mat dentare sub

8/20/2019 Mat Dentare Sub

http://slidepdf.com/reader/full/mat-dentare-sub 1/6

1.Stomatologie proflactica-ansamblul de masuri medico-sanitare care se iau pentru

prevenirea aparitiei si raspindirii unei boli. Obiective: primara-are ca obiectiv

prevenirea aparitie bolii la un organism care nu a ost aectat inca de acea boala.

Secundara:prevenirea recurentei bolii la un organism aectat anterior de acea boala.

Masuri proflactice: 1.masuri de igiena personala si alimentara;2.vaccinareapopulatiei in zonele cu risc pandemic;3.izolarea cazurilor aectate pentru a preveni

imbolnavirea populatiei sanatoase;.sterilizarea aparaturii si instrumentului medical

impotriva aparitiei inectiilor nosocomiale!imbolnaviri ale pacientului in timpul unui

tratament medical".

2.#luorul este cel mai electronegativ dintre toate elementele. $ste un element

oarte reactiv ionul de %uor se gaseste in natura doar in combinatii c&imice.

#luorurile sunt singurele substante descoperite care a'uta la prevenirea si c&iar

oprirea in aze timpurii a cariilor dentare crescind rezistenta smaltului prin scaderea

solubilitatii acestui in acid. #luorurile permit remineralizarea dintilor deteriorati de

acizi la nivel redus si astel previn ormarea unor carii. (ompusii de %uor

sunt:%uorura de sodiu) %ourura de staniu) amino%uorurile) %uoroosatul

acidulat)mono%uorul osat de sodiu) &e*a%uoro+irconat de staniu) %uorosilanii.

,reparate cu %uoruri:agentii de %uorurare sunt aplicati local sau administrati

sistemic sub orma dieritelor preparate si prin diverse te&nici. elurile %uorurate

sunt compusi pe baza de celuloza cu adaosuri de agenti de %uorurare si nu contin

adezivi. O noua orma de prezentare a gelurilor %uorurate este aceea de alginate cu

priza rapida) care au un continut mare de ioni de %uor. (u toate ca timpul de priza

este prelungit!1-2/ min" nu e*ista riscul ingerarii compusilor de %uor. elurile

%uorurate ormeaza pe supraata dintelui o pelicula de %uorura de calciu) care

participa la sc&imburi ionice de apatita) pe o perioada de timp. 0lte preparate cu

%uoruri:pastele proflactice)pastele de dinti) lacurile %uorurate) apele de gura.

3.entiricele-sunt substante aplicate pe supraetele dentare accesibile cu a'utorul

periei dentare. Se prezinta sub orma de gel) pasta) sau pulbere. n limba'ul uzual)

dentiricele sub orma de pasta sunt cunoscute sub denumirea de paste de dinti.

Scopul utilizarii lor este in primul rind fzionomic) supraetele dentare find curatate

si bsleuite) respiratia impospratata. n al doilea rind) fzionomico-terapeutic) intrucit

anumite substante augmenteaza efcacitatea peria'ului) precum si terapeutic) find

ve&iculul ingredientilor biologici activi in cavitatea bucala. ngrediente de

baza:1.substantele abrazive a caror alegere este oarte importanta. 0legereaabrazivului cu duritate crescuta poate leza smaltul)iar unul cu duritate scazuta nu

indeparteaza efcient depozitele de pe supraetele acestuia. Substabtele ce pot f

olosite ca abrazivi:precipitatul cu carbonat de calciu)precipitatul de apatita)osatii

de calciu.2.agenti tensioactivi.e*:detergenti;3.umectanti.e*:glicerina;.lianti de

obicei se oloseste coloidul)care previne separarea azei solide de cea

lic&ida;.aromatizanti.e*:menta;.%uoruri. ngrediente terapeutice:acestea sunt

biologic active)avind eect benefc atit asupra tesuturilor dure dentare)cit si asupra

celor moi. 1.agenti pe baza de %uor. (ercetarile au demonstrat ca dentiricele cu

%uor scad indicele de carie. 2.0gentii in&ibatori de placa. 0u ost si sunt in curs de

desasurare cercetari pentru elaborarea unor dentirice cu agenti care sa reducaormarea placii bacteriene si apariti gingivitei. Ma'oritatea sunt pe baza de



lactopero*idaza. 3.0genti desensibilizanti. .agenti de indepartare a tartrului.pe

baza de piroosat;pe baza de zinc.

