materiale dentare -curs 7

67
1 MATERIALE DENTARE CURS NR.7 POLIMERI DE CONFECŢIONARE A PROTEZELOR DENTARE : RĂŞINI ACRILICE AUTO- ŞI TERMOPOLIMERIZABILE. ACRILATE ELASTICE. MATERIALE PENTRU DINTII ARTIFICIALI.

Upload: cristian-farcas

Post on 21-Jan-2016

630 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

POLIMERI DE CONFECŢIONARE A PROTEZELOR DENTARE : RĂŞINI ACRILICE AUTO- ŞI TERMOPOLIMERIZABILE. ACRILATE ELASTICE.  MATERIALE PENTRU DINTII ARTIFICIALI

TRANSCRIPT

Page 1: Materiale Dentare -Curs 7

11

MATERIALE DENTARECURS NR.7

POLIMERI DE CONFECŢIONARE A PROTEZELOR DENTARE : RĂŞINI ACRILICE AUTO- ŞI TERMOPOLIMERIZABILE.

ACRILATE ELASTICE.  MATERIALE PENTRU DINTII ARTIFICIALI.

Page 2: Materiale Dentare -Curs 7

22

• Să aibă culoarea şi nuanţa ţesutului pe care îl înlocuieşte şi să posede o transluciditate sau transparenţă care să îi permită reproducerea estetică a acestuia;

• Să nu-şi modifice culoarea şi transparenţa după fabricaţie şi nici în mediul oral;

• Să nu se contracte sau să se dilate şi nici să se deformeze în timpul prelucrărilor şi nici ulterior în mediul oral; cu alte cuvinte să prezinte o stabilitate dimensională în toate condiţiile;

• Să aibă culoarea şi nuanţa ţesutului pe care îl înlocuieşte şi să posede o transluciditate sau transparenţă care să îi permită reproducerea estetică a acestuia;

• Să nu-şi modifice culoarea şi transparenţa după fabricaţie şi nici în mediul oral;

• Să nu se contracte sau să se dilate şi nici să se deformeze în timpul prelucrărilor şi nici ulterior în mediul oral; cu alte cuvinte să prezinte o stabilitate dimensională în toate condiţiile;

Proprietăţile ideale ale unui material nemetalic (răşină sau răşină compozită) din care se poate confecţiona o proteză sau componentele acesteia:

Proprietăţile ideale ale unui material nemetalic (răşină sau răşină compozită) din care se poate confecţiona o proteză sau componentele acesteia:

Page 3: Materiale Dentare -Curs 7

33

• Să prezinte o elasticitate şi o rezistenţă la abrazie adecvate oricăror solicitări din cavitatea orală;

• Să fie impermeabil pentru fluidele din cavitatea orală, prevenind astfel apariţia unei halene dezagreabile sau tulburărilor gustului;

• La suprafaţa sa prelucrată să nu adere alimente sau alte materiale introduse în cavitatea orală, putând fi igienizat întocmai ca ţesuturile oro-dentare;

• Să prezinte o elasticitate şi o rezistenţă la abrazie adecvate oricăror solicitări din cavitatea orală;

• Să fie impermeabil pentru fluidele din cavitatea orală, prevenind astfel apariţia unei halene dezagreabile sau tulburărilor gustului;

• La suprafaţa sa prelucrată să nu adere alimente sau alte materiale introduse în cavitatea orală, putând fi igienizat întocmai ca ţesuturile oro-dentare;

Proprietăţile ideale ale unui material nemetalic (răşină sau răşină compozită) din care se poate confecţiona o proteză sau componentele acesteia:

Proprietăţile ideale ale unui material nemetalic (răşină sau răşină compozită) din care se poate confecţiona o proteză sau componentele acesteia:

Page 4: Materiale Dentare -Curs 7

44

• Să se poată lega de preferinţă chimic cu alţi polimeri sau cu alte suprafeţe heterogene (de exemplu, metalice) din care sunt confecţionate diferite componente ale unor proteze;

• Să prezinte o densitate mică şi o conductivitate termică ridicată;

• Temperatura de plastifiere să fie cu mult superioară temperaturilor tuturor alimentelor şi/sau lichidelor introduse în cavitatea orală.

Proprietăţile ideale ale unui material nemetalic (răşină sau răşină compozită) din care se poate confecţiona o proteză sau componentele acesteia:

Proprietăţile ideale ale unui material nemetalic (răşină sau răşină compozită) din care se poate confecţiona o proteză sau componentele acesteia:

Page 5: Materiale Dentare -Curs 7

55

RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:

După structura chimică:1.răşini acrilice2.răşini sintetice3.răşini epoxidice4.răşini poliamidice5.răşini policarbonate

Page 6: Materiale Dentare -Curs 7

66

După modalitatea obţinerii:Răşini acrilice – polimerizate industrial (prezentate în forme finite, prefinite) - polimerizate în laborator / cabinet (auto-, termo-polimerizabile)

RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:

Page 7: Materiale Dentare -Curs 7

77

FORMĂ DE PREZENTAREFORMĂ DE PREZENTAREAcrilate polimerizate industrial în forme finite: dinţi artificiali, faţete acrilice, coroane provizorii prefabricate, proteze prefabricate (în tratamentul de urgenţă al edentaţiilor totale bimaxilare).Acrilate polimerizate industrial în forme prefinite - sunt disponibile sub forma unor plăci termoplastice pentru confecţionarea bazelor protezelor şi a plăcilor ortodontice.Acrilate polimerizabile în cabinet şi laborator – se prezintă în sistem bicomponent: lichid (metacrilat de metil) şi pulbere (polimetacrilat de metil).

RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:

Page 8: Materiale Dentare -Curs 7

88

După domeniile de utilizare:1. Răşini pentru confecţionarea

bazelor protezelor mobile şi mobilizabile

2. Răşini din care se confecţionează dinţii artificiali

3. Răşini pentru repararea şi/sau reoptimizarea protezelor mobile şi mobilizabile

4. Răşini pentru confecţionarea protezelor provizorii

5. Răşini pentru confecţionarea epitezelor

6. Răşini pentru placare

RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:

Page 9: Materiale Dentare -Curs 7

99

După condiţiile în care se desfăşoară reacţia de polimerizare:Polimerizare liniarăla recela caldla rece şi la cald

Polimerizare reticulată la cald şi presiuneîn curenţi de aer caldfotochimică în aerîn aer, apoi în vidîn aer, la cald şi în vid

RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:

Page 10: Materiale Dentare -Curs 7

1010

După durata de funcţionare a protezelor:Răşini din care se confecţionează protezele temporare:

