ECHIPAMENTE TEHNICE DESTINATE ADMINISTRĂRII ÎNGRĂŞĂMINTELOR ORGANICE SOLIDE

Drd. ing. Vasilica ŞTEFAN, drd. ing. Albert PETCU, dr. ing. Lucretia PopaINMA Bucureşti

Rezumat: în România, calitatea solului s-a degradat treptat prin lucrări agricole intensive, prin chimizare excesiva, prin nerespectarea rotaţiei culturilor dar şi din cauza schimbărilor climatice, de aceea trebuiesc luate masuri urgente pentru stoparea acestor practici neprietenoase cu mediul. Administrarea îngrăşămintelor organice este încă cea mai eficienta şi la îndemână măsura de îmbunătăţire a fertilităţii solului. Maşinile de administrat îngrăşăminte organice solide pot asigura o distribuţie uniformă şi controlată a materialului fertilizant, în condiţiile unor lăţimi de distribuţie mari

Consideraţii generale

Fertilitatea este capacitatea solului de a pune la dispoziţia plantelor verzi în tot timpul vegetaţiei, în mod permanent şi simultan, substanţele nutritive şi apa, în cantitate suficientă, faţă de nevoile acestora şi de a sigura condiţiile chimice şi biochimice necesare creşterii şi dezvoltării plantelor, în ansamblul satisfacerii şi a celorlalţi factori de vegetaţie.

Activitatea umană poate influenţa fertilitatea solului, în sensul creşterii acesteia, deplasând echilibrul ecologic în limite raţionale, dar poate determina şi o diminuare drastică a fertilităţii, până la transformarea terenurilor fertile în terenuri aride.

Eroziunea, spălarea solului, exploatarea prin supracultivare reprezintă factori care sunt responsabili pentru reducerea nivelului de fertilitate a unui sol.

Pentru îmbunătăţirea calităţii solurilor trebuiesc aplicate îngrăşăminte, tendinţa actuală fiind aplicarea de îngrăşăminte organice, naturale, nesintetizate în scopul obţinerii de produse ecologice.

Din categoria îngrăşămintelor organice fac parte: gunoiul de grajd, composturile, resturile vegetale, îngrăşămintele verzi, resturile menajere, gunoiul artificial, mraniţa, urina şi mustul provenite din fermele agricole, gunoiul de păsări etc.

În ceea ce priveşte dozele de gunoi folosite, acestea se stabilesc funcţie de plantă, solul pe care se aplică, planta premergătoare, climă, calitatea gunoiului (10...50 t/ha).

Gunoiul de grajd se poate încorpora în sol, în principiu, în orice moment al anului, dar cel mai bine este ca încorporarea să se facă odată cu lucrările solului din vară-toamnă. Pentru a împiedica pierderile de azot amoniacal, este recomandat ca transportul gunoiului la câmp să se facă pe o vreme răcoroasă şi noroasă. Gunoiul scos la câmp este bine să se împrăştie cât mai uniform şi se încorporeze în aceeaşi zi sub brazdă cu plugul. Nu este bine să fie lăsat în grămezi mici, deoarece este uscat de vânt, o parte din azot (NH3) se pierde, iar terenul se îngraşă neuniform, întrucât prin ploi, o parte din substanţe se spală în adâncime pe locul unde a fost depozitat în grămezi.

Cantităţile medii de gunoi de grajd (în t/ha) recomandate la diferite plante de cultură pe solurile în zone de stepă, silvostepă şi pădure sunt cele din tabelul următor.

CulturaZona de stepă Zona de silvostepă Zona de pădure

Soluri cu texturăuşoară mijlocie grea uşoară mijlocie grea uşoară mijlocie grea

Cereale păioase

10-15 15-20 20-25 15-20 20-25 25-30 15-20 20-25 25-30

Plante prăşitoare

15-20 20-25 30 20-25 25-30 30-35 20-25 25-30 30-35

Plante tehnice (industriale)

20-30 30-35 35-40 30 35-40 25-30 30-35 30-35 25-40

Culturi legumicole

30-40 35-40 40 30-35 30-40 35-40 30-35 35-40 35-40

Atunci când se face administrarea de îngrăşăminte se respectă următoarele instrucţiuni: nu se aplică îngrăşăminte organice şi minerale cu azot la distanţă mai mică de:

- minim 5-6 m de cursurile de apă (formele solide);- minim 30 m de cursurile de ape (formele lichide şi semilichide);- minim 100 m de captările de apă potabilă;

nu se aplică îngrăşăminte pe solurile şi terenurile - cu pantă mare, puternic îngheţate, crăpate în adâncime sau cu drenuri introduse în ultimele 12 luni;

se evită aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale: pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic, pe terenuri cu exces de apă, pe solurile acoperite cu zăpadă şi îngheţate.