6.Sc&ema.

7.,roprietati in cursul stocarii: timpul de stocare. ,roprietati in cursul prepararii:

metode de amestec)timpul de mi*are)viscozitate. ,roprietati in cursul de

priza:timpul de lucru)timpul de prize)modifcarea temperaturii) modifcarile

dimensionale in cursul prizei.

8.4imp de stocare-reprezinta intervalul de timp de pastrare a unui material dentar

pina la aruncarea lui. 4imp de lucru-reprezinta intervalul de timp in care materialul

poate f manipulate pina la inceperea reactiei de prize si a cresterii viscozitatii.

4impul incepe dupa etapa de mi*are si permite manipulatorului sa aplice materialul

sis a-l manipuleze. 4impul de priza- reprezinta intervalul de timp necesar

materialului pentru a atinge un anumit grad de elasticitate. 5eactia de prize ce

implica mi*area a 2 componente incepe in momentul inc&eerii etapei de mi*are si

omogenizare. 4impul de prize cuprinde si timpul de lucru.

9.5eologia-stiinta care se ocupa cu studierea enomenelor de curgere si de

deormare a materiei. mportanta prop.reologice: 1.o serie de material se reprezinta

sub orma de pasta)care prin amestecare se solidifca;2.amestecurile %uide trebuie

sa permita adaptarea si modelarea;3.pe parcursul prizei materialelor are loc initial o

crestere a viscozitatii urmata de o crestere a mod.de elasticitate odata cu

solidifcarea;.permite defnirea timpului de lucru adica a timpului in care

mater.poate f manipulate ara modifcarea viscozitatii si a timpului de priza.

10.#lua'ul-implica o crestere gradual a deormarii in timp sub actiunea unei orte

e*terne aplicate inconstant. mplica o deormare mica produsa de tensiuni relative

mari aplicata pe o periodata indelungata de timp.

11.,roprietati termice ale mater.dentare- conductivitatea termica;diuzibilitatea

termica;dilatarea termica.

12.(unoastere conductivitatii termice pentru practica stomatologica are o

importanta semnifcativa)deoarece este esential ca materialele dentare utilizate in

restaurarea tesuturilor dentare sa oere pulpei dentare o protectie termica

asemanatoare cu cea oerita de tesuturile dure dentare si de asemenea sa nu

dega'eze o temperatura prea mare in cursul reactiei de priza. (unoastereaconductivilitatii termice cit si a diuzibilitatii termice ale materialelor ne a'uta sa

intelegem de ce este mecesara aplicarea straturilor de ciment ca material de baza

sub restaurarile metalice. in compararea valorilor conductibilitatii termice)

observam ca dentina nu va asigura protectia termica a organului pulpar sub

restauratile metalice masive) find necesara prezenta unui alt material izolator

suplimentar)cimentul osat de zinc. Materialele compozite sau ceramica prezinta

valori reduse atit pentru conductivitatea )cit si 6entru duuzzibilitatea termica)deci

pot asigura protectia termica a pulpei dentare. Materialele de onturatie sau

coroanele de invelis metalice sau mi*te nu trebuie sa trasmita pulpei dentare

dierentele de temperatura din cavitatea orala)deci in special in vecinatatea pulpei

dentare utilizam materiale cu diuzibilitate termica scazuta. 7azele protezelor totale

trebuie sa transmita caldura substratului mucos pentru ca pacinetul sa ramina cu



senzatia de cald sau rece) deci aceste materiale trebuie sa fe caracterizate de o

diuzibilitate termica ridicata.

13.Modifcarile dimensionale termice ale materialelor de obturatie trebuie sa fe

concordate cu cele ale smaltului si8sau dentinei)acest lucru realizaindu-se daca

materialele au coefcienti de dilatare termica apropiati ca valoare de cei ai

tesuturilor dure dentare. (omparind insa coefcientii de dilatare termica aitesuturilor dure dentare cu cei ai materialelor de restaurare

directa!amalgam)rasini)compozite") constatam ca atunci cind un dinte obturat cu un

astel de material este racit prin ingestia unui lic&id rece)materialul de restaurare se

contracta substantial mai mult decit dintele) rezultind un spatiu mic la 'onctiunea

