante: rezisten a i permeabilitatea. Rezisten a capilarelor

    are varia ii fiziologice. Este crescut de corticoizi, catecolamine, vasopresin i sczut

    de histamin si heparin. n condi ii patologice rezisten a capilarelor scade n infec ii

    acute, hipertensiune arterialp, senescen , diabet, intoxica ii, trombopenie, uneori fiind nso it de hemoragii spontane. Scderea rezisten ei se poate manifesta concomitent cu

    cre terea permeabilit ii capilare.

    27

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    28/41

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    29/41

    - Antiinflamatoare, topic i sistemic;

    - Heparine i heparinoizi, pentru tratamentul topic.

    A. MEDICA IA PRIME FAZE DE EVOLU IE

    1. Medicamente care cresc tonusul venos

    DIHIDROERGOTAMINA (Dihydroergotaminum)

    Propriet i fizico-chimice:

    - alcaloid derivat din ergot

    - pulbere microcristalin, alb-glbuie, fr miros

    Propriet i farmacodinamice:

    - dozele terapeutice stimuleaz mu chii netezi arteriolari producnd vasoconstric ie

    - stimuleaz centrul vagal, intensific circula ia de ntoarcere (venoas),

    amelioreaz randamentul miocardului, cre te debitul cardiac.

    - cre te i stabilizeaz tensiunea arterial la cei cu hipotensiune i cu oscila ii

    tensionale.

    - este sedativ la nivel SNC i moderaz activitatea centrului vasomotor bulbar- nu este ocitocic

    - este alfa-adrenolitic mai activ dect derivatul natural

    Propriet i farmacotoxicologice

    - reac ii adverse rare

    - ame eli, grea , vom.

    Farmacoterapie

    - sindrom ortostatic

    - migren i alte cefalei vasculare

    - tulburri tensionale produse de neuroleptice

    - profilaxia potoperatorie a trombozei venelor profunde i a emoboliei pulmonare

    - ac iune poate fi poten at prin asociere cu cafeina

    29

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    30/41

    Contraindica ii

    - sarcin

    - tulburri vasculare grave, coronariene i periferice

    - hipertensiune

    EXTRACT DIN SEMINE DE CASTAN SLBATIC (Aesculus

    hippocastanum)

    Propriet i farmacognostice i fizico-chimice:

    - se folosesc semin ele care con in un complex saponinic denumit escin , flavonoide

    Propriet i farmacodinamice:

    - extractele din castan, forma obi nuit, de utilizare a produsului, ac ioneaz prin

    efectul sinergic al escinei i flavonoidelor, fiind mai active n aplica ii locale dect dup

    administrare oral

    - cresc rezisten a i scad permeabilitate capilarelor, diminu edemul i inflama ia, produc efect slab vasoconstrictor.

    Propriet i farmacotoxicologice:

    - supradozarea escinei poate produce blocaj renal

    Farmacoterapie:

    - insuficien venoas periferic

    - fragilitate capilar

    - tromboflebit

    - ulcer varicos

    - hemoroizi

    - traumatisme locale

    30

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    31/41

    2. Medicamente ce scad permeabilitatea capilarelor

    a. Deriva i flavonici

    RUTOSID (Rutosidum)

    Propriet i fizico-chimice:

    - se cunosc mai multe substan e cu ac iune de vitamina P; n teraputic se utilizeaz

    rutosidul.

    - face parte din grupa de flavonoizi, deriva i de fenilbenzoripan

    Propriet i farmacocinetice:

    - flavonoizii naturali se absorb cu dificultate din tubul digestiv, fiind descompu i de

    flora intestinal; absorb ia este favorizat de asocierea cu acidul ascorbic

    - absorb ie pentru chealatul rutosid-magneziu i deriva ii de semisintez

    - se elimin renal doar deriva ii bine absorbi i per oral i preparatele administrate

    injectabil

    Mecanism de ac iune

    - direct asupra substanei conjunctive intercelulare din endoteliul capilar;

    - indirect, prin intermediul catecolaminelor i acidului ascorbic (datorit capacitiide a forma sisteme redox i a proteja de oxidare aceste substane fiziologic implicate n

    ridicarea rezistenei vasculare).