Răşini epiminiceRăşini acriliceRăşini diacriliceRăşini policarbonateSiliconi autopolimerizabili şi termopolimerizabili

Răşini din care se confecţionează protezele de durată:Răşini acriliceRăşini diacriliceRăşini poliamidice

RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:RRĂŞINILEĂŞINILE – CLASIFICARE:

Page 11: Materiale Dentare -Curs 7

1111

William O’Brien clasifică polimerii utilizaţi pentru confecţionarea protezelor astfel:Materiale pentru baza protezelor- PMMA termopolimerizabil- Convenţional

- neşarjat-fără umplutură; - armat cu:

- carbon - polifibre- High impact- PMMA autopolimerizabil- Injectabile - PMMA - Policarbonate - NylonMateriale de căptuşire permanent moi:- Acrilaţi- Siliconi - Vulcanizabili la temperatura camerei (VTC) - TermopolimerizabiliMateriale pentru condiţionarea ţesuturilor moi afectate:- Acrilaţi rezilienţi

Page 12: Materiale Dentare -Curs 7

1212

RĂŞINILE ACRILICE

Page 13: Materiale Dentare -Curs 7

1313

RĂŞINILE ACRILICE

În stomatologie sunt utilizaţi produşi metilmetacrilici polimerizaţi sub denumirea de polimetacrilat de metil sau PMMA, conform cu specificaţiile FDI.

În funcţie de agentul (termic/chimic) care declanşează polimerizarea, se disting 2 categorii de polimetacrilaţi de metil:

1. Termopolimerizabili, a căror polimerizare este iniţiată de căldură;

2. Autopolimerizabili (chemopolimerizabili sau polimerizabili la rece).

Page 14: Materiale Dentare -Curs 7

1414

RĂŞINI TERMOPOLIMERIZABILE

Cu toate că majoritatea produselor se prezintă în sistem bicomponent pulbere-lichid, unii fabricanţi au lansat pe piaţă sisteme sisteme monocomponent sub formă de pastă de monocomponent sub formă de pastă de polimetacrilat de metil în stare prepolimerizatăpolimetacrilat de metil în stare prepolimerizată, dar care au o perioadă de conservare a produsului redusă.

Page 15: Materiale Dentare -Curs 7

1515

Sistemele bicomponente conţin:PulbereaPulberea – constituită în principal din polimer (polimetacrilat de metil) însoţit de un iniţiator peroxidic (peroxidul de benzoil – 0,5% procente de masă), care are rolul de donor de radicali liberi. Particulele au formă sferică. Coalescenţa din timpul formării lor a fost evitată prin adăugarea de talc sau gelatină ceea ce explică prezenţa în pulbere a acestor substanţe inerte din punct de vedere chimic. De asemenea, se mai adaugă un plastifiant (de obicei, ftalat de butil, care scade temperatura de înmuiere şi coeziunea intermoleculară). Cantitatea de plastifiant trebuie să fie sub 8% (procente de masă), pentru a nu influenţa negativ stabilitatea polimerului în cavitatea orală. Alături de constituenţii amintiţi, pulberea poate conţine coloranţi minerali (săruri de cadmiu, fier) sau organici.

LichidulLichidul - este incolor, inflamabil, foarte volatil, fiind reprezentat de monomerul metacrilat de metil, la care se adaugă un antioxidant (hidrochinonă 0,006% procente de masă) cu rol şi de inhibitor de polimerizare, permiţând conservarea lichidului. La acestea se adaugă şi un agent de reticulare în procent de circa 10% (etilen glicol dimetacrilat). La răşinile acrilice simple autopolimerizabile lichidul mai conţine şi un activator (N N’- dimetil-p-toluidină).

COMPOZIŢIE CHIMICĂ

Page 16: Materiale Dentare -Curs 7

1616

Superacryl Plus - Spofa

Rasina acrilica termopolimerizabila pentru baza protezei - 500g

Rasina termopolimerizabila cu structura reticulara complexa, cu buna stabilitate a culorii in timp, rezistenta la flexiune superioara standardului ISO.

Formarea pastei: 12-16 min

Interval de plasticitate: 10 min

Timp total de lucru: 25 min.

Indicatii: realizarea bazelor protezelor mobilizabile partiale si totale, a aparatelor ortodontice, rebazarea indirecta a protezelor.

Culori: O, U,V, X (cu filamente)

Page 17: Materiale Dentare -Curs 7

1717

Vertex™ Rapid Simplified

Acrilat termo-polimerizabil pentru baza protezelor pe baza de metil metacrilat (polimer/monomer).

Vertex™ Rapid polimerizeaza in 20 de minute dupa plasarea pastei in apa.

Pulberea Vertex™ Rapid Simplified este un acrilat fara cadmiu fierbinte.

10 culori: *roz pal (1) *roz inchis, cu vinisoare (6) *roz opac (2) *roz-albastrui, cu vinisoare (7) *roz translucid (3) *roz albastrui (8) *transparent (4) *roz translucid, cu vinisoare (10) *roz, cu vinisoare (5) *roz-maroniu, cu vinisoare (14)

Page 18: Materiale Dentare -Curs 7

1818

FORMAREA PASTEIPrin amestecul lichidului cu pulberea se formează o masă

nisipoasă, care cu timpul se transformă într-o masă omogenă.Din punct de vedere didactic se deosebesc 4 stadii principale:Stadiul IStadiul I sau sau stadiul de sedimentarestadiul de sedimentare: pulberea (polimerul) adăugată în lichid (monomerul) şi sedimentată - aspect nisipos;Stadiul IIStadiul II sau sau stadiul de dizolvarestadiul de dizolvare: lichidul (monomerul) difuzează între particulele de polimer – aspect cremos;Stadiul IIIStadiul III sau sau stadiul saturaţieistadiul saturaţiei: pulberea a saturat monomerul – aspect păstos. În această fază amestecul este pregătit pentru a fi introdus în tipar fie prin compresiune – procedeul clasic, fie prin injecţie – procedeul modern. De menţionat că în afară de PMMA se pot injecta şi răşini polivinilice (sub formă de pastă) sau polistiren (polivinilbenzen) în prealabil ramolit la cald. Echipamentul necesar şi parametrii tehnici impuşi par să limiteze procedeul de injectare. De asemenea, rezultatele nu par a fi superioare celor obţinute prin procedee clasice.Stadiul IV Stadiul IV sausau stadiul evaporării stadiul evaporării: dacă se întârzie cu introducerea pastei în tipar, monomerul se evaporă conferind pastei un aspect elastic. Astfel, pasta nu mai poate fi introdusă în toate detaliile tiparului.

