matematica si morala

Download Matematica si morala

Post on 05-Jul-2018

218 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    1/48

      1

     Matematică şi morală 

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    2/48

      2

     

    © toate drepturile sunt rezervate autorului

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

    BOTH, NICOLAE  Matematic

    ă   ş i moral

    ă  / Nicolae Both ; ed.: Silviu Hodiş –

     Târgu-Lăpuş : Galaxia Gutenberg, 2016 ISBN 978-973-141-643-4

    I. Both, Nicolae (autor)

     www.galaxiagutenberg.ro 

    Editura Galaxia Gutenberg

    435600 Târgu-Lăpuş, str. Florilor nr. 11  Tel/fax: 0264-243616; mobil: 0723-377599 e-mail: contact@galaxiagutenberg.ro

    PRINTED IN ROMANIA  

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    3/48

      3

    NICOLAE BOTH

    Matematică 

    şi morală 

    Galaxia Gutenberg 2016

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    4/48

      4

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    5/48

      5

     

    Cuprins

    Introducere .......................................................... 7

    1. Numărul fiarei ................................................. 8 2. Cel mai păcătos ............................................. 11 3. Axiomatica ..................................................... 13 4. Cunoaşterea ................................................... 15 5. Simplificarea .................................................. 18

    6. Evaluare ......................................................... 20 7. Metrica spirituală .......................................... 22 8. Data Paştelui creştin ..................................... 24 9. Formulări providenţiale ............................... 26 10. Voia lui Dumnezeu .................................... 28

    11. Limite ........................................................... 30 12. Spaţii multidimensionale............................ 32 13. Exemple ....................................................... 35

    Bibliografie ......................................................... 47

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    6/48

      6

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    7/48

      7

    Introducere

    Cred că, din paginile ce urmează, un aspect esenţial trebuie reţinut: leg ătura ce există  între elemente de matematică  (inclusiv matematicieni) şi religie, teologie, morală...

    O încercare similară  am iniţiat şi în lucrarea „Fizică  şi morală”; desigur, acolo exista mai multă libertate de acţiune.

     Aci, după  cum şi unii cititori vor constata, lucrurile sunt ceva mai forţate, pe

    alocuri, dar ideea de bază  rămâne înpicioare. Esenţiale sunt elementele de religie,

    teologie şi/sau morală. Evident, noţiunile matematice întregesc în mod fericit conţinutul, f ără a fi însă strict necesare!

    Ca atare, un sfat pentru cei „profani în ale matematicii”: Nu v ă alarmaţi!

     Autorul

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    8/48

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    9/48

      9

    S Ş  T  Ţ U V W X Y Z 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31  

     Astfel, fiecărui nume îi corespunde un cod (suma codurilor literelor componente), să  zicem, c . Aplicând o „translaţie” cu x   a alfabetului, obţinem ecuaţia:

    (*) 666 nx c   unde n   este numărul literelor corespunzătoare numelui.

    De exemplu:

    17111512422  NILATS  

    are codul 9017111512422   c  , iar

    6n  , ecuaţia corespunzătoare este666690      x    având rădăcina 96x  , căreia îi corespunde o succesiune a alfabetului de la 97 la 127!

    Evident că  nu orice ecuaţie de tipul (*)

    admite rădăcini numere întregi; astfel, din cele aproximativ 70 de nume de personalităţi celebre (negative sau pozitive) doar 8 au ecuaţii cu soluţii întregi şi anume: STALIN, LUTER, NIKOLSKI, EL ŢÎN,

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    10/48

      10

    GANDHI, LADEN, IRVING, CONSTANTIN.

    Distraţi-v ă, încercând, dar nu v ă  lăsaţi seduşi! Autorul Apocalipsei nici nu cunoştea – cred – alfabetul latin.

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    11/48

      11

    2. Cel mai păcătos

    Rug ăciunea dinaintea Sf. Împărtăşanii cuprinde un pasaj peste care trecem – ca şi peste multe altele – f ără a-l înţelege şi deci f ără  a-l accepta cu toată  conştiinţa. Ne adresăm lui Cristos, pe bază  de credinţă:

    „care ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu”. Citatul este preluat după Sf. Apostol Pavel (1Tm 1, 15).

    Referitor la acesta, Padre Pio explică:

    Ferească  Dumnezeu să  fiu eu cel maipăcătos! Dar faţă cu Dumnezeu, nu-mi pot permite să-i v ăd pe ceilalţi mai păcătoşi decât mine (precum fariseul)!