Echipamente destinate fertilizării cu îngrăşăminte organice

Maşinile de administrat îngrăşăminte organice solide fac parte din categoria remorcilor speciale şi au în componenţă următoarele subansambluri principale: tren de rulare (monoax sau biax); bena (cu obloane fixe sau rabatabile); transportorul (cu racleţi fixaţi la capete pe lanţuri); aparatul de împrăştiere (cu doua tobe orizontale-fig.1; cu doua sau patru tobe verticale-fig.2). Acţionarea transportorului precum şi a tobelor de împrăştiere poate fi: mecanică sau hidraulică.

Concomitent cu deplasarea maşinii se pune în funcţiune transportorul cu racleţi, care antrenează materialul şi îl

dirijează spre dispozitivul de împrăştiere, distribuindu-l pe sol într-o bandă a cărei lăţime este aproximativ egală cu

lăţimea maşinii, în cazul tobelor orizontale, şi de 2,5…3 ori lăţimea benei, pentru maşinile cu tobe verticale.

Fig. 1. Maşina de împrăştiat gunoi de grajd, Fig. 2. Maşina de distribuit îngrăşăminte

cu tobe orizontale West Point Design organice cu tobe verticale (Firma Bunning)

Maşinile lucrează în agregat cu tractoare de 50-100 CP şi sunt destinate mărunţirii şi împrăştierii gunoiului de grajd fermentat şi nefermentat la cultura de câmp sau efectuării lucrărilor de transport în interiorul unităţilor agricole (prin înlocuirea dispozitivului de împrăştiere cu un oblon special).

INMA Bucureşti a conceput şi realizat modelul experimental pentru o maşină de distribuit îngrăşăminte organice solide, cu masa utilă de 5 tone. Aceasta este destinată efectuării lucrărilor de fertilizare în fermele mici şi mijlocii.

Maşina MG-5 este destinată transportului şi distribuirii îngrăşămintelor organice solide pe terenuri cu panta de până la 6 grade, pentru culturi de cereale, plante tehnice, legume, s.a. Maşina lucrează în agregat cu tractoare având puterea de peste 65 CP.

Aparatul de împrăştiere este de tip cu tobe verticale, tobele având forma unor spire pe care sunt montate cuţite de mărunţire a materialului, iar la partea inferioară sunt prevăzute discuri centrifugale care să permită împrăştierea materialului ce cade de pe spirele tobei. Tobele aparatului de împrăştiere sunt dispuse la un unghi de 15° faţă de verticală, pentru a permite antrenarea cu uşurinţă a materialului din benă, conform unghiului de taluz natural al acestuia.

Lăţimea de lucru cu menţinerea uniformitaţii de distribuţie este de cca.8 m, la împrăştierea gunoiului fermentat, cu masa volumică de γ=810 kg/m3.

Fig. 3. Maşina MG5-model experimental INMA Bucureşti

Uniformitatea de distribuţie, determinată la experimentări, pentru gunoi de grajd fermentat, a fost de peste 75%.La o viteză de deplasare de 3,9 km/h (treapta I rapid), capacitatea de lucru pe schimb a fost de cca.25 ha/sch.

Din ce în ce mai mult, consumatorii conştientizează că, alături de calitatea şi valoarea produselor ecologice pentru sănătate, agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă. Conştientizarea de către populaţie a importanţei practicării agriculturii ecologice în mediul rural, poate fi o soluţie de revitalizare a spaţiului rural.

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 conţine o serie de măsuri speciale pentru sprijinirea agriculturii ecologice, în toate statele membre. Pentru prima oară, acordarea subvenţiilor pe suprafaţă va fi condiţionată de respectarea unor condiţii stricte de mediu, aşa-numitele „măsuri de înverzire“. Astfel, 30% din plăţile directe vor fi legate de respectarea unor practici agricole benefice pentru mediu: diversificarea culturilor, menţinerea pajiștilor permanente și conservarea a 5…7% din zonele de interes ecologic.

Având în vedere ca România beneficiază de unul dintre cele mai fertile şi ecologice terenuri din Europa, în întreaga ţară există aproximativ trei milioane de hectare de teren necultivat. De asemenea, există circa două milioane de ferme mici, de subzistenţă, pentru care conversia în ferme bio ar putea face din România unul dintre marii producători pe plan mondial.