Page 19: Materiale Dentare -Curs 7

1919

TIMPUL DE FORMARE A PASTEITimpul de formare a pastei = intervalul cuprins între momentul începerii

amestecării pulberii cu lichidul şi momentul apariţiei stadiului III. Conform normelor ADA, timpul de formare a pastei la 23°C trebuie să fie sub 20 minute.

Factorii care influenţează timpul de formare a pastei:1. temperatura – timpul de formare a pastei diminuă cu creşterea temperaturii

mediului ambiant;2. mărimea particulelor din pulbere: timpul de formare a pastei creşte

proporţional cu mărimea particulelor de pulbere. Acest lucru se explică prin diminuarea solubilităţii pulberii în lichid;

3. gradul de polimerizare a pulberii: timpul de formare a pastei creşte cu gradul de polimerizare;

4. existenţa unei copolimerizări în particulele de pulbere: timpul de formare a pastei diminuă când pulberea este obţinută prin copolimerizarea metacrilatului de metil cu acrilatul de etil. Acest lucru se explică prin faptul că poliacrilatul de etil este mai solubil în metacrilat de metil decât polimetacrilatul de metil;

5. prezenţa unui plastifiant în pulbere: timpul de formare a pastei diminuă când pulberea conţine un plastifiant. Acest lucru se explică prin creşterea solubilităţii pulberii în lichid;

6. raportul pulbere/lichid: timpul de formare a pastei diminuă cu creşterea cantităţii de pulbere.

Page 20: Materiale Dentare -Curs 7

2020

TIMPUL DE LUCRUTimpul de lucru = perioada în care amestecul pulbere/lichid se află în

stadiul III. În acest interval de timp pasta poate fi introdusă sau injectată în tipar. Conform normelor ADA, timpul de lucru nu trebuie să fie mai scurt de 5 minute.Factorii care influenţează timpul de lucru:

1. temperatura: timpul de lucru creşte cu scăderea temperaturii mediului ambiant. O temperatură scăzută prelungeşte timpul de formare a pastei. În practică, tiparul nu va depăşi niciodată temperatura de 55°C, pentru a evita evaporarea excesivă a monomerului, fenomen posibil în momentul contactului pastei cu tiparul încălzit (în urma îndepărtării cerii din tipar sub acţiunea vaporilor fierbinţi de apă)

2. gradul de polimerizare a pulberii: timpul de lucru se prelungeşte cu gradul de polimerizare a pulberii.

Page 21: Materiale Dentare -Curs 7

2121

POLIMERIZAREA PASTEISe produce prin polimerizarea monomerului, indusă de creşterea temperaturii. Din acest motiv se preferă denumirea de răşini termopolimerizabile dată acestor categorii de polimetacrilaţi de metil.Polimerizarea amestecului pulbere/lichid se poate realiza numai în momentul când s-a atins stadiul III, de pastă. În mod obişnuit, tehnica de lucru este următoarea:

• Pasta de acrilat aflată în stadiul III se toarnă sau se injectează în tipar (din gips dur sau superdur).

• Ansamblul tipar/mufă aflat sub presiune într-o piesă se introduce într-o baie de aburi. Polimerizarea este indusă şi condusă prin încălzirea continuă a acestei băi de aburi.

Regimul termic recomandat (de 2 ore ½ ):1. I-ele 30 minute: 20-65°C2. Urmează 60 minute: 65°C3. Urmează 30 minute: 65-100°C4. Urmează 30 minute: 100°C

Page 22: Materiale Dentare -Curs 7

2222

DOZARE1. Sistemele bicomponente necesită o dozare

extemporanee care se realizează prin amestecul pulberii cu lichidul. De obicei, raportul pulbere/lichid este în jur de 3/1 în proporţie de volum sau 2/1 în greutate.

2. Sistemele monocomponent se livrează sub formă de pastă predozată având avantajul unei proporţii şi a unei malaxări optime între constituenţi care asigură calităţi superioare produsului finit de polimerizare.

Page 23: Materiale Dentare -Curs 7

2323

MANIPULARE

PREPARAREA PASTEI:Se utilizează un recipient adecvat: godeu de sticlă, ceramică sau din mase plastice şi o spatulă din sticlă, agat sau din oţel inoxidabil;Se dozează riguros pulberea şi lichidul, respectând indicaţiile fabricantului. De obicei, raportul pulbere/lichid este în jur de 3/1 în proporţie de volum sau 2/1 în greutate.Amestecul devine omogen prin difuzarea monomerului în pulberea de polimer (fără nici un fel de malaxaj). Recipientul se va menţine tot timpul acoperit pentru a evita evaporarea monomerului, care este toxic renal).Stadiul de pastă se atinge în momentul în care amestecul nu se mai lipeşte de pereţii recipientului şi se poate detaşa într-o masă compactă.

Page 24: Materiale Dentare -Curs 7

2424

INTRODUCEREA PASTEI ÎN TIPAR:• Se realizează după eliminarea totală a cerii din tipar;• Eliminarea cerii se efectuează numai cu ajutorul apei fierbinţi sau a aburilor sub presiune;• Este contraindicată folosirea în acest scop a flăcării sau a solvenţilor organici;• Înainte de a intoduce pasta de acrilat, tiparul trebuie bine răcit pentru a evita o eventuală evaporare a monomerului;• După izolarea tiparului, se introduce pasta de acrilat fără a o atinge cu mâinile, ştiut fiind faptul că monomerul este un bun solvent pentru grăsimi. Manipularea se face cu ajutorul unei folii de polietilenă.• Se interpune o folie de polietilenă între pastă şi contrachiuvetă, pentru a evita aderarea pastei de tipar;• Folia nu se va uda cu apă;• Se presează lent, se elimină excesul, procesul repatându-se de cel puţin 3 ori până se elimină complet excesul de pastă, cele 2 chiuvete ajungând în contact intim, metal pe metal. După ce s-a ajuns la acest stadiu, se îndepărtează folia de polietilenă, chiuveta presându-se în final tot lent, însă cu putere.

Page 25: Materiale Dentare -Curs 7

2525

TRATAMENTUL TERMIC:Cu toate că au apărut pe piaţă materialele acrilice care polimerizează sub acţiunea căldurii uscate sau sub presiune de aburi fierbinţi, de obicei se practică încă polimerizarea în mediu umed, deoarece temperaturile sunt mai uşor de controlat.

Există 2 posibilităţi de polimerizare, ambele derivate din regimul ideal şi care permit obţinerea unui grad ridicat de polimerizare:

1. polimerizarea rapidă: când se introduce şi se menţine chiuveta la 65°C timp de 60 de minute (pentru a evita formarea de incluziuni de aer în structura acrilatului în urma evaporării monomerului), iar apoi timp de 60 minute la 100°C.

