ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII

General de brigadă (r).prof.univ.dr. Cristian Troncotă

TEMA

Combaterea terorismului.Organizarea şi desfăşurareaactivităţilorinformative în România

Cuprins

Terorismul, ameninţare globalăRomânia şi ameninţările teroriste

Cadrul normativ în domeniul prevenirii şicombaterii terorismului

Strategia şi sistemul naţional deprevenire şi combatere a terorismului

1.

2.

3.

4.

Unităţi antiteroriste de elită5.

TERORISMUL,AMENINŢARE GLOBALĂ

I.

1. DEFINIŢIE, NOŢIUNI GENERALEFapte criminale îndreptate contra unui stat, uneipersonalităţi sau în public al cărui scop este de aprovoca teroarea.

109 definiţii- 83% violenţă- 65% ţeluri politice- 51% inducerea sentimentului de frică- 21% arbitrariu- 17% victimizarea civililor

Forme demanifestare

- piraterie aeriană, navală, terestră- luatre de ostatici- răpirea unor personalităţi publice

Acteleteroriste

interne

internaţionale

- de stat- ideologic-naţionalist

întărirea satatului

distrugerea saucompromiterea

Terorismul este un pericol deosebit de grav pentrucoeziunea socială, securitatea indivizilor şi a statelor

După elementulsubiectiv al acţiunii terorism

- de drept comun- social-sinucigaş

Grupurileteroriste dispun

de

-o bună organizare-reţele de case conspirative- structuri secrete proprii- mijloace de transport- armament (nueclear, biologic)

antiterorismul - măsuri defensive

contraterorismul - măsuri ofensiveONU -rezoluţii pentru

combatereaterorismului

Repere istorice

- 1789 - 1794 - revoluţia franceză – “teroarea iabobină”-1917 - 1924 – “teroarea roşie” în timpul şi după revoluţia (lovitura de

palat) din Rusia

- jumătatea secolului al XIX-lea - primele măsuri de combatere a terorismului- 1856 - Belgia introduce în legislaţia penală clauza atentatului

ce făcea posibilă extrădarea persoanelor implicate înasasinate politice

- 1930 - Conferinţa de unificare a dreptului penal de la Bruxelles defineştenoţiunea de terorism, astfel:“Folosirea intenţionată a unor mijloace capabile să producă un pericolcomun reprezintă acte de terorism ce constau în crime împotriva vieţii,libertăţii şi integrităţii fizice a unor persoane sau care sunt îndreptatecontra proprietăţii private sau de stat”

- 1934 - asasinarea la Marsilia a regelui Alexandru al Iugoslaviei şi aministrului de externe francez Louis Barthou

Reacţia statelorfaţă de aceste

crime

- aducerea terorismului în faţa Ligii Naţiunilor- 16 noiembrie 1937 - adoptarea Convenţiei pentru

Prevenirea şi Combaterea Terorismului - primulinstrument juridic internaţional în materie (iniţiator

juristul român Vespasian Pella)

Art 1.

“Înaltele părţi contractante, reafirmând principiuldreptului internaţional potrivit căruia este de datoriaoricărui stat de a se abţine de la orice fapt destinatsă favorizeze activităţile teroriste îndreptate împotrivaaltui stat şi să împiedice actele prin care acestea semanifestă, se angajează să prevină şi să-şi acorde înmod reciproc concursul”

8 iunie 1862 - asasinarea primului ministruconservator Barbu Catargiu

Evenimente teroriste pe teritoriul României

-ora 17.30 – însoţit de col. Nicolae Bibescu, în trăsurăîn momentul în care trcea pe sub clopotniţa Mitropoliei

-s-au tras două focuri de armă – unul l-a lovit în cap,omorându-l pe loc; al doilea a trecut pe lângă urecheaprefectului

Substratulpolitic

-Proiectul legii rurale – opoziţia liberală s-a ridicat cu îndârjirepentru că dorea o reformă în interesul ţărănimii

-Era conştient că se expune unui mare pericol-Înainte de a părăsi Parlamentul Catargiu a rostit o frază memorabilăVoi prefera moartea mai înainte de a se încălca sau de a lăsa săse calce vreuna din instituţiile ţării

Alexandru Ioan Cuza – într-o scrisoare cătreCostache Negri:

„Ura şi fanatismul politic au înarmat braţulcelui ce a lovit pe domnul Catargiu”

-Cercetările au fost întrerupte „brusc „ din ordin ”asasinatul nu a fost opera unui psihopat ci era vorbade un complot bine organizat şi cu implicaea unorînalte personalităţi şi a instituţiilor statului

Suspiciunile îl vizau chiar pe col. Nicolae Bibescu, poreclit de bucureşteni„Bibescu pistol”

Autorul : Gheorghe Bogati- fost ofiţer de carieră, după trecerea în rezervăîndeplinise mai multe misiuni secrete în slujbaunor guverne străine (habsburgic, otoman)

8 decembrie 1909 - atentat misteriosasupra primului ministruIon I. C. Brătianu

- Implicate chiar organele de Siguranţă create cu un an înainte

Atentatorul Gheorghe Jelea Stoenescu lăcătuşla Atelierele CFR, fost membru în Sindicatul ceferiştilor a tras3 focuri de armă, două au provocat plăgi fără gravitate

Substratulpolitic

Legea sindicatelor, asociaţiilor profesionale, a funcţionarilor statului,judeţelor, comunelor şi stabilimentelor publice – Legea Orleanu-îngrădea drepturile li libertatea mişcării sindicale

Guvernul liberal pornise o campanie contra sindicatelorsocialiste, acuzate de complicitate şi ca autori morali

Constantin Milleavocatul apărării

„Atentatul a fost pus la cale de Poliţia deSiguranţă şi de către anarhiştii din solda ei”