    Ac iune:

    - men ine integritatea func ional a capilarelor;

    - mresc rezisten a i scad permeabilitatea capilarelor;

    - efecte antihialuronidazic, antiinflamator i antihistaminic, de intensitate medie

    Farmacoterapie:

    - fragilitate capilar spontan sau la traumatisme foarte u oare

    - hemoragii nazale (epistaxis), pulmonare (hemoptizii), retiniene, digestive, renale

    - varice ale membrelor inferioare i hemoroizi

    31

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    32/41

    TROXERUTIN (Troxerutinum)

    Propriet i fizico-chimice:

    - derivat de rutosid

    Propriet i fizico-chimice:

    - efect protector asupra esutului conjunctiv, celulelor endoteliale i membranei

    bazale a capilarelor;

    - diminu permeabilitatea capilarelor i edemele

    - antiinflamator i antitrombotic (inhiba agregarea trombocitelor)

    - prin acest efecte atenueaz simptomele din sindromul varicos incipient

    - nu influen eaz alterrile structurale din varicele constituite

    Farmacoterapie:

    - varice ale membrelor inferioare

    - hemoroizi

    - complica ii ale varicelor: tromboflebite, ulcer varicos

    DIOSMIN (Diosminum)Propriet i fizico-chimice:

    - derivat semisintetic de hesperidina

    Mecanism de ac iune:

    - prelunge te efectul vasoconstrictor al noradrenalinei asupra peretelui venos,

    - cre terea tonusul venos, i prin urmare, reduce capacitatea venoas,

    distensibilitatea, i staza; acest lucru cre te ntoarcerea venoas i reduce hipertensiunea

    venoas

    - mbunt e te drenajul limfatic prin cre terea frecven ei i intensit ii contrac iilor

    limfatice, precum i de cre terea numrului total de capilarele limfatice func ionale.

    - la nivelul microcircula iei reduce hiperpermeabilitatea capilar i cre te rezisten a

    capilar;

    32

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    33/41

    - reduce i inhib aderen a, migrarea i activarea leucocitelor la nivel capilar;

    aceasta duce la o reducere a cantit ii de mediatori inflamatorii, radicali liberi n

    principal de oxigen i prostaglandine

    Farmacoterapie:

    Indica ii terpeutice:

    - tratamentul simptomelor legate de insuficien a veno-limfatic: senza ia de

    greutate la nivelul picioarelor, durere, sindromul picioarelor nelini tite

    b. Antocianozide

    EXTRACT DIN FRUNZE DE AFIN - Vaccinium myrtillus

    Baze fizico-chimice

    Antocianozidele sunt heterozide formate din agliconi i oze.

    Baze farmacodinamice

    Cresc rezisten a i scad permeabilitatea capilarelor.

    Alte ac iuni: astringent, diuretic.

    Farmacoterapie

    Tulburri capilare, fraglitate, purpur. Tulburri arteriale, angiopatie diabetic,tulburri vasculare retiniene, ateroscleroz, hipertesiune arterial. Tulburri venoase,

    varice, edeme, sechele dup flebit.

    b. TRIBENOSID (Tribenosidum)

    Farmacodinamie

    - reduce permeabilitatea capilara si, prin aceasta, combate edemul.

    - are efect antagonist asupra substantelor endogene care produc inflamatia si

    durerea.

    - contracareaza procesele patologice care se produc in paturile capilare, in vene si in

    tesuturile perivenoase.

    33

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    34/41

    Farmacocinetica

    - se resoarbe rapid si aproape complet si este intens metabolizat

    - are afinitate diferita pentru o serie de tesuturi si organe, in peretii vaselor

    sanguine, de exemplu, acesta atinge concentratii relativ inalte.

    - nu se inregistreaza nici o acumulare de tribenozid chiar in cazul dozelor zilnice

    repetate.

    - se excreta numai sub forma de metaboliti si aproape exclusiv prin urina.

    - activitatea farmacologica a principalilor metaboliti reprezinta doar jumatate din

    cea a tribenozidului, iar 20% din doza administrata se elimina ca acid hipuric.