2. polimerizarea lentă: depunerea chiuvetei în apă rece, după care se ridică temperatura la 65°C în decurs de 1 oră şi se menţine la această temperatură timp de 8 sau chiar 48 ore. Polimerizarea lentă oferă avantajul unei difuzări complete a monomerului în polimer.

Page 26: Materiale Dentare -Curs 7

2626

RĂCIREAÎn ambele cazuri răcirea trebuie să decurgă lent (ideal, o noapte);Procedeul uzual de răcire timp de 30 de minute în aer şi ulterior 15 minute sub jet de apă rece este foarte periculos datorită diferenţei dintre coeficientul de contracţie al gipsului şi al răşinii acrilice, care poate antrena apariţia de fracturi în structura acrilatului.

DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA ŞI LUSTRUIREASe realizează cu precauţie, fără brutalitate;Prelucrarea şi lustruirea se fac cu maximum de atenţie, evitând excesul de căldură care ar putea genera o depolimerizare a materialului.

IMERSIA ÎN APĂProteza finită se menţine cel puţin 24 de ore în apă (de preferinţă apă distilată) pentru a favoriza stabilizarea volumetrică a plimetacrilatului de metil în urma absorbţiei de apă.

Page 27: Materiale Dentare -Curs 7

2727

INDICAŢII1. Confecţionarea bazelor protezelor mobilizabile şi

mobile;2. Obţinerea dinţilor artificiali în tehnologia protezelor

mobilizabile şi mobile;3. Repararea şi optimizarea protezelor mobile şi

mobilizabile;4. Confecţionarea protezelor provizorii;5. Confecţionarea epitezelor chirurgicale;6. Placarea componentelor metalice a protezelor dentare

mixte.

Page 28: Materiale Dentare -Curs 7

2828

RĂŞINI TERMOPOLIMERIZABILE SUB FORMĂ DE PASTĂ

Polimetacrilaţii de metil termopolimerizabili, ambalaţi sub formă de pastă au în general aceleaşi componente ca şi cele sub formă pulbere/lichid.

Pulberea a fost deja omogenizată cu lichidul, lipsind din compoziţie acceleratorul şi iniţiatorul.

Temperatura de păstrare, la fel ca şi cantitatea de inhibitor prezentă reprezintă factorii determinanţi asupra duratei de viaţă a pastei. Când gelul este depozitat în frigider, durata de utilizare este în jur de 2 ani.

Avantajele acestor paste constau în acurateţea proporţionării componentelor şi omogenizarea lor perfectă.

Page 29: Materiale Dentare -Curs 7

2929

PROPRIETĂŢI FIZICE.

RĂŞINILE TERMOPOLIMERIZABILE. PROPRIETĂŢI.

Structura. Din punct de vedere structural, polimetacrilatul de metil este constituit în general din lanţuri macromoleculare polimerizate liniar.Porozitatea. În structura răşinii pot apare uneori „incluziuni de aer” de dimensiuni mai mari sau mai reduse, decelabile macroscopic. Aceste porozităţi sunt determinate de cele mai multe ori de greşeli de dozare, manipulare sau prelucrare a PMMA-ului.

Page 30: Materiale Dentare -Curs 7

3030

Incluziuni de formă sferică, mici, în interiorul PMMA-ului. Acestea apar în urma unei încălziri prea rapide a pastei de acrilat, anternând o creştere a temperaturii peste 100°C. Astfel, fierberea şi evaporarea monomerului determină apariţia bulelor în interiorul PMMA-ului şi nu la suprafaţă, unde evacuarea căldurii (în urma reacţiei exoterme de polimerizare) se face destul de rapid, neatingându-se temperatura de fierbere a monomerului.Incluziuni de diferite forme, mici, numeroase, repartizate în toată grosimea acrilatului, astfel încât acesta pare decolorat. Acest tip de porozitate se datorează unei umpleri incomplete a conformatorului (compresie insuficientă a pastei de acrilat).Incluziuni de diferite forme, mari, repartizate în toată grosimea acrilatului. Cauzele formării lor sunt următoarele: lipsa omogenizării pastei de acrilat, repartiţia defectuoasă a monomerului sau variaţia prea mare a masei moleculare a polimerului.

Page 31: Materiale Dentare -Curs 7

3131

Absorbţia apei. Pasta de acrilat trebuie izolată de tiparul de gips de unde ar putea fi absorbită apa. Protecţia se face fie cu ajutorul unei foiţe de staniol, fie cu o soluţie de alginat care, în contact cu gipsul, formează o peliculă insolubilă de alginat de calciu. ADA preconizează pentru o astfel de soluţie următoarea compoziţie:Alginat alcalin..................15gFosfat trisodic...................5gApă distilată......................100cm3.Fosfatul trisodic favorizează aderenţa.Solubilitatea se evaluează prin determinarea scăderii greutăţii per unitate de suprafaţă de răşină imersată în apă timp de 24 ore şi apoi bine uscată. Solubilitatea poate fi diminuată prin adăugarea unui agent de copolimerizare (ca de ex: dimetacrilatul de etilenglicol) care se transformă în forma activă.Variaţiile volumetrice. În cursul procesului de polimerizare au loc succesiv următoarele fenomene fizice: la început o dilatare termică, urmată de o contracţie de polimerizare, iar în final are loc o contracţie termică.

Page 32: Materiale Dentare -Curs 7

3232

PROPRIETĂŢI TERMICECoeficientul de dilatare termică este evaluat la 81∙10-6 / grd. Această diferenţă mare poate fi la originea decimentării unei coroane jacket din PMMA.Conductivitatea termică a PMMA-ului este redusă.

PROPRIETĂŢI MECANICEDuritatea. Duritatea Knoop este de 20, net inferioară faţă de cea a dentinei – de ordinul a 65- şi a smalţului – 300.Rezistenţa la încovoiere. Aceasta scade cu reducerea gradului de polimerizare. Astfel se explică scăderea rezistenţei protezelor acrilice în urma lustruirii, consecutiv creşterii temperaturii locale şi apariţia unui anumit grad de depolimerizareîn structura PMMA-ului.De asemenea, scăderea rezistenţei PMMA-ului este generată de reducerea timpului de polimerizare, de diminuarea grosimii PMMA-ului şi de prezenţa „bulelor” în structura polimerului sau de absorbţia apei.Rezistenţa la compresiune: de aproximativ 75MPaRezistenţa la tracţiune: de aproximativ 52,5 MPaRezistenţa la abrazie: este redusă, fiind un inconvenient major pentru aceste răşini.Cele 3 rezistenţe sporesc prin adăugarea în structură a unui agent de copolimerizare (ca de ex: dimetacrilatul de etilenglicol).