Adolf ReichmanBruner- agent desiguranţă

- a recunoscut că fusese unul dintre organizatoriiAtentatului-numele lui şi a altor agenţi ai Siguranţei fuseserăpronunţate la proces, dar procurorul generalD.A. Oprescu „a cerut tăcerea”

N. D. Coceasocialist

„Am ajuns să trăim într-o atmosferă nenorocităde spionare şi de denunţare sistematică...Se întâmplă un conflict între poliţie şimuncitori ! Totdeauna sindicaliştii iesvinovaţi ”

28 iunie 1914 - atentatul de la Sarajevo

Arhiducele Frantz Ferdinand de Habsburg – moştenitorulTronului Austro-Ungariei şi soţia sa Sofia au fost asasinaţi

Substratulpolitic

De a nu se realizaideea federalistă – org.statelor din Europa S-Esub hegemonia casei deHabsburg

Îi doreaumoartea

- clasa politică ungară pentru planurile federaliste- membrii Casei de Habsburg datorită căsătoriei morganatice(Sofia era cehoaică)

- Francmasoneria îl considera un catolic bigot- slavii de sud pentru că se împotrivea unificării lor într-unstat naţional independent

Autorii atentatului

Studenţiibosniaci

Gavrilo Princip din Grabov

Nedjelko Cabrinovici din Trebinje

Org. teroristă „Mâna Neagră”- „Unire sau moarte”

Col. Dragutin Dimitrievici – şef Birou informaţii al M.St.M. Al armatei sârbeplanificatorul

Viktor Alexeevici Artamanov – ataşatul militar al Rusiei la Belgradacord tacit

Septembrie 1916 von dem Bussche şi alţi membri ai legaţiei germanede la Bucureşti aveau pregătite acţiuni terorist-diversionistecare puteau fu puse în aplicare în funcţie de poziţiastatului român

5 octombrie 1916 în urma unei descinderi la legaţia germană – dupăCe personalu plecase precipitat – au fost descoperit în grădină undepozit de explozibil şi fiole cu microbul morvei (răpciugă)

antecedent Septembrie 1915 – după intrarea Italiei în război serviciilespeciale germane răspândiseră în rândul populaţiei microbi de tifosexantematic

Septembrie 1916 în România aviaţia germană a lansat mici pachete cubomboane infestate cu microbin

Cercetări şi analize de laborator întreprinse de profesoriiIon Cantacuzino şi Victor Babeş

Pierderile destul de mici înregistrate în rândul populaţieiromâneşti s-au datorat acţiunilor ferme ale autorităţilorcentrale şi locale de stat, care, folosind eficient mijloacelede comunicare către populaţie, au reuşit în scurt timp săconvingă cetăţenii din zonele contaminate să stea la distanţăde obiectele oferite „cu atâta generozitate” de aviaţia germană,să anunţe imediat organele de poliţie şi să cooperezeîndeaproape cu acestea pentru limitarea şi îndepărtareapericolului.

N.B.

Măsuri de prevenire

Prof. Ion Cantacuzino Prof. Victor Babeş

Toamna 1915 - serviciile speciale germane colaboraseră foarte strâns cucele austro-ungare în organizarea unui atentat prin care seurmărea lichidarea unor fruntaşi ai vieţii politice româneşti

Emil Costinescu, trebuia eliminat pentru că pretinseseca plata unei cantităţi de 50 de mii de tone de cerealesă se facă în aur de către consorţiul beneficiar germano-austro-ungar

Prin eliminarea liderului conservator Nicolae Filipescu,dar şi a lui Take Ionescu — notorii agitatori unionişti —,se urmărea demoralizarea Partidului Conservator,organizaţie politică în care Puterile Centrale îşi puneausperanţe, văzând-o ca pe o alternativă ipotetică la oguvernare viitoare a României

Ion Baboş, Toth Ilies şi Jakob Offenberger

atentatorii

Atentatele, planificate să se producă la jumătatea lunii decembrie1915, au eşuat în primul rând datorită unei întâmplări, şi mai puţinabilităţii organelor de informaţii şi siguranţă româneşti.

Atentate teroriste puse la cale decomuniştii anarhişti

La Moscova se afla centrul de spionaj şi terorism condus de un anume Jujniiafiliat Partidului Comunist bolşevic- la Odessa o filială sub conducerea luiGrinştein

Toate actele de terorismcontra României de laînceputul anilor 20 aufost opera org. Odessa

- aruncarea în aer a podului de la Căuşani- distrugerea unor depozite militare

- sabotaj pe linia Ciocăneşti Chitila- Atentatul de la Senat

Octombrie 1920 – atentat cu bombă împotriva Simplonului –tren de lux ministerial

- în ultimul vagon se afla Constantin Argetoianuministrul de Interne

9 decembrie 1920 –„atentatul de la Senat”

victime - episcopul Dimitrie Radu Episcop de Oradea Mare,- Dimitrie Greceanu - ministrul justiţiei,- Spirea Gheorghiu - senator- 16 grav răniţi (gen.Coandă, preşedintele Senatului)

Max GoldsteinSaul OsiasLeon LiechtblauAlex. Constantinescu - complice

agenţi cekişti

„Prin acest atentat vizam un răspuns la faptele guvernului, pentru a lovi înburghezimea ce se găsea în acel moment în Simplon. Nu ştiam că ministrulAtgetoianu este în Simplon, dar a-şi fi voit să fie, ca să-l fac să tremure”

15 - 18 septembrie 1924 - se desfăşoară atacul terorist de laTatar - Bunar. Grupuri înarmate de bolşevici ocupă

primăria şi proclamă Republica Sovietică Moldovenească- 30 de morţiArmata română intervine, restabilind ordinea.Au fost arestate 489 persoane, dintre care 9români