    Indica ii

    Tulburari circulatorii venoase: senzatie de oboseala, greutate si tensiune inmembrele inferioare, edeme si durere ale membrelor inferioare dupa sezut sau

    ortostatism prelungite. Sindrom varicos: simptome datorate venelor varicoase, edeme

    statice si flebalgii. Hemoroizi. Ca adjuvant in tratamentul flebitelor, periflebitelor si

    sindromului posttrombotic, precum si pre- si postterapie de sclerozare.

    Contraindica iiHipersensibilitate la substanta activa a Glyvenol-ului.

    Reactii adverse

    Eritem cutanat si tulburari gastrointestinale care sunt expresia unei sensibilitati

    individuale si care dispar spontan la intreruperea medicatiei. In rarele cazuri de

    manifestari mai severe, se recomanda apelarea la masuri adecvate ameliorarii

    simptomatologiei. Exista corespondenta intre frecventa unor astfel de reactii adverse si

    cantitatea de Glyvenol administrata.

    Sarcina si alaptare

    Ca in cazul oricarei terapii medicamentoase, Glyvenol-ul trebuie administrat cu

    precautie in timpul perioadei de sarcina, in special in primele trei luni. Nu se stie daca

    34

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    35/41

    substanta activa trece in laptele matern. Riscul fetal trebuie considerat inaintea

    beneficiilor pentru mama.

    Interactiuni

    Desi substanta activa deriva din zahar, nu s-a demonstrat ca Glyvenol ar interfera

    metabolismul hidrocarbonatelor, chiar si la diabetici.

    Supradozare

    Nu a fost raportat nici un caz de supradozare acuta.

    c. DOBESILAT DE CALCIU

    Proprieti

    Normalizeaz permeabilitatea mrit a peretelui vascular, crete rezistenacapilarelor i amelioreaz microcirculaia n diverse boli vasculare i metabolice. Scade

    agregaia plachetar i viscozitatea sngelui. Mrete indirect fluxul limfatic reducnd n

    aa mod edemul. Aceste proprieti permit corijarea disfunciilor capilare funcionale

    sau legate de tulburrile metabolice constituionale sau dobndite.

    Indicaii

    Afeciunile vasculare asociate cu fragilitate i permeabilitate mrit (retinopatiadiabetic, microangiopatia), ntlnite n bolile cardiovasculare i metabolice, insuficiena

    venoas cronic acompaniat de dureri, crampe, parestezii, adjuvant n tratamentul

    tromboflebitelor superficiale, sindromul post-trombotic, edemele, dermatozele de staz,

    tulburrile circulatorii de origine arterio-venoas sau cauzate de afeciunile

    microcirculatorii, sindromul hemoroidal.

    Contraindicaii

    - hemoragiile provocate de anticoagulante, sarcina n primul ei trimestru.

    Supradozare

    - cazuri de supradozaj nu au fost semnalate.

    Efecte adverse

    - rar tulburri gastrointestinale, dermatoz alergic, febr, cefalee, ameeli.

    35

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    36/41

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    37/41

    - previne formarea trombilor si poate contribui la scaderea volumului trombilor

    recent formati

    - prelungeste timpul de coagulare dar nu modifica timpul de sangerare

    - impiedica deteriorarea peretilor vasculari , actioneaza numai asupra coagularii

    sangelui

    - intarzie dezvoltarea aterosclerozei

    Indicatii terapeutice:

    - heparina este indicata in tromboflebite, tromboze si embolii arteriale, infarct

    miocardic, in chirurgia cardiaca si vasculara, arteroscleroza, transfuzii de sange

    - este utila ca anticoagulant in hemodializa prin rinichi artificiali si in chirurgiacardiaca

    Efecte adverse:

    - heparina este anticoagulantul fiziologic , complet netoxic

    - in cazul administrarii intramusculare poate determina aparitia de sangerari la locul

    injectiei

    - poate produce rareori reactii anafilactice care se manifesta prin febra, frison,urticarie, hipotensiune

    - in supradozari sau in prezenta unei plagi deschise exista riscul ca heparina sa

    produca hemoragii renale, cerebrale, digestive.