Page 33: Materiale Dentare -Curs 7

3333

PROPRIETĂŢI CHIMICECoroziunea. PMMA prezintă o mare inerţie chimică, fiind foarte stabil în cavitatea orală. Totuşi este posibilă o evoluţie defavorabilă în timp: răşina, iniţial translucidă, se opacifiază şi se îngălbeneşte. De asemenea, datorită microfisurilor care apar în timp, se reduce şi rezistenţa mecanică. Aceste fenomene „de îmbătrânire” se datorează unor cauze fizice şi mai puţin chimice.Copolimeri. Copolimerizarea poate influenţa pozitiv unele proprietăţi, în special temperatura de înmuiere şi rezistenţa mecanică. Cei mai utilizaţi copolimeri sunt clorura de vinil, acetatul de vinil şi acrilatul de etil care, de asemenea, reduc şi timpul de formare a pastei.Proprietăţi biologice. Manifestările orale de intoleranţă (stomatopatia protetică) faţă de aceste răşini sunt destul de rare. S-a crezut într-o perioadă că aceste manifestări sunt de natură alergică, datorate unor plastifianţi sau utilizării unor coloranţi organici. De aceea, este indicat să se utilizeze numai coloranţi minerali. În realitate, aceste manifestări orale par a fi generate mai mult de o igienă deficitară din partea pacientului care, asociată cu o proteză greşit adaptată sau incorect echilibrată constituie un teren propice pentru dezvoltarea în special a levurilor de tipul candida albicans.

Page 34: Materiale Dentare -Curs 7

3434

RĂŞINI AUTOPOLIMERIZABILE

Răşinile autopolimerizabile sau chemopolimerizabile sunt utilizate în clinică sau laboratoare pentru confecţionarea sau repararea imediată a unor proteze dentare, în special datorită manipulării lor uşoare.Marele avantaj al răşinilor acrilice termopolimerizabile faţă de cele autopolimerizabile îl reprezintă difuziunea puternică a monomerului şi a agentului de reticulare în grosimea perlelor prepolimerizate. Se asigură astfel un coeficient redus de monomer rezidual, o duritate, rigiditate şi rezistenţă la fracturare superioare.

Page 35: Materiale Dentare -Curs 7

3535

Acrilat autopolimerizabil pentru baza protezei, cu rezistenta de indoire mare, adeziune foarte buna la rasinile pentru baza protezei, solubilitate si absorbtie redusa, stabilitate foarte buna a culorii.

Usor de preparat

timpi de manipulare convenabili

usor de finisat si lustruit.

Disponibil in culorile O, U, V, Z

Duracryl - SpofaDental

Page 36: Materiale Dentare -Curs 7

3636

Vertex™ Castapress

Acrilat autopolimerizabil pentru baza protezelor pe baza de metil metacrilat (polimer/monomer), indicat pentru • finisarea scheletului metalic, • repararea, captusirea si rebazarea protezelor • extinderea bazei protezelor mobilizabile in scopul completarii cu dinti.

Vertex™ Castapress este un acrilat fara cadmiu

Polimerizeaza in 30 de minute la presiune si caldura.

9 culori: *roz inchis, cu vinisoare (6) *roz opac (2) *roz-albastrui, cu vinisoare (7) *roz translucid (3) *roz albastrui (8) *transparent (4) *roz translucid, cu vinisoare (10) *roz, cu vinisoare (5) *roz-maroniu, cu vinisoare (14)

Page 37: Materiale Dentare -Curs 7

3737

RĂŞINI AUTOPOLIMERIZABILE. PROPRIETĂŢI.

PROPRIETĂŢI FIZICE.Structura - este identică cu cea a acrilaţilor termopolimerizabili, putând fi, de asemenea, şi şarjaţi cu umpluturi minerale.Solubilitatea şi absorbţia apei – sunt identice cu cele ale acrilaţilor termopolimerizabili. De aceea, este necesară o uscare prealabilă a zonelor cu care pasta de acrilat vine în contact.În urma utilizării produselor care conţin tributilboran este necesar un anumit grad de umiditate, care determină activarea acestuia şi grefarea, în urma formării unui radical liber, de lanţurile polipeptidice ale aminoacizilor de la nivelul tramei organice dentinare (în special alanina). Această polimerizare centripetă asigură, în afară de un anumit grad de adeziune, şi o barieră protectoare la nivelul interfeţei dentină/acrilat care rămâne în urma polimerizării.Variaţiile volumetrice din timpul polimerizării sunt asemănătoare cu cele înregistrate la răşinile termopolimerizabile:Contracţie de polimerizare concomitent cu dilatarea termică datorată exotermicităţii reacţiei de polimerizare şi apoi contracţie termică datorată răcirii.Contracţia de polimerizare (diminuată de tributilboran) creşte cu mărimea excesului de monomer.

Page 38: Materiale Dentare -Curs 7

3838

PROPRIETĂŢI TERMICE – sunt identice cu cele ale răşinilor termopolimerizabile. Diferenţa importantă dintre coeficientul de dilatare termică a dintelui şi cel al răşinii explică penetrarea fluidului oral-percolarea - între obturaţiile efectuate din răşini acrilice şi cavitate. De aceea, acest tip de material de obturaţie a fost înlocuit cu răşinile diacrilice compozite.PROPRIETĂŢI MECANICE:•Duritatea Knoop este de 16, uşor inferioară celei măsurate la răşinile termopolimerizabile.•Rezistenţa la solicitările transversale este inferioară răşinilor termopolimerizabile conform datelor ADA.•Rezistenţa la abrazie este redusă (ca şi la acrilaţii termopolimerizabili)•Aderenţa este zero, de aceea sunt necesare retenţii mecanice pe diferitele substraturi heterogene.PROPRIETĂŢI OPTICE – sunt analoge cu cele ale răşinilor termopolimerizabile, însă stabilitatea cromatică este mai slabă, dacă are loc o oxidare a activatorului (dimetil-paratoluidină). Se poate preveni această oxidare prin adăugarea unui agent stabilizator sau prin utilizarea acidului paratoluen-sulfinic.

Page 39: Materiale Dentare -Curs 7

3939

PROPRIETĂŢI CHIMICECoroziunea- este similară cu cea a răşinilor termopolimerizabile.Polimerizarea poate fi inhibată de particule grase şi de fenoli, de unde necesitatea degresării cu alcool a câmpului de lucru şi contraindicaţia utilizării unei baze de eugenat dub o obturaţie din răşină acrilicăProprietăţile biologice – sunt analoge celor ale răşinilor termopolimerizabile. De notat faptul că monomerul este foarte toxic pentru mucoasa cavităţii orale, manipularea în cavitatea orală impunând de cele mai multe ori utilizarea digăi.

