1 Curbe sport polii rotatii finite

Sinteza mecanismelor plane poate fi redusa la conditia a doua puncte ce apartin unui element cinematic sa se afle tot timpu pe 2 curbe date. Aceste curbe poarta numele de curbe sport. Important este ca punctul si curba sport pe care acesta se sprijina sa nu apartina aceluiasi element.

Unui element mobil nu I se poate impune oricate pozitii.Nr maxim de pozitii ce pot fi impuse unui element mobil se determina cu relatia: pmax=min(qa,qb)+2 qa,qb-rep nr de parametrii independenti care definesc curba respectiva.

+ 2 Sinteza bipozitionala

-se poate realiza cu un mecanism patrulater sau cu un mecanism manivela piston.Sinteza se poate face analitic sau grafic. Analitic se determina pozitia polului rotatiei finite prin coordonatele sale cunoscand coordonatele pct ai si bi.

3 Conditia de existenta a manivelei (teorema lui Grashofz)

Mecanismele cu bara sunt actionate de motoare rotative fapt care presupune existenta unui element conducator de tip manivela(element cinematic articulat la baza care o rotatie de cel putin 360 grade).

4 Mecanisme cu came

Clasificare:

1 Dupa miscarea relativa sunt mecanisme cu came: plane si spatiale

2 Dupa miscarea camei sunt mecanisme cu cama de : rotatie,translatie,oscilatie

3 Dupa miscarea tachetului sunt mecanisme cu tachet de: translatie,oscilatie,plan-paralela

4 Dupa forma tachetului tachet cu: rola,varf,talpa

5 Dupa pozitia tachetului-cu tachet centric,excentric

6 Dupa modul de inchidere-cu inchidere: fortata,constructive

7 Dupa nr de cicluri effectuate de tachet la o rotatie complecta a camei-simpli,multipli

5 Elemente geometrice

In cazul tachetului cu varf sau cu talpa profilul teoretic se suprapune peste profilul real.

Analiza cinematica se face pe profilul teoretic

Sinteza mecanismului cu cama se face pe profilul real.

6 Mecanisme cu roti dintate

Angrenaje-exterioare(sens de rotatie opus) si interioare

Dupa pozitia axelor pot fi cu: axe paralele,concurente,incrucisate

Dupa forma axoidelor miscarii pot fi: cilindrice,conice,hiperboloidale

Dupa raportul de transmitere pot fi: i12>1-reductor,i12

Legea angrenrii, cunoscut sub numele de teorema lui Willis, stabilete condiia ce trebuie s o ndeplineasc curbele de profil care mrginesc doi dini n contact, pentru ca transmiterea micrii s se poat realiza cu un raport de transmitere constant

CREMALIERA DE REFERINTA

-se considera 2 roti dintate aflate in angrenare daca raza uneia dintre roti creste spre infinit atunci cercul de rostogolire se va transforma intr-o linie dreapta, iar roata dintata se va transforma in cremaliera, deci pentru ca 2 roti dintate sa angreneze intre ele este necesar ca ele sa angrezne cu aceeasi cremaliera

-elementele geometrice ale cremalierei de referinta sunt standardizate:

- pasul p

-ha=inaltimea capului dintelui

-hf=intaltimea piciorului dintelui

unghiul de varf al cremalierei

Cremaliera generatoare este negativul cremalierei de referinta

Cremaliera generatoare este complementar cremalierei de

referin i se potrivete cu aceasta n aa fel nct dinii uneia umplu exact

golul dinilor celeilalte. In contextul angrenrii cremalier generatoare

roat dinat, cercul roii tangent la linia de referin a cremalierei poart

denumirea de cerc de divizare, fiind cerc caracteristic, independent de roata

cu care angreneaz.

In aceste condiii se poate scrie:

d = pz Diametrul de divizare, d, rezult:

d= (P/ ) z = m z d1 = mz1 ; d2 = mz2 .

Distana dintre dreapta de referin i dreapta de divizare, egal cu xm, este numit deplasare

de profil, iar x reprezint coeficientul deplasrii de profil

La deplasarea negativ dintele se ngroa la vrf i se subiaz la

baz. La corijarea pozitiv dintele se subiaz la vrf i se ngroa la baz.

Deplasrile specifice trebuie deci limitate superior pentru a nu se ascui

dinii la vrf i inferior pentru a nu se subia prea mult dinii la baz.

Apropiind prea mult cremaliera generatoare de centrul roii se poate

ntmpla s apar fenomenul de subtiere a dintelui, la baza lui aprnd a

doua ramur a evolventei

CONTINUITATEA ANGRENARII

Pentru ca procesul de angrenare sa se desfasoare in mod continuu este necesar ca tot timpul in angrenare sa se afle cel putin o pereche de dinti.

Pentru ca un angrenaj sa funcioneze continuu, cu raport de transmitere

constant, este necesar ca nainte de a iei din angrenare o pereche de dini,

urmtoarea pereche sa fie deja intrat n angrenare. In caz contrar angrenajul

funcioneaz cu opriri, dnd natere la ocuri nedorite. In vederea evidenierii

acestui fenomen se introduce noiunea de grad de acoperire, notat cu .

EVOLVENTA

Evolventa este curba descris de un

punct al unei drepte Db, care se rostogolete

fr alunecare pe un cerc fix, numit cerc de

baz, de raz rb

MECANISME CU CURCE DE MALTA

Mecanismele cu cruce de malta fac parte din categoria mecanismelor cu miscare intermitenta, care asigura elementului condus o miscare discontinua cu stationary in timp ce elemental conducator are o miscare continua de rotatie, o miscare oscilatorie sau una alternative. Mec. Cu cruce de malta se utlizeaza in constructia masinilor automate si semiautomate pentru schimbarea pozitiei capului port-scule, sau a suportului semi-fabricatelor, faza de repaus a crucii corespunzand fazei de prelucare iar faza de miscare timpul de mers in gol.

La o rotatie complete a manivelei crucea se roteste cu unghiul 21, corespunzatoare unghiului de rotatie 2,a elementului conducator, dupa care elementul condus ramaine in repaus