    Contraindicatii:

    - nu se utilizeaza in primele 48 ore dupa operatii sau dupa nastere

    - hemofilie, icter, hemoragii postoperatorii

    - avort iminent, suspiciune de hemoragie cerebrala,anevrism cerebral

    - leziuni ulceroase ale tubului digestiv

    - ulcer de gamba, fibrom hemoragic, plagi

    - hipertensiune severa, insuficienta hepatica severa

    37

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    38/41

    Prudenta:

    la bolnavii alergici (asmatici, cu urticarie, rinite etc.)

    CALCIPARINA

    - are efecte asemanatoare heparinei sodice

    - poate fi administrata subcutanat, efectele durand 12 ore

    Indicatii:

    - este utila in cazurile care necesita administrarea prelungita a heparinei

    - pentru prevenirea si tratamentul tromboemboliilor

    HIRUDINA

    - este substanta anticoagulanta din secretia bucala a lipitorii Hirudo medicinalis

    - se foloseste local, sub froma de crema sau gel , ca anticoagulant si antiinflamator

    Unguente ce contin heparina:

    Lioton gel

    Indicatii:

    - sindromul varicos si complicatiile lui

    - flebita varicoasa post chirurgicala, edeme

    - traumatisme si contuzi, hematoame subcutanate

    - afectiuni traumatice musculo-tendinoase si capsule-ligamentare

    Administrare:

    - local , de 3-4 ori pe zi

    Contraindicatii:

    38

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    39/41

    - hipersensibilitate cunoscuta la produs

    Antiflebitic:

    Indicatii:

    - tratamentul bolilor venoase

    - profilaxia flebitelor

    - tratamentul leziunilor post traumatice ale articulatiilor si tesuturilor moi

    Contraindicatii:

    - persoanele alergice la substantele din care este compus- in infecti bacteriene si fungice ale pielii,varicela

    - ulcer vericos , reactii vaccinale

    HepathrombinIndicatii

    - tromboza venoasa superficiala , tromboflebita

    - flebita , sindrom prevaricos , postflebitic

    - leziuni postraumatice , tendovaginita

    Contraindicatii:

    - alergie la unul din componenti produsului

    - ulcere de gamba care sangereaza

    Efecte adverse:

    pot sa apara reactii alergice pe tegumente

    39

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    40/41

    CLEXANE (Enoxaparinum):

    Indicatii:

    profilaxia bolii tromboembolice venoase , in chirurgia generala si/sau ortopedica

    profilaxia tromboembolismului venos , afectiuni medicale acute , insuficienta

    cardiaca / respiratorie

    infectii severe si bolile reumatismale

    tratamentul anginei pectorale instabile si al infarctului miocardic non-q , in asociere

    cu acidul acetilsalicilic.

    profilaxia coagularii in circuitul extracorporal, in timpul sedintelor de hemodializa

    Contraindicatii:

    hipersensibilitate la enoxaparina, heparina sau alte heparine cu greutate moleculara

    mica

    hemoragie sau risc de hemoragie legate de tulburari ale hemostazei

    antecedente de trombocitopenieafectiuni organice cu risc de hemoragie

    endocardita infectioasa acuta

    nu se injecteaza intramuscular

    Efectele adverse :

    trombocitopenie, hemoragii

    reactii locale : -dureri , iritatia pielii la locul injectarii

    -hematoame la locul injectarii

    -noduli

    -reactii cutanate alergice localizate si sistemice

    -cresterea asimptomatica si reversibila a numarului plachetar

    40

  • 7/28/2019 Medicatia Venelor Si Capilarelor11

    41/41

    FRAXIPARINE (Nadroparinum):

    - durata de actiune de 3 ore.Are actiune antitrombotica imediata si prelungita.

    Indicatii:

    - profilaxia bolii tromboembolice, infarct miocardic

    - in chirurgia ortopedica si generala

    - subcutanat , intramuscular in hemodializa , in tratamentul profilactic sau curativ

    SULODEXIDUMIndicatii

    - patologie vasculara cu risc de tromboza

    Contraindicatii:

    - hipersensibilitate individuala la produs, heparina sau heparin-like

    - diateze si boli hemoragice

    Efecte adverse:- la comprimate-tulburari gastrointestinale : greturi,varsaturi

    - la fiole-durere, senzatie de arsura

    - hematom la locul de injectare