Page 40: Materiale Dentare -Curs 7

4040

FORME DE PREZENTAREAsemănător cu răşinile termopolimerizabile, se prezintă sub

formă de pulbere şi lichid. Pulberea - are aceeaşi compoziţie ca şi la răşinile

termopolimerizabile. Tributilboranul, în proporţie de 5%, înlocuieşte peroxidul de benzoil. De asemenea, unele produse conţin până la 50% încărcături minerale, silanizate, care le conferă o structură compozită.

Lichidul - este analog cu cel utilizat la răşinile termopolimerizabile, însă conţine, în plus, un activator dimetilparatoluidina sau acidul paratoluen-sulfinic. Concentraţia agentului de reticulare variază între 0-9%. O concentraţie mare de agent de reticulare este asociată cu o vâscozitate scăzută a pastei de acrilat.

Page 41: Materiale Dentare -Curs 7

4141

POLIMERIZAREASub acţiunea activatorului din lichid se declanşează reacţia de polimerizare a pastei, rezultată prin omogenizarea pulberii cu lichidul.Polimerizarea are loc asemănător cu cea înregistrată la răşinile termopolimerizabile, însă radicalii liberi iau naştere pornind de la tributilboran sub acţiunea chimică a dimetilparatoluidinei. Aşa se explică dependenţa vitezei de polimerizare de raportul activator/iniţiator.Gradul de polimerizare a pastei este mai scăzut faţă de cel atins la răşinile termopolimerizabile.Reacţia de polimerizare este exotermă, cantitatea de căldură degajată fiind cu atât mai mare cu cât particulele din pulbere sunt mai mici; temperatura atinsă poate fi chiar de 100°C.Timpul de priză reprezintă intervalul scurs de la începutul omogenizării pastei, până în momentul în care se atinge temperatura maximă. Acesta poate fi influenţat de:

1. temperatură – timpul de priză creşte cu scăderea temperaturii mediului în care are loc polimerizarea pastei;

2. mărimea particulelor pulberii – timpul de priză creşte cu mărimea particulelor;3. volumul pastei care se polimerizează - nu are o influenţă notabilă asupra

timpului de priză.

Page 42: Materiale Dentare -Curs 7

4242

RĂŞINI AUTOPOLIMERIZABILE DE „TIP FLUID”Compoziţia chimică a acrilatelor fluide este similară cu cea a poli(metacrilatelor de metil) autopolimerizabile. Principala diferenţă constă în mărimea particulelor sau a perlelor.Acrilatele fluide au particule mult mai mici care, omogenizate cu monomerul, formează în stadiul III o pastă foarte fluidă. Pasta se introduce rapid într-un tipar de gips sau hidrocoloid pe bază de agar. Polimerizarea se face sub o presiune de 0,14 MPa. S-a mai experimentat turnarea prin centrifugare. După dezambalare, prelucrarea şi lustruirea se realizează conform tehnicilor convenţionale.

Page 43: Materiale Dentare -Curs 7

4343

RĂŞINI ACRILICE „HIGH-IMPACT”Aceste răşini acrilice se obţin prin termopolimerizare. Creşterea rezistenţei

la impact se obţine prin înglobarea unei faze de cauciuc în perle, în timpul polimerizării acestora în suspensie. Se utilizează cauciucuri solubile în monomerul de metacrilat de metil: copolimeri ai butadienei cu stiren şi/sau metacrilat de metil.Cauciucul rămâne solubil în sferele de monomer din suspensie până când concentraţia polimerului în globulă devine prea mare. În acest moment cauciucul tinde să precipite. Fenomenul de precipitare este complicat şi de faptul că unele lanţuri de PMMA în formare s-au grefat pe cauciucul de butadienă. Acest fapt determină ceea ce se numeşte „inversie de fază”, rezultând o dispersare în interiorul perlelor solide de PMMA a numeroase şi mici insule de cauciuc. Acestea conţin la rândul lor mici incluziuni, copolimer de cauciuc grefat cu PMMA.În medicina dentară se utilizează perle cu distribuţie uniformă de incluziuni de cauciuc cât şi perle în care numai nucleul este constituit din cauciuc, iar învelişul extern este format din PMMA (asigurând o formare clasică a pastei de acrilat).Perlele care nu au înveliş din PMMA gelifică, de obicei, foarte rapid, putând apare incluziuni de aer.Monomerul utilizat pentru obţinerea de perle „high-impact” diferă de cel obişnuit prin faptul că nu conţine sau conţine foarte puţin agent de reticulare.Pe lângă o rezistenţă mare la impact, acrilaţii cu incluziuni de cauciuc sunt rezistenţi şi la fracturare sau fisurare.

Page 44: Materiale Dentare -Curs 7

4444

RĂŞINI ACRILICE INJECTABILE Răşinile injectabile prezintă avantajul unui material cu grad

înalt de densitate. Dezavantajele constau într-o investiţie iniţială mare (instalaţia de injectare), rezistenţă mică la fracturare, dificultăţi legate de adeziunea la dinţii artificiali. În afară de răşinile acrilice, pe piaţă mai există produse pe bază de nylon şi policarbonate, care se pot injecta. Răşinile injectabile reprezintă o alternativă reală la protezele scheletate pentru pacienţii sensibilizaţi (alergici) la metacrilaţi convenţionali, la nichel sau la cobalt.

Acrilatul injectabil se prezintă sub formă de granule cu greutate moleculară mică (masa moleculară = 150 000).

Din punct de vedere chimic este un PMMA cu polimerizare liniară, în care procentul de monomer rezidual este minim. Agentul de reticulare (copolimerizare) este absent.Temperatura de plastifiere este joasă, iar rigiditatea acestor materiale este mai mare, în ciuda masei moleculare reduse.

Page 45: Materiale Dentare -Curs 7

4545

ACRILATE ELASTICE

Page 46: Materiale Dentare -Curs 7

4646

Acrilatele elastice sunt alcătuite dintr-o forma polimerizată, măcinată, sub forma unei pulberi foarte fine (polimerul) şi un lichid (monomerul).

este datorată unui plastifiant introdus în compoziţie (dibutil ftalatul sau diocril sulfatul).

Acrilatul elastic (produs de diferite firme sub denumiri diferite) se uneşte cu acrilatul rigid al şeilor direct, datorită compoziţiei chimice asemănătoare, sau prin intermediul unei adeziv.

Acrilatul elastic (produs de diferite firme sub denumiri diferite) se uneşte cu acrilatul rigid al şeilor direct, datorită compoziţiei chimice asemănătoare, sau prin intermediul unei adeziv.