     Aci este vorba despre distincţia dintre element minimal şi cel mai mic.

    Fie ),(     o mulţime parţial ordonată,  în sensul că: (ne) x x x       ,   (an) M   y x  y x x  y  y x       ,,   (tra) z  y z x z  y  y x       ,,,   dacă  nu neapărat oricare două  elemente  y x    ,   sunt comparabile (adică   y   

    sau x  y   ) M  m   este element minimal dacă 

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    12/48

      12

    x m x m x       , , adică  nu există  alt element (strict) mai mic decât m .

    M  i   este cel mai mic element dacă  x i       , , adică  i   este mai mic decât

    orice element din M .  Analog se defineşte şi „cel mai mare”. Pentru noi „credincioşii”, cel mai mare

    este Dumnezeu. Aşa se explică  atât alungarea din Rai a lui Lucifer (care a vrut să fie asemenea cu Dumnezeu) – împreună  cu toţi acoliţii lui, precum şi alungarea protopărinţilor noştri, pe care şarpele i-a

    ademenit: „În ziua în care veţi mânca din el(pomul cunoaşterii binelui şi răului), deschide-se-vor ochii voştri şi veţi fi ca Dumnezeu.” (Gen. 3,5).

    Prin urmare, în citatul de mai sus, „cel dintâi sunt eu” este interpretat nu ca „cel mai” ci doar ca „minimal”, adică  în sensul că „nu mă interesează altul!”

    Observaţie.  Mulţimea ),(   I     a indivizilor umani )(I   , cu relaţia  y x  : „x   mai păcătos ca  y ” nu este o mulţime

    ordonată, deoarece nu îndeplineşte condiţia (an)!

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    13/48

      13

    3. Axiomatica

    Dumnezeu a sădit curiozitatea în noi, spre a ne orienta în lupta vieţii; dar stă vilirea ei, ne revine.

    Cred că cel mai grăitor fapt în stă vilirea curiozităţii îl constituie axiomatizarea. Şi

    culmea, primele sisteme axiomatice au apărut în geometrie... în urmă cu mii şi mii de ani! Treptat acestea s-au extins în diverse domenii (nu neapărat matematice).

    În principiu, un sistem axiomatic constă 

    din: - Noţiuni fundamentale - Relaţii de bază  - Axiome (propoziţii cu rol

    definitoriu) - Reguli deductive.

    Dincolo de această structură n-avem nici  voie nici nevoie să trecem.

     Toate principiile axiomatice ilustrează  necesitatea limitării curiozităţii noastre.

    Pentru orientare, Dumnezeu a sădit în

    noi curiozitatea; dar măsura curiozităţii nerevine nouă, ca parteneri ai Creatorului. Desigur, ca un sistem axiomatic să  fie

    „viabil” se impun anumite condiţii, în

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    14/48

      14

    cadrul cărora un rol esenţial îl are noţiunea de model.

    Mai nou se încearcă  tratarea unor probleme de teologie utilizând aparatul matematic (de ex. teoria jocurilor).

    Prezentăm mai jos o încercare de abordare axiomatică  a actelor libere şi a

    puterilor lui Dumnezeu.Ca relaţii fundamentale:    

    t  X   : „ X  acţionează liber în timpul t, 

    având consecinţă  ”    

    t  X   : „ X   are puterea să  acţioneze

    liber în timpul t , având consecinţă  ” t  L  : „E necesar la timpul t  să fie  ” iar ca axiome, un număr de

    )(12 121

      AS AS   . Sistemul rezumat mai sus este preluat

    din „The Logic of Free Acts and thePowers of God”, de Peter Forrest, apărut  în „Notre Dame Journal of Formal Logic”,  vol. 27, nr. 1 din Ianuarie 1986.

  • 8/15/2019 Matematica si morala

    15/48

      15

    4. Cunoaşterea

    Să  ne închipuim în spaţiul tri-dimensional un corp (de exemplu, un con sau un cilindru).

    O fiinţă  bi-dimensională  nu poate

    percepe „senzorial” decât planul desecţiune (să zicem, xO   ). Dacă printr-o „revelaţie” specială această 

    fiinţă  intuieşte o anumită  pondere care creşte proporţional cu apropierea de centrul sec

    ţ iunii, ea realizeaz

    ă   c

    ă   acel corp

    tri-dimensional este un con. Dacă, dimpotriv ă, constată  că  acea pondere este constantă, ea realizează că acel corp este un cilindru. Această  cunoaştere