dinte-obturatie. #luidele orale vor penetra in acest spatiu)denumit solutie de

continuitate) cind temperatura revine la normal)%uidele sunt ortate sa iasa din

acest spatiu. 0cest enomen este cunoscut sub denumirea de percolare sau

microinfltratie maginala si apare la multe materiale de obturatie)find dependent de

dierenta dintre coefcintii de dilatare termica si de gradul de adeziune dintre

material si dinte. ,ercolarea are ca eecte secundare posibile in timp) aparitiacariilor secundare si iritatii ale pulpei dentare. 0malgamul dentar se comporta

atipic) percolarea avind in timp valori mai reduse) probabil ca rezultat al umplerii

spatiului cu produsi de coroziune ai amalgamului.

14.,ercepria pe care o avem asupra obictelor din 'urul nostru este rezulatul re%e*iei

luminii care care pe un obiect spre oc&iul observatorului. educem ca fecare din

aceste 3 componente-sursa de luminca) obicet si observator-vor in%uenta ceea ce

vedem. 0nalizaind acesti 3 actori care stau la baza procesului vederii) putem sa ne

dam seama de subiectivitatea interpretarii. ierentele in apreciere apar si datorita

e*perientelor vizuale anterioare) dierite pentru fecare persoana. 9iluminatul si

observatorul:e*ista actori care in%uenteaza culoarea unui obicet cum sunt sursa

de lumina si obicetele din 'ur. umina alba este o combinatie a toturor culorilor din

spectrul vizibil. ar spectrul lungimilor de unda si preponderenta anumitor zone

diera in unctie de sursa de iluminare. Sub iluminanti dieriti)culoarea unui obiect

poate sa fe dierita-enomen de metamerism. (uloarea supraetelor din 'urul

obiectului observat va contribui la culoarea luminii incidente pe care o va precepe

oc&iul privitorului.-Obiectul.modul in care obiectele re%ecta lumina poate f

in%uentat de 3 prop ale acestora:culoarea)translucenta si te*tura.(uloarea depinde

de modul in care obiectul interactioneaza cu iluminatul. 0steel e*ista obiecte albe)

trasparente)opace)translucide)%uorescente.

15. uanta-este culoare dominanta)care este data de lungimea de unda a radiatiei

monocromatice!rosu)oran')galben)verde)albastru)indigo)violet". Saturatie- este

masura intensitatii culorii)sau astel spus)puritatea culorii si este data de raportul

cantitativ dintre culoarea spectrala si cea alba. uminozitatea-este caracteristica

obiectului de a aparea mai luminos sau mai intunecat. um.variaza de la negru la

alb pentru obiectele care diuzeaza sau re%ecta lumina sau de la negru la

transparent pentru obiectele care transmit lumina. uanta si saturatia sunt

proprietati intrinseci ale obiectului)in timp ce luminozitatea depinde de iluminat.

,entru practica stomatologica au o importanta mare) deoarece ne permite sa

comunicam inormatiile cu privire la culoarea unui obiect) ele descriu caracteristicileculorii.



16.1.Obiectele albe-re%ecta intreg spectrul de culori incident. 2.Obiectele

transparente-transmit!reracta" cea mai mare parte a ascicolului incident)aproape

nu absorb deloc lumina)avind o minima componenta de re%e*ie. 3.Obiectele opace-

absorb cea mai mare parte a ascicolului incident)re%ecta o parte din el si nu

transmit deloc lumina. Obictele opace au culoarea radiatiei monocromatice pe care

o re%ecta. .Obictele translucide-transmit o parte din ascicolul incident)absorb o

parte din el si re%ecta restul ascicolului.. Obicetele %uorescente-au capacitatea dea emite lumina la o alta lungime de unda decit cea incidenta. $misia inceteaza

imediat ce este indepartat iluminatorul.