ALCALCĂTUIRE:ĂTUIRE:ALCALCĂTUIRE:ĂTUIRE:

CONSISTENŢA CONSISTENŢA ELASTICĂELASTICĂ

CONSISTENŢA CONSISTENŢA ELASTICĂELASTICĂ

Page 47: Materiale Dentare -Curs 7

4747

este un polimer monomer free indicat la pacientii care prezinta reactii alergice.

FLEXITEFLEXITE

Teste de laborator recente au aratat ca nici o toxina sau alta substanta daunatoare organismului nu este eliberata in timp din acest material.

se comercializeaza sub diferite forme avand indicatii variate:

FLEXITE MPFLEXITE MP – pentru proteze totale, FLEXITE SUPREME CAST TERMOPLASTICFLEXITE SUPREME CAST TERMOPLASTIC – pentru proteze partiale cu crosete de culoarea tesuturilor, cu un aspect estetic superior, FLEXITE PLUSFLEXITE PLUS – pentru proteza partiala din nailon, FLEXITE PRO-GUARDFLEXITE PRO-GUARD pentru confectionarea gutierelor, etc.F

OR

ME

DE

F

OR

ME

DE

C

OM

ER

CIA

LIZ

AR

EC

OM

ER

CIA

LIZ

AR

E

Page 48: Materiale Dentare -Curs 7

4848

reprezinta un sistem de răşini acetat îmbunătăţit ce aduce multiple beneficii restaurărilor fără schelet metalic, fără defecte asociate acrilatelor sau nylon-elor. THERMOFLEX

-prezintă o flexibilitate superioară- asigura o functionalitate superioară a protezelor-stabilitate în timp-o gamă cromatică largă -o estetică deosebită (16 culori pentru dinţii artificiali şi 3 culori pentru gingia artificială).

Este un monomer free, hipoalergenic, biocompatibil, hidrofob – nu absoarbe saliva sau apa, are greutate mica – deci asigura confort sporit pacientului, conductibilitate termica scazuta. Este rezistent la abrazie, rezistent la forte care ar fractura acrilatele, durabil, stabil, rezistent la agresiunea placii bacteriene si usor de ajustat – rebazat, captusit. Acest material poate fi utilizat la confectionarea crosetelor, a intregii proteze partiale, si chiar la aparatele ortodontice. Procedeul de turnare a materialului in tipar utilizeaza caldura si presiunea, asigurand o densitate optima materialului si o aplicare fidela. Fiind un material termoplastic, odata ce a fost injectat, pozitia si forma sa nu se schimba.

Page 49: Materiale Dentare -Curs 7

4949

este o răşină flexibilă care permite realizarea de proteze parţiale fără croşete metalice vizibile.

Acest sistem este mai rezistent in timp, durabil, are o stabilitate cromatica superioara materialelor termoplastice si este mai putin susceptibil la fracturi.

LUCITONE FRS

Page 50: Materiale Dentare -Curs 7

5050

apartine familiei de nylon-uri, ceea ce inseamna ca este mai rezistent si mai flexibil decat acrilatele utilizate.

Protezele din Valplast sunt durabile si se adapteaza confortabil in jurul dintilor naturali restanti in arcada.

Datorita proprietatilor sale poate fi realizat foarte subtire si flexibil, in crosete de culoarea tesuturilor naturale, facandu-l neobservat. Poate fi utilizat si in protezari cand exista afectarea ATM, la confectionarea de gutiere, etc. Are o rezistenta mecanica deosebita si poate fi utilizat atat la confectionarea seilor si conectorilor, cat si la confectionarea EMSS. Poate fi utilizat, de asemenea si la confectionarea protezelor Kemmeny (solutii provizorii de tratament pentru edentatii partiale reduse)

VALPLAST

Page 51: Materiale Dentare -Curs 7

5151

La pacientii care prezinta protuberante osoase sau tuberozitati largi care normal ar trebui reduse chirurgical pentru a permite insertia unei proteze partial amovibile;La pacientii care prezinta alergii la monomerul acrilic;Pentru captusiri cosmetice cu scopul de a masca recesiunea gingivala, in mai multe situatii, incluzand implantele;Rezolva mai multe probleme dificile de tratament care implica dinti parodontotici, sensibilitate dentara, cancere orale sau alte situatii in care dintii sunt compromisi sau confortul este problematic;Ideal in tratamentul pacientilor cu torus foarte mare sau despicaturi palatineIN

DIC

IILE

VA

LP

LA

ST

:IN

DIC

IILE

VA

LP

LA

ST

:

Page 52: Materiale Dentare -Curs 7

5252

Retentia – proteza este flexibila in zonele retentiveConfortul – este subtire, usoara si flexibilaEstetica – proteza poate fi realizata in tonuri de culori care permit obtinerea unor nuante cat mai naturaleDuritatea – nu este casanta, mult mai durabila decat protezele acrilice si nu apar pete sau mirosuri neplacute dupa purtarea sa;Usurinta de utilizare: nu necesita preparari ale dintilor, astfel incat aceasta solutie terapeutica este conservativa si nedureroasa. In plus, flexibilitatea rasinii confera un efect de scadere a stress-ului ocluzal fara a se utiliza alte mijloace de mentinere complicate, greu de realizat. Tesuturile gingivale sunt usor stimulate in timpul masticatiei, iar fortele care actioneaza asupra dintilor restanti sunt reduse substantial;Duritatea materialului si rezistenta sa la actiunea substantelor chimice asigura o durata crescuta acestei proteze. Prin distributia fortelor in mod echilibrat, natural la nivelul tesaturilor din cavitatea orala, dintii restanti si tesuturile parodontale adiacente isi pastreaza sanatatea un timp mult mai indelungat, spre deosebire de pacientii cu proteze acrilice conventionale;Nu mai sunt necesare crosetele din sarmaPoate fi usor rebazataA

VA

NT

AJE

LE

P

RO

TE

ZE

LO

R R

EA

LIZ

AT

E

DIN

AC

ES

T M

AT

ER

IAL

:A

VA

NT

AJE

LE

P

RO

TE

ZE

LO

R R

EA

LIZ

AT

E

DIN

AC

ES

T M

AT

ER

IAL

:

Page 53: Materiale Dentare -Curs 7

5353

1. Amprentarea preliminara si turnarea modelului preliminar2. Realizarea portamprentei individuale3. Amprenta functionala si turnarea modelului functional4. Realizarea machetelor de ocluzie5. Inregistratea relatiei centrice6. Montarea modelelor in articulator7. Realizarea machetei in ceara cu dinti8. Injectarea Valplast-ului in tipar, polimerizarea, dezamblarea9. Prelucrarea mecanica a protezei.