Max Goldstein

„Doar prin lichidarea vârfurilor clasei dominante, societatea burghezăse va prăbuşi, iar în locul ei se va putea construi o lume nouă, fărăexploatare şi asuprire ”

1924 Internaţionala a III-a comunistă – Planul Kolarov – vizarevoluţionarea Basarabiei, apoi a întregii Românii

Inspectoratul General de Siguranţă din Chişinău – contribuţieImportantă la neutralizarea acestei vaste reţele de spionaj şiterorism controlată de la Moscova, via Odessa şi cu ramificaţiiÎn toată Basarabia şi în Vechiul Regat

Opinia publică din Români a aflat adevărata faţă aComuniştilor anarhişti, care îşi bazau principalele„activităţi revoluţionare pe spionaj şi terorism”

Mişcarea comunistă a intrat de la început în istoria naţionalăcu steagul roşu al bolşevismului într-o mână şi cu bombateroristă în cealaltă

5 aprilie 1936 atentat dejucat la cantina studenţească de la Palatul Culturiidin Târgu Mureş unde se desfăşura Congresul UniuniiNaţionale a Studenţilor Creştini

Mobilulpolitic

Prin acţiuni teroriste provocatoaretinerii comunişti urmăreau destabilizarea ţării

3 aprilie Chestura polişiei din Târgu Mureş primeşte un denunţ

percheziţie

La comunistul Alexandru Mihail - cel care trebuia – să îndeplinească misiuneas-au găsit patru bombe în curs de confecţionare şi un revolver cu 30 de cartuşe

Intervenţia promptă a org. Min. de Interne a prevenitun atentat ce se putea soda cu numeroase victime

Eugen Cristescu1895 - 1950

director al Poliţiei de Siguranţă 1927 – 1934Director general al Serviciului Special de Informaţii (SSI)1940 - 1944

„Partidul Comunist din România nu a număratmai mult de 1150 membri, dintre care jumătateErau agenţii lui Sava Dumitrscu, specialistulNostru în mişcarea comunistă”

După scoaterea comuniştilor în afa legii (1924) şi până la intrareaîn legalitate a acestei mişcări (23 august 1944), datorită penetrăriimasive cu agenţi ai SSI şi Siguranţei, pe teritoriul României au fostprevenite ori dejucate toate acţiunile terorist-diversioniste ori desabotaj iniţiate de comunişti (C.T.)

Atentate teroriste puse la cale de legionari

Septembrie 1923 – „Complotul din Dealul Spirii”

Corneliu Zelea Codreanu a pus la cale un atentat ce vizaasasinarea directorilor ziarelor „Lupta”, „Adevărul” şi„”Dimineaţa”

Org. de poliţie au fost informate la timp şi au luat măsurispeciale de protecţie

1924 în penitenciarul Văcăreşti tentativă deasasinat asupra lui Vernichescu

24 octombrie 1924 – asasinarea prefectului de Iaşi Constantin Manciu de cătreCorneliu Zelea Codreanu

29 decembrie 1933 - asasinarea primului ministru I.G.Duca

16 iulie 1936 - asasinarea lui Mihai Stelescu de către decemviriilegionari conduşi de Caratănase - 200 de gloanţe

29 noiembrie 1938 asasinarea lui C.Z.Codreanu, nicadorilor şidecemvirilor că către jandarmi la ordinul lui Carol

21 septembrie 1939 - asasinarea primului ministru Armand Călinescuechipa de legionari condusă de Miti Dumitrescu

Horia Sima

26-27 noiembrie 1940 - asasinatele de la Jilava, Snagov şi Streşnicul

Martie 1941 - august 1944 patru tentative de asasinare de cătrelegionari a mareşalului Ion Antonescu - dejucate de SSI

19 martie 1941 - o echipă a morţii a pus la cale un atentat asupraconducătorului statului, dar şi a generalului Erik Hansenşi Mamfred von Killinger, pe motiv că trădaseră cauzalegionarilor

22 martie 1942 - Comandamentul clandestin legionar din Bucureştiîmpreună cu grupul din Prahova, tentativă de atacare atrenului aflat lângă Sinaia, asasinarea conducătoruluistatului şi lovitură de stat

28 septembrie 1942 - elemente de sacrificiu - au plănuit asasinareageneralui Dumitru Popescu, a lui Mihai Antonescu şiEugen Cristescu

28-29 iunie 1944 lansată o echipă din 7 legionari (conduşi de TeodorDjonat şi Cristu Gheracostea) la Olăneşti Vâlcea,dirijaţi de NKVD, pentru asasinarea mareşalului şiparticiparea la lovitura de stat

Concluzie

Terorismul autohton s-a manifestat deosebitde violent, prin crime cu motivaţie politico-ideologică. Implicate organizaţiile extremistede stânga (comunişti) şi de dreapta (legionari)Victime au căzut prim-miniştri, miniştri,parlamentari, personalităţi cultural ştiinţifice.Dejucarea unor atentate a fost posibilă datorităprofesionalimului serviciilor secrete, prin infiltrareade agenţi în rândul atentatorilor.

2.STRUCTURI ŞI ACŢIUNI PREMERGĂTOARE

ÎNFIINŢĂRII USLA

1964 - Batalionul de intervenţie (trupe de securitate)

1969 - 1970 - Compartimentele Arta în structurile de contraspionaj

1971 - comnado palestinian - tentativă de asasinat asupra ambasadoruluiIsraelului la Bucureşti

5 mai 1972 --dejucarea unei tentative de asasinat asupra premieruluiisraelian - Golda Meir - aflată în vizită la Bucureşti

1974 - evadarea din penitenciarul Baia Mare a şapte deţinuţipericuloşi - jaf armat - sechestrări de persoane

- prima tentativă de deturnare a unei aeronave pe rutaOradea-Bucureşti

24 august 1975 - doi membri ai organizaţiei Bader Meinhof au fostarestaţi

Perioada războiului rece

1976 - contracarate acţiunile a 22 de străini cu preocupăriteroriste - 6 declaraţi indezirabili şi la 16 li s-a întreruptşederea în ţară

1977 - dejucată tentativa de asasinat asupra ambasadoruluiIordaniei la Bucureşti de către doi ceţăţeni români

19 noiembrie 1979 - Ambasada Egiptului din Bucureşti ocupatăcu forţa de studenţi irakieni

Ordinul nr. 04553 din 15 decembrie 1977 - se înfiinţeazăUnitatea Specială de Luptă Antiteroristă

- GSG-9 (Granzchutzgruppe )R.F.Germania

- Special Activity Squadron - SAS - Marea Britanie

- 600 cadre din care jumătate ofiţeri

structura Compartiment operativ - ofiţeridin contraspionaj

Serviciul Special de intervenţieluptători special instruiţi“Şoimii”

Atribuţii USLA

- protecţia Ambasadelor şi a personalului diplomaticacreditat în România

Aeroporturilor şi aeronavelor în timpultraficului

- apărarea Conducerii superioare de partid şi de statpe timpul desfăşurării unor manifestaţii demasă ori a unor deplasări în ţară şi

străinătate

- până în decembrie 1989 USLA a încheiat 28 de convenţii pentruasistenţa aeronavelor la sol din punct de vedere antiterorist

USLA şi terorismul internaţional

- 4 decembrie 1984 - studentul palestinian Ahmad Mohamed AliAl-Hersh l-a ucis prin împuşcare pediplomatul iordanian Azmi Said Al-Mufti

- 20 aprilie 1985 Tribunalul Suprem îlcondamnă la 20 de ani îmchisoare

- 26 mai 1985 - bombă cu două măsuri de siguranţă dedezamorsare - plasată sub maşina unui diplomatiordanian - a deflagrat

- şi-au pierdut viaţa cpt.ing.Ion Vidrean şi lt.-col.Alecsandru Donner

24 decembrie 1986

- trei arabi (cu paşapoarte libaneze) au fost reţinuţi la controlulantitero pe aeroportul Otopeni

- în bagaje lor s-au depistat sticle cu băutură, dar în interiorpistoale şi muniţie aferentă

- intervenţia grupei operative a lt-col. Gh. Trosca- în primele trei zile de anchetă arabii s-au dovedit

total necooperanţi- după ce s-a produs un atentat suicidar - cu bombe -

asupra unui avion libanez - cei trei au recunoscutcă se aflau în legătură cu acel caz

Acte teroriste contra regimului comunist- piraterie aeriană, luarea de ostateci, atacuri armate, trecerea

în forţă a fronţierei de stat

- februarie 1977 - 6 tineri din Cluj-Naoca au încercat să deturnezecursa Tarom pe ruta Bucureşti

- 23 august 1981 - acţiunea Autobuzul - Andrei Drăgănescu,Viorel Butincu şi Mircea Emil Munteanu auspart postul de Miliţie din localitatea Pui, au

sustras armament, au sechestrat pasagerii uneicurse de autobuz, au negociat cu autorităţile

(un elicopter de Crucea Roşie, 30 000 $ pentrua pleca în Austria). Schimb violent de focuri6 morţi şi 17 grav răniţi

- 1982 tentativă de deturnare a navei fluviale “Mehedinţi”

- 1983 - tentativă de deturnare a aeronavei Bucureşti-Caransebeş- intervenţie promptă a “şoimilor”

- 17 septembrie 1983 - singura tentativă de asasinare a luiN. Ceaşescu. Atentatorii - Viorel Rovenţu,Petre Năstase, Nicolae Stanciu şi RaulVolcinschi. Acţiune planificată de TudorBugnariu (fost decan al Facultăţii de filozofiedin Cluj, Mircea Stoica, şeful catedrei de

drept de la ASE şi Simion Pop, fost decan alFacultăţii de drept din Cluj- atentatorii au spart postul de Miliţie din

satul Osica de Sus, au sustras armament şimuniţie. La 24 septembrie au fost prinşi

16 ianuarie 1984 - tentativă de deturnare a aeronavei Tarompe ruta Arad - Bucureşti cu 7 membri aiechipajului şi 46 pasageri la bord

- atentatorii - Doru George Guguilă şi OanceaFlorin Daniel - pistol artizanal mascat într-unfier de călcat şi un dispozitiv exploziv

Guguilă “Mă duceam la toaletă, simulând că îmi este rău.Stewardeza venea după mine. Când ieşeam dintoaletă urma să o imobilizez şi să o ameninţ cu pistolul.Apoi aş fi intrat în cabina piloţilor şi aş fi preluatcontrolul avionului. Aveam idee despre pilotare pentrucă făcusem armata la aviaţie. Urma să deturnez avionulcătre Viena. Acolo m-aş fi descurcat, aş fi fost liber”.

Euroterorismul- a apărut la jumătatea anilor ‘60 ca alianţă a unor

grupări teroriste din centrul şi vestul Europei

1964 Tricontinentala- un vast proiect de subminare prin terorism a

Occidentului şi aducerea la putere în lumea atreia a unor grupuri de gherilă marxiste

- iniţiată de Directoratul I (PGU) din KGB

- condusă de Boris Ponomariov (şeful departamentuluiinternaţional din PCUS)

- susţinută şi de serviciile de securitate ale ţărilorTratatului de la Varşovia

- serviciile secrete franceze adioptă tactica “efectului de sanctuar”

Afacerea “Şacalul”Ilici Ramirez Sancez - “Şacalul”, “Salim”, “Mohamed AliAldarez” - cetăţean venezuelean, un fanatic extremist destânga, instruit de tânăr în şcolile speciale din Cuba şiURSS

- colaborator apropiat a lui Yasser Arafat în probleme speciale ce ţineaude realizarea idealului revoluţiei musulmane

- a trăit mai mult pe teritoriul unor ţări socialiste (Cehoslovacia, Polonia,R. D. Germană,) unde se bucura de protecţie din partea autorităţilor

- în România a intrat clandestin în 1973, sub identitate de cetăţeanfrancez

- 1979 Serviciul K (DIE), USLA, Dir.III, şi Dir.V îl aveau pe Carlosîn consemn

Carlos “Şacalul”

- porecla a fost preluată din romanul“Ziua Şacalului” al lui Frederick Forsyth

- cel mai căutat terorist din lume în anii '70 şi '80- născut în Venezuela, în 1949- a urmat cursurile Universităţii Patrice Lumumba din Moscova- s-a alăturat Frontului Popular de Eliberare a Palestinei în 1970- a organizat numeroase acţiuni teroriste în întreaga lume, cele

mai celebre fiind masacrul de pe aeroportul Lod – 30 mai 1972(26 morţi, 78 răniţi) şi luarea de ostatici de la sediul OPEC dinViena – 21 decembrie 1975 (3 morţi, 7 răniţi)

- arestat de serviciile secrete franceze în 1994, în Sudan- condamnat la închisoare pe viaţă în 1997, pentru uciderea a doi

agenţi ai DST (serviciul francez de contraspionaj) în 1975- în prezent se află în închisoarea de maximă securitate Sante din

Paris

Atestări documentare certe privindcolaborarea Securităţii cu “Carlos”

- 1992 raportul - Colonelului Sergiu Nica (ofiţer USLA mutat la CIE)

- februarie 1981- raport STASI despre întâlnirea de la Praga întredoi ofiţeri ai Securităţii româneşti cu “Carlos”

- Adresa CIE din 28 iunie 1981, semnată de Tudor Postelnicu, princare au fost scăzute din evidenţele UM 0297 (unitate de logistică) oimpresionantă cantitate de armament şi muniţie pentru executareaunor misiuni speciale

- mărturia generalului Nicolae Pleşiţă - “Carlos a fost agentulnostru, nu noi agenţii lui”

- mărturia generalului Lajos Karasz (fost vice-minisrtru deinterne) ungar

Miza colaborării

- “efectul de sanctuar” - “Carlos furnizează informaţii pentrudejucarea unor atentate pe teritoriul României, iniţiate deorganizaţiile teroriste din Orient

- executarea sentinţei - în cazul Ion Mihai Pacepa

- acţiune eşuată Protecţia serviciilor speciale - SUA

Relaţia Pacepa - Saharovschi

- “Tangoul münchenez” - atentatul din 21 februarie 1981 suprapostului de radio “Europa liberă”

Concluzie

Terorismul internaţional a avut o puternică motivaţiepolitico-ideologică. Prin euroterorism s-a încercat dinpartea URSS lovituri puterilor occidentale, ceea ce adus la escaladarea fără precedent a violenţei în relaţiileinternaţionale şi la cursa înarmărilor nucleare.Terorismul autohton, anticomunist, a împrumutatdin metodele terorismului internaţional: deturnări,sechestrare de persoane şi luări de ostatici. A fostinstituţionalizată şi în România, după model occidental,o structură specializată în prevenirea şi combatreaterorismului. Prin “efectul de sanctuar” s-a încurajatterorismul.

După 1990 - prăbuţirea Blocului Estic - European şiîncheierea războiului rece

- 26 martie 1990, prin Decret al Consiliului Provizoriu de UniuneNaţională a luat fiinţă SRI

- 4 aprilie 1990, conform protocolului cu M.Ap.N., USLA a fostîncorporată în structura SRI

atribuţii - prevenirea acţiunilor de atentat- asigurarea protecţiei antiteroriste

a demnitarilor români şi străinianume desemnaţi

- 1 iulie 1990, USLA s-a transformat în Brigada Antiteroristă

- 20 august 1991 un comando indian compus din patru terorişti - tentativă deasasinare a ambasadorului indian acreditat în România soldată cu eşecdatorită intervenţiei promte a BAT

- 1992 - demararea activităţilor de cooperare internaţionalăale BAT cu structuri similare din alte state având caobiect eficientizarea concepţiei de muncă

- decembrie 1995 - înfiinţat în cadrul BAT Serviciul deAviaţie DELTA - structură cu rol în creştereagradului de operativitate în executarea misiunilorde intervenţie antiteroristă (decembrie 2000 -Grupul de Suport Aerian DELTA)

- 7 decembrie 2001 - Ordin de zi nr. 137 al Directorului SRIs-a constituit Ziua Luptătorului Antiterorist, la 24 dec.Comemorând în fiecare an eroii căzuţi la datorie

-Tragicele evenimente de la New York şi Washinghton din11 septembrie 2001 au demonstrat că terorismul reprezintă,simultan:

-ţionale,

cu

efecte

negative

asupra

întregului

sistem

mondial

- o negare radicală a normelor, princiipiilor şi valorilorce caracterizează relaţionarea interumană civilizată

- o ameninţare severăla adresa securităţii statelordemocratice

- o provocare majoră în planul stabilităţii internaţionale,cu efecte negative asupra întregului sistem mondial

Statele democratice, ca principali garanţi ai respectării drepturilor fundamentaleale omului, sunt obligate să identifice şi să utilizeze în practică instrumentenormative şi acţionale mai eficiente în eforturile individuale şi multilateraledestinate prevenirii şi combaterii terorismului

La ora actuală, terorismul nu mai este văzut ca o formă de război asimetricîntre un grup de indivizi plasaţi sub un palier sub-statal şi un stat ţintă

Terorismulinternaţionalizat,

globalizatscop descurajarea generalădescurajarea generală

Megaterorism(superterorism)

vizează

Uciderea în masă şi nu coerciţia,precum în cazul terorismului clasic

Noulterorism

Mecanism vicios şi violentde subminare a

valorilor democratice

Pune permanent în pericolviaţa, integritatea şi sănătateaoamenilor, deveniţi ţinte civile

determină

Noi estimări asupra riscurilor transformării terorismuluidin conflicte politice violente în adevărate crime de război

II.

ROMÂNIA ŞIAMENINŢĂRILE

TERORISTE

Până în prezent România democratică (după 1990) nu s-aconfruntat cu manifestări teroriste de sorginte autohtonă

Surselede risc

- apariţia şi perpetuarea unor stări conflictuale şi atensiunilor de sorginte etnică, religioasă sauideologică

- dezvoltarea criminalităţii organizate autohtone şia înaltei corupţii pot conduce la favorizareanucleelor teroriste şi la generarea terorismuluide tip mafiot

Atenţie la!!

În condiţiile angajării depline a României, alături decomunitatea statelor democratice, în războiul mondialîmpotriva terorismului, nu poate fi ignoratăeventualitatea ca valori naţionale să devină ţinte

Surselede risc

- prezenţa bazelor militare americane- prezenţa străinilor ce aparţin unor grupări

catalogate ca fiind extremiste sau teroriste- deplasările masive de populaţie din teritoriile

unde au loc conflicte pe scară largă- sosirea în Romînia, sub diverse acoperiri şi pe

diferite filiere, a unor elemente teroriste vizatede acţiunile militare sau de aplicare a legiisubsumate campaniei antiteroriste

CADRUL NORMATIV ÎNDOMENIUL PREVENIRII ŞI

COMBATERIITERORISMULUI

III.

Cadrul normativ în domeniul prevenirii şicombaterii terorismului

Constituţia României

Legea nr. 51/1991 privind siguranţanaţională a României

Legea nr. 14/1992 privind organizarea şifuncţionarea Serviciului Român deInformaţii

Ordonanţa nr. 29/1997 privind Codulaerian

Ordonanţa de urgenţă nr. 141/2001pentru sancţionarea unor acte deterorism şi a unor fapte de încălcare a

Ordonanţa de urgenţă nr. 153/2001pentru aplicarea Rezoluţiei nr.1373/2001 a Consiliului de Securitate alONU privind combaterea terorismuluiinternaţional

Ordonanţa de urgenţă nr. 159/2001pentru prevenirea şi combatereautilizării sistemului financiar-bancar înscopul finanţării de acte de terorism

Hotărârea Parlamentului României nr.21/2001 privind participarea României,împreună cu statele membre ale NATO,la acţiunile de combatere a terorismuluiinternaţional

Hotărârea Parlamentului României nr. 36/2001privind adoptarea Strategiei de securitatenaţională a României

Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţăriinr. 36/2002 privind Strategia naţională deprevenire şi combatere a terorismului

Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţăriinr. 0067/2002 privind organizarea şi funcţionareaSistemului Naţional de Prevenire şi Combatere aTerorismului

Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şicombaterea traficului de persoane, alecărei prevederi sunt aplicabile şi înprevenirea şi combaterea faptelor deterorism, generate sau favorizate demigraţia clandestină

Documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite

Principalele convenţii internaţionaleprivind combaterea terorismului

Convenţia ONU de la Tokyo, cu privire la atacuri şi alte acteteroriste ce au loc la bordul aeronavelor - 14 septembrie1963

Convenţia ONU de la Haga, cu privire la combatereadeturnării ilegale a avioanelor - 16 decembrie 1970

Convenţia ONU de la Montreal, cu privire la combatereaactelor ilegale îndreptate împotriva securităţii aviaţiei civile- 23 septembrie 1971

Convenţia ONU de la New York, cu privire la prevenirea şipedepsirea crimelor/infracţiunilor îndreptate împotrivapersoanelor protejate internaţional, inclusiv împotrivaagenţilor diplomatici - 14 decembrie 1973

Convenţia europeană pentru combaterea terorismului -Strassburg, - 27 ianuarie 1997

Convenţia ONU împotriva luării de ostatici - New York,17 decembrie 1979

Convenţia ONU privind protecţia fizică a materialelornucleare - 3 martie 1980

Protocol pentru combaterea actelor ilicite de violenţă înaeroporturile servind aviaţiei civile internaţionale -24 februarie 1988

Convenţia ONU pentru combaterea actelor ilicite îndreptateîmpotriva securităţii navigaţiei marutume - 10 martie 1988

Protocolul pentru combaterea actelor ilicite împotrivasecurităţii platformelor fixe situate pe platoulcontinental - 10 martie 1988

Convenţia ONU privind marcarea explozivilor plastici înscopul detectării - 1 martie 1991

Convenţia ONU pentru combaterea actelor teroriste cuexploziv - 15 decembrie 1997

Convenţia ONU pentru combaterea finanţării terorismului- 9 decembrie 1999

LISTA ORGANIZAŢIILOR TERORISTE STRĂINE, PUBLICATĂ DECĂTRE DEPARTAMENTUL DE STAT AL SUA

PE 5 OCTOMBRIE 2001

AL FATAH – CONSILIUL REVOLUŢIONAR (ABUNIDAL)

Palestina

GRUPAREA ABU SAYAF (AL HARAKAT AL ISLAMYA) Filipine

MARTIRII BRIGĂZILOR AL - AQSA PalestinaGRUPUL ISLAMIC ARMAT AlgeriaASBAT AL - ANSAR YemenAUM SHINRIKYO JaponiaORGANIZAŢIA SEPARATISTĂ BASCĂ (ETA) SpaniaGAMA'A AL ISLAMIYYA EgiptHAMAS PalestinaHARAKAT UL - MUJAHIDIN Pakistan

HEZBOLLAH LibanMIŞCAREA ISLAMICĂ DIN UZBEKISTAN UzbekistanJAISH-E-MOHAMMED (Armata lui Mohammed) PakistanAL JIHAD (Jihadul Islamic Egiptean) EgiptKAHANE CHAI IsraelCONGRESUL PENTRU LIBERTATE ŞI DEMOCRAŢIEAL KURDISTANULUI (KADEK)

Turcia

LASHKAR-E-TAYYIBA PakistanTIGRII ELIBERĂRII EELAMULUI TAMIL Sri LankaMUJAHEDIN-E-KHALQ IranARMATA NAŢIONALĂ DE ELIBERARE ColumbiaJIHADUL ISLAMIC PALESTINIAN PalestinaFRONTUL DE ELIBERARE A PALESTINEI PalestinaFRONTUL POPULAR DE ELIBERARE A PALESTINEI Palestina

FRONTUL POPULAR DE ELIBERARE A PALESTINEI –COMANDAMENTUL GENERAL

Palestina

AL QAIDA AfganistanADEVĂRATA ARMATĂ REPUBLICANĂ IRLANDEZĂ Irlanda de NFORŢELE ARMATE REVOLUŢIONARE DINCOLUMBIA

Columbia

NUCLEELE REVOLUŢIONARE GreciaORGANIZAŢIA REVOLUŢIONARĂ “17 Noiembrie” GreciaPARTIDUL/FRONTUL REVOLUŢIONAR DEELIBERARE A POPORULUI

Turcia

GRUPUL SALAFIST PENTRU CHEMARE ŞI LUPTĂ AlgeriaCALEA LUMINOASĂ PeruFORŢELE UNITE DE AUTOAPĂRARE DINCOLUMBIA

Columbia

LISTA ORGANIZAŢIILOR TERORISTE STRĂINE, PUBLICATĂ DECĂTRE CONSILIUL UNIUNII EUROPENE PE 2 MAI 2002

(include, pe lângă grupările marcate cu portocaliu înlista anterioară, următoarele organizaţii teroriste)

BABBAR KHALSA IndiaCONTINUATOAREA ARMATEI REPUBLICANEIRLANDEZE

Irlanda de N

GRUPUL DE REZISTENŢĂ ANTIFASCISTĂ “1octombrie”

Spania

GRUPAREA “IZZ AL-DIN AL-QASSEM (aripa militară aHAMMAS)

Palestina

FEDERAŢIA INTERNAŢIONALĂ A TINERILOR SIKH IndiaFORŢA VOLUNTARĂ LOIALISTĂ Irlanda de NVOLUNTARII ORANGE Irlanda de NAPĂRĂTORII MÂINII ROŞII Irlanda de NLUPTA REVOLUŢIONARĂ A POPORULUI Grecia

STRATEGIA ŞI SISTEMULNAŢIONAL DE PREVENIRE ŞICOMBATERE A TERORISMULUI

IV.

Instituţionalizarea sistemului naţional antiterorist

scop-deplina asigurare a securităţii naţionale- susţinerea optimă a participării la

campania antiteroristă internaţională

-

OCTOMBRIE

2001

- 1 decembrie 2001 – în cadrul SRI a intrat înfuncţiune Inspectoratul pentru Prevenirea şiCombaterea Terorismului (IPCT)

CSAT

- octombrie 2001 – SRI desemnat autoritate naţională înmaterie antiteroristă

- aprilie 2002 aprobă Strategia Naţională de Prevenire şiCombatere a Terorismului (SNPCT)

SNPCT propune ca obiective majore ale acţiuniinaţionale de prevenire şi combatere aterorismului

identificarea, monitorizarea şi evaluarea constantă a tuturorriscurilor şi ameninţărilor, respectiv a vulnerabilităţilor, pecoordonatele securităţii naţionale

protejarea teritoriului naţional (populaţie şi obiective autohtone,rezidenţi şi obiective străine) de activităţi subsumate ori asociateterorismului

protejarea cetăţenilor şi obiectivelor româneşti din exterior înplan antiterorist

prevenirea implicării cetăţenilor români şi a rezidenţilor străinidin România în activităţi teroriste

participarea activă la eforturile internaţionale de prevenire şicombatere a fenomenului terorist

SRIRol de

Coordonatortehnic

SNPCT

CSAT Coordonatorstrategic

-Ministere- SIE- STS- SPP

-Parchetul de pe lângăCurtea Supremă de Justiţie

- Banca Naţională a României

Autorităţinaţionale

-Agenţia Naţională pentru Controlul ExporturilorStrategice şi Interzicerea Armelor Chimice(ANCESIAC)

-Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi CombatereaSpălării Banilor (ONPCSB)

-Comisia naţională pentru Controlul ActivităţilorNucleare (CNCAN)

SNPCT Proiectat ca o structură flexibilă, carepoate fi adaptată în funcţie de evoluţiilefenomenului terorist

Stabileşte relaţiide consultare,cooperare sauconlucrare cu

- Alte instituţii şi organisme ale statului român

- Instituţii şi structuri oficiale ale statelorpartenere (NATO şi UE)

- Organizaţii nonguvervamentale româneşti şistrăine care şi-ar putea aduce conribuţia îndiverse forme, la derularea optimă aactivităţilor sistemului de prevenire şicombatere a terorismului

Pe linia activităţilor de pregătire şiderulare a intervenţiei în urgenţe civile generatede atacuri teroriste, S.R.I. este abilitat să executeurmătoarele activităţi:

1. Intervenţia antiteroristă asupra obiectiveloratacate sau ocupate de terorişti, pe întreg teritoriul ţării,în scopul:

capturării sau anihilării acestora eliberării ostaticilor restabilirii ordinii legale.Intervenţia antiteroristă constituie misiune de luptă

şi se realizează de către forţe specializate ale BrigăziiAntiteroriste, independent sau în cooperare cu alte forţeabilitate, conform unei metodologii aprobate de cătreconducerea Serviciului Român de Informaţii.