17. (onditii pentru alegerea culorii dentare: 1.alegerea trebuie verifcata de o a

doua persoana;2.este necesara testarea periodica a acuitatii vizuale si in mod

special a acuitatii culorilor;3.mediul incon'urator!peretii)pardoseli" sa fe neutre din

punct de vedere cromatic;4.in ceea ce priveste pacientul este bine sa se

indeparteze ru'ul)ardul;imbracamintea viu colorata se prote'eaza cu un mediu

cromatic neutru;5.determinarea trebuie acuta astel incit privirea observatorului sa

cada perpendicular pe dintii pacientului;6.alegerea trebuie acuta la inceputulsedintei de tratament)inainte ca oc&ii medicului sa fe obositi;7.compararea c&eii de

culori cu dintele nu trebuie sa dureze mai mult de sec)intre determinari se

priveste un obiect albastru sau verde;8.nu se recomanda ingustarea antei

palpebrale deoarece scade cantitatea de luminca ce va a'unge la celulele cu conuri

si mai ales la celulele cu bastonase de la perierie)care disting

luminozitatea;9.culoarea se compara in conditii dierite:cu dintele uscat8umed;cu

buza reractata8coborita;in lumina incandescenta8naturala8%uorescenta;10.ideal ar f

ca lumina sa fe identica in cabinet si in laborator)iar pentru aceasta e*ista la ora

actuala surse circulare care reproduc lumina naturala;11.caninul are saturatia

ma*ima pe arcada;12.in zona rontala alegem culoarea cu o saturatie mai redusa sio luminozitate mai mare;13.cu cit dintele este situat intr-o zona mai distala a

arcadei)transluciditatea materialului poate sa-l aca sa para mai gri.

18. upa <iliams biomaterialul 9orice substanta sau combinatie de substante de

origine naturala sau sintetica)care poate f olosita pe o periodata de timp ca o

cpmponenta a unui sistem care trateaza)inlocuieste un tesut )organ sau o unctie a

organismului uman. 7iomaterial dentar -toatalitatea materialelor ce vin in contact

direct cu tesuturile odonto-parodontale si contribuie la restabilirea unctionalitatilor

acestora. 7iocompatibilitate-concept comple* care ia in considerare toate

procedeele care au loc la interactiunea dintre biomaterial si un organism viu.

,oprietatea unui material de a f compatibil cu organul viu) adica de a f acceptat

defnitiv de catre organism ara a genera reactii adverse si ara a se deteriora

c&imic sau mecanic.

19.(lase de materiale utilizate ca biomateriale-materiale metalice;materiale

ceramice;polimeri;compozite.

20.(ompararea claselor de biomateriale:- 1.materiale metalice: avanta'e-

rezistenta la tractiune;rezistenta la uzura;duritate;regiditate;rezis.la sco;rezist.la

torsiune.dezavanta'e-lipsa unei compatibilitati complete cu mediul

fziologic;susceptibilitatea la coroziune sub tensiune. 2.materiale ceramice:

avanta'e-compatibile cu sistemul osos;rezistenta la coroziune;rezistenta la

uzura.dezavanta'e-lipsa unei bune rezistente la intindere la soc)la torsiune;difcil de



abricat in orme complicate;lipsa rezilientei;sensibili la fsulare. 3.plimerii:

avanta'e-rezistenta buna)elasticitate)usor de abricat in orme

complicate.dezavanta'e-slaba rezistenta la torsiune si indoire;deormabile in

timp;rata de %ua' mare. 4.compozitele: avanta'e-compatibilitate buna cu

sistemele umane;usor de modelat;bune proprietati mecanice;rezistenta la uzura.

dezavanta'e-lipsa rezilientei)difcultatea abricatiei.

22.4estele de analiza cantitativa a biocompatibilitatii m.dentare.-teste de

selectie:citoto*icitatea;&istoto*icitatea;&emoto*i*itatea;genoto*icitatea. Teste

asupra infectiei:adeziunea bacteriana;cresterea bacteriilor;rezistenta

antibiotica;in&ibitia macroagelor. Teste suplimentare:raspunsul celular;raspunsul

sanguin;raspunsul tisular;raspunsul alergic si imunitar;raspunsul la

iritatie;to*icitatea sistemica cronica subacuta si acuta;to*icitatea

reproductiva;carcinogeneza. Teste structurale:microduritate;r;iberarea

ionilor;cinetica resorbtiei.

23.,rop.mecanice.- mportanta practica a cunoasterii proprietatilor mecanice ale

materialelor dentare consta in intelegerea comportamentului acestora la solicitare.

oua categorii de proprietati sunt esentiale si anume: magnitudinea ortelor

masticatorii si reactia diverselor materiale la acestea. n genegal solubilitatea unui

solid la plicarea unei sarcini este determinata de natura si intensitatea ortelor

interatomice.