Etapele realizarii protezei:

Page 54: Materiale Dentare -Curs 7

5454

Introducerea substantei in tipar se face cu ajutorul sistemului de injectie Acry-Jector. Acesta permite injectarea oricarui tip de acrilat termopolimerizabil in tipar, atat in chiuvete speciale cu injectie pentru Valplast.

Avantajele utilizarii acestui sistem sunt:1. Prin procesul de injectare in chiuveta inchisa se asigura

o replica exacta a machetei din ceara a protezei partiale;

2. Proteza va fi deosebit de densa, asigurand o mare stabilitate dimensionala.

Page 55: Materiale Dentare -Curs 7

5555

Page 56: Materiale Dentare -Curs 7

5656

Page 57: Materiale Dentare -Curs 7

5757

MATERIALE PENTRU DINŢII ARTIFICIALI

Page 58: Materiale Dentare -Curs 7

5858

Dinţii artificiali pot fi confecţionaţi din răşini acrilice sau din porţelan, fixarea acestora la şaua protezei realizându-se prin legături chimice sau prin retenţii mecanice.

Page 59: Materiale Dentare -Curs 7

5959

Dinţii artificiali din acrilat pot fi : 1.fabricaţi2.obţinuţi manufactural

Page 60: Materiale Dentare -Curs 7

6060

Dinţii fabricaţiDinţii fabricaţi sunt realizaţi industrial de către fabrici specializate şi livraţi sub formă de garnituri aşezate pe plăcuţe. Pentru fiecare arcadă, garnitura cuprinde: 6 dinţi frontali şi 8 dinţi laterali.În cazul protezelor totale bimaxilare se indică garnituri complete de 28 de dinţi, deoarece acestea permit realizarea corectă a:- poziţiei de intercuspidare maximă între cele 2 arcade;- armoniei de formă şi de culoare.

Dinţii obţinuţi manufacturalDinţii obţinuţi manufactural sunt realizaţi de către tehnician, în laboratorul de tehnică dentară. Aceştia au calităţi inferioare faţă de dinţii fabricaţi întrucât niciodată în laboratorul de tehnică dentară nu pot exista condiţii tehnice pentru realizarea dinţilor acrilici, egale cu cele existente în fabricile producătoare.

Page 61: Materiale Dentare -Curs 7

6161

Dinţii din acrilat se caracterizează prin:1. tehnică de realizare simplă;2. fixare la şaua protezei prin legături chimice,

unirea fiind solidă; 3.densitate scăzută şi, de aceea, se pot abraza

uşor;4.modificare a culorii în timp datorită

fenomenului de “îmbătrânire a acrilatului”(fenomen întîlnit mai ales la dinţii acrilici obţinuţi manufactural).

Page 62: Materiale Dentare -Curs 7

6262

Garnitura dinti acrilat Royaldent Garnitura dinti acrilat Spofa

Garnitura dinti acrilat Major Superlux

Garnitura dinti acrilat Optima

Dinti de acrilat in trei starturi, rezistenta ridicata, rezistenta la abraziune, rezistenta fata de dizolvanti, stabilitate a culorii. Nuante VITA, marimi diferite, 28 dinti/cutie. Set

Nuante Vita VITA™: A1, A2, A3, A3.5, A4, B1, B2, B3, B4, C1, C2, C3, C4, D2, D3, D4.

Page 63: Materiale Dentare -Curs 7

6363

Dinţii artificiali din porţelan se obţin industrial, prin arderea ceramicii la temperaturi înalte (~ 1000˚C), în cuptoare speciale.Aceştia sunt livraţi în garnituri de 6 dinţi frontali şi 8 dinţi laterali pentru fiecare arcadă sau în garnituri de 28 dinţi (frontali şi laterali) pentru edentaţia totală bimaxilară.

Page 64: Materiale Dentare -Curs 7

6464

Dinţii din porţelanDinţii din porţelan se caracterizează prin:1. transluciditate asemănătoare cu cea a dinţilor

naturali;2. culoare foarte naturală;3. stabilitate cromatică în timp;4.sisteme de retenţie mecanică, sub formă de

crampoane (pentru dinţii frontali) sau cavităţi (pentru dinţii laterali), cu care se fixează la şaua aparatului gnatoprotetic;

5.duritate crescută, fiind mai duri decât smalţul;6.greutate specifică relativ mare ;7. rezistenţă scăzută la şoc (sunt casanţi şi se

fracturează relativ uşor);8.preţ de cost ridicat.

Page 65: Materiale Dentare -Curs 7

6565

Dinţii ORTHOSITDinţii ORTHOSIT au în componenţa lor un material compozit-Isosit-un polimer cu greutate moleculară mare de uretan dimetacrilat, conţinând 27% din greutate acid silicic.

Dinţii ORTHOSIT (Ivoclar) şi dinţii BIOSTABIL (De Trey).

Dinţii ISOSITDinţii ISOSIT au o parte centrală din răşină acrilică normală care permite legătura cu baza aparatului gnatoprotetic şi o cochilie din compozit.

Dinţii BIOSTABILDinţii BIOSTABIL au în componenţă I.P.N. (Interpenetrating Polymer Networks). Materialul este un acrilat modificat. La acrilatul obişnuit, legătura dintre lanţurile macromoleculare (numită efect de cross-linking) se realizează numai la nivelul lanţurilor principale, în timp ce la I.P.N. legăturile se fac şi pe lanşurile secundare, ceea ce conferă materialului o structură tridimensională foarte rigidă.

Page 66: Materiale Dentare -Curs 7

6666

Mariani şi Sarrochi (1986) sunt de părere că aceste materiale prezintă numeroase avantajeavantaje:

1.mare stabilitate a D.V.O.;2.mare stabilitate a rapoartelor dento-dentare

iniţiale;3.eficacitate masticatorie mare;4. igienă perfectă;5.absenţa zgomotului în masticaţie şi deglutiţie;6. scad traumatismul la nivelul mucoasei în

comparaţie cu dinţii din porţelan;7. compatibilitate perfectă cu antagoniştii chiar dacă

aceştia sunt din porţelan;8. relustruire perfectă după şlefuirea de echilibrare;9. legătură perfectă cu baza protezei.

Page 67: Materiale Dentare -Curs 7

6767

DezavantajeleDezavantajele - privesc mai ales dinţii Isosit:1. când sunt necesare şlefuiri importante, se

îndepărtează întreaga cochilie din Isosit şi se ajunge la miezul dintelui care, fiind din acrilat, nu mai are aceleaşi proprietăţi;

2.au un preţ de cost mai mare comparativ cu dinţii din acrilat.