2. Intervenţia antiteroristă pirotehnică, în scopuldescoperirii, prevenirii, anihilării sau neutralizăriiacţiunilor şi mijloacelor tehnice teroriste.

Intervenţia pirotehnică cuprinde: controlul tehnic antiterorist; investigarea şi neutralizarea dispozitivelor

explozive improvizate, descoperite sau semnalate; sprijinul pirotehnic de specialitate al acţiunii

forţelor speciale ale Brigăzii Antiteroriste pe durataexecutării intervenţiei antiteroriste;

evaluarea distrugerilor şi interpretarea urmelorrezultate din eventuale explozii.

Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristăeste structura organizatorico-funcţională careasigură continuitatea şi coerenţa funcţionăriisistemului de legătură ce articulează componenteleSistemului naţional de prevenire şi combatere aterorismului.

Centrul de Coordonare OperativăAntiteroristă

menţine legătura permanentă cu instituţiile componente aleS.N.P.C.T.

asigură schimbul operativ de date şi informaţii privindameninţările existente sau potenţiale pentru siguranţa naţionalăpe profil antiterorist

monitorizează evenimentele produse pe profil şi informeazăoperativ instituţiile abilitate din cadrul S.N.P.C.T.

preia datele şi informaţiile obţinute în domeniu de la instituţiileemitente sau din surse deschise şi le prezintă operativ conduceriiInspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului,pentru întreprinderea măsurilor ce se impun;

asigură, în caz de nevoie (criză teroristă sau care subsumeazăactivităţi teroriste), suportul logistic şi operaţional pentru unCentru Naţional de Acţiune Antiteroristă

Multe state ale lumii, printre care şi România,au conştientizat imperativul unei mai bunearticulări între acţiunile instituţiilor naţionalecu atribuţii în materie antiteroristă, care săsusţină, concomitent, propriile obiective desecuritate şi demersurile pe linia cooperăriiinternaţionale

Concluzie

Unităţi antiteroriste de elită

V.

Grenzschutzgruppe (GSG9)Grupul Special de Apărare a FrontiereiGermania

- a luat fiinţă la 26 septembrie 1972- în prezent 200 de agenţi operaţionali

structura

- conducerea unităţii- trei unităţi combatante- o subunitate de comunicaţii şi documentare- o unitate de geniu cu trei echipe de genişti- o unitate de pregătire- piloţi de elicoptere- servicii logistice

Echipa Specială de luptă (SET) - cea mai mică unitate tactică - avantaje faţăde structurile convenţionale: relaţii de comandă foarte strânse, mobilitatemai mare, comunicare mai bună, putere de foc sporită, flexibilitatea preluăriifuncţiielor de către oricare membru al echipei, organizare mai bună a rezervelor

Programulde pregătire

- 13 săptămâni pregătire generală- 9 săptămâni instrucţie specială- 40% dintre aspiranţi fac faţă

exigenţelor programului de pregătire

- se studiază “Micul manual al gherilei urbane” elaborat debrazilianul Carlos Marighella - unul dintre cele mai importantecreiere din spatele terorismului urban

ColonelulWegener

“Se pot învăţa multe de la inamic. Subestimându-ţiduşmanul poţi avea rezultate dezastroase pentruforţele proprii”

Experienţa acumulată de-a lungul celor 30 de ani de activitate,programul dur de instrucţie şi un echipament de ultimă generaţiefac din din GSG9 o unitate de elită în lupta antiteroristă, recu-noscută nu numai în Germania, dar şi pe plan internaţional

SUASEAL (Sea Air Land)

- Creată în 1980, după eşecul eliberării de ostateciamericani de la Teheran (Iran)

- Unitatea se află în subordinea Marinei americane

misiuni Însărcinată cu riposta antiteroristăîn mediu marin

structură - Seal Team One - 12 secţii pe coasta vestică a SUA- Seal Team Two - 2 secţii pe coasta de Est- Seal Team Six - grupul de comandă

Antrenamente în ţară şi străinătate , după dictonul“train as zou fight; fight as you train”

- exerciţii comune cu Delta Force

Marea BritanieSAS (Special Air Service)

- primele structuri - în timpul celui de-al doilea război mondial

- una dintre cele mai renumite structuri însărcinată cu operaţiuni speciale

Echipa Specială Projects (SP)

Intervenţii antiteroriste

4 grupe a câte 16 agenţi operaţionali, care, în caz de atac terorist,sunt separate şi execută convergent misiuni de supraveghere şiasalt

Israel

Sayeret Mat’kal- fondată în 1957- cunoscută şi ca Unitatea 269 de recunoaştere a

Statului Major

misiuni

Intervenţie în cazul luării de ostateci atât înIsrael cât şi în afara graniţelor- asistată de alte structuri ale armatei

(Flotila 13, Sayaret Tzanhanim, Sayaret Golan)- pe timp de război - recunoaştere şi colectare

de informaţii din teritoriul inamic

- cea mai spectaculoasă misiune - eliberarea ostatecilor de pe aeroportulEntebbe din Uganda (şi-a pierdut viaţa comandantul unităţii Yoni Netaniahu)

SpaniaGrupo Especial de Operaciones (GEO)

- înfiinţată în 1977, ca răspuns la ameninţările grupurilorteroriste care acţionau pe teritoriul Spaniei (ETA şi GRUPO)

- are baza situată la Guadalajara - 50 km de Madrid

- numără în prezent 120 de agenţi operaţionali, capabilisă desfăşoare misiuni de luptă în orice punct al Spaniei

Bibliografie

Cristian Barna, Terorismul Ultimasoluţie? , Editura Geopolitica,

Bucure;ti 2005.

Întrebări ?