24.#orte ocluzale-una dintre cele mai importante aplicatii ale fzicii in stomatologie

este studiul prtelor aplicate asupra dintilor si restaurarilor dentare. #ortele ma*ime

au valori cuprinse intre 2//-3// . #orta masticatorie ma*ima scade din zona

molara spre zona anterioara a arcadei dentare astel incit valoriile medii ale ortelor

masticatorii la nivelul M1 si M2 este =/)in timp ce in zona premolarilor) caninilorsi incisivilor este de: 31/)22/)1=/ . Studiile arata ca pacientii cu lucrari protetice

e*ercita orte masticatorii mai reduse in zona protezata decit e*ercitau asupra

dintilor naturali. (ind un molar este inlocuit cu o proteza partial f*a) orta

masticatorie e*ercitata asupra corpului de punte este de 22/. a pacientii

protezati mobilizabil) in zona molara ota este de 111. #ortele ocluzale si

raspunsurile tesuturilor subiacente se modifca in unctie de localizarea

anatomica)virsta)disunctiile ocluzale si deplasarea lucrarilor de restaurare.

Materiale dierite se comporta dierit sub actiunea aceleeasi orte.

25.deormarea specifca-paramentru standardizat olosit pentru a putea compara

modifcarile dimensionale ale unor corpuri cu orme si dimensiuni dierite. Se

defneste cu ecuatia !-/"8/>delta8/.)unde -lungimea fnala a corpului dupa

deormare)/-lungimea initiala;delta>deormarea absoluta. eormarea specifca

poate f mult mai usor perceputa decit tensiunea) deoarece modifcarile

dimensionale ale corpurilor pot f vizualizate. 0numite materiale dentare suera

deormari specifce mari)sub tensiuni relativ mici)iar altele suera degormari

specifce mai mici) cum sunt smaltul dentar)ceramica. $longatia-deormarea

rezultata in urma actiunii ortelor care intind structura) in directia de aplicare a

ortei. $longatia este o caracteristica e*trem de importanta deoarece urnizeaza

inormatii despre prelucrabilitatea alia'ului. $longatia plastica este mai mare decit

cea elastica. (u cit este mai mare limita de curgere) cu atit mai mica este e

elongatia.



26.imita de proportionalitate-este defnita ca find cea mai mare valoare a

solicitarii pe care o poate suporta materialul ara a devia de la proportionalitatea

dintre solicitare si alungire.aplicarea unei solicitari mai mari decit limita de

poportionalitate conduce la deormari permanente ale materialului. imita de

elasticitate-solicitarea ma*ima la care poate f supus un material ara aparitia unei

deormari permanente.imita de prop.indica proportionalitatea raspunsului la o

solictare)iar l.de elasticitate se reera la comportamentul elastic al materialului.Modul de elasticitate-gradul de elasticitate al unui material este apreciat prin

modulul de elasticitate sau modulul lui ?oung) notat cu $. $l reprezinta rigiditatea

unui material la limitele domeniului de elasticitate. eterminarea se poate ace din

curba solicitare-deormare prin calcularea raportului dintre solicitare si deormare

sau a pantei regiunii lineare a grafcului.

27.imita de curgere-a unui material este caracteristica utilizata pentru a descrie

solicitarea la care materialul incepe sa prezinte un comportament plastic. a

aceasta solicitare se realizeaza o deormare pemanenta liniara. imita de curgere

este determinata prin selectarea deviatiei remanente dorite si trasarea uneiparalele cu domeniul de proportionalitate al curbei. #orte de rupere.5ezistenta la

rupere prin tractiune este defnita ca solicitarea ma*ima pe care materialul o poate

suporta inainte de a se rupe) iar rezistenta la rupere prin compresiune este

solicitarea ma*ima suportabila la compresiune. 5ezistenta la rupere se determina

prin raportarea sarcinii ma*ime de intindere sau compresiune la aria sectiunii

initiale a probei. $ste utilizata in stomatologie pentru a indica dimensiunea sau

sectiunea transversala necesara pentru o anumita restaurare. #orte de racturare-

solicitarea la care un material se ractureaza. Materialul nu se ractureaza in punctul

de ma*ima solicitare. n cazul general orta de rupere si orta la care se realizeaza

ractura sunt dierite. 4otusi pentru multe alia'e supuse tractiunii)cele 2 marimi suntidentice.

mat dentare